Curs numarul 10

Digestia la nivelul colonului

Secretia colonului
Absorbtia la nivelul colonului
Motilitatea colonului
Defecatia

Intestinul gros

Roluri
 depozit temporar pentru deseurile rezultate din digestie
 absorbtia apei, Na, minerale, vitamine (transforma 1000 ml chim isotonic receptionat
din ileon in 150 g materii fecale semisolide)
 IG – lungime = 1m la adultul viu
 4 regiuni: colon ascendent, transvers, descendent si sigmoid → se continua cu rectul si
canalul anal
 structura: fb musculare in 3 straturi; stratul extern formeaza 3 benzi longitudinale =
tenii → formeaza haustre (pungi) pentru ca sint mai scurte decit restul intestinului gros
 la nivelul jonctiunii anorectale stratul muscular se ingroasa si formeaza sfincterul anal
intern; sfincterul anal extern format din musculature striata cuprind eca un manson
intregul canal anal
 mucoasa – prezinta cute, glande – tip Lieberkuhn (contin mai ales celule mucoase),
celulele superficiale au marginea apicala striata (rol in absorbtie) iar profound se
gasesc celule endocrine (enteroglucagon, VIP)
 foliculi limfatici solitari (frecvent in cec si apendice) – secreta Ig A si Ig M cu rol in
aparare
Functia valvei ileo cecale
- previne trecerea rapida a continutului ileal in cec si regurcitarea continutului fecal din
colon in IS; valva rezista la o presiune de 50-60 cm H2O
- peretele portiunii terminale a ileonului este ingrosat pe un traiect de citiva cm inaintea
valvei ileo-cecale si formeaza sfincterul ileo-cecal (exercita o presiune de 20 cm H2O)
- in mod normal sfincterul ileo-cecal inchis si se deschide odata cu unda peristaltica care
permite astfel trecerea chimului din ileon in cec
- reflex gastro-ileal – la 0,5 – 4 minute alimentele patrunse in stomac activeaza
peristaltismul in ileonul terminal si permite trecerea a 15 ml chim prin valvula ileo-
cecala in jeturi la 30 secunde (mediat de X); acelasi efect il are gastrina
- distensia cecului sau iritarea lui (apendicita, reflexe locale sau S), stimularea simpatica
– contracta sfincterul ileo cecal

Secretia colonului

• redusa cantitativ, viscoasa, fara enzime, alcalina (pH = 8 - 8,4), ↑ bicarbonat, mucus
(↑PS, toxine microbiene, BK, SER, VIP, emotii puternice, reflexe locale)
• nu contine enzime digestive
• contine mai mult acid sialic si grupari sulfat fata de mucusul IS ceea ce creste
rezistenta la enzimele bacteriene
• Rolurile mucusului
 favorizează constituirea bolului fecal
 protectia mucoasei de iritatiile mecanice si chimice
  deplasarea conţinutului colonic
 neutralizeaza produsii de fermentatie din materiile fecale
 lubrefiant

Miscarile colonului
• este coordonata de REB ce creste de-a lungul IG (de la 2 ondulatii/min la cec la 6/min
la sigma)
• generat de musculatura circulara a colonului
• REB produce o depolarizare suficienta pentru a initia contractii
• miscari: segmentare, peristaltice si contractii in masa
• contractii segmentare: in CD, CT, fragmenteaza continutul si intirzie propulsia; cresc
absorbtia si amestecarea materiilor din colon; se amplifica dupa alimentatie si prin
stimulare X
• contractiile peristaltice: contractii musculare inelare ce strabat o distanta de 1-2
cm/minut de colon, nu sint percepute de om
• contractiile in masa: contractii peristaltice foarte puternice ce apar de 3x/zi in serii de
10 -30 minute in CD si CS dat distensiei locale
• imping continutul intestinal spre rect, il destind si declanseaza reflexul de defecatie
• apar in primele 15 minute dupa alimentatie – prin reflex gastro si duodeno colic +
actiunea gastrinei si CCK
Timpul de tranzit in colon

• alimentele ajung in cec la 4 h, la 6h la flexura hepatica, 9h flexura splenica, 12h CS,

72 h evacuare (1 saptamina)

Absorbtia in colon
- capacitatea de absorbtie este apreciabila
• se absorb apa, electroliti, vitamne, aa, glucoza, AG cu lant scurt
• glucidele complexe din fructe si legume care n-au fost digerate se transforma sub
actiunea bacteriilor in AG cu lant scurt = componenta anionica majora a materiilor
fecale
• AG ls au proprietati volatile: acid butiric, acetic, propionic, cresc troficitatea mucoasei
si elibereaza factori de crestere din mucoasa
• mucoasa absoarbe activ Na+ fara cuplare cu glucoza si aminoacizi, secreta K+, secreta
HCO3- la schimb cu Cl- (neutralizeaza acizii formati din activitatea bacteriana)
• ionii de HCO3- se produc si local din dezaminarea unor aminoacizi si din degradarea
ureei
• se absorb 1-3 litri apa/24 h (nu se absorb glucide, grasimi nescindate, calciu, proteine)
• utile adm intrarectaal de supozitoare cu sedative, anestezice (avantaje = ocoleste calea
digestiva si ficatul)
• atentie – absorbtia crescuta de apa la adm de clisme cu apa pot duce la intoxicatii cu
apa (copii)

Microorganismele din colon

- tubul digestiv are 10 mii de miliarde de microbi care se reinnoiesc de 2-3 ori/zi
- concentratia germenilor difera in functie de segmentul tubului digestiv: cavitatea bucala =
106 germeni, in stomac = 103 maxim, in ileon = 107, in colonul sigmoid = 1011
- la nastere colonul este steril, el se colonizeaza cu germeni odata cu alimentatia
- meconiul = primul scaun este lipsit de microbi si are culoare verzuie negricioasa (bilirubina
din continut se oxideaza in biliverdina)
- cind bila nu patrunde in intestin materiile fecale sint albe, decolorate
- E coli, Lactis Aerogenes, bacilus perfringens, coci
- efecte favorabile: sinteza de vitamina K, B1, B2, B12, acid folic
metabolismul colesterolului
- efecte nefavorabile: microbii intestinali se hranesc cu vitaminele C, B12
decarbxilarea unor aminoacizi si formarea de amine toxice (histamina,
tiramina) sau care dau mirosul materiilor fecale (indolul, scatolul)
- amoniacul produs in colon are efecte toxice la bolnavii hepatici pentru ca ficatul bolnav nu
poate indeparta amoniacul din singe, apare hiperamoniemie cu efecte toxice nervoase (coma
din encefalopatia hepatica)

Gazele intestinale

• hidrogen, metan, dioxid de carbon, azot = 99% din totalul gazelor

• inodore
• mirosul neplacut: dat de amoniac, hidrogen sulfurat, indol, scatol, mercaptan
• 3 surse: - aerul inghitit
- productia intestinala rezultata din neutralizarea acizilor si din metabolismul
microbian
- difuziunea din singe (putin)
• 7 - 10 l/24h din care se elimina 0,5 – 2 l iar restul se absorb prin mucoasa intestinala si
se elimina prin plamini

materiile fecale = contin 75% apa si 20-25% reziduu uscat (microbi, subst anorganice, fibre
vegetale nedigerate, celule epiteliale descuamate, mucus, saruri digestive, grasimi)
• fibrele de celoloza, hemiceluloza si lignina – stimuleaza motilitatea colonului, scad
incidenta cancerului de colon

Defecatia
= act complex care realizează evacuarea portiunii terminale a colonului si eliminarea
materiilor fecale din rect
- declansat de stimularea mecanica a mucoasei rectului care in mod obisnuit este lipsit de
materii fecale
(cresterea presiunii intraluminale >18 mmHg – duce la dorinta de defecare)
- trecerea materiilor fecale din sigma in rect are loc la anumite intervale de timp si mai ales
dupa intorducerea alimentelor in stomac = reflex gastro-colic
 Mecanism
- declansata de stimularea mecanoreceptorilor rectali de catre materiile fecale ajunse in rect
prin contractii in masa (distensia rectului produce “apelul pentru defecatie”)
- cai aferente = nervii pelvici (PS)
- centru anospinal = MS sacrata S2-S4
- cai eferente = nervii pelvici – comanda contractia peristaltică a CD, CS si rectului si
deplasarea materiilor fecale; concomitent are loc relaxarea sfincterului anal intern
- centrul ano-spinal functionează sub control cortical care se cistiga treptat in primii 2 ani de
viata
- sub influenta cortexului sfincterul anal extern este relaxat prin intermediul nervilor rusinosi
(somatici)
- apoi are loc o inspiratie profundă urmată de expir cu glota închisă, muschii presei
abdominale sunt contractati iar presiunea intrarectală creste de la 20 la 100-200 mmHg
favorizând expulzia bolului fecal (creste presiunea intratoracica si PA si pot precipita
instalarea accidentelor vasculare cerebrale la virstnici)
- contractia muschilor ridicători anali comprimă apoi peretii rectului eliminând ultimele
resturi
- evacuarea reflexa a rectului pastarat la personae cu MS sectionata accidental cu conditia ca
segmental medular sa ramina intact (lezarea maduvei sacrate duce la incontinenta fecala)
- temporizarea defecatiei se realizează voluntar prin închiderea fortată a sfincterului anal
extern
- R rectali se adaptează pe cale S = nervii hipogastrici tributari MS L2-L4 si care induc
inhibarea miscărilor peristaltice si contractia sfincterului anal intern
miscările antiperistaltice rectale pot trece din nou materiile fecale din rect în colonul sigmoid
dar dupa o anumita perioada de timp dilatarea portiunii recto-sigmoidiene a colonului si
cresterea presiunii intrarectale de la 20 la 40-50 mmHg determină reaparitia senzatiei de
defecatie

Sistemul endocrin

Glandele endocrine sau glandele cu secretie interna sunt organe specializate in secretia unor
substante cu actiune specifica, denumite hormoni; acestia se varsa direct in sange
Glandele endocrine sunt: hipofiza, epifiza, tiroida, paratiroidele, timusul, pancreasul endocrin,
suprarenalele, gonadele la ambele sexe; temporar placenta.

Roluri:
cresterea si dezvoltarea organismului
adaptarea la modificarile permanente ale mediului intern si extern

Tipuri de hormoni

Hormonii peptidici
-receptori de suprafaţă cuplaţi cu proteina G/adenilat-ciclază/AMP ciclic.
-inozitol-trifosfat sau prin Ca citosolic.
Activarea fosfotirozinkinazei – actiunile factorilor de creştere
-toate aceste sisteme = amplificatori biologici.

Hormonii tiroidieni şi steroizi

-penetrează membrana şi ajung la nivelul nucleului unde au receptori nucleari
-activarea receptorilor ↑ sinteza ARN mesager→ ↑creşte sinteza proteinelor şi activitatea
celulară
-astfel se explică timpul de latenta in activarea acestor 5ormone.

HIPOFIZA
-la baza encefalului, intr-o depresiune a osului sfenoid, numita saua turceasca
-forma ovoida, greutate ~ 1g, 3 lobi:

Adenohipofiza - anterior (voluminos)

Hormoni care actioneaza direct asupra tesuturilor periferice:

-hormonul stomatotrop (STH) cu rol in crestere

Hipofunctia (la copii) -> nanism hipofizar
Hiperfunctia (la copii) -> gigantism
Hiperfunctia (la adulti) -> acromegalia

-prolactina (PRL) cu rol in stimularea secretiei lactate

Hormoni tropi → stimuleaza secretia si troficitatea glandelor endocrine

Hormonul stimulator al tiroidei sau tirotrop (TSH)
Hormonul trop al glandei corticosuprarenale (ACTH)
Hormonii gonadotropi foliculostimulant (FSH) si luteinizant (LH) regleaza activitatea
gonadelor si secretia de hormoni sexuali

Intermediar (redus la om)

-hormonul melanocistostimulator (MSH) cu rol in coloratia pielii la mamifere

Neurohipofiza- posterior (de dimensiuni mici)

-hormonul antidiuretic (ADH) stimuleaza reabsorbtia apei la nivelul tubului contort distal si a
tubului colector
↓ADH-> diabet insipid
-ocitocina stimuleaza contractia muschilor intrauterini in timpul travaliului si a celulelor
mioepiteliale din peretii canalelor galactofore ale glandelor mamare
 Prolactina - hormonul ce produce lactatia
 se secreta in timpul sarcinii si postpartum.
 In afara acestor perioade, secretia de prolactina este patologica
 ↑ secreția lactată a glandei mamare,
 inhibita activitateai gonadotropa
 poate preveni ovulația
 TSH (hormon tireotrop)
 ↑secretia hormonilor tiroidieni (T3 si T4)
 efect trofic asupra glandei tiroide
ACTH (hormon adrenocorticotrop)
 ↑secretia hormonilor corticosuprarenali si efect trofic asupra CSR
 efecte reduse asupra secreției de mineralocorticoizi.
 FSH (hormon foliculo-stimulant) -
 la femei -rol de recrutare a foliculilor ovarieni si in sinteza de estrogeni
 la barbati stimuleaza spermatogeneza
 LH (hormon luteinizant)
 la femei, declanseaza ovulatia
 la barbati stimuleaza sinteza de testosteron la nivelul celulelor Leydig
 rol major în steroidogeneză la ambele sexe
 ADH-ul
 stimuleaza retroresorbtia apei la nivel renal, intervenind in reglarea
metabolismului hidric si a volemiei,
 Ocitocina
 rol in ejectia laptelui
 Rol in aparitia contractiilor uterine ce favorizeaza ascensiunea spermatozoizilor
→fecundarea
 la femeile gravide stimuleaza contractiile uterine si declanseaza travaliul
  Rol in expulzia fatului in cursul nasterii
 Pe SNC- elibereaza endorfine, inhiba memoria

Hormonul somatotrop hipofizar

 Polipeptid sintetizat de adenohipofiză
 Actiune directa pe celula tinta ≅toate celulele, efect 1h→zile
 metabolizare hepatică, T1/2=20-30 min
 STH
o ↑ la copii (60 ng/ml)
o ↓ la adult 25% (< 5ng/ml)
 ritm de eliberare circadian (max după primele 2h de somn)
 acţiune corelată cu activitatea somatomedinelor –IGF (insulin like growth
factors)
 STH⇒↑somatomedina C
 Efectele somatomedinelor:
 ↑sinteza proteica
 ↑sinteza de colagen
 Efecte metabolice asemanatoare insulinei

Rolurile STH

Rol în creşterea ţesuturilor şi întreţinerea proceselor de reparaţie prin ↑

anabolismului şi ↓catabolismului
 ↑ rata diviziunii şi dezvoltării celulare şi tisulare
 rol puternic asupra creşterii oaselor:
 la nivelul cartilajului de creştere⇒↑lungimea os
 1.formare de cartilaj nou
 2.transformarea cartilajului în os
 3.↑lungimea osului.
 4.stimulează osteoblastele ⇒depunere de substanţă osoasă⇒↑în grosime (în special la
oasele late)
 Obs: la adult, prin închiderea cartilajelor de creştere ⇒ STH nu determină creşterea în
lungime a oaselor ⇒excesul de STH ⇒↑grosimea oaselor.
 STH stimulează dezvoltarea masei musculare şi a organelor interne.

Metabolismul proteic
 „↑ sinteza proteică ⇒anabolism
 „↓ Catabolismul proteic
 „↑ rata transportului intracelular de AA pentru sinteza proteică

Metabolismul glucidic
 ↑ glicemia prin:
 ↑Gluconeogeneza hepatică
 ↓ transportul intracelular al glucozei
 ↓utilizarea glucozei la nivel celular
 „↑ insulinemia
 „↑ nivelului STH în timp ⇒ insulinorezistenţă(reduce efectele insulinei)
 ⇒efect diabetogen ⇒DZ tip II
 Metabolismul lipidic
 ↑ lipoliza ⇒energogeneză bazată în special pe lipide cu păstrarea Pr. şi glucozei:
Lipide→AGL→CC
 „↑ cetogeneza hepatică

Electroliti
 ↑ reabsorbţia de NaCl şi apă ⇒↑volemia
 „↑ reabsorbţia de Ca2+ şi fosfor →oase

TIROIDA
cea mai voluminoasa glanda cu secretie interna (25-30 g);
Localizare- regiunea anterioara a gatului, inaintea laringelui si a traheei. Macroscopic este
formata din doi lobi si o portiune intermediara - istm.
Structura tiroidei
invelita la exterior printr-o capsula conjunctiva din care pornesc septuri in parenchimul
glandular si il impart in lobuli.
Parenchimul glandular este alcatuit din foliculi tiroidieni - formatiuni cavitare al caror
perete este un epiteliu unistratificat, iar in interiorul lui se gaseste o substanta fluida -
coloid care contine hormonii tiroidieni.

Hormonii tiroidieni

Tiroxina (T4) si triiodotironina (T3)

Sinteza
 o proteina comuna - tiroglobulina, prezenta in coloid
 iodarea aminoacidului tirozina din structura tiroglobulinei →MIT si DIT
 Conjugarea MIT+DIT→T3; DIT+DIT→T4
 triiodotironina actioneaza mai rapid si mai eficient decat tiroxina
 Intracelular T4→T3
 calcitonina – rol in metabolismul osos
 produce scaderea Ca++ in sange
 antagonist al actiunii parathormonului la nivelul oaselor
 Favorizeaza calcifierea osoasa, stimuleaza actiunea osteoblastelor, inhiba osteoclastele
 Mentine mineralizarea osoasa a oaselor materne in timpul sarcinii

Efecte principale:
↑Activitatea metabolică în aproape toate ţesuturile
↑ Procesele oxidative ⇒↑ATP+căldură
Stimulează creşterea + diferenţierea celulară
Rol în creştere:în special la copii
cresterea si dezvoltarea organismului prin stimularea proceselor de morfogeneza si
organogeneza prin reglarea metabolismului proteic
Direct/indirect prin: -↑GH-↑somatomedine⇒asigură o creştere normală+ dezvoltarea
tisulară (în special oasele)
Dezvoltarea si maturizarea SNC
Lipsa h tiroidieni in perioada de crestere→nanism tiroidian (copii mici de statura cu retard
major neuropsihic)
Suplimentarea din prima luna de viata cu h tir asigura dezv normala a copiilor
↑catabolismul (lipidic, glucidic) → energie
se echilibreaza anabolism/catabolismul proteic
rol major de ↑ a metabolismului ⇒↑Oxidare⇒-↑Energie biologic utilizabilă (ATP)
prin cuplarea oxidarii cu fosforilarea→↑↑↑Căldură⇒ ↑Termogeneza-rol în termoreglare
(adaptarea la frig)

Efect de ↑↑ a activitatii cardiovasculare (tahicardie, ↑TA), respiratorii (tahipnee), a SNC

(↑memoriei, invatarii, stimularea proceselor logice), digestive (accelerarea tranzitului
intestinal)
Efect trofic pe musculatura scheletică, piele
Efect de optimizare a funcţiei sexuale la ambele sexe