INSTALATII DE PROPULSIE NAVALE CU TURBINE

Instalatii de propulsie navale cu turbine cu gaze

Generalitati

In domeniul naval au fost realizate instalatii de propulsie cu turbine cu gaze, STG, montatepe unele nave
comerciale (metaniere, petroliere, nave de croaziera, portavioane, …), avand puteride 15 – 80 MW,
dotate cu EPR. Pe unele nave militare, astfel de instalatii s-au extins mai mult datorita avantajelor pe
care le au :

-masa redusa ;

-putere mare ;

-durata de timp redusa pentru punerea in functiune.Turbinele cu gaze, folosite in prezent la propulsia
navala, din punct de vedere constructiv,sunt asemanatoare cu cele utilizate in aviatie.Cele mai multe
instalatii de propulsie navale cu turbine cu gaze folosite pentru propulsianavelor comerciale sunt cu
doua trepte de comprimare, cu doua trepte de destindere, cu douaincalziri ale gazelor si recuperarea
energiei din gazele arse. Sistemele de propulsie cu turbine cugaze cu trei trepte de comprimare, cu
racire intermediara, cu trei trepte de destindere si incalzireinaintea fiecarei trepte de destindere nu se
mai intalnesc.

Instalatia de propulsie cu turbine cu gaze cu circuit deschis

Fluxul de aer si gaze este in succesiune, cu racire intermediara a aerului, incalzirea gazelorin trepte si
recuperarea energiei din gazele arse, si este prezentata in fig, 1, iar in fig, 3 esteprezentata in
coordonate T – s, ciclul de functionare al acestei instalatii de propulsie cu turbine cugaze in circuit
deschis.Elementele componente ale acestei instalatii, prezentate in fig. 1, sunt :

1 – elice cu pas reglabil ; 2 – reductor de turatie cu roti dintate ; 3 – camera de ardere ; 4 –turbina cu
gaze de inalta presiune; 5 –camera de ardere; 6 – turbina cu gaze de joasa presiune ; 7 –compresor de
aer ; 8 – racitor de aer ; 9 – compresor de aer ; 10 – schimbator (recuperator) decaldura.

Aerul este aspirat de compresorul 7 si refulat pentru racire in racitorul 8, realizandcomprimarea conform
politropei 11-21 din diagrama T-s. Racirea in 8 este reprezentata prinevolutia 21-1, dupa care urmeaza a
doua comprimare din compresorul 9, reprezentata prin politropa1-2.Compresorul 9 refuleaza aerul in
schimbatorul de caldura 10, unde se incalzeste prinschimbul de caldura cu gazele arse, dupa evolutia 2-
2r. Aerul incalzit patrunde in camera de ardere3, unde prin arderea combustibilului se produce
amestecul de gaze si aer, conform evolutiei 2r-31.Fluidul motor compus din gaze si aer patrunde in
turbina 4 in care se destinde politropic dupaevolutia 31-41, urmata de incalzirea acestui amestec 41-3.
Urmeaza destinderea 3-4, in turbina 6,dupa care gazele arse trec prin schimbatorul de caldura 10, unde
cedeaza caldura pentrupreincalzirea aerului, conform evolutiei 4-4r. Evolutia 4r-11 se realizeaza prin
evacuarea gazelorarse si preluarea aerului din mediul inconjurator de compresorul 7.La ciclul termic
prezentat in fig. 3 nu au fost luate in considerare pierderile depresiune, datorate rezistentelor
gazodinamice ale camerelor de ardere, racitorului de aer 8 si aschimbatorului de caldura 10.
 Instalatia de propulsie cu turbine cu gaze cu circuit inchis

Schema acestei instalatii este prezentata in fig. 2.

Elementele componente ale acestei instalatii sunt :

1 – elice cu pas reglabil EPR ; 2 – reductor de turatie cu roti dintate ; 3 – schimbator de

caldura (incalzitor) ; 4 – turbina cu gaze de inalta presiune ; 5 – schimbator de caldura (incalzitor) ;

6 – turbina cu gaze de joasa presiune ; 7 – compresor; 8 – racitor ; 9 – compresor; 10 – schimbator

(recuperator) de caldura ; 11 – racitor.

Aceasta instalatie functioneaza similar cu instalatia de propulsie cu gaze cu ciclul deschis,

cu precizarea ca in locul camerelor de ardere sunt introduse schimbatoare de caldura 3 si 4, in care

fluidul motor este incalzit inainte de destinderea in turbine, iar la iesirea fluidului motor din

schimbatorul de caldura 10, acesta trece prin racitorul 11, pentru a-i cobora temperatura, conform

evolutiei 4r – 11.

Instalatiile de propulsie cu turbine cu gaze cu circuit inchis sunt caracterizate prin circuitul

continuu, inchis, al fluidului motor (in general aer sau un alt gaz) ; aceste sisteme, in comparatie cu

cele cu circuit deschis, prezinta unele avantaje, cum ar fi :

- dimensiuni de gabarit mai mici, la puteri egale, datorita maririi presiunii medii din sistem ;

- psibilitatea folosirii unor combustibili inferiori, intrucat paletele turbinei nu sunt supuse

coroziunii si eroziunii gazelor de ardere.

Ca dezavantaj al sistemelor cu circuit inchis trebuie mentionat costul ridicat al

schimbatoarelor de caldura, datorita complexitatii acestora.

Fig. 3. Ciclul de functionare al instalatiei de propulsie cu turbine cu gaze in circuit deschis

Instalatii de propulsie navale combinate cu turbine cu abur si turbine cu gaze

Principalul mijloc de crestere a randamentului efectiv al ciclului real al sistemelor de

propulsie cu turbine cu gaze STG consta in reducerea pierderilor de caldura, eliminata din ciclu prin

gazele arse evacuate din turbina. In acest scop se aplica regenerarea, prin care o parte din caldura

continuta in gazele arse se reintroduce in ciclu, prin incalzirea aerului inainte de intrarea acestuia in

camera de ardere.

Aplicarea regenerarii insa, complica mult schema STG, care in acest caz nu mai poate folosi

miscarea in echicurent a aerului si a gazelor.

Dupa cum se stie, miscarea in echicurent a aerului si a gazelor, permite obtinerea unei forme

constructive moderne a corpului turboagregatului.

Pierderile de presiune ale fluidului motor pe traseul de curgere pot fi reduse la minim

datorita intrarii si iesirii axiale a fluidului de lucru din turbomasini si a absentei pierderilor de

presiune in tubulatura care uneste regeneratorul cu compresorul si cu camera de ardere.

Turbomasinile cu miscarea fluidului de lucru in echicurent sunt constructii compacte, cu

mase si gabarite reduse si pot fi adaptate pentru a fi instalate la bord ca agregate navale. Asemenea

masini se construiesc in serie mare pentru aeronave si din acest motiv sunt foarte convenabile.

Randamentul turbomotoarelor cu flux in schicurent al fluidului de lucru este mai redus decat

al altor masini termice, iar marirea acestuia este dependenta de recuperarea caldurii continuta in

gazele arse.

Recuperarea se poate face intr-un schimbator de caldura prin suprafata, inclus in schema

altei instalatii termice, cu orice fuid de lucru. Caldura recuperata in schimbatorul de caldura poate fi

folosita pentru generarea de abur. In acest caz schimbatorul de caldura este denumit cazan de

recuperare de tip convectiv, amplasat pe canalul de gaze arse evacuate din turbina cu gaze.

Aburul obtinut in cazanul de recuperare este dirijat intr-o turbina care poate transmite

puterea dezvoltata la propulsor (fig. 4) sau sa actioneze un compresor de aer al unei instalatii de

turbine cu gaze (fig. 5).

Elementele componente din cele doua scheme, prezentate in fig. 4 si fig. 5, sunt

urmatoarele:

1 – propulsor de tip elice cu pas reglabil EPR; 2 – reductor de turatie cu roti dintate ; 3 –

compresor de aer ; 4 – camera de ardere ; 5 – turbina cu gaze de inalta presiune ; 6 – turbina cu gaze

de joasa presiune pentru propulsia navei ; 7 – cazan de abur cu recuperare ; 8 – pompa de

alimentare ; 9 – schimbator de caldura gaze-apa ; 10 – pompa de circulatie ; 11 – dezaerator ; 12 –

turbina cu abur pentru propulsie, pentru schema din fig. 4, respectiv, pompa de antrenare a

ventilatorului din prima treapta de compresie ; 13 – condensator de abur ; 14 – pompa de circulatie

– racire a condensatorului de abur ; 15 – pompa de extractie condensat ; 16 – compresor din prima

treapta de compresie a aerului ; 17 – schimbator de caldura aer – apa.