'lraduccrc din limba italiana

01\Ni\ SALl$TEANU
l)ocumcntare ~i traducere
Cl~ORCIA"-lA-MONlCA lORGA

n-
enciclopedia rao
PREFATA

Cand Muzeul Luvru mi-a propus sci organizez, tn tuna noiembrie 2009, o serie
de conierinte, expozitii, lecturi pub/ice, concerte ?i proiectii despre un subiect la
alegerea mea, n-atn ezitat nici o c/ipii ?i am propus ca terna insirulrea sau lista
(despre care, a?a cum vom vedea, se va putea vorbi ?i tn termeni de catalog
sau enumerare). Cum de mi-a venit aceastii idee?
Cine va citi romanele mete va vedea ca in e/e abundo in?iruirile; aceasta
inclinatie a mea are doua surse datatid din vremea studiilor mete din tinerete:
textele medievale ?i multe dintre textele lui Joyce (in a carui formare nu trebuie
trecuta cu vederea lniluenta riturilor ?i a texte/or Evului Mediu). De la litanii la
enumerarea obiectelor cominute in sertaru/ bucatiuiei lui Leopold Bloom, in
penultimul capitol din Ulise, se scurg tnsd veacuri destule, cum chiar ?i mai
multe se scursesera tntre enumerarile medievale ?i modelul prin exceierua al
in?iruirii reprezentat de cata/ogul corabiilor din lliada lui Homer, de la care se ?i
porneste in aceasta carte.
Dar tot in Homer este preamant ?i un alt model descriptiv, pe deplin ordonat,
qandi: pe criterii de tncheiere armonioasa ?i bine incheqatd, reprezentat de scutu/
lui Ahile. Cu alte cuvinte, inoi de la Homer pare sci se oscileze tntre poetica unui
.totul e cuprins aici" ?i poetica unui 11?; asa mai deporte".
Chiar daca acestea toate imi erau limpezi, nu ma invrednicisem sci inreqistrez cu
meticu/ozitate cazurile fora numar din titeratura, de la Homer la Joyce ?i la
timpurile noastre, in care se recurge la enumerari, chiar daca imi veneau in minte
nume ca Perec sau Prevett, Whitman sau Borges. Rezultatul unei atari cercetatt
s-a dovedit a fi fabu/os, cteand senzatia unei valtori ametitoare. Mul,ti ma vor
intreba de ce tn aceasta carte n-am inc/us ?i cutare sau cutare autor. Nu numai ca
nu sunt omniscient ?i nu cunosc o infinitate de texte in care sci apara liste, dar
daca a? fi dorit sci includ in antologie toate in?iruirile pe care le intalnisem pe
parcursu/ exptotdti! mete, aceasta carte ar fi depdsit o mie de pagini.
Sa nu vorbim apoi despre dificultatea opiiunii legate de Insirulrile din artele
figurative. Acele cateva cut! dedicate poeticii enumerdrii se Iimiteani cu
prudentii door la liste/e de cuvinte, caci e greu de spus in ce chip un tablou
prezinta ceva, suqerand insa, tn aceiasi timp, ?i un 11?i a?a mai departe", ca ?i
cum si-ar asuma faptul ca rama sa fl obliga sci raman« mut in teqatur« cu un
nesiarsi: rest. lnvestiqatia mea se doteste utild ?i in a arata o seama de /ucruri,
un astfel de volum inscriindu-se pe traseul precedentelor, lstoria Frumusetii ?i
lstoria Uratului. De unde ?i analiza, mai pu,tin evidenta decat cele anterioare, a
ace/or ,,?i a?a mai departe" din domeniul vizualului, care i-a implicat drept
cercetiitori asocia,ti pe Anna Maria Lorusso ?i pe Mario Andreose.
in conc/uzie, cercetarea fn?iruirilor a fast o experien,ta foarte pasionanta, nu
atat pentru ceea ce s-a reu?it sci se stranga aici, cat pentru tot ceeo ce a trebuit
sci fie lasat la o parte. Cu alte cuvinte, iata o carte care nu se poate incheia
11
decat cu un 11?i a?a mai departe . 1
Missorium zis si Scutul lui Ahile
starsitul sec. IV - inceputul sec. V d.Hr.
Paris, Bioliotheque Nationale de France
1. SCUTUL SI FORMA
'

A
l n vreme ce Ahile rarnane ,n cortul sau, prada unei ,,manii de
moarte aducatoare", Patrocle ia armele acestuia ?i ii infrunta pe
Hector care fl va ucide, iar armele lui Ahile intra ,n posesia
lrwinqatorului. Cand lnsa Ahile se hotaraste sa revina pe carnpul de
lupta, Thetis, mama sa, Ii cere lui Hefaistos ca, ,n atelierele lui de faurar.
sa-i preqateasca fiului sau arme noi. Homer dedica o parte a cantului
XVIII din 1/iada descrierii scutului pe care acesta i-1 faureste, Hefaistos
(sau Vulcan) irnparte acest scut de dimensiuni nemaiintalnite ,n cinci
portiuni ,n care sunt reprezentate Parnantul, marea, cerul, Soarele,
Luna, astrele, Pleiadele, Orion ?i Ursa Mare. Apoi, pe scut daltuieste
doua mari cetati, f n prima lnfatiseaza o scena de nunta, cu alaiul
mireselor in lumina facliitor ?i cu tineri cantand din fluiere ?i laute: ?i o
piata cu mult norod ,n care se desfasoara o judecata, cu cei care se
sfadesc, cu martorii, crainicii, multirnea frematatoare ?i cu batranii
sfatului asezati ,n cerc, cu toiagul ,n mana, care se ridica pentru a-si
rosti sentinta. fn cea de-a doua cetate este infati?ata O fortareata ce
urrneaza a fi cucerita. Pe ale sale ziduri, ca ?i la Troia, se vad neveste,
copii ?i batrani care asista la infruntare. Se apropie inamicii, condusi
de Minerva, ?i, odata ajuns] la raul unde sunt duse cirezile la adapat,
se a?aza la panda. Fara sa banuiasca primejdia, se apropie de mal doi
pastorl cantand la cimpoi, care sunt atacati, pradati de turme ?i uclsi,
Dinspre cetatea asediata pornesc calare razboinici ,n urmarirea
navalitorilor ?i de-a lungul raului se porneste lupta. In mijlocul batallei
se dezlantuie Vrajba, Valma ?i Piaza Rea, cea ,nfa?urata Intr-o mantie
de sanqe, care ,i inhata in ghearele ei pe vii ?i pe rnorti, in timp ce
ostenii incearca sa puna rnana pe lesurile celor cazuti. Dupa aceasta,
Hefaistos daltuieste pe scut un ogor frumos a rat, pe care cei care-I

9
 1. SCUTUL ?I FORMA

lucreaza ii strabat cu boii lor, iar, cand ajung 1n capatul brazdei, inainte
de a intoarce plugul, Ii se intinde o cana cu vin. Mai tncolo se pot
vedea lanuri manoase pe care trudesc seceratorii. f n mijlocul gliei
sade stapanul, vatafii Ii preqatesc sub un stejar ospatul din carnea
proaspata a unei vite abia 1njunghiate, iar femeile frarnanta faina
pentru paine. Mai este lnfatisata apoi o vie plina de ciorchini parguiti
printre carcei de aur, cu butucii sprijiniti de araci de argint,
lmprejmuita de un gard rnestesuqit din cositor. Flacai ?i fetiscane
poarta 1n cosuri roade - unul dintre tineri canta din lauta, iar ceilalti
ii urrneaza qlasuind ,n ritmul muzicii. Apoi Hefaistos faureste din aur
?i cositor o cireada de juninci ce se qrabesc la pasune. pe malurile
unui rau ce se pierde ,n papuris. Patru pastori, ,n mtreqlme din aur,
merg ,n urma lor, lnsotiti de noua dulai albi. Dar, pe neasteptate, '?i
fac aparitia doi lei care se napustesc asupra junincilor ?i asupra unui
taur, pe care ii tarasc dupa ei, ,n timp ce acesta, ranit, scoate
mugete naprasnice. Sar ,n ajutor pastorli cu calnii. dar fiarele se
infrupta deja din taurul sfasiat, iar dulaii continua sa latre
neputinciosi. Apoi, Hefaistos tncrusteaza alte turme lntr-o vale
tncantatoare cu multe staule ?i tarcuri pentru oi, precum ?i o hora a
flacailor ?i fecioarelor; ele - 1n straie fine de in, ei - 1n tunica, ele - cu
rnandre cununi 1mpodobite, ei - la sold cu junghere de aur,
miscandu-se-n cerc, precum roata olarului. Lume rnulta e stransa sa le
priveasca jocul, dupa care apar trei tineri neintrecuti ln acrobatii, care
'?i fac prin aer qlumbuslucurile, cantand. Marele fluviu Ocean
lnconjoara, Imprejmuieste, incheie fiecare scena reprezentata pe
scut, delimitandu-l astfel de restul universului.
Scutul ofera o asemenea multitudine de scene lncat e greu sa ni-l
imaqinam ,n toata bogaria sa de detalii altfel decat ca opera extrem
de minutioasa a unui mare mester aurar. Dar reprezentarea nu
priveste doar desfa?urarea ,n spatiu, ci ?i 'fn timp, 1n sensul ca multe
evenimente se succed, ca ?i cum scutul ar fi un ecran de
cinematograf sau ni?te lungi benzi desenate. E adevarat ca arta
vremurilor de demult s-a dovedit ,n stare sa reprezinte desfa?urarea
Vulcan ii arata lui Thetis armele pentru Ahi/e
!resell provenind din Pompei, sec.I d.Hr.
Napoli, Museo Archeologico Nazionale

11
V E RT IG O . LI S TA IN FIN ITA

unor scene ce se succedau 1n timp, printr-o tehnica asemanatoare

celei a benzilor desenate, cu aceleasi personaje reluate In mai multe
randuri, 1n posturi ?i stari temporale diferite (a se vedea, de pilda,
ciclul Descoperirii Crucii Jui Petru de la Arezzo), ?i tocmai de aceea
scutul ar trebui sa aiba mai multe scene decat poate ln mod concret,
material, sa contina. De altfel, mai multi artisti au tncercat sa
reproduce vizual opera mestesuqita de Hefaistos, darn-au ajuns
decat la cateva aproxlrnari destul de sintetice.
Dar sa admitem ca scutul descris de Homer ar avea o structure
reproductibila realist. Insa, prin natura sa circulars perfecta, el nu
permite sa se presupuna ca ar mai exista ?i altceva 1n afara marginilor
sale. El este o forrna Iinita. Tot ceea ce Hefaistos voia sa spuna se
afla lnauntrul scutului care nu are exterior, ci este o lume
drcumscrisa, lnchisa. Scutul lui Ahile este, asadar, epifania Formei, a
modului cum arta reuseste sa construiasca reprezentari armonice 1n
care sunt instituite o ordine, o ierarhie, un raport fiqura-fundal lntre
lucrurile lnfatisate. Discutia acum nu e dusa dintr-un unghi de
vedere estetic. Estetica este gata sa ne spuna ca o forrna poate fi
interpretata la nesfarsit. ?i ca de fiecare data i se pot gasi noi aspecte
?i noi raporturi; acest lucru se poate intarnpla fie ca e vorba de
Capela Sixtina sau de un tablou monocrom semnat de Klein sau de
Rothko. Daro opera de arta fiqurativa (ca, de altfel, ?i un text poetic
sau narativ) are ?i o functie retetentiala. 0 povestire, atat prin cuvinte
cat ?i prin imagini, ne spune ca 1n lumea reala sau lntr-o lume
posibila, cum ar fi lumea basmului sau a irnaqinatiei poetice, exista
cutare ?i cutare obiecte ?i situatii. ?i aceasta era ?i functia .narativa"
a scutului lui Ahile. Insa, din punct de vedere referential, o punere ,n
iorttui nu ne lncurajeaza sa vedem alte lucruri decat cele pe care le
reprezinta, Scutul lui Ahile ne povesteste despre acel teritoriu al
cetatii ?i al holdelor, ?i nu despre un altul, ?i nu ne vorbeste despre
ce se qaseste dincolo de braul Oceanului. Noi putem ulterior interpreta
acel spatlu ca pe un model universal al cetatii ?i al parnanturilor ce-i
apartineau ?i putem vedea acele imagini ca pe niste alegorii ale bunei
stapaniri, ale razbolului ?i pacii, ale starii naturii. Forma limiteaza
Tnsa universul ,,celor zise". Acest lucru este valabil pentru toate artele.

12
 1. SCUTUL ~I FORMA

Chiar daca 1n spatele Monnei Lisa se intinde un peisaj ce s-ar continua

?i dincolo de rarna, privitorul nu se intreaba ce se qaseste dincolo
de el, intrucat amprenta formei impusa de artist centreaza lucrarea,
facand-o sa para rotunda precum scutul lui Ahile, iar nucleul sau
figurativ sa para plasat 1n mijloc. ?i 1n literatura e la fel. In Rosu ?;
negru, Julien Sorel descarca arma catre Madame de Renal ?i primul
qlont ii trage in gol. Putem sa ne tntrebam unde o fi nimerit acel
prim qlont, dar pentru strategia narativa stendhaliana este un
arnanunt lipsit de irnportanta. Cel care se qandeste la eel dintai
qlont l?i pierde timpul ?i renunta sa Inteleaqa ?i sa guste romanul.
Ouatrsmetre de Quincy
Scutul lui Ahile din Le Jupiter olympien
ou /'art de la sculpture antique
Paris, De Bure freres, 1815
Bioliothequa Nationale de France

13
2. ENUMERAREA SAU LISTA

omer a putut sa construiasca ~i sa-si imagineze o forrna

H tnchisa, clrcurnscrisa, pentru ca avea o idee foarte limpede
despre ceea ce reprezenta civlltzatia aqrara ?i razboinica a
vremurilor sale. Lumea despre care vorbea nu-i era necunoscuta. Ii
cunostea legile, cauzele ?i efectele ?i, din aceasta pricina, a stiut sa o
puna intr-o iorma.
Mai exista, lnsa, ?i un alt mod de reprezentare artistica pentru care
se opteaza cand nu se cunosc limitele acelui ceva ce se vrea
reprezentat; cand nu se stie cate sunt lucrurile despre care se
vorbeste, tntrucat numarul lor, daca nu infinit, oricum astronomic,
nu poate fi decat presupus; sau cand nu se poate da o definitie a
esentei lucrului in cauza ?i atunci, pentru a putea vorbi despre acel
ceva, pentru a-I face de lnteles ?i lntr-o oarecare masura de perceput,
se recurge la o lnsiruire a proprietatilor sale. Or, dupa cum vom vedea,
proprietati!e accidentale, de la vechii greci pana in zilele noastre,
sunt considerate infinite.
Problema nu e ca forma n-ar putea sugera infinitul, doar ne repeta
acest lucru intreaga istorie a esteticii, numai ca trebuie sa fim atenti
sa nu ne jucarn cu termenii. lnfinitul din estetica este sentimentul
subiectiv a ceva ce ne depaseste, e o stare ernotionala: infinitul de
care vorbim aici este insa un infinit faptic, com pus din obiecte
numarabile poate, dar pe care noi nu reusirn sale inslruim, de
tearna ca nurnararea (?i enumerarea) lor ar putea sa nu se sfarseasca
niciodata. Atunci cand traieste sentimentul sublimului adrnirand

Etienne Leopold Touvelot

O pa rte a Cai! Lactee pe cer de iartui, 1874-1875,
Observatoire de Paris

15
 2. ENUMERAREA SAU LISTA

cerul instelat de deasupra sa, Kant este tncercat de senzatia (sublectiva)

ca tot ceea ce se vede se continua dincolo de capacitatea sa de
perceptie ?i de aceea postuleaza existents unui infinit pe care nu
numai sirnturile noastre nu reusesc sa-l patrunda, dar nici irnaqinatia
noastra nu poate sa-l cuprinda lntr-un unic act intuitiv. De aici ?i
acea placere nelinistlta care ne face sa sirntim maretia sublectlvitatii
noastre, capabila sa i?i doreasca ceva ce noi nu putem avea. Senzatia
infinitului pe care o traieste Kant e o miscare ln planul pasiunilor (?i
ar putea fi reprezentata estetic ?i prin pictarea sau descrierea poetics
a unei singure stele); caracterul non-nurnarabil al stelelor tine, in
schimb, de un infinit pe care-I vom numi obiectiv, caci stelele ar fi la
fel de numeroase ?i daca noi n-am exista. Artistul care se lncumeta
sa faca o enumerare rnacar partiala a tuturor stelelor din univers
vrea, lntr-o oarecare rnasura. sa trirnita la acest infinit obiectiv.
lnfinitul din estetica este un sentiment care decurge din caracterul
tncheiat, finit, desavarsit al obiectului admirat, cata vreme cealalta
modalitate de reprezentare de care vorbim suqereaza infinitul lntr-un
mod aproape fizic, tntrucat, 'i'n fond, el nu se siarseste, nu se 1ncheie
lnauntrul unei forme. Vom numi aceasta modalitate de reprezentare
tistii, enumerare sau catalog.
Sane 1ntoarcem la //iada. Exista un pasaj in cantul II al poemului ln
care Homer vrea sa sugereze ideea vastitatii ostirii qrecesti, a acelei
mase nesfarsite de oameni pe care troienii lnqroziti o vad cum se
in?ira de-a lungul tarrnului, El tncearca mai 1ntai sa recurqa la o
cornparatie: acel puhoi de oameni, 1n ale carer arme se reflecta
razele soarelui, e precum focul ce se raspandeste cuprinzand
1ntreaga padure, e precum un card de ga?te salbatice sau de cocori
care strabat cu vuiet vazduhul. Dar nici o rnetafora nu-I sprijina
'i'ndeajuns, ?i atunci chearna 1n ajutor Muzele: ,,Oh, Muze, ce-n Olimp
aveti salasul. voi care toate le stiti, spuneti voi care erau capeteniile
?i calauzele danailor, caci n-am sa numesc multirnea dupa numele
fiecaruia, nici de-a? avea zece limbi ?i zece guri". De aceea se limiteaza

Albrecht Altdorfer
Botolia de la lssos a lui Alexandru eel Mare, 1529,
Munchen. Alte Pinakothek

17
 V E RT IG O . LI S TA IN FIN IT A

la o enumerare doar a capeteniilor si a corabiilor acestora. Pare o

solutie de scurtatura, dar aceasta scurtatura Ii ocupa trei sute
cincizeci de versuri din poem. Lista este a parent finlta, caci n-ar
trebui sa mai fie alte capetenii ?i alte corabit, dar Intrucat nu se
poate spune cati oameni avea in subordine fiecare comandant,
nurnarul la care se face referire rarnane totusi nedeterminat.
La prima vedere suntem tentati sa credem ca forma finita ar fi
caracterlstica acelor culturi pe care le considerarn mature, intrucat
cunosc lumea inconjuratoare ?i i-au identificat ?i definit ordinea; iar
procedeul in?iruirii ar fi, in schimb, ti pie culturilor primitive care au
inca o imagine imprecise a universului ?i se marqinesc la a-i alinia in
mod egal proprietatile pe care stiu sa le nurneasca, fara a incerca
insa ?i instaurarea unui raport ierarhic intre acestea. In acest spirit
am putea citi, de pilda, Teogonia lui Hesiod: este o inepuizabila lista
de creaturi divine care trimit neindoios la un arbore genealogic pe
care o lecture rabdatoare 1-ar putea de altfel ?i reconstitui. Dar
fireste nu acesta este modul in care cititorul (chiar ?i eel al obarsiilor)
citeste sau asculta un astfel de text, care ni se infati?eaza ca o
nesfarsita colcaiala de fapturi monstruoase sau miraculoase, ca un
univers suprapopulat de fiinte nevazute, ale carui origini se pierd in
negura vremurilor ?i a carui existents curge paralel cu universul
experientei noastre.
Si, totusi, enumerarea ca procedeu ne este repropusa si in lumea
' . '
Evului Mediu (dupa ce ma rile Summae teologice ?i enciclopediile
aveau pretentia de a fi propus universului material ?i spiritual o
forrna definitive), ?i in Renastere, ?i in era baroc (in care forma lumii
este aceea a unei noi astronomii), ?i, mai cu searna, in lumea
rnoderna ?i postrnoderna, Semn ca valtorii Insiruir!i nu i se poate
rezista din numeroase ?i felurite pricini.

HESIOD (SEC. VIII-VII i.Hr.)
TEOGONIA
[ ...]
Geea, slavita, nascu mai Tntai asemenea siesi
Cerul cu stele-rnpanzlt, de jur irnprejur s-o
cuprinda,
Zeilor celor ferice Tn veci tacas sa le fie.
Muntii lnalti a nascut $i grotele-adanci, harazite
Nimfelor, zane ce-n pesteri de rnunti tsi tac
tocuinta,
Fara-a rodi din iubire nascut-a marea cea
stearpa,
Marea vrajrnasa ce-si urntla unda-n valtoarea
furtunii.
lar din Unirea cu Cerul, nascu pe-nspumatul
Oceanos
Coios $i Crios, lapel, Hiperion, Zeul luminii,
Theia $i Rheia, apoi Temis $i Mnemosyne,
Tebe cu-aleasa cununa $i Te~s cea iubitoare
$i dupa toti eel din urma, pe Cronos cu ganduri
ascunse
Ce\ mai temut din copiii $i cu care uratu-si-a
Tata.I.
$i pe Ciclopi zarnislit-a cu inima nstntricata
Brontos, Steropos $i Argus eel plin
de-ndrazneala ln cuget
Care-au tacut $i au dat lui Zeus fulger $i traznet
Ci lntru totul erau cu zeii puternici asemeni,
Insa aveau doar un ochi Tnfipt Tn mijlocul truntii,
Numele !or de Ciclopi era o porecla, caci ochiul
Singur din mijlocul fruntii era cu cercu\ asemeni.
Plini de putere erau si-ndernanatici la treaba
$i-altii asemeni nascut-a Geea unita cu Cerul
Mari, tndrazneti $i puternici, mi-e qroaza sa spun
al \or nume
Cottos, Gyes, Briareu, feciori cu statura sernsata
[... ]
Celor ce el zamlsllt-a $i nume le-a dat de Titani
Caci nazuit-au spre fapte $i crime nesabuite
2. ENUMERAREA SAU LISTA
Deci, ispasirea veni-va, rasplata nelegiuirii.
Noaptea apoi zarnislit-a Soarta cea cruda $i
Moartea
Kere cea nsaqra $i Somnul nascut-a si-a Viselor
rnlada
Noaptea zeita cea surnbra, ce n-a fost rodita de
nimeni
Momos-dojenitorul $i Oizus cea indurerata
Hesperidele-asemeni, ce peste Ocean,
departate,
Merii de aur grojesc $i roadele care le poarta
Parcele razbunatoare $i Kere\e-s fiicele Noptli
Cloto, Lachesis, Atropos, stapanele firului
soartei
Care la toti muritorii bine ori rau le imparte,
$i deopotriva abat, fara sa crute, osanda
$i peste nemuritori $i peste vremelnicii oameni.
Ele nu-si atla odihna rnaniei primejdioase
Pana nu-$i afla osanda oricare faradelege
Crancena noapte de-asemeni a zamislit pe
Nemesis,
Chin muritorilor oameni, ln$elaciunea $i Dorul,
Vrajba cu sufletul crancen $i Batranetea sleita
Vrajba cumplita nascut-a, la randu-i, a Trudei
povara
Foamea, uitarea, Durerea de lacrimi izvoratoare,
Tnvalma$eli, Ba.ta.Iii, Crima $i Nelegiuirea,
Vorbele 1n$elatoare, Discordii, Galcevi, Anarhia,
Legea nedreapta, Dezastrul a merge cu ea
Tmpreuna,
Arkos apoi, ce izbe$te din plin pe nevrednicii
oameni
Care, de voie, Tn pricini nedrepte, Tl iau marturie.
Marea nascu pe Hereu eel drept, lipsit de
minciuna
Dintre copii eel mai varstnic care-i numit $i
batranul,
Fiindca e fara gre$eala $i bland, iar dreptele
ganduri
Nu le-a uitat ci cunoa$te $i cinstea $i blanda
purtare.
Marea nascu, Tndragita de-ntinsul Pamant $i pe
Forcis
19
 Cel indraznet $i pe Thanmas eel mare, pe Keto
zeita
Cea cu obrajii suavi, pe Eurybia ce are
lnirna ca de otel sub sanii rotunzi de fecioara
Neam de copile zelesti, maiestre, nascu lui
Nereu
Doris, zeita cu dalbe cosite, cu drag
dezrnierdata,
Fiica lui Oceanos, fluviul ce-si are 1n sine sfarsitul
Fara de seaman fecioare, 1n apa lipsita de viata,
Plato, Eukrante 1;,i Saas, Eudora $i Amfitrite
Thoe $i Pasitheia 1;,i Halia cea oraqastoasa
Thetis cea plina de farmec, Galen, Speio,
Glanke,
Kymotoeea, 1n farmec lmbelsuqata de-asemeni
Melita cea gratioasa, Erato $i Eunike
Hendrick de Clerk
Nunta lui Peleu si a lui Thetis sau Festinul Zeiior, cca. 1606--1609,
Paris, Musee du' Louvre
20
Brats de raze avand, apoi pe Eulimene,
Doto $i Proto, Agave, Pherusa $i Dynamene,
Dorus, Akzaia, Hesaia, Panopeia, Protomedeea,
Hippathoeea cea pllna de vrajba 1;,i Galateea,
Zana cea bine tacuta, Hipponoe orate de raze,
Kymodoke care valul starnit 1n marea cea
surnbra 1;,i
Vantul eel vijelios cu Kymatolege lmpreuna,
$i Amfitrite cu qlezna trurnoasa, usor dornoleste
Kymo $i Halimete, llione cu buna cununa,
Glauconome ce iubeste surasul 1;,i Pontoporeea
Lenagore 1;,i Enagore $i Laomedeea,
Polinoe, Antonoe $i rnandra Lusianasa,
Ginga1;,a, bine tacuta $i tara cusur Euarne,
Psamathe cea gratioasa, Menippe $i cu
Themisto,

Pronoe, Nesso, Eupompe, Nemertes asemeni la
cuget
Tatalui tara de moarte, cincizeci de fiice, leite
Zeului, fara cusururi ce tara greseli sunt ln fapte.
Fiica lui Oceanos, fluviul cu-adanca bulboana,
Electra,
Soata lui Thaumas fiind, pre sprintena Iris
nascut-a,
Pe Okypetes, Aello, Harpii cu dalbe cosite,
Care cu sprintene aripi, asemeni cu vantul si
soirnii,
Taie vazduhul In zbor si-ntrec a clipelor qoana
Ketto nascut-a lui Forcis, Graile fermecatoare,
Inca din nastere plete carunte aveau, de aceea
Nume de Graie le-au dat oamenii si nemuritorii.
Pemphredo-n voal diafan, Enyo-n galbena
haina,
$i pe Gorgone, cu casa peste Oceanos departe,
Langa hotarele noptii, un' cu voce suava,
Hesperidele canta imn ce departe rasuna.
Stheno si Eurial si-ndurerata Meduza.
Ea muritoare, iar ele, tinere si nemuritoare.
Zeul cu bucle brune, Poseidon, cutremurul lumii,
Draqa o-avu ln dumbrava cu prirnavaratica
floare.
lar cand Perseu retezat-a cu sabia-i capul eel
groaznic
Calului Pegas tasnit-a sl uriasul Chrysaor
Unul primi acest nume fiind zarnislit langa apa,
Celalalt pentru ca-n rnana avea o spada
de aur
Pegas, dupa o vreme, Iasat-a parnantul eel rodnic
$i s-a suit catre zei si sta 1n lacasul lui Zeus
Fulgere, traznete poarta pentru Cronidul eel
vrednic.
Fiica lui Oceanos, Kalli roe indraqind pe Crysaor,
Pe Geryon a nascut, trei capete-avea pe
grumazu-i
$i tu ucis de Heracles voinicul ln Erytheia,
Cea-mprejmuita de valuri, cane spre Tyrintul eel
sacru
Boii cu fruntea lor larqa maria, cand ucise
de-asemeni
2. ENUMERAREA SAU LISTA
Pe Eurytios bouarul si Orthos 1n tarcul noptatic,
Apa, trecand a Oceanului, plin de bulboane si
fairna.
Ea a nascut si odrasla qrozava, nemaivazuta,
Fara potriva-ntre zei ori printre vremelnicii
oameni,
Zana cu inima aspra, Echydna din grota acanca:
Nirnta era [urnatate rotunda-n obraji si
sprancene.
$arpe grozav [urnatatea cealalta, crud si
gigantic,
lmpestrttat sl salbatic, sub stantul parnant, 1n
adancuri,
Are scobita o bolta, acolo sub stanca boltita,
Mult dspartata de zeii nemuritori side oameni;
Ei daruitu-i-au zeii, acolo, q casa vestita,
$i s-a retras, sub pamant, Echydna, departe-n
Arimos.
Nimfa, nemuritoare, scutita de batranete
S-a daruit lui Thyphanon, se spune, 1n dragoste-
aprinsa.
Vantu-ndraznet si salbatic si nimfa cu gene-
arcuite
Aspri copii au nascut, iar primul din ei a fost
Orthos.
Cainele lui Gerion, al doilea crancenul Cerber,
Cainele zeului Hades, cu glas de arma puternic.
Cincizeci de capete-avea, de necrezut, si nu
poate
Vorba sa spuna cat este acesta de crud si de
ager.
Hidra din Lerna a fost a treia cruda faptura
Care crescuta a fost de Hera cu bratele albe,
Fara de margine ura nutrit-a fata de Heracles
viteazul
Dar a ucis-o cu arama-i necrutatoare divine
Amphytrionid, al lui Zeus copil, ajutat de lolaos
Cel de Ares iubit si de sfatul eel bun al Atenei,
Marea zeita ce duce prada din campul de lupta.
$i pe Nimaira nascut-a ce sufla ne-nfranta
vapaie,
Crancena si uriasa, sprintena-n mers,
viguroasa,
21
V ER TIG O . LI S T A IN FIN IT A
Gatu-i trei capete avea: unul de leu in rnanie,
Altul de capra, al treilea de sarpe, puternic
balaur.
(Leu deci in tata, la mijloc capra, balaur la
coada)
Irnprastllnd pretutindeni suflare de-aprinsa
vapale,
Fost-a ucisa de Pegas $i vrednicul Belerolon.
Sfinxul eel groaznic nascut-a tebanilor cruda
osanda,
Leul cumplit din Nemeea nascu-rnbratisata de
Orthos:
Hera, cinstita sotie a marelui Zeus, crescandu-I,
L-a randuit in Nemeea flagel parnantenllor
oameni,
Neamuri de oameni, pamanturi de-a valma sa
pustiasca,
Domn $i stapan Tn Nemeea, in Tretos $i
Apessas. ~ Styxul, apoi care-a lost, din toate, cea mai
Dar $i acesta pierit-a ucis de viteazul Heracles.
Keto-n starsit, Tn iubire tnlantulta cu Phorkys,
$arpe grozav a nascut, sub negrul pamant in
adancuri
Langa hotarele lumii, el merii de aur pazeste.
Neamul acesta pe lume adusu-l-au Phorkys $i
Keto.
Tethys nascu lui Oceanos serpuitoarele fluvii,
Neilos, Alfeios, Eridanos cu-nvartejite bulboane
Strymon, Maiandros $i lstros ce curge cu valuri
domoale,
Phasis $i Resos $i Nesos, Aheloios, unda-
argintie,
Grenikos, Heptaporos, Radios, Aliakmonos,
Hermos cu Ialnica unca, Aisepos eel sacru,
Limois,
Apa cea plina de farmec, Sangarios, marele
fluviu,
Kaikos, Euenos apoi, divinul Scamandros $i
Ladon,
Partenios $i Ardescos eel sacru, cu undele
limpezi.
Tethys nascut-a $i neamul eel slant al fecioarelor
care
22
Cresc, dupa planul lui Zeus, cu-Apolo stapanul
alaturi,
Vrednici barbatl pe parnant, cu apele largi
dirnpreuna:
Peitho, Admeta, Electra, lantheea, Prymno,
Klymene,
Doris, ldya, Klytia, Zenxo $i Kalliroe,
Hippo $i Urania, leita la chip c-o zeita,
Pasithoe, Galaxaura, Plexaura $i Rhodeea,
Thoe $i fermecatoarea Dione, Polidoreea,
Chip minunat, Melobosis, tantana de doruri
Calipso,
Kerkis cea binefacuta, Pluto cu ochi de junica,
Perseis $i iubitoarea Menesto, Akaste, lancira,
Zanthe, Petraia, de-asemeni Telesto cu galbene
valurl,
Metis, Eurinomeea, Hryseis $i Eudoreea,
Asia, Tyche, Europa, Okyroseea, Amphiro,
vsstita.
Nimfele-acestea de Tethys $i Oceanos lost-au
nascute,
Cele mai varstnice sunt tnca mai multe la
nu mar,
Chiar vreo trei mii, Oceanide, cu glezna subtire,
prslunqa,
Care-mpanzit-au parnant $i lacuri pana-n
adancuri,
$i ratacssc pretutindeni, zburdalnice fiice divine
Fluvii mai multe ce curg cu murmur de cantec in
valuri,
Fii ai lui Oceanos, Tethys, puternica datu-la-a
viata.
Greu e vremelnicul
Om la toti sale zica pe nume,
Cei ce pe tarrn locuiesc cunosc fiecarui
numirea.
Theia nascu tactier!i, Soarele stralucitorul,
Luna, torta rnareata, Aurora ce-mparte lurnina
Zeilor tara de moarte ce au peste cer
stapanire,
Oamenilor, care cu totii, aici pe parnant, i$i tac
veacul
 2. ENUMERAREA SAU LISTA

Ea i-a nascut, rodnicita cu drag de Hyperionos.
Crios si Eurybia, aprinsi de iubire, nascut-au
Fii, pe Astraios eel mare, pe Palla si Perses,
ce-ntrece
In dibacie pe toti, caci lost-a puternica zana
Heos nascu lui Astraios vanturi cu
sufletul aprig.
Boreas, iute in aripi, Zefirul ce-rnprastie norii,
Notos apoi, indragita fiind de zeul puternic
Erigeneea nascu pe Heosforos, stralucitorul
Astru, apoi stelele toate ce incoroneaza
parnantul
Stix a lui Oceanos tiica, in casa-i, iubita de
Pallas
Fiice avut-a pe Zelos si Nike, cu gingasa glezna,
Kratos sl Bia, vestltii ce nu lasa casa lui Zeus,
Nici nu cunosc vreun drum decat indrumarea lui
Zeus
~i langa Zeus cu muget de tunet rarnane-vor
vesnic,

pp. 24-25: Matthias Gerung

Judecata Jui Paris si Riizboiul troian, 1540,
Paris, Musee du Louvre

23
VERTIGO. LISTA INFINITA
HOMER (SEC. IX, 'i.Hr)
ILIADA, C.ANTUL II
Cum arzatorul parjol o padure narnornic-aprinde
Sus pe o culme de rnunti si valvoarea i-o vezi de
departe,
Astfel si luciul armelor dalbe ale oastei pornite
Stralurnina 1n vazduh si departe ajungea pan' la
ceruri.
Cum, catsodata, venind din alte meleaguri o
droaie
De zburatoare, de gaste ori cucoare ori lebezi
gatoase
Peste livada-asiana la raul Caistru pe maluri,
Unde $i unde tot zboara $i vesele bat din aripe,
l.armuitoare s-asaza si lunca de troamat rasuna;
A$a $i multele gloate leslnd din corabii, din corturi
Langa Scamandru pe camp se revarsa. Batut de
picioare
side copitele cailor duduie groaznic parnantul. [... ]
spunef acum mai departe, voi Muzelor Olimpiene,
Voi doar zeite suntef $i ca martore totul cunoasteti:
Vestile noi auzim, dar faptele nu le cunoastern -
Spuneti-mi care erau 1ntre-ahei capitanii si
Domnii?
N-a$ putea eu sa-i Insir si nici sa dau nume
rnuttlrnli, I din Lilea, pe unde 1$i are izvorul Chefisul;
Chiar dac-aveam inzecita din fire $i limba si gura
si-rni era glasul de-otel si-n pieptu-mi plamanii
de-ararna
Daca zeitele olimpiene, ale lui Zeus copile,
Muzele, n-ar pomeni cata oaste venise sub Troia.
De-asta $i nurnar pe toti capitanii $i vasele toate.
Peste beoti, pe de o parte, domneau Penelaos
si Leitos.
Cloniu, apoi Protoenor si Arcesilau. lar beotii,
Unii din Hiria, altii erau din Aulida stanccasa,
Din delurosul eras Eteonos, din Shoinos
$i Scolos,
Din Micalesos eel larg, din Tespita, chiar si din
Graia;
26
Altii din Harma erau. Din llesiu, apoi din Eritra;
Din Eleon mai departe, din Hila $i din Peteona,
Din Ocalea, din bine-ziditul eras Medeona,
Din Eutresis, din Tisba, bogata-n porumbi, $i din
Copa
$i din Coronia, din Haliart, unde-i pajistea verde;
Altii erau din Platea si-o saama-ntre cansu din
Glisas,
Din Hipoteba cea bine-zidita, din Nisa preasfanta
$i din sflntitul Onhest, pe unde-i dumbrava cea
dalba
A lui Poseidon, din Midia, din podgoreana cetate
Arne $i din Antedona, orasul de langa hotare.
Ei cu cincizeci de corabii purcesera, si 1n tot vasul
Tineri beoti au venit de doua ori zece $i o suta.
lar pe acei din Aspledon $i din Orhomen 1i rnanara
Doi, Ascalaf si lalmenos, feciorii lui Ares, pe care
Mandr-Astiohe-i nascu pe la curtea lui Actor Azide;
Cand se suise ea, fata fecioara, -n iatac sa se
culce,
S-a furi$at 1ntr-o noapte la patu-i puternicul Ares.
Danr;;ii venira vaslind cincizece de scobite corabii.
Pe foceieni 1i ducea la razboi Epistrofos $i Shediu,
Ai lui lfitos feciori, nepoti lui Naubol inimosul;
Din Chiparisos o parte erau si din Piton stancosul,
Altii din Daulis, locuitori din lampolis, si altii
Locuitori de pe malul Chefisului Stant, r;;i 1n urma
Neg re corabii cu toate de patru ori zece vaslira.
Pe foceieni i-a$ezau 1n $iraguri acum capitanii
Sarguitori pe langa beoti randuindu-i, la stanga.
lar peste locri stapan era Aias eel iute, Oilidul;
Nu era el rasarit ca Aias Telamonianul,
Ci mai ma.runt decat el si de in avea plato$a
dansul,
Dar Tntre ahei r;;i elini era-ntaiul la trecerea-n suliti.
Locrii venira din Chinos r;;i din Caliar, din Opunta,
Parte din Besa, din Augia cea dragala$a, din
Scarfe,
$i de la raul Boagriu, din Tarte, din Troniu.
Aias aduse de patru ori zece corabii cernite,
Pline locrii din fata ostrovului sfant Eubea.

Din Eubea sutland a mania abantii, din Halchis
$i din Eretria, din Histiea cea darnica-n struguri,
$i din Cherin! de la tarrn, din-nalta cetate Dionul,
$i din orasul Caris! $i locuitorii din Stire -
Fura condusi de-al lui Ares ortac Elefenor, feciorul
Lui Halcodonte, rnai-rnarele abatantilor tari de
virtute.
luti $i cu pletele-n spate dau zor dupa dansul
abantii
Plini de razboinic avant $i cu suliti de frasin
tntinse,
Gata sa dea 1n dusmani $i platosa sale sfasie.
Ei au venit cu de patru ori zece smolite corabii,
lata $i cei din Atena, cetatea cea bine-zidita
Unde domnea Erehteu eel mare de suflet, pe care
Palas Atena-1 crescu ca rnlada a parnantului
rodnic
$i-l aseza la-nchinat dup-aceea-n bogatul ei
templu,
Unde de dragu-i jertfesc, 1ncheindu-se anul,
feciorii
Atenieni o mul\ime de mici timpurii $i de tauri.
0 e-atenieni Ii ducea Menesteu din Petcos
nascutul:
imenl, atara de Nestor, caci el era eel mai 1n
varsta,
-a lost ca dansul asa incercat la razboi ca sa
mane
$< telegarii $i armia iui incarcata cu suli\i.
$< Menesteu a venit cu cincizeci de corabii
smolite.
Douasprszece corabii cu armie aduse $i Aias
J"1 Salamina $i stete ps-alaturi de cetele Atenei.
Cei de prin Argos apoi, din Tirintul cu prejmet de
ziduri,
Din Hermiona $i Asina, cetati cu limanuri afunde,
Din Epidaur rnanosul 1n vii, din Trezena, Eiona,
$i din Egina, din Mases, cu totii feciori din Ahaia,
Stau sub porunca viteazului nenfricosat Diomede
$i-a lui Stenelos, odrasla vestitului Domn
Capaneus,
$i ca zeu sta alaturi de ei Evrialos, feciorul
2. ENUMERAREA SAU LISTA
Lui Mecisteus, al carui parlnte fu craiul Talaos.
Dar peste ton poruncea ortomanul Tidid
Diomede,
Care la Troia veni cu optzeci de smolite corabii.
Al\ii pe urrna din bine-zidita cetate Micena
$i din avutul Corint. din Ornia $i din Cleona
Bine-zidita, din Aretirea, placuta cetate,
Din Siciona, pe unde-nainte sosise Adrastos,
I
Din Heperesia, din Gonossa-naltata pe stanca
$i din Pelene, din Egion $i din la\ita Elice
9i de pe tarrnul 1ntreg 1n o suta de vase venira
Subt Agamemnon. Cu el erau tambele cele mai
multe
$i mai viteze; -narmat 1n lucii vesrninte de-arama
Cel mai falos $i mai mare a lost el lntre toti
capitanii,
Insusi fiind un viteaz $i avand $i O$tire mai multa.
Locuitorii din Lacedemona rapoas,-albita,
Unii din Faris, din Mesa cu multi porumbi $i din
Sparta,
Altii din Brisia, ba $i din Augia cea desfatata
$i din Amicle, din Helos, ora$ de pe marginea
marii,
$i din Oitilos, din Laas, ei toti 1n $aizeci de corabii
Fura condu$i de Menelau, de fratele lui
Agamemnon.
Ei osebit se O$tira. Parea 1ntre dan$ii Menelau
Plin de 7ncredere-n sine, cu inima gata de harta,
$i-mbarbata la razboi. Mocnea el de furie-ntr-1nsul
Ca sa razbune mai repede dorul $i plansul
Elenei.
Locuitorii din Pilos precum $i din dalba Arena
$i din Trion de pe langa Alfeu $i din Epi-ntaritul,
Din Amfigenia $i din Pteleos, din Chipariseis,
Din Dorion $i din Etos, pe unde pe tracul Tamiris
Muzele I-au 1ntalnit $i luatu-i-au darul cantarii,
Cand de la craiul Evrit din Ehalia el calatorul
Se-ncumetase le drum sa 1ntreaca 7n cantec pe
Muze.
Fiicele 1mplalo$atului Zeus. De aceea $i-n cale
Zanele atunci I-au orbit de necaz $i luatu-i-au darul
Dumnezeiesc $i fa.cut-au cu totul sa uite de lira -
27
 -----
3. ENUMERAREA VIZUALA

u tntarnplator, pentru a ne vorbi de o forrna, Homer a ales

N exemplul unei opere apartinand artelor vizuale (pe care o
descrie in cuvinte prin acea tehnica retorica nurnita hipotipoza), iar
pentru o enumerare a ales solutia cuvintelor. Nu i-a venit in minte ca,
pentru o enumerare vizuala, sa recurqa la povestirea prin cuvinte.
Aceasta nu e o chestiune lipsita de importanta cand vorbim despre
1n?iruiri ?i cornpararn diferite exemple de enumerari verbale cu cele
prin imagini. Daca e vorba de sculpture, imaginea este definite 1n
spatiu (caci e greu sa ne irnaqinarn o statuie care sa sugereze un ,,?i asa
mai departe", ca ?i cum ar putea continua dincolo de propiile-i limite
fizice), iar daca e vorba de un tablou, imaginea e delirnitata de rarna.
V E RT IG O . LI S TA IN FIN IT i\

Chiar daca Monna Lisa a pare pe fundalul unui peisaj care 1n mod firesc
ar trebui sa continue ?i dincolo de rarna, nimeni, asa cum am mai spus,
nu se lntreaba cat se mai Intinde dumbrava sau pad urea ce se vede 1n
spatele ei ?i nimeni nu se qandeste ca Leonardo ar fi vrut sa sugereze
ca aceasta s-ar continua la nesfarsit. ?i, totusi, exista arte figurative care
te fac sa qandesti ca ceea ce se vede 1n rarna nu e tot, ci doar un
esantion dintr-o multirne greu de nurnarat, cam ca razboinkii din
Homer. Sane gandim la suita de tablouri prezente 1n lucrarea lui

pagina 36, Hieronymus Bosch Leonardo da Vinci

Triptic cu Griidina Desidtarilor, Partretul Mannei Lisa
detaliu din panoul drept, cca. 1500, (La Gioconda), 1503-1506,
Madrid, Museo del Prado Paris, Musee du Louvre

pagina 37, Hieronymus Bosch pagina 39: Giovanni Paolo Pannini

Triptic cu Griidina Destotarilor, Galerie cu imagini ale Romei moderne, 1759,
detaliu din panoul central, cca. 1500, Paris, Musee du Louvre
Madrid, Museo del Prado

38
Pannini: acestea nu vor sa ilustreze doar ceea ce se vede, ci, 1n rnarirni
diferite, ?i restul colectiei, din care acestea reprezinta doar o rnostra Sa
ne qandirn la Gradlna desidtarlior a lui Bosch, care ne suqereaza ca
minunatiile la care se face referire s-ar putea continua ?i dincolo de
marginile lucrarii. Sa luarn ?i exemplul Rastignirii }i fnaltarii lacer a celor
zece mii de martiri de pe munte/e Ararat de Carpaccio sau al celor
Unsprezece mii de martiri de Pontormo. Fireste. rastiqnirile ilustrate nu
sunt in nurnar de zece mii, iar tortionarli ar trebui sa fie mult mai multi
decat cei care se pot vedea, dar este evident ca tablourile acestea vor
sane vorbeasca de un sir nesfarsit de trupuri 1n agonie, care se
continua ?i dincolo de limitele panzei, voind parca sa exprime
neputinta artistului de a le indica (?i decide a ni le arata) pe toate.
Tot astfel se tntampla cu multe reprezentari picturale ale bataliilor ?i
ostlrilor aliniate de lupta, dupa acelasi model homeric, sau cu apelul
nelinistitor la alte incomensurabile puhoaie.

39
V ER TIG O . LI STA IN FIN IT A

V itt o re C a rp a c c io
Albrecht Dorer
Rdstignirea ~; inaltarea lacer ace/or zece mii de martiri Martiriul celor zece mii de crestini, 1508,
de pe munte/e Ararat, 1515, Wien, Kunsthistorisches Museum, Gemaldeqalerie
Venetia, Galleria dell'Accademia

40
VERTIGO. LISTA INFINITA

De altfel, ?i multe naturi statice flamande, reprezentand fructe, flori,

pestl, carnuri, nu sunt altceva decat juxtapuneri de elemente tntr-o
forrna data, ?i aceasta nu numai pentru ca sunt clar delimitate de
rarna, ci ?i pentru ca, de requla, sunt lnqramadlte toate in centrul
lucrarii: dar este atat de evidents intentia artistului de a sugera o
nespusa abundenta, 0 negraita varietate, incat le putem in?ira printre
exemplele de enumerari vizuale. Printre naturile statice olandeze,
desi chibzuit compuse, tot la o enumerare fac aluzie ?i asa-numitele
desertaciuni, in care sunt puse laolalta obiecte aparent disparate, dar
care trimit la tot ce este pieritor in lumea aceasta, invitand la o
meditatie asupra caracterului trecator al bunurilor parnantesti,
Aluzia la o multitudine de personaje care pulseaza ?i dincolo de
marginile panzei sau frescei poate fi sesizata ?i in Judecata de Apoi
din Capela Sixtina sau in Judecata lui Cousin.

Pieter Aertsen Vincent Laurensz Van de Vinne

Desertiiciune (Vanitas)- Natura moartii, 1552, Desertticiune (Vanitas) cu coroand reqala ~i portretul Jui
Wien, Kunsthistorisches Museum Caro/1,regele Angliei, decapitat in 1649, dupa 1649,
Gernaldsqalerie Paris, Musee du Louvre

44
 3. ENUM ERAREA VIZUALA

Dar enumerarea ca procedeu poate fi Tntalnita ?i ln alte a rte.

Boleroul lui Ravel, prin ritmul lui obsesiv, suqereaza ideea ca ar
putea fi continuat la infinit ?i nu intarnplator un artist ca Rybczynski
1-a avut ca sursa de inspiratie lntr-o interpretare cinematografica in
care personajele (alese dintre protaqonistii revolutiei sovietice, ?i
formal nimic nu s-ar fi schimbat daca ar fi fost vorba de Tngerii care
se tnalta spre eel de-al saptelea cer) suie neintrerupt pe o scars care
ar putea sa nu alba sfar?it.

Jean Cousin eel Tanar Zbig Rybczynski

Judecata de Apoi, cca. 1585, The Orchestra, 1990
Paris, Musee du Louvre

47
L INEXPRIMABILUL1

rin catalogul corabiilor, Homer nu ne ofera numai un minunat

P exemplu de enumerare, tnca ?i mai eficienta prin contrast cu
forma scutului, ci reuseste ?i o regie a ceea ce a fost denumit toposul
inexprimabilului. In fata a ceva necuprins de mare sau de necunoscut,
despre care nu se stiu inca destule sau nici nu se vor sti vreodata,
autorul ne marturiseste a nu fi in stare sa qraiasca prea multe ?i de
aceea propune o enumerare adesea cu valoare de rnostra, exemplu,
aluzie, lasandu-l pe cititor sa-?i imagineze restul.
Toposul inexprimabilului revine in Homer, de pilda in Odiseea IV,
273 ?i urm. (,,nu voi putea povesti, fireste, de-a fir a par, toate
ispravile darzului Odiseu") sau in cantul XI, prin enumerarea rnortilor
pe care Ulise ii intalneste 1n Hades, model reluat apoi de Vergiliu
(Eneida, VI, 264 ?i urm.) in calatorla lui Enea in lumea de dincolo.
S-ar putea lnsira la infinit (iar lista ar fi lunqa) paginile din istoria
literaturii in care apare toposul inexprimabilului, de la Hesiod la
Pindar sau Tyrtaios, apoi 1n literatura latina la Vergiliu (care 1n
Georgicele, 11, 157, pentru a exprima imposibilitatea enurnerarii
vitelor ?i vinurilor, scrie: ,,Soiurile ?i ale lor nume-s fara de sfarslt, la
ce bun sa le lnsir una cate una; dar cine chiar doreste sa afle sa
cerceteze dara cate fire de nisip vantura zefirul 1'n desertul libian sau
cate talazuri se frang de tarrnurile ionice"), pentru a incheia cu Sf.
loan Teologul, 1n Apocalipsa 7,9 {,,Dupa aceea m-am uitat ?i iata
multi me multa, pe care nimeni nu putea s-o nu mere, din tot
neamul, ?i sernintiile, ?i popoarele, ?i limbile"). Ovidiu 1n Ars amandi
{I, 435), referitor la practicile nelegiuite ale femeilor, scrie: ,,N-a?

Antonio Allegri zis ii Correggio

iniiltarea Fecioarei la Cer (detaliu), 1526-1530,
Parma, Cupola Dornului

49
VERTIGO. LISTA INFINITii

putea vorbi despre toate acele nelegiuite mestesuquri ale

preacurviei, nici de-a? avea zece guri ?i tot atatea limbi", dupa care
(In 111, 149-152) spune ca a lnsira toate pieptanaturile ?i gatelile
femeilor e ca ?i cum a-i numara ghindele stejarului ?i fiarele Alpilor.
lar in Metamorfoze (XV, 419-421) se caineaza ca este cu neputinta sa
pomeneasca toate acele metamorfoze (dar, ce altceva a facut de-a
lungul a cincisprezece Carri ?j douasprezece mii de versuri decat sa
le enumere pe toate cele 246?). A?a cum Homer nu poate sa-i
rnentioneze pe tori razboinicii argieni, tot asa, daca nu ?i mai dificil,
ii e lui Dante sa-i mentioneze pe tori ingerii din cer, necunoscandu-le
numele, dar mai ales numarul. lar in cantul XXIX al Paradisului qasim
un alt exemplu de topos al inexprimabilului, dat fiind ca nurnarul
ingerilor depaseste cu mult posibilitatea de cuprindere a rnintii
umane2.
In fata inexprimabilului tnsa, Dante nu recurge atata la enumerare,
cat tncearca sa sugereze extazul pe care acesta Tl starneste: in
. legatura tot cu nurnarul ingerilor, cand se lasa furat de fascinatia
arnetitoare a progresiei geometrice, face aluzie la legenda potrivit
careia creatorul jocului de sah a cerut regelui Persiei ca rasplata
pentru inventia sa un bob de qrau pentru cea dintai patrarica a
tablei de sah, doua pentru a doua, patru pentru a treia ?i asa mai
departe, obtinand astfel un nurnar astronomic de boabe de qrau
(Paradisu/, XXVIII, 91-93).
?i, totusi, exista o diferenta Intre regretul de a nu avea suficiente limbi
?i guri pentru a spune ceva (toposul inexprimabilului variind de la
intentia de a se abtine de la orice exprimare, pana la modul original ?i
sublim pe care ii alege Dante) ?i incercarea de a schita o oarecare
enumerare, fie ea ?i incompleta ?i cu statut de simplu esantion, (vezi
Homer ?i Vergiliu, sau Ausoniu in Mosel/a, prin lista sa de pesti).
Toposul limbilor sau gurilor ce nu-s parca de-ajuns rnarcheaza poezia
menita sa fie rostita, sa circule oral; iar aedul epocii homerice avea
nevoie de bojoci puternici pentru a recita in ritm sustinut enumerarea
corabiilor sau pentru a lnsira toate numele personajelor mitologice din
Hesiod. Dar acest topos reapare ?i in epoci in care textele circulau in
forrna scrisa (de pi Ida, sonetul 103 de Cecco Angiolieri Mii ?; mii de limbi

50
 4. IN EXPRIM ABILUL

de-at avea gura mea), iar, la un moment dat, este perceput ca atat de
uzat, incat este reluat 1n cheie ironica de Boiardo ?i a poi de Ariosto 1n
Orlando nebunul (VII, 29), 1n care, vorbind despre doi lndraqostiti,
poetul spune: ,,?i de-a lor desfatare vorbeasca-ne o frantura / c-ades
aveau mai mult de-o limba-n qura".
1 Cfr. despre acest subiect Giuseppe Ledda in eseul sau inca inedit .Enumerari imposibile: despre
cataloage ?i toposul inexprimabilului". Autorul a mai tratat de altfel subiectul ?i in lucrari
publicate, cum ar fi volumul sau Basboiu' limbii. lnefabi/, retorioi }i povestire in Commedia Jui
Dante, Ravenna, Longo, 2002 (cu precadere la pp. 42-45; 195-200; 297-298) ?i articolul ,,Dante ?i
tradltia viziunilor medievale", a pa rut in ietture Classensi, 37 (2007), pp. 119-142.
2 Lista numeloringerilor, benefici sau malefici, care apare in antologie este lntocrnlta pe baza
Sf. Scripturi, a evangheliilor apocrife, a traditiei cabalistice, a traditiei musulmane, a cartilor
lui Enoch, a textelor Sabeilor din Harran ?i a Steganographia lui Tritemius (1621 ). Lista
diavolilor porneste de la Lemegeton Clavicu/a Salomonis (1641 ), de la Pseudomonarchia
daemonum de Johann Weyer (1515-1588), aparuta ca adauqire la diferitele editii ale operei
sale De Paestigiis Daemonum (1563), de la Dietionnaire infernal al lui Collin de Plancy (1812)
?i de la alte texte ale demonologilor.
Filippo Lippi
incununarea Sf Fecioarei (detaliu), 1441-1447,
Florenta, Galleria degli Uffizi

51
 VERTIGO. LISTA INFINITA

VERGILIU (70-19 i.Hr.)

Daca nu cumva-i spunea pa\ita: Sibylla ca viata-t
ENEIDA, CARTEA A VI-A
Flutura fara de trup $i ca-l aer 1n chip de naluca,
Ar fi lovit, spintecand degeaba cu fierul o umbra.
Zeii puterii, stapanf pe suflete, umbre-amutite,
Drumul acum ii apuca spre raul eel negru din
Chaos $i Phlegethon tu, voi locuri tacute-ats nop\ii, Tartar;
Fie-mi iertat sa vestesc ce-auzit-am acolo,
Tulbure-aici de narnolun, vartejul ss-nvolbura-n
ce-ascunde valuri,
Vechiul parnant 1n adancur] si-n noapte, prin vol sa Vajaie surd, tavalind spre Cocytus navalnic namotot.
descoparl
Apele-atator valtori vuitoare prin vaduri grozave
Merg singuratici prin neguri acum $i pe-
Charon, le tine, luntra$ul zbarlit 1n vestminte
umbroasele drumuri, murdare;
Tree prin tinutul Jui Dis $i prin goluri $i prin locuri
Surele-i tepi i se-ncurca pe-obraz $i-i scapara ochii,
deserts,
Haina-i atarna pe umeri, soioasa, din copcii
Cum la-ndoielnice zarl de slaba lurnlna de luna desprinsa.
Trece-o potsca prin codri si-n amurg zac toate,
plerzandu-st culoarea.
Tocmai 1n pragul dintai sr-n gurile ladului, gloata DANTE ALIGHIERI (1265-1321)
Grijilor neiertatoara statea $i cu dansets - Amarul, PARADISUL, CANTUL XX.IX
Vestede Boale-mprejur $i plina de chin Batranets,
Foamea ce-ndearnna la rele, $i Groaza, $i mult Dar prea ne-am abatut din drum. Sa-ntorci
urgisita
privirea ta spre dreapta cararuie
l.ipsa - grozave vedenii - $i Moartea, $i Truda ca drumului din limp tu sa mai storci.
Muncirii,
Angelica natur-atat se suie
Somnul, cu Moartea-ntrantu', $i lacoma Petta, ce-n 1n numar, grad de grad, ca niciodata
inimi
nici grai uman nici minte n-o s-o spuie.
Naste pacate; $i plinul de-ucideri Razboiul eel jalnic. De judeci clar ce Daniil ne-arata,
Negre iatacuri de Furii se vac $i vraloa-noraora: tu po\i vedea ca-n mii de mii vorbind,
Parui Ii curge ca serpli, desprins din cordele crunte. el suma lor n-o da determinata.
Groaznice ramuri, la mijloc, un ulm $i le-ntinde Lumina prima-ntreaga-n ei lucind
noptatec,
1n tot atatea forme-i penetreaza
Brate de sute de ani, si-acolo desartele Visuri pe cate sunt splendorile ce-o prind.
Cuibul si-l au, atipind cate-un vis pe sub fiece Caci dupa cum oricare-afect urmeaza
frunza.
tariei ce-1 concepe, felure$te
Insa vedenii mai mari $i mai pline de spairna $i-a lor iubire, slaba ori mai treaza.
s-alearqa
fn culmea deci largoarea ne-o prive$te,
Altele multe, sub porti. Centauri $i Scylle biforme, a ve$nicei valori, $i cate sfinte
Gearnan de-o suta de ori Briareus $i monstrul din oglinzi creat-a-n care se-mparte$te
Lerna,
tot una ramanand ca $i 'nainte.
Plin de grozav suierat; si-narrnata cu tlacari
Chimaera, .. ,,
Harpii la urrna, Gorgone si-n trei 1ntrupatul balaur.
Prins de cutremur aic] $i de-o spaima cu tipat,
apuca
Fierul Aeneas $i tine-tai$UI lntins spre balaur;
pp. 52-53: Jan Brueghel eel Barran
Enea si sibila in Hades, 1600,
Wien.' Kunsthistorisches Museum
Gemaldegalerie

54

~eri
Aodizuel, Abriel, Adan, Adnachiel, Adonael,
A,ctriel, Ahayah, Aihel, Akaiah, Akibeel, Aladiah,
Aleasy, Alheniel, Aliel, Almadiel, Almesiel, Almoel,
4isuel, Althor, Ambriel, Amezarak, Amixiel,
Amutiel, Anani, Anauel, Aniel, Ansoel, Arael,
A:afos, Arayl, Arazeyal, Ardefiel, Arepach, Aridiel,
Arie l, Arioch, Arisiel, Armany, Armaros, Armers,
Amibiel, Arseyaleyor, Artinc, Asael, Asaliah,
Asbibiel, Asmodel, Asoriel, Asphor, Asradel,
Asuriel, Aumel, Azariel, Azazel, Azeruel, Aziel,
Azimel, Azra'il, Baoxas, Baradiel, Baraqal,
Baraquel, Barbiel, Barchiel, Bartos, Barinael,
Basiel, Batraal, Bedarys, Befranzij, Belsay,
Benoham, Bethnael, Binael, Bitael, Budarym,
Bufiel, Bulis, Burfa, Burisiel, Busiel, Cabarym,
Cabron, Cahetel, Caliel, Camael, Camor, Camory,
Capriel, Carasiba, Carba, Carman, Carniel, Carnal,
Carsiel, Cartael, Casbriel, Cassiel, Cazul, Cesael,
Chairum, Chalkatura, Chariel, Charuth, Chaser,
Chavaquiah, Chomiel, Choriel, Chubor, Churibal,
Clyssan, Cugiel, Culmar, Cumeriel, Cuphar,
Cupriel, Curiel, Curifas, Dabrynos, Damabiah,
Danael, Daniel, Darbori, Decaniel, Dirachiel,
Diuiel, Dorael, Doriel, Dromiel, Drubiel, Druchas,
Drusiel, Dubiel, Dubilon, Duth, Efiel, Egibiel,
Elamyz, Elemiah, Elitel, Emuel, Enediel, Ergediel,
Ervihel, Etymel, Eyael, Ezeqeel, Fadahel, Fanuel,
Fariel, Femol, Fubiel, Futiel, Gabriel, Galgaliel,
Gamsiel, Gariel, Garrubiel, Geliel, Geniel,
Geremiel, Geriel, Gerthiel, Godiel, Grafathas,
Gudiel, Haamiah, Habuhiah, Hahasiah, Haheuiah,
Haiayel, Hamabiel, Hamael, Hamarytz, Hanael,
Harael, Haraqiel, Hardiel, Hariel, Harut, Hayuiah,
Haziel, Hehahel, Hekamiah, Herachiel, Hesediel,
Hobrazym, lachoroz, lahhel, laniel, laoth, lastrion,
latroziel, lax, leiazel, lezalel, lmamiah, lngethel,
lrmanotz, lsbal, lsrafil, Jabamiah, Jazeriel, Jehudiel,
Gustave Dore
ingerii de pe planeto Mercur;
Beatrice se inafra cu Dante pe planeta Mercur,
dupa D. Alighieri, Divina Comedie, Paradisuf, Paris 1868
4. INEXPRIMABILUL
Jeliel, Jibril, Jophiel, Kamael, Karael, Kerkutha,
Kjriel, Kobabel, Kokbiel, Ladiel, Ladrotz, Lamael,
Lamas, Lamersy, Laphor, Larfos, Larmol, Lauviah,
Laylahel, Lazaba, Lecabel, Lehachiah, Lelahel,
Lomor, Luziel, Mador, Mafayr, Mahasiah,
Malchidael, Malik, Manakel, Manediel, Maniel,
Marae, Maras, Marianu, Marioch, Maruth,
Matariel, Mebahel, Mebahiah, Mechiel, Medar,
Melahel, Melanas, Melioth, Menadel, Menador,
Merach, Mermeoth, Merosiel, Metatron, Michael,
Mitzrael, Molael, Monael, Mcniel, Morael, Morias,
Mugael, Mumiah, Munkar, Murahe, Muriel,
Musiriel, Myresyn, Nachiel, Nakir, Nalael, Nanael,
Narzael, Nastros, Nathaniel, Nautha, Neciel,
Nedriel, Nefonos, Nefrias, Nelchael, Nemamiah,
Nithael, Nithaiah, Oeniel, Oertha, Ofaniel, Ofisiel,
Omael, Onomataht, Orouel, Orym, Ossidiel, Otiel,
Pafiel, Pandiel, Pandor, Paniel, Paras, Parius,
Pathyr, Peniel, Pharol, Phounebiel, Poyel, Quibda,
Raamiel, Raaziel, Raguel, Rahel, Raiouoth,
Ramuel, Rapsiel, Rarideris, Rasuil, Rathiel,
Rehael, Reiyel, Remiel, Remihel, Requiel, Reuel,
Richel, Ridwan, Rizoel, Rochel, Rouiel, Rufiyael,
Ruthiel, Sabael, Sachiel, Saddiel, Sahaiah,
Salgiel, Samael, Sams, Samsaweel, Samziel,
Sandalphon, Sarach, Saraguel, Sardiel, Sariel,
Sartael, Saruiel, Satanael, Satifiel, Scaltiel,
Sebach, Sehaliah, Seheliel, Semeil,
Semeyaza, Sitael, Sobiel, Soriel, Souiel,
Suraquyal, Suriel, Syliael, Tagriel, Takiel, Tamiel,
Taros, Temel, Thalbos, Thariel, Themaz, Thurcal,
Turel, Tzaphkiel, Umabel, Urakibaramel, Uriel,
Ursiel, Vadriel, Vadros, Vasariah, Vauliah, Vehuel,
Vehuiah, Verchiel, Vereveil, Veuliah, Xanoryz,
Xanthir, Yecabel, Yehuiah, Yeialel, Yeiayel,
Yelahiah, Yeratel, Yomyael, Zaafiel, Zaameel,
Zadkiel, Zamael, Zaphkiel, Zaqebe, Zawael,
Zerael, Zeruel, Zetachiel, Ziquiel, Zoeniel, Zuriel,
Zutiel, Zymeloz.
61
5. LISTE DE OBIECTE

eama de a nu putea spune totul i?i poate face aparitia nu

T numai in fata unei infinitati de nume, ci ?i in fata unei lnfinitati
de obiecte. lstoria literaturii este plina de colectii obsesive de obiecte.
Acestea sunt uneori fantastice, precum colectia pe care Astolfo,
personajul lui Ariosto, o descopera pe Luna, de unde tncearca sa
recupereze rnintile pierdute ale lui Orlando; alteori sunt nelinistitoare,
ca sirul de otravuri folosite de vrajitoarele din Macbeth de
Shakespeare; alteori, de un parfum imbatator, precum siraqu' de
flori pe care Marino ii descrie in poemul sau Adonis; alteori, sarace ?i
esentiale, precum cele cateva rama?ite disparate care ii permit lui
Robinson sa supravietuiasca pe insula lui, sau precum modesta
cornoara pe care reuseste s-o stranqa Tom Sawyer, personajul lui
Mark Twain; alteori, ametitor de plauzibile, precum sumedenia de
obiecte nesemnificative lnqramadite in sertarul din bucataria lui
Leopold Bloom din Ulise de Joyce; alteori, nostalgice ?i tnduiosatoare,
dar de-o intepeneala ca de muzeu, aproape funebra, precum colectia
de instrumente muzicale de care vorbeste Mann in Doctor Faustus.
Alteori, lucrurile adunate sunt pur ?i simplu mirosuri sau miasme, ca
in orasul descris de Si.iskind.

Tullio Pericoli
Robinson Crusoe, detaliu, 1984

67
VERTIGO. LISTA INFINfTA
LUDOVICO ARIOSTO
ORLANDO NEBUNUL, XXXIV (1532)
Alie parauri sus, alte drumeaguri
:;;i locuri sunt, cum pe la noi niciunde;
alti rnunti :;;i alte val, alte meleaguri
cu vechi palate :;;i cetati rotunde,
cu case ca rnarqele-n siraquri,
cum de nu s-au mai vazut: :;;i sunt afunde
paduri :;;i singuratice, prin care
vanat alunqa nimfele :;;i fiare.
Ca-n jur sa vada tot, n-a stat din cale
Astol!, caci nu de-aceea se-naltase.
de stantu-Apostol fu purtat pe-o vale
cuprinsa lntre doua culmi muntoase,
pe unde tot ce tu din ale tale,
a vremii sau a Sortii nemiloase
gre:;;eli pierdut-ai, minunat ss-aduna:
ce pierzi aici, se strange sus pe luna.
Nu doar de-averi vorbesc :;;i de regale
pe care roate sortii le-nvartsste,
Ci $i de Cele Ce nicicum nu poate
a-ti lua ori da din tot ce-i prisosests.
E rnulta tairna sus, ce-aici se zbate
rnancata ca de viermi cand timpul crests.
E plin pe sus de rugi :;;i jurarninte
de noi aduse sfantului Parinte.
De-ndraqostiti sunt lacrimi :;;i suspine,
:;;i timp zadarnic irosit cu jocul,
:;;i lenea celor prosti, uitari de sine,
dssarte vreri ce nu-si ajung sorocul.
$i sunt dorinti zadarnice rnultirne,
ce-n buna parte-n preaima-ncurca locul.
Pe scurt, tot ce-ai pierdut candva pe lume,
acolo regase:;;ti :;;i afli cum e.
$i cum trecea printre gramezi :;;i gloate,
Astolto intreba pe fiecare.
Vazu un munte de basici umflate
parand cuprins de striqat :;;i turbare
si-afla ca sun! coroanele purtate
de-Asiri candva, :;;i alte vechi popoare,
de Persi, de Greci, ilustri-odmioara
si-a carer tairna astazi sta sa piara,
Vazu din aur :;;i argint carlige
:;;i erau daruri 1ntr-adins tacute
de slujitori, ca rnila sa ca:;;tige
pe langa regi :;;i printi zqarciti, $i sute
vazu-n ghirlande laturi :;;i verige
si-atla ca-s toate lingu:;;eli placute:
ca greierii plesnind de cant rasuna
cantarea ce le canta lor Tn struna.
Batute-n aur scump :;;i nestemate
vazu iubiri nevrednice :;;i doruri.
Supusilor de printi Incredintate
Vazu, Tn chip de gheare lungi, onoruri
si-n chip de foale, aere-nqarnfate
de regi umpleau cuprinsul, :;;i favoruri,
pe care ei le-mpart cu prisosinta
:;;i ti le iau cu-aceea:;;i u:;;urinta.
Ruine de cetati :;;i de palate,
cu avutii cu tot, zaceau gramada.
$i 1ntreband atla ca sunt tratate
:;;i conjuratii prinse de iscoada,
:;;i-n chip de :;;erpi cu fete pomadate,
hotii :;;i falsuri Ii tu dat sa vada,
:;;i fel de tel de cani :;;i sticle sparte,
servicii-aduse curtilor de:;;arte.
De ciorbe rasturnate vede-o zeama
:;;i-ntreba pe-ntelept ce zace-n troaca.
Pomana e - raspunde - ce se cheama
Ca dupa moarte-o la:;;i sa ti se faca.
Ajunge-apoi pe-un pisc :;;i baga seama
ca-i plin de tlori; Tnsa peel 1-Tneaca
putoarea lui. $i afla ca e darul
lui Constantin catre Silvest vicarul.
Vazu gramezi de vase ,nnaclaite
:;;i-erau, marite Doamne, nurii vo:;;tri.
Ci-a spune tot 1n versuri ticluite.
nu-i timp aici :;;i teama mi-e ca n-oi :;;ti,
atatea sunt pe-acolo-n:;;iruite
din ca.le Ii se-ntampla alor no:;;tri.
Doar nebunie nu gase:;;ti, caci toata
ramas-a jos, pe lume adunata.
Se-ntoarse-apoi cu gandul spre-ale sale
pierdute zile :;;i-ntamplari anume,
la care, tara de talmaci Tn cale,
nu le-ar fi dat de rost :;;i nici de nume,
iar mai apoi la ce prin osanale
nicicand nu s-a cer:;;it la cer pe lume:
de minte zic: din ea era un munte
:;;i tot ce-am spus nu-i vrednic sa-1 Tnfrunte.

Era ca un lichid subtire, moale,
o apa ce se pierde-n vant, cuprinsa
in sticle, in garafe, in sacale
care mai largi, care mai strarnte, insa
in cea mai mare mintea dumisale,
a contelui d'Aglante era stransa
$i pricepu pe lac ce-aduna-ntransa,
caci "Mintea lui Orland" scria pe dansa.
La fel scria pe taate acele vase
numele celar ce mintea si-o pierdura.
Spre-acala mintea lui Orland plecase.
Uimit era ca-n ele Incapura
mintile celar ce n-ar fi banuit
ca de inteliqenta vreodata s-au lipsit,
dar el vedea acuma ca ei n-aveau deloc,
de vreme ce atatea zaceau in acel loc.
Max Ernst
Ochiul tacerii, 1943-1944,
Saint Louis, Missouri, Washington
University Art Gallery
5. LISTE DE OBIECTE
Unii si-o pierd iubind, attii-n fast $i onoare,
unii nutrind speranta ca var putea damni,
altii catand comori, cutreierand pe mare,
altll crezand in farmece $i in vrajitorii,
unii in nestemate, in a artei chemare,
altii-n atatea tnca ce var a preamari,
Poeti, sofisti $i astralagi, voi tnsa
vedeti ca mintea voastra in luna-i stransa,
Astol! ia vasul sau, caci lui i-1 arata
eel ce a scris obscura Apocalipsa:
la nas apropie vasul $i pe data
de minte brusc el nu mai duce lipsa:
de aceea $i Turpin de-atunci ne spune
c-Astalf multi ani trai cu-ntelepciune,
numai ca a gre$eala Iacuta mai apoi
iar ii rapi pe luna rnintile inapoi.
69
WILLIAM SHAKESPEARE
MACBETH, ACTUL IV, SCENA 1
(1606)
Intra cele trei vrajitoare.
INTAIA VRAJITOARE
Astazi un cotoi varqat
De trei ori a mieunat.
A DOUA VRAJITOARE
Trei si-o data un arici
A scancit $i el pe-aici.
A TREIA VRAJITOARE
Scorpia striqa: acu-i acu.
INTAIA VRAJITOARE
In ceaun pe tarcolita
Punati mate otravite.
Tu, ce-n somn, rares broscoi,
70
Sub un lnqhetat pietroi,
Cu venin te umfli-ntruna,
Nopti $i zile treizeci una,
Hopa-n oala terrnscata,
Ca sa mi te fierb indata.
TOATE
Toarna-l, toarna-i, zoru-i mare,
Foe $i clocot la caldarel
A DOUA VRAJITOARE
Muschi de sarpe din baltoace
Fierb 1n oala :;,i te coace,
Cu o lirnba de dulau,
Ac de sarpe orb :;;i rau,
Limba viperii-nfurcata,
Ochiul gu$1erului, iata,
$i un deget de brotac,
Lana de pe liliac,
Din soparla un picior,
Peana cucuvauor,

Fiarba vraja ce nu iarta,
Ca din iad fiertura tiarta.
TOATE
Toarna-i, toarna-i, zoru-i mare,
Foe $i clocot la caldarel
A TREIA VRAJITOARE
Colt de lup $i solz de zmeu,
$i flcatii-unui iudeu,
Les uscat de vrajitoare,
Ranza de rechin de mare,
De cucuta radacina,
Srnulsa noaptea, nu-n lurnina,
Dintr-o tisa firicele,
Cand e luna 7n belele,
Fierea toata dintr-un tap,
De$tUI unui prune scapat
Intr-un sant $i sugrumat,
Chiar cand tarta I-a tatat:
Faci fiertura grea $i deasa,
lar qustoasa ca sa iasa
Bagi de tigru maruntais
Tn caldare pe vapaie.
TOATE
Toarna-l, toarna-i, zoru-i mare,
Foe $i clocot la caldarel
Alberto Savinio
Orasu! fagiiduin{elar, 1928,
Paris, Galerie Daniel Malingue
5. LISTE DE OBIECTE
GIAMBATTISTA MARINO
ADONIS, VI, OCTAVELE 122-152 (1623)
Cei doi privesc cum umbra se-alungeste
pe-aleile rnaestru conturate
de gardul ce qradina o strajuieste.
Hoza-si deschide a ei nestemate,
iar florile ca-ntr-un tablou, reqeste,
cu qratie $i talent parca-s pictate,
sl-n felurite forme si culori
cu-a lor miresme orbesc narile lor.
De-mpletituri, de trestii $i de plase
aleile frumoase-s rnarqinite,
fiind parca cu compasul trase
printre ronduri de flori 7mprejmuite;
spre arta acelor locuri preafrumoase
zeita, pe-al sau oaspe sa-l invite,
1$i poarta pasii pe carare, U$0r,
ce-i parca un mozaic stralucitor.
Amor, prin trucuri rare, neobisnuite,
aici acuna a sa destatare
punand 7n plantele indraqostite
desavarsirea plina de splendoare,
iar rozelor abia Tmbobocite,
cu-a lor paloare sau Tmpurpurare,
Amor le da frunze mai parfumate
si flori mai manors si neinspinate.
lntrega a Sabei calda moliciune,
a lndiei si-a Arabiei fericire,
colinele iblee cu mierea lor cea buna,
tot ce-are Atica mai scump tn fire,
cuibul lui Phoenix cu a sa minune,
pasunea din Hymet, a Ciliciei rnarire,
sub buna stea, aici a strans acum
a Ciprului zeita, ce-i mai bun.
Pe-aici zibeta suav asudand
1$i lasa-mpreiur parfumurile vii;
vazduhul e-o rnlreasrna cornbinand
tincturi maure, hispane alifii,
orice durere-n mlma alinand
boarea de nard, marar si crini tarzii,
de maghiran, ghimbir $i siminoc,
de levantica, cimbru, busuioc.
E-aici rosia baca de campie
ce-nvigoreaza trupul Tn asalt,
$i ghimpele, $i spicul ce-si mladie
snopul de tije mandre spre Tnalt,
71
 VERTIGO. LISTA INFINITA
stejarul Etiopiei aici reinvie,
aici $i cedrul Siriei eel tnait,
aici - $i piscatoarea scortisoara,
aici - $i tarnaioasa nucsoara,
Crucea-parnantului 1$i tmpteteste
frunzele sale de leac prin flori rnarunte,
iar terebintul urnbra-si insoteste
cu frasinelul de pe-al ldei munte
a carui seva lnsanatoseste;
iata $i papura $i trestie alba-n frunte. ( ... ]
Printre aceste flori Amor salasluieste.
Cei doi acrrura acanta, ca $i stirul,
narcisele, zambila ce zarnbeste,
sotranul, floarea-soarelui $i trandafirul.
De-un rosu aprins roza se-nsutleteste,
Un plans e roua, o boare e suspirul.
Rad galbenelele, dar fara de putere,
violeta, de Amor atinsa, piere.
Pe-atunci, Adonis, tllnta-tl era vie
$i tnca nu erai 1n floare transformat.
Cine-ar ti zis ca-n haina sanqerie
tu lnsuti carnpul 11 vei fi ornat?
Cu trista presirntire, contuza pe vecie
de cinstea ca vreodata sa te fi lntarnpinat,
acum ti se inchlna orice floare,
cazandu-ti, nesternata, la picioare.
Natura cu laleaua se rnandreste
$i cu Arta lnsasi pare a concura.
Brocartul Persiei umil palests
1n tata carliontilor tesuti de ea.
Mai rosu-i e bobocul cs-ntloreste
decat purpura fina de Arabia.
Nu-i cusatura $i nu-i tesatura
mai mandra decat ce-afli ,n natura, [ ... ]
Soseste Adon; iute gradina toata
se-rnbraca 1n noi haine $i culori.
Smerite, crengile fruntile-si pleaca,
dar $i le tnalta vesel mii de flori.
Placute adieri, boarea tnrniresmata
cu-n susur 11 primesc rnapulitor.
Cu totil sa-l salute se grabesc;
mierlele canta, izvoarele soptesc.
lata a unui paun mandra-ntatisare
ce merisorul falnic o tesea;
1n coada cea rotata, o splendoare,
siruri de flori 1n lac de ochi avea.
Din alti arbusti desi, lnspaimantatoare,
72
vedenia unui balaur se tnalta,
iar vantul dand tarcoale din vazduh
cu-n suierat parea sa-i ti dat duh.
lar iedera cea deasa, rasucita,
tesea o cea$ca verde, rncapatoare,
pentru a strange roua risipita
ca pe-un nectar dulceag $i foarte tare.
Din verzi parami $i vele 1mpletita
urzea corabia verde plutitoare,
la pupa careia sturzii, sitarii
cantau asemenea cu marinarii.
Placerea-1 mangaie, aleasa Desfatare
cu-nchinaciuni pe-Adonis 11 prime$te,
culege Harnicia flori sub soare,
Grija pe cele rare le prive$te,
Mireasma amesteca ierburi mirositoare,
Dulceata frunzele le risipe$te.
Tamaie poarta-n maini ldolatria,
aburi U$Ori emana-n van Trufia.
Lasciva Moliciune-n jur vegheaza,
Migala e curata, delicata,
Nobletea de duhori se-ndeparteaza,
de-orice miros Fala e 1ncarcata;
Bunavointa se 1nsenineaza,
placuta-i Frumusetea ce se-arata,
Umflata-n pene e Ambitia iara,
Luxu-i molatec, Podoaba e barbara.
Aceste naluciri, cu palme pline,
chipul lui Adon cu picuri H stropesc
cu-nmiresmate esente, iar rn vine
zeci de scantei aprinse 1i starnesc.
Apoi cu mreje trainice $i fine
ce din mii de flori zdravan 1mpletesc
pe-Adonis $i zeita strans i-au 1nlantuit
unde la Lene-n brate Amor a atipit.
Jan van Huysum
Vas cu Flori intr-o nisa, cca. 1720-1740,
Paris, Musee du Louvre
V ER T IG O . LI S TA IN FIN IT A
MARK TWAIN
AVENTURILE LUI TOM SAWYER (1876)
- Hai, ca-ti dau cotorul rnarului, cu toti samburiil
- De, stiu $i eu ce sa zic ... Nu, Ben, degeaba ... nu
se poate; mi-e frica.
-1\i dau tot rnarull
Tom se desparti de bidinea sovaind, dar cu o
tresanre de bucurie ln suflet. $i In limp ce fostul
vapor Mare/e Missouri trudea $i nadusea tn soare,
artistul In retragere sedea pe un butoi tn
apropiere, la umbra, balabanindu-si picioarele,
rnolfaind rnarul $i urzind la planuri cum sa mai
prinda tn lat $i alti prosti. Presti se gasira destui;
una-doua rasarea cate un baiat. Veneau sa-si
bata joc de el, :;;i Tom tacea ce tacea :;;i le punea
74
bidineaua In rnana, Pana sa oboseasca Ben, Tom
Ti $i cedase randul lui Billy Fisher, In schimbul unui
zmeu bine carpit - :;;i cand Ti expira termenul lui
Billy, Johnny Miller oferi un guzgan mort, plus
sfoara de hatanat; :;;i tot asa ln sir, timp de cateva
ceasuri. De unde dirnineata fusese un biet baiat
nevoias, pe la mijlocul dupa-amiezii abia T:;;i mai
putea nurnara avutiile. In atara de obiectele de mai
sus numite, avea douasprezece bile, un sdrarq,
un ciob de sticla albastra stravezie, un mosor tara
ata, o cheie care nu descuia nimic, un soldat de
plumb, o pereche de mormoloci, sase pocnitoare,
un pisoi chior, o cianta de alarna, o zqarda de
caine (pacat ca n-avea cainel), un rnaner de cutit,
patru coji de portocala :;;i o cercevea veche $i
stricata. Timpul trecuse placut, fara nici o

oboseala, tusese inconjurat de prieteni - $i unde
mai pui ca gardul avea pe el trei straturi de
varuialal Daca nu s-ar ti ispravit varul, i-ar ti ruinat
pe toti baietii din targ.
5. USTE DE OBIECTE
THOMAS MANN
DOCTOR FAUSTUS (1947)
Magazinul aflat in tncaperile de la mezanin, de
unde, adesea, rasunau asemenea incercari
alunecand de-a lungul octavelor in cele mai
variate timbruri $i coloraturi, oferea o prlveliste
supsrba, ispititoare, a$ spune: tsrrnecatoare sub
aspectul cultural, provocand o oarecare
etervescenta in tantezia auditiva. Cu exceptia
pianului, pe care tatal adoptiv al lui Adrian ii lasa
in seama industriei de specialitate, era expus
acolo tot ce suna $i rasuna, zornaie sau zbarnais,
duduie sau rapais, rnorrnaie sau zdranqans - $i
de altfel era reprezentat, intotdeauna, $i un
instrument cu clavlatura, sub infatisarea unui
Glockenclavier, o celesta. Gaseai, acatate in
dulapuri cu usi de sticla sau culcate in casete
care, ca niste cosciuqe de mumii, aveau forma
celui culcat Inauntru, viori minunate, lacuits, unele
galbui, altele castanii, cu arcusurils zvelte
tntasurats la maner cu fir de argint $i prinse in
clame de capacul casetei - viori itallenesti, a carer
torrna pura putea trada cunoscatorului german
originea lor crernoneza, dar $i tiroleze, olandeze,
saxone, de la Mittenwald, $i unele construite chiar
in atelierul lui l.everkuhn. Violoncelul melodios,
care-i datoreaza lui Antonio Stradivari forma sa
desavarsita, ii atlai in siruri intregi, dar ii gaseai $i
predecesoarea, viola da gamba, cea cu sase
coarde, care si-acurn mai apare la loc de cinste
alaturi de el in lucrarl mai vechi, precum gaseai $i
viole $i late surate ale viorii, viole alta, $i tot din
Parochialstrasse se trage $i propria mea viola
d'arnore, pe ale carei sapte coarde mi-am leganat
toata viata tnduiosarue. Mi-a tost daruita de parinti
in ziua confirrnatiei. Stateau rezemate acolo mai
multe exemplare de violone, viola giganta,
contrabasul eel greoi la rnanuit, capabil de
recitative maiestuoase, al carui pizzicato e mai
rasunator decat al timpanelor acordate $i nici nu-ti
vine sa-l crezi in stare de vraja diatana a tlajoletelor
sale. Tot in mai multe exemplare ii qaseai $i pe
corespondentul sau din randul instrumentelor de
John Haberle
Sertarul unui celibatar, 1890-1894,
New York, The Metropolitan Museum of Art
75
V ERT IG O . LI S TA IN FIN IT A
suflat de lemn, contrafagotul de saisprezece
picioare, adica sunand cu o octava mai jos decat
arata notele, lntarind viguros basil $i dublu 1n
dimensiuni tata de fratele sau mai mic, fagotul
scherzoso - pe care 11 numesc astfel pentru ca
este $i el un instrument de bas, dar n-are putere
de bas adevarat, ci e bizar de slabut la sunet,
behait, caricatural. $i totusi, cat de draqut arata,
cu teava rasucita pentru suflat, sclipitor datorita
podoabei mecanismului clapelor $i parqhiilor
sale! $i, 1n general, ce termecatoare priveliste,
aceasta arrnata de fluiere ascunse 1n culmea
perfectiunii tehnice, stlrnuland elanul virtuozilor,
fiecare dintre ele: bucolicul oboi, cornul englez,
care-i atat de potrivit pentru arii triste, clarinetele
bogate 1n clape, cu sunet atat de supranatural $i
de tenebros 1n registrul grav de chalumeau, dar
1n eel de sus 1n stare sa straluceasca 1n
scanteierea argintie a armoniei 1nfloritoare,
cornul bassett $i clarinetul bas. Toate acestea,
76
culcate 1n asternuturi de catifea, erau oferite
curnparatorului 1n pravalia unchiului Lsverkuhn,
$i 1n atara de ele mai gaseai :;;i tel de fel de
sisteme de flaute transversale, din diferite
materiale: lemn de cirnisir, grenadil sau abanos,
cu lmbucaturi de tildes, sau cu totul din argint,
rubedeniile lor stridente, flautul piccolo, care 1n
tutti de orchestra stie sa patrunda, sa staruie
patrunzator 1n tonurile lnalts $i sa dantulasca,
asemenea unor lumini de licurici 1n vraja
Ilacarilor. $i de abia dupa aceea venea corul
stralucitor al alarnurilor, de la eleganta trornpeta,
care numai cat o priveai :;;i 1ti evoca semnalul
rasunator, cantul temerar, cantilena lanquroasa,
apoi cornul spiral, favoritul romantismului, cornul
cu ventile, zveltul $i puternicul trombon cu culisa,
$i faimosul cornet a pistons, pana la masivitatea
qrava a marii tube-bas. Gaseai, adesea, 1n
magazinul lui l.everkuhn, chiar $i raritati de
muzeu, ca de pilda o pereche de lire de bronz cu

capetele frumos aduse, lncovolate la dreapta sl
.a stanqa. ca niste coarne de taur. Dar, vazute
atunci cu ochi de copil, asa cum lrni revin astazi
·,., minte, ceea ce mi se parea mai amuzant, mai
-npresionant, era bogata expozitie de
"strumente de percutie - tocmai pentru ca
ucruri pe care le cunoscusem de timpuriu,
ucaruls de sub pomul de Craciun. fragil tezaur al
oselor copilanei, se ofereau acolo privirilor tntr-o
executie irnpunatoare, masiva pentru oameni
-nart. Toba mica de pi Ida, cat de diferit arata ea
aici, altfel decat [ucaria fragila de lemn baltat,
oasica de bou si stoara, pe care rapaiarn la sase
ani! Nu mai era tacuta s-o atarni de gat. Peste
01elea de pe tata interioara erau tntinse strune,
si era sortita sa fie tolosita tn orchestra, asezata
oolic si la tndernana, bine insurubata lntr-un
stativ de metal, iar betele de lemn, Infipte In
elele laterale, aratau mult mai grozav decat ale
'"IOastre. Mai era si carilonul, pe care, 1n torrna
oe [ucarie pentru copii, incercasern si noi
oesigur sa cantarn lat-o pesere ca vine: dar aici,
·" castelele elegante, cu lncuietori, se aliniau pe
eoua siruri, montate pe traverse, gata sa
Ylt>reze, ptacute metalice acordate cu rnulta
grija, si pe interiorul capitonat al capacului erau
cnnse clocanasele de otel, tot ce se poate mai
gmgas, destinate sa scoata din placute sunete
-ielodioase. Xilofonul, ce pare sa fie tacut ca sa
eea urechii iluzia dansului scheletelor intr-un
omitir, tn ora de raqaz de la miezul noptii, se
orezenta cu o crornatica din bastonass multiple.
Mai gaseai si cilindrul urias, ferecat, al tobei
.ir 3rueghel eel Batran ~i Pieter Paul Rubens
~aauzu/ui(detaliu), 1617,
IMicn:I. Museo del Prado
5. LI ST E D E O B IECT E
mari, a carei membrana e facuta sa rasune cu
baghete acoperite cu pasla, si timpanul de
arama 1n forma de caldare, eel din care Berlioz a
introdus saisprezece Tn orchestra sa - el nu-I
cunoscuse sub forma Tn care Tl oferea Nikolaus
Leverkuhn, timpan mecanic, pe care executantul
Tl poate regla usor, dintr-o singura miscare a
main ii, ca sa-i schimbe tonul. Tmi aduc aminte si
acum de taraboiul nostru copilaresc pe care Tl
faceam, Adrian sau eu - nu, cu siguranta ca
numai eu: rapaiam de zor cu baghetele pe
membrana Tn timp ce Luca, baiat bun, regla
acordul mai sus sau mai jos, de iesea eel mai
extraordinar glissando, un vacarm, nu un
glissando! Mai trebuie adaugate cinelele, atat de
remarcabile pe care stiu sale faca numai
chinezii si turcii, pentru ca au pastr-at secret felul
cum se bate cu ciocanul bronzul Tnrosit 1n foe, si
ale caror fete interioare, executantul, dupa
lovitura, le ridica Tn sus, Tn triumf spre auditori; si
mai erai si tam-tam-ul tuna.tor, tamburina
tiganeasca, trianglul eel cu sunet clar sub
bagheta de otel si cu unul din unghiuri deschise,
timpanele de astazi, castanietele, scobite, care-ti
pocnesc 1n palma. Tnchipuiti-va toate aceste
jucarii pline de gravitate, dominate de arhitectura
somptuoasa si aurita a harpei Erard cu pedala si
veti putea 1ntelege puterea magica de atractie
pe care o exercitau asupra noastra, a baietilor,
aceste 7ncaperi ale negotului unchiului, acest
paradis amutit, dar prevestindu-si 7ntr-o suta de
forme armoniile sonore.
77
 VERTIGO. LISTA INFINITA

78
 5. LI S T E D E O B IECT E

PATRICK SUSKIND
PARFUMUL (1985)

Pe vremea de care vorbim, 1n erase domnea o

duhoare pentru noi, modernii, de neinchipuit.
Strazile trasneau a gunoi $i baleqar, curtile
dosnice a urlna, casele scarilor a lemn putrezit $i
rnurdarie de sobolan, bucatariile a varza strlcata $i
seu; incaperile neaerisite duhneau a praf
rnuceqait, dormitoarele a cearsafuri unsuroase, a
paturi de puf urned $i a mirozna tntepator-
dulceaqa din oalele de noapte. Din carnine
trasnea pucioasa, din tabacarii duhneau lesiile
corosive, din casapf sanqele scurs. Oamenii
puteau a sudoare $i haine nespalate, gura le
duhnea a dinti stricati, stomacurile a zearna de
caapa, iar corpurile, cand nu mai erau prea tineri,
a branza veche, lapte acru $i bube. Duhneau
raurile, pie\ele, bisericile, duhnea pe sub poduri
sau ,n palate. Taranul trasnea deopotriva cu papa,
ucenicul msserias cat nevasta de rnester, putea
toata nobilimea, ba chiar $i regele, cu o duhoare
de animal de prada, iar regina ca o capra batrana,
atat vara cat $i pe timp de lama, Fiindca lucrarii
schimositoare a bacteriilor nu i se stia Inca 1n
secolul al optsprezecelea rnasura, asa ca nu era
faptuire a omului, nici ziditoare, nici distruqatoare,
nu era nici o vadire a vletii 1'nmugurind sau
descornpunandu-se, care sa nu fie tnsotita de
vreo Imputiciune.

Renato Guttuso
Piata. Studiu, cca. 1970-1974,
Milano, colectie privata

79