Site-Ul Dr. Ștefan Odobleja, Https://odobleja - Ro

SITE-UL DR.
ȘTEFAN ODOBLEJA, Bucureşti: Publicitaria, 2020

2 Ștefan Odobleja jr. & Marin Vlada
Copertă și DTP: Marin Vlada, imagine cop. IV – Dr. Nicolae Popescu
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Site-ul dr. Ștefan Odobleja (Ediție tipărită)/ Ștefan Odobleja jr., Marin Vlada. -
Bucureşti: Publicitaria, 2020

ISBN 978-973-0-32749-6
I. Odobleja, Ștefan jr.

II. Vlada, Marin
04
Editura: Publicitaria, 2020
Tipar: Daniel Parpalea

Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii -
Academia Română
Fundația „Ștefan Odobleja” Drobeta-Turnu Severin
Ing. Ștefan Odobleja jr., Conf. univ. dr. Marin Vlada
SITE-UL DR. ȘTEFAN ODOBLEJA
Editura Publicitaria - 2020

PREFAȚĂ
În luna ianuarie 2020, din inițiativa DIS - Divizia de Istoria Ştiinţei a CRIFST, în
colaborare cu Fundația „Ștefan Odobleja” din Drobeta-Turnu Severin – președinte ing.
Ștefan Odobleja jr., fiul savantului, s-a convenit o colaborare pentru conceperea și
elaborarea site-ului dedicat marelui savant. Discuția despre această inițiativă a avut loc
în 11-13 octombrie 2019 cu ocazia participării la Simpozionul Internațional Ștefan
Odobleja – “80 de ani de la apariția lucrării Psychologie Consonnantiste, 1938-1939”
(http://c3.cniv.ro/?q=2019/odobleja-2019) – unde a participat și acad. ALEXANDRU
SURDU, ocazie cu care s-au lansat volumele I și II din “Istoria Informaticii românești.
Apariție, dezvoltare și impact” (coord. Marin Vlada, membru titular CRIFST/DIS), aflate
în Biblioteca CRIFT (https://www.crifst.ro/biblioteca/autori/marin-vlada).
Fundația „Ștefan Odobleja” din Drobeta-Turnu Severin a fost înființată în anul

1999 de către ing. Ștefan Odobleja jr., fiul savantului dr. Ștefan Odobleja – medic militar,
inventatorul Ciberneticii, precursor al Inteligenței artificiale și al Informaticii (Odo –
înseamnă drum, circuit, în limba veche greacă) - https://odobleja.ro/.
Cu adâncă recunoștință față de întreaga viață a tatălui său – membru post-

mortem al Academiei Române (din anul 1990), ce a fost prea mult nedreptățit în timpul
vieții și, care s-a luptat îndârjit pentru recunoașterea creației sale, ing. Ștefan Odobleja
jr. și-a propus: să publice integral opera savantului; să organizeze dezbateri,
simpozioane, congrese pe teme de teorie cibernetică odoblejiană, socio-psihologie,
medicină, gândire umană-creierul informațional, literatură etc.; să restaureze Casa
memoorială „Ștefan Odobleja” din comuna Livezile, județul Mehedinți; să înființeze o
Universitate de vară după concepția savantului; să organizeze și să sprijine organizarea
de cursuri de perfecționare a specialiștilor în țară și în străinătate; editarea unor
publicații, materiale documentare de specialitate, precum și de a efectua schimburi de
publicații cu asociații similare din țară și străinătate; copierea fondului „Ștefan
Odobleja” din Arhivele Statului și sortat pe discipline etc.
“Odobleja milita pentru modelarea comportamentelor organismului uman pentru a

ajunge la modele în rezonanță cu gândirea omului, cu gândirea naturală. Sub aceste
aspecte, „Psihologia consonantistă“ a fost și este o lucrare fundamentală, de bază, a
științelor, de rezonanță și consonanță a științelor, o comoară a gândirii creative
românești, de vreme ce teoria modelării a fost utilizată în știință și în aplicații practice, în
cibernetică în primul rând, căci aceasta are la temelie teoria modelelor rezonante” Acad.
ALEXANDRU SURDU, Simpozionul "Ștefan Odobleja", ediția din anul 2018.
„Poate unul dintre cei mai dotați creatori, savantul din Drobeta a lucrat singur,
asemenea marilor solitari ai gândirii. A redescoperit multe și a inventat și mai multe,
făcând uz de un singur instrument - inteligența lui înăscută” Acad. ALEXANDRU SURDU.
„Noi încercăm să conştientizăm şi să ţinem atenţia vie a celor interesaţi de filozofie, de logică şi
de informatică. De fapt, informatica e deja perimată pentru ce se cercetează la nivel mondial. Aţi
văzut că se fac roboţi, maşini care iau singure decizii, lucru pe care şi Odobleja îl preconiza în anul
1938. De altfel, în 1938 a făcut şi o analiză a economiei liberale şi a economiei socialiste şi acolo a
avut o previziune că socialismul se va prăbuşi. Din acest motiv a ţinut cartea ascunsă; înainte
pentru o carte de Goga sau Vasile Militaru făceai opt ani de puşcărie, eu cred că a lui în care
prevedea prăbuşirea sistemului, cred că lua dublu”, ing. Ştefan Odobleja jr., la Simpozionul
internaţional în memoria savantului dr. Ştefan Odobleja, Drobeta-Turnu Severin, CISO 2015.
“În anul 1938 Odobleja vorbește despre creierul informațional. În opinia sa, organismul
uman trebuie privit ca un tot hiperintegrat, în care creierul este cea mai performantă
parte a ființelor din univers. Creierul face gândirea gândirii, adică este depozitarul
conștiinței. Iată de ce s-a referit Ștefan Odobleja la creier când a scris “Psihologia
consonantistăˮ, aici aflându-se foarte multe mecanisme circulare (cibernetice),
permițând acestui organ ca, plecând de la o lume, să construiască o altă lume.” prof. dr.
Adrian Restian.
“Dacă numai matematicienii au stilul prezentării lucrărilor științifice prin precizare de

“Definiții“, găsim acest stil și la dr. Ștefan Odobleja, el nefiind matematician, ci medic ce
s-a ocupat de studiul și cercetarea proceselor din corpul uman coordonate de creier
(mintea omului). Din punctul de vedere al Psihologiei, dr. Odobleja a arătat că orice
cunoștință privind o oarecare problemă (lucru, noțiune, nume, subiect, clasă, lege) poate
și trebuie să se încadreze într-una din cele 2 rubrici: Definiție și Diviziune. Fiecare clasă
comportă legi. Fiecare teorie comportă aplicații practice. Astfel, a ajuns la definirea celor
9 legi universale, printre ele fiind legea reversibilității / cercului vicios, feedback” Conf.
dr. Marin Vlada, membru titular CRIFST, Academia Românâ (Comitetul Român de Istoria
şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii).
Azi, următoarele instituții poartă numele savantului: Spitalul Clinic de Urgență Militar
"Dr. Ștefan Odobleja" Craiova, Colegiul Național Pedagogic "Ștefan Odobleja" Drobeta-
Turnu Severin, Colegiul "Ștefan Odobleja" Craiova și Liceul Teoretic "Ștefan Odobleja"
București.
25 iulie 2020
Ing. Ștefan Odobleja jr., președintele Fundației „Ștefan

Odobleja”
Conf. univ. dr. Marin Vlada, membru titular CRIFST, Academia

Românâ (Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi
Tehnicii).
Site-ul Dr. Ștefan Odobleja 7
ACADEMIA ROMÂNĂ
Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii
– Divizia de Istoria Științei –
29 iulie 2020 - EVENIMENT
Divizia de Istoria Ştiinţei a CRIFST anunță realizarea site-ului

“Ștefan Odobleja”
În luna ianuarie 2020, din inițiativa DIS - Divizia de Istoria Ştiinţei a CRIFST, în colaborare
cu Fundația „Ștefan Odobleja” din Drobeta-Turnu Severin – președinte ing. Ștefan
Odobleja jr., fiul savantului, s-a convenit o colaborare pentru conceperea și elaborarea
site-ului dedicat marelui savant. Discuția despre această inițiativă a avut loc în 11-13
octombrie 2019 cu ocazia participării la Simpozionul Internațional Ștefan Odobleja – “80
de ani de la apariția lucrării Psychologie Consonnantiste, 1938-1939”
(http://c3.cniv.ro/?q=2019/odobleja-2019) – unde a participat și acad. ALEXANDRU
SURDU, ocazie cu care s-au lansat volumele I și II din “Istoria Informaticii românești.
Apariție, dezvoltare și impact” (coord. Marin Vlada, membru titular CRIFST/DIS), aflate
în Biblioteca CRIFT (https://www.crifst.ro/biblioteca/autori/marin-vlada).
In memoriam: Ștefan Odobleja

Fundația „Ștefan Odobleja” din Drobeta-Turnu Severin a fost înființată în anul 1999 de
către ing. Ștefan Odobleja jr., fiul savantului dr. Ștefan Odobleja – medic militar,
inventatorul Ciberneticii, precursor al Inteligenței artificiale și al Informaticii (Odo –
înseamnă drum, circuit, în limba veche greacă) - https://odobleja.ro/.
Cu adâncă recunoștință față de întreaga viață a tatălui său – membru post-mortem al

Academiei Române (din anul 1990), ce a fost prea mult nedreptățit în timpul vieții și,
care s-a luptat îndârjit pentru recunoașterea creației sale, ing. Ștefan Odobleja jr. și-a
propus: să publice integral opera savantului; să organizeze dezbateri, simpozioane,

congrese pe teme de teorie cibernetică odoblejiană, socio-psihologie, medicină, gândire
umană-creierul informațional, literatură etc.; să restaureze Casa memoorială „Ștefan
Odobleja” din comuna Livezile, județul Mehedinți; să înființeze o Universitate de vară
după concepția savantului; să organizeze și să sprijine organizarea de cursuri de
perfecționare a specialiștilor în țară și în străinătate; editarea unor publicații, materiale
documentare de specialitate, precum și de a efectua schimburi de publicații cu asociații
similare din țară și străinătate; copierea fondului „Ștefan Odobleja” din Arhivele Statului
și sortat pe discipline etc.
„Poate unul dintre cei mai dotați creatori, savantul din Drobeta a lucrat singur,
asemenea marilor solitari ai gândirii. A redescoperit multe și a inventat și mai multe,
făcând uz de un singur instrument - inteligența lui înăscută” Acad. ALEXANDRU SURDU.
permițând acestui organ ca, plecând de la o lume, să construiască o altă lume.” prof. dr.
ADRIAN RESTIAN.
“Dacă numai matematicienii au stilul prezentării lucrărilor științifice prin precizare de

“Definiții“, găsim acest stil și la dr. Ștefan Odobleja, el nefiind matematician, ci medic ce
s-a ocupat de studiul și cercetarea proceselor din corpul uman coordonate de creier
(mintea omului). Din punctul de vedere al Psihologiei, dr. Odobleja a arătat că orice
cunoștință privind o oarecare problemă (lucru, noțiune, nume, subiect, clasă, lege) poate
și trebuie să se încadreze într-una din cele 2 rubrici: Definiție și Diviziune. Fiecare clasă
comportă legi. Fiecare teorie comportă aplicații practice. Astfel, a ajuns la definirea celor
9 legi universale, printre ele fiind legea reversibilității / cercului vicios, feedback” Conf.
dr. MARIN VLADA, membru titular CRIFST, Academia Românâ (Comitetul Român de
Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii).
Azi, următoarele instituții poartă numele savantului: Spitalul Clinic de Urgență Militar
"Dr. Ștefan Odobleja" Craiova, Colegiul Național Pedagogic "Ștefan Odobleja" Drobeta-
Turnu Severin, Colegiul "Ștefan Odobleja" Craiova și Liceul Teoretic "Ștefan Odobleja"
București.
CRIFST - https://www.crifst.ro/evenimente/eveniment_crifst_1596198210
1. Argumente privind proiectul de elaborare

a site-ului Fundației “Ștefan Odobleja”
Motto: “Arta de a crea este o artă globală: este arta gândirii”;
“Pentru a crea, trebuie să simțim și să elaborăm la maximum. Să căutăm a
pătrunde în fondul adânc al ideilor.” Dr. Ștefan Odobleja
Academia Română: “Dacă prestigiul oricărei instituţii este dat de calitatea celor care
fac parte din ea, atunci acest adevăr este valabil mai mult ca oriunde în cazul Academiei
Române, care, de la înfiinţare şi până în prezent, a numărat printre membrii ei ilustre
personalităţi ale ştiinţelor, literelor şi artelor, între care: … Ștefan Odobleja,
descoperitorul ciberneticii“, https://acad.ro/academia2002/acadrom/pag_ist_mem.htm
ACADEMIA ROMÂNĂ – SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI
“Ștefan Odobleja – membru post-mortem, 13 noiembrie 1990. Prin lucrarea Psihologia

consonantistă, apărută în anul 1938, a făcut publică prima variantă a concepției
cibernetice generalizate și a demonstrat caracterul multi și interdisciplinar al acesteia” –
https://acad.ro/sectii/sectia14_informatica/sti/info_sectie.htm
Fundația „Ștefan Odobleja” Drobeta-Turnu Severin (31 martie 1999, cod unic
11614880)
Obiectul de activitate
a) Să publice integral opera savantului;
b) Să organizeze dezbateri, simpozioane, congrese pe teme de teorie cibernetică
odoblejiană, socio-psihologie, literatură etc;

c) Să restaureze Casa memoorială „Ștefan Odobleja” din comuna Livezile, județul
Mehedinți
d) Să înființțeze o Universitate de vară după concepția savantului;
e) Să organizeze și să sprijine organizarea de cursuri de perfecționare a
specialiștilor în țară și în străinătate;
f) Editarea unor publicații, materiale documentare de specialitate, precum și de a
efectua schimburi de publicații cu asociații similare din țară și din străinătate;
g) Să acorde burse șefilor de promoție ai instituților de învățământ care poartă
numele savantului;
h) Să atragă sponsori pentru înființarea unei unei săli de lectură cu întreaga operă
a savantului;
i) Construirea de laboratoare și secții de testare a ideilor inovatoare ale savantului;
j) Acordarea de condiții pentru expunerea anumitor idei ce par hilare pentru
demonstrarea viabilității lor;
k) Copierea fondului Ștefan Odobleja din Arhivele Statului și sortat pe discipline;
l) Înființarea de Case de creație care pot oferi condiții pentru cei care au de
inventat ceva, de scris etc;
Fundația „Ștefan Odobleja” colaborează cu instituții, asociații și organizații
culturale, științifice și de învățământ similare din țară și străinătate.
 Fundația „Ștefan Odobleja”, înființată și coordonată cu pricepere și

exemplară devoțiune filială de către ing. Ștefan Odobleja jr., are meritul
incontestabil de a menține mereu vie, în actualitatea științifică și culturală
a județului Mehedinți și a întregii țări, personalitatea complexă, puternic
iradiantă, a „părintelui ciberneticii generalizate” dr. Ștefan Odobleja, prin
organizarea și desfășurarea cu real succes și o participare semnificativă,
elevată, a numeroase Simpozioane științifice naționale și internaționale,

menite a valorifica superior inestimabila operă a marelui fiu al
Mehedințului (Victor Rusu, Obiectiv Mehedințean, 12.04.2017).
Anul 2019 – Dr. Ștefan Odobleja inclus în Istoria informaticii românești
Proiectul ROINFO, Universitatea din București (coord. conf. dr. Marin Vlada) –
http://www.c3.cniv.ro/?q=2019/roinfo-2019
Astăzi, se știe că, cu 10 ani înainte de cartea

matematicianului american Norbert Wiener
(1894-1964) “Cybernetics: Or Control and
Communication in the Animal and the
Machine”, românul Dr. Ștefan Odobleja
(1902-1978) – medic militar (membru post-
mortem al Academiei Române, 1990),
publică în 2 volume „Psihologia
consonantistă“ (1938, 1939), la Editura
„Maloine“, Paris, în limba franceză
(însumând peste 800 de pagini). Acesta
stabilește legi generale, pe care le aplică atât
ştiinţelor naturii inerte, cât şi ştiinţelor lumii
vii, psihologiei şi fenomenelor economico-
sociale. Dr. Ştefan Odobleja face o descriere
a funcţiilor psihologice folosind o schemă generală a unui sistem cibernetic, unde
organele de simţ, care primesc informaţii din mediu, reprezintă intrările (INPUT), iar
muşchii sunt consideraţi ieşirile (OUTPUT). Acesta face „pași peste granițele psihologiei”
trecând de la om la alte sisteme complexe (comunități, organizații sociale) etc.,
elaborând ideile centrale ale ciberneticii și modul de gândire cibernetic, inventând o
nouă știință: Cibernetica.
Ca urmare a studiilor și cercetărilor în cadrul proiectului ROINFO, s-a elaborat o definiție

pentru “Pionier al informaticii românești”, însemnând instituția sau omul de știință,
profesorul, cercetătorul, inginerul etc., ce are contribuții în Computing/IT/Informatica
(când Informatica/Computer Science și-a căpătat statutul de știință de sine stătătoare,
în perioada 1955-1990), precizând 5 criterii, conform cu
http://www.c3.cniv.ro/?q=2020/pionieri-ro. Sunt considerați pionieri ai informaticii
românești următoarele personalități:
Ștefan Odobleja, Grigore C. Moisil, Victor Toma, Leon Livovschi, Tiberiu Popoviciu,
Solomon Marcus, Mircea Malița, Mihai Drăgănescu, Marius Guran, Mircea Petrescu,
Vasile Baltac, Dan Farcaș, Ioan Tomescu, Constantin P. Popovici, Dragoș Vaida, Ion
Văduva, Sergiu Rudeanu, Emil Muntean, Adolf Haimovici, Călin Petru Ignat, Costică
Cazacu, Stelian Niculescu, Grigor Moldovan, Edmond Nicolau, Nicolae Țăpuș.
2. Structură și meniu de categorii

Motto: „Dacă definițiile ne fac să înțelegem, dacă diviziunile ne fac să
cunoaștem, legile, în schimb, ne fac să acționăm” dr. Ștefan Odobleja
Pagina principală (Home)
Meniu principal
Home | Ștefan Odobleja | Fundația | Evenimente | Conferințe | Domenii | Proiecte &

Cercetare | Parteneri | Presă & Feedback
Submeniuri verticale:
Ștefan Odobleja Fundația Evenimente
 Biografia  Mesajul  Știri

 Obstacole & presedintelui  Dezbateri
Nedreptăți  Înființare & Misiune  Mese rotunde
 Destinul de vizionar  Statutul FUNSO  Vizite oficiale
 Despre Odobleja  Conducerea  Video & Diverse
 Activitatea & Opera  Inițiative FUNSO  Arhivă
 9 legi ale lui  Realizari & Proiecte
Odobleja  Rapoarte de
 Wiener vs. Odobleja activitate
 Poezii – Viață &
Știință
Conferințe Domenii Proiecte & Cercetare
 Obiective CISO  Cibernetică& Feedback  Știri

 CISO curent  Cibernetică& Control  Diverse
 Parteneri CISO  Cibernetică&Teoria  Proiecte
 Realizări & sistemelor propuse
Resurse  Istoria evoluției  Proiecte
 Video  Istoria Ciberneticii realizate
 Arhiva CISO  Istoria Informaticii  Cercetare
 Inteligență artificială științifică
 Viitorul umanității  Video & Diverse
 Arhivă
3. Submeniul Ștefan Odobleja

Ștefan Odobleja
 Biografia /
Autobiografia
 Obstacole & Nedreptăți
 Destinul de vizionar
 Despre Odobleja
 Activitatea & Opera
 9 legi ale lui Odobleja
 Wiener vs. Odobleja
 Poezii – Viață & Știință
BIOGRAFIA/AUTOBIOGRAFIA
Home Ștefan Odobleja Biografia/Autobiografia
“Odo – înseamnă drum, circuit, (în limba veche greacă).” ILEANA ROMAN
 “Primul gând ce-l are Gândul / E gândirea s-o întâlnească” Dr. Ștefan Odobleja
 “Țărâna țării mele / Îmi stăpânește-n suflet / Și mereu îmi amintește / De
trecutul vrăjit al copilăriei / Când mă jucam cu toți copiii / în țărâna din drum”
(Țărâna Țării, Dr. Ștefan Odobleja)
Dr. Ștefan Odobleja (13.10.1902 – 4.09.1978), medic militar, inventatorul

ciberneticii, membru post-mortem al Academiei Române
COPILĂRIA. PRIMII ANI ÎN SATUL NATAL
Ștefan Odobleja s-a născut în zorii zilei de 13 octombrie 1902, în casa unor
agricultori/țărani și fără multă carte, din comuna Izvorul Aneștilor, satul Valea Hoțului
(aflat la 7 km. de Dunăre, pe o vale, la oarecare înălțime, înconjurat de dealuri și
păduri), din județul Mehedinți, România, înainte satul se numea Valea Izvorului -până în
anul 2004, iar astăzi localitatea purtând numele Ștefan Odobleja (din anul 2004).
 Părinții (Maria și Ștefan Odobleja) au fost

clăcași (munceau cu clacă la boieri) până în
anul 1908, când au cumpărat de la niște
moșieri 10 pogoane de pământ, pe care le
muncesc cu multă sârguință, având un
ajutor de la Dumitru-născut în 1880, fratele
mai mare al lui Ștefan. Au fost 3 frați la
părinti, Dumitru, Ștefan și o soră mai mică,
agricultoare, căsătorită în sat. Tatăl său era
o fire veselă, deschisă, un om foarte vrednic,
Se pare că de la el a moștenit viitorul om de
știință talentul literar, fiind unul dintre cei
mai buni povestitori de snoave, glume și
întâmplări văzute sau auzite (în imagine dr.
Ștefan Odobleja și sora lui, alături de tatăl
lor).
 Născut pe aceste plaiuri de legendă şi
baladă, Odobleja vorbeşte cu multă
admiraţie despre ele. Numai aşa poate fi
explicată bogăţia de date, interpretarea lor şi paginile de autentică poezie (o
îmbinare fericită între cercetare şi descriere poetică), pe care le găsim în
însemnările sale. Prima sa carte, “La Phonoscopie” (1935, tipărită la imprimeria
“Corvin” din Lugoj și difuzată de librăria “Gaston Doin” din Paris) a fost dedicată
fratelui său mai mare, Dumitru (“În memoria fratelui meu, Dumitru Odobleja, îi
dedic această carte” – București, 1 decembrie 1934), care l-a îndemnat să
urmeze medicina și să scrie
cărți. Cartea a fost premiată cu
“Premiul General Dr. Papiu
Alexandru” pe anul 1935, ce se
acorda celei mai bune lucrări
scrise de un medic militar.
Dumitru a murit de tifos
exantematic în anul 1917, în
timpul primului război mondial,
la Costești în Moldova. În anul
1924 Ștefan Odobleja a fost în
acea zonă, satul fiind aproape
de localitatea Ruginoasa lui Al.
I. Cuza.
 Pădurea satului a fost pentru mine o catedrală în care îmi simțeam sufletul
înălțat. Am fost tot timpul sensibil la frumușețile naturii – ale pădurii în deosebi,
acolo aveam întotdeauana gânduri excepționale, idei frumoase, porniri și
hotărâri eroice. Nu pot concepe ca un filozof să se formeze altfel decât în pustiu,
ca proorocii. Și mai ales în pădure, dac-aș ajunge vreodată Ministru al
Învățământului, aș deveni periculos, fiindcă aș muta Facultatea de Filozofie în
pădurea Bistrița, de lângă mine, sau într-o altă pădure și mai mare, și mai
izolată, cu priveliști și mai frumoase. Cugetarea și Adevărul merg mână în mâmă
cu Frumosul. Dar, nu cu frumosul vestimentar. Ci numai cu Frumosul grandios
din Natură.
Copilăria am petrecut-o ca la țară: desculț, în cămașă și izmene, încins cu brăciri. Nu m-

am jucat prea mult, ca alții, dar știu că îi întreceam pe toți la fugă și cam la toate
jocurile de adresă. Am trăit la țară și am mai dat ajutor în gospodărie, ca orice copil de
la țară. Îmi plăcea să citesc pe câmp, cu vitele. Țineam caiete de idei sugerate de lecturi
sau de observații personale. Am trăit la țară și am umblat desculț până la vârsta de 20 de
ani, când am devenit student la Facultatea de Medicină, cu excepția a trei ani pentru
primele 3 clase de liceu, urmate la zi. Prima oară cînd am văzut “orașul” a fost la 12
ani, când am fost să mă înscriu la Liceul “Traian” din Turnu Severin.
Fotografii cu dr. Ștefan Odobleja din anul 1938, respectiv din anul 1928
STUDII PRIMARE, MEDII ȘI MEDICALE
 în anul 1909 Ştefan Odobleja începe şcoala primară, o aventură care urmează
să-i schimbe viaţa; el începe cele 5 clase ale ciclului primar (atunci, ciclul primar
dura 5 ani) în satul său de origine, unde a avut un învăţator foarte exigent și
corect (N.T. Ismană -și-a lăsat repetentă propria fiică, fără multă carte, socotit
slab învățător, dar care, pentru Odobleja a fost foarte bun), datorită căruia a
terminat fiecare an cu premiul I (premiul I obținut la examenul de absolvire a
celor 5 clase, ținut la Broscari, unde au dat examen elevii din cele 10 școli din
zonă).
 în anul 1914 s-a înscris la Liceul Traian din Turnu-Severin. Aici a fost un nou
început pentru Ştefan Odobleja; prestigioasa instituţie oferindu-i plăcerea de a
descoperi tainele limbii franceze. „În anul școlar 1915/1916 nu am avut profesor
de franceză și a suplinit profesorul de geografie Chiricu, un excepțional profesor,

pedagog și om. El a aplicat o metodă a lui aparte: fără gramatică deloc, ne-a
pus să luăm dicționare și câte o carte în limba franceză din librărie (eu am luat
Wilhem Tell, apoi Paul et Virginia), să traducem. Traducând învățam și
gramatica”. Cu începerea războiului (1916), a pierdut un an de școală, ca
muncitor la muncile agricole, la țară. Urmează anul școlar 1917/1918, apoi în
particular recuperează ce a pierdut. Din cauza posibilităților materiale, este
nevoit să urmeze următoarele clase ca elev la fără frecvență. În ultimul an de
liceu a fost 6 luni învățător suplinitor la Halânga-Puținei, și 3 luni la Ada-Kaleh, la
turci. În timpul anilor de liceu se informa în toate domeniile: pedagogie, auto-
educație, etică, științe, medicină (inclusiv Kneipf și Kuhne, Pavlov și “Psihologia
comportamentului”), biologie etc. Un mare dascăl, un excelent pedagog și
psiholog, profesorul Teodor Costescu (mai târziu om politic și membru de
onoare al Academiei Române, azi Palatul Cultural din Turnu Severin se numește
Teodor Costescu), directorul Liceului Traian, a observat pasiunea pentru lectură
a tânărului Ștefan Odobleja. Acesta a intuit aptitudinile și perspectivele lui
Odobleja și, aflându-i posibilitățile materiale reduse, l-a sfătuit să dea examen la
medicină militară, unde putea să obțină bursă. Și, într-adevăr, în toamna anului
1922, tânărul Odobleja devine student la Facultatea de Medicină din București,
ca bursier al Institutului Militar Medico-Legal. La liceu a fost 2 ani coleg cu
Ștefan Milcu (viitorul academician), și apoi colegi 6 ani la Facultatea de Medicină
și ca bursier la Institutul Medico-Militar.
 În perioada 1922-1928 a absolvit studiile universitare la Facultatea de Medicină
din Bucureşti, ca student bursier la Institutul Medico-Militar. În facultate citeam
mult și reținem mult. Mă stăpâneam să nu cad pradă înaintașilor sau reveriilor
lor filozofice, și totuși îmi plăcea să mă joc cu ele, să le citesc, să le culeg, să aleg
ce putea fi bun în ele, tot ce ar fi putut fi transpus din vis în realitate. La facultate
a avut profesori pe: Grigore Popa, Juvara, Teohari, Iancu Jianu, Paulescu,
Gheorghe Marinescu, Danielopolu, Victor Babeș, Cantacuzino, Ionescu,
Anghelescu, Daniel. L-am respectat mult pe Profesorul Danielopolu, pasionat
cercetător, deși greșit la “semnul banului”, greșit și în “sistemul vegetativ”
(părerea mea). După ce l-am citat în franceză, m-a dat afară din biblioteca lui,
zbierând furios la biblotecară să închidă imediat biblioteca. Mă pârâse doctorul
Dumitriu, că sunt acolo. Totuși, când am publicat “Psihologia consonantistă”,
am mers si i-am dat un volum, dr. Dumitriu m-a primit, asigurându-mă că
Prefesorul Danielopolu nu-mi poartă nicio pică și că se bucură de primirea
lucrării mele. Așa-i pe lume! Cel puțin pe asta! Anghelescu, ca profesor, era
foarte democrat, popular și un bun pedagog. Într-o zi am auzit că operează
Ministrul (fusese mult timp ministru), era într-o pauză. Am alergat să-l văd. Erau
mulți. Profesorul lucra și preda în același timp arătând cum se taie fibromul.
 În anul 1928 susține teza de doctorat ,,Accidentele de automobile”, lucrare
elaborată la Institutul Medico-legal, și obține titlul de doctor în medicină și
chirurgie prin prezentarea lucrării în fața unei comisii prezidată de prof. dr. Mina
Minovici.
MEDIC DE REGIMENT, ACTIVITATEA ȘTIINȚIFICĂ, RĂZBOIUL
 Ca medic militar (o perioadă de 18 ani în armată),

a părăsit Capitala și funcționează, ca medic de
Regiment prin diferite garnizoane din țară (1929-
pontonieri Brăila, (1930-1934)-Tr. Severin (95
Infanterie), (1934-1935)-Lugoj (17 Infanterie),
Dorohoi, Turda, Târgoviște, Cernavodă). În
primăvara anului 1935 a fost medic recrutor în
Caraș (Reșița, Anina, Bocșa Montana, Lugoj,
Oravița etc.). În această perioadă, devine
colaborator al Revistei sanitare militare, în paginile
căreia sunt găzduite două studii și anume
„Procedeu practic pentru a împiedica aburirea
oglinzilor laringoscopice”, în nr. 11-12 din anul 1928 și „Aplicațiile gravitației în
terapeutică”, în nr. 4 din anul 1929. Cel de-al doilea studiu era o dezvoltare a
cercetărilor sale care au făcut obiectul tezei susținută de el public în București,
în vara anului 1928 și care era intitulată: „Atitudinea corpului și secreția
sudorală”. Tot în anul 1929, publică studiul intitulat: „Metodă de transonanță
toracică” în care formulează așa-numita lege a reversibilității-feedback

(Buletinul medico-terapeutic, 1 mai 1929).
 În anul 1935, după ce a editat la Lugoj lucrarea „La phonoscopie, nouvelle
methode d’exploration clinique”, care plasează fonoscopia printre cele mai
eficiente metode de diagnosticare, o tipărește și la Editura Gaston Doin din
Paris. Ulterior, dezvoltă unele dintre ideile cuprinse în lucrare, într-un studiu
publicat în Revista sanitară militară nr. 2 din 1936, sub titlul „Fonoscopia și
semiologia acustică”. Fonoscopia a fost distinsă cu premiul „Medic general
doctor Papiu Alexandru”. În anul 1937 participă la cel de-al IX-lea Congres
Internațional de Medicină și Farmacie Militară care a avut loc la București, cu
comunicarea: „Demonstration de phonoscopie”, primită cu mult interes de
doctor W.S. Bairbridge, șeful delegației americane. Distribuie cu acest prilej,
participanților la Congres, un prospect în limba franceză anunțând apariția
lucrării: „Psychologie consonantiste” (1938-1939). Coincidență sau nu, cei doi
medici militari americani, ulterior – după anul 1940, au fost incluși în echipa de
cercetare a matematicianului american Norbert Wiener – considerat azi
părintele ciberneticii. Imediat după acest Congres, Odobleja hotărește să
înceapă tipărirea celor două volume anunțate.
 Perioada 1938-1939 de la Lugoj. Lucrarea sa de referință „Psychologie
consonantiste” apare în două volume, la Paris, Libraire Maloins, 1938-1939,
totalizând 880 de pagini. Ca și cum greutățile materiale la începerea tipăririi
Psihologiei Consonantiste n-ar fi fost suficiente, ca trăznetul a picat mutarea la
Lipcani, județul Hotin, în nordul Basarabiei. Toate explicațiile și stăruințele sale
la forurile în drept au fost zadarnice. Erau tipărite deja 400 de pagini și a solicitat
un răgaz de 3-4 luni pentru a rămâne în continuare la Lugoj, unde se tipăreau
cele 2 volume. La începutul anului 1939, Psihologia consonantistă era tipărită în
2 volume – în limba franceză, și adusă la cunoștință specialiștilor de
pretutindeni prin cataloagele de cărți ale Editurii Maloine din Paris, precum și
prin cataloagele comune, unificate, ale cărților publicate în Franța.
 URMĂRIT DE ORGANELE MILITARE ȘI DE AGENȚII SIGURANȚEI. După publicarea
celor 2 volume din Psihologia consonantistă, din cauza caracterului pronunțat
materialist al operei sale științifice, după anul 1940, Ștefan Odobleja este pus în
urmărire atât de organele miltare, cât și de agenții Siguranței, ba chiar este
trecut pe “lista neagră” de către simpatizanți ai mișcării legionare, fiind
suspectat de idei comuniste (Victor Săhleanu, Un dosar care rămâne deschis: Șt.
Odobleja. În “Magazin”, anul XXIII, 20 octombrie 1979).
 Termenul de fonoscopie a fost introdus de dr. Ștefan Odobleja, de aceea acesta

are întâietate și trebuie considerat și un precursor al ecografiei, ecografie ce are
ca sinonime ultrasonografia și sonografia de diagnostic. Odobleja a apreciat că
acest termen se potrivea cel mai bine fenomenelor acustice utilizate la acea
vreme în medicină. Odobleja definește fonoscopia ca o nouă metodă de
diagnostic, o semiologie acustică care trebuie să fie completată și perfecționată
odată cu progresul tehnologiilor, prin introducerea instrumentelor de precizie

care își așteaptă inventatorii, intuind astfel ecograful contemporan. Odobleja
studiază sistematic și experimentează modul în care sunetul își modifică unele
caracteristicile când traversează organismul uman, putându-se astfel, identifica
atât forma cât și consistența diferitelor organe și unele procese. Aceste
experimente nu le-a realizat cu sunete cu frecvențe înalte (ultrasunete), ci cu
frecvențe joase produse prin ,,lovire” sau „plescăit” pe diferite suprafețe ale
corpului. Percepția sunetului modificat (ecoul) a efectuat-o cu urechea pe
partea opusă. El precizează că, între 40.000-100.000 vibrații/secundă, urechea
nu mai percepe sunetele și le numește „ultrasonore”. Investigarea cu
ultrasunete era folosită încă de atunci în inginerie și domeniul militar, cu mult
timp înaintea aplicării lor în domeniul medical cu ajutorul ecografului.
 Energia ultrasonică a fost aplicată pentru prima dată în scop medical, în relația
cu pacientul de dr. George Ludwig, în anul 1940, la „Naval Medical Research
Institute, Betscheda, Maryland”. Prima aplicație pur imagistică este apoi
realizată de medicul Karl Theodore Dussik (1942-1947) de la Universitatea din
Viena, o metodă pe care o numește „hiperfonografie”. Dr. Ștefan Odobleja a
lansat aceste idei încă din anul 1935.
 Printre preocupările lui Odobleja, între anii 1937-1938, se remarcă dorința de a
contribui la îmbunătățirea structurii și activității instituției militare românești
din care făcea parte. În acest sens publică o serie de studii în revista “Spirit
militar modern“, precum „Teoria și practica”, așa cum era intitulat studiul său
publicat în nr. 1/1938 al revistei, abordând problematica definirii celor două
noțiuni și al interdependenței lor obiective. Într-un alt articol, publicat în nr. 5-
6/1939 al aceleiași reviste, sub titlul „Cantitate și calitate” analizează raportul
dintre cele două noțiuni și rolul lor în selecționarea cadrelor militare. Studiile
sale de psihologie militară au fost continuate până la izbucnirea războiului,
printre acestea numărându-se și cel publicat sub titlul „Simetria și dualismul
războiului”.
 MEDIC MILTAR – participarea la primul război mondial (1941-1945). În noaptea
desclanșării primului război mondial a fost mutat de la Regimentul de Lipcani-
Basarabia (care trecuse din Dorohoi, la la Turda și apoi la Târgoviște), la un alt
regiment, tot disciplinar, de Bazargic, refugiat la Cernavodă. „Pe 1 noiembrie
1941 am fost numit medic al regimentului 35 Infanterie. Numirea în noua funcție
m-a obligat să acționez foarte repede în vederea pregătirii medicilor de
batalioane, cât și asigurarea bazei materiale din punct de vedere sanitar
necesară în campanie. Odată cu terminarea pregătirii de campanie, am început
deplasarea spre front (frontul de est, URSS) când pe jos, când cu trenul. Mersul
pe jos a început de la Cernăuți, am trecut pe la Lvov și ne-am deplasat cu trenul
până la Nipropetrovski, unde era o gară cu foarte multe linii de cale ferată. Apoi,
pe jos am trecut râul Doneț, ajungând la Zaporoje”.
 Din campania de război unele momente şi chiar etape să-l fi marcat într-un mod
decisiv, întrucât în cele ce urmează se află şi un paragraf subintitulat ”memoriu
de război“, unde câteva date calendaristice prilejuiesc explicaţii speciale. Astfel,
pentru intervalul de timp deschis de 18 noiembrie 1942 şi până spre sfârşitul lui
1943, în plină înaintare spre Răsărit, dr. Odobleja a trecut prin momente
dramatice, pe care ţine să le explice răspunzând la întrebări care l-au frământat,
se pare, ulterior, despre motivele care l-au determinat să aibă un anumit
comportament, incluzându-le pe cele ce au determinat retragerea la Blinovski,
la 19 noiembrie 1942, de ce s-a îmbolnăvit la 23 decembrie 1943, de ce – în
aceste condiţii – nu s-a evacuat cu ambulanţa şi de ce s-a oprit la Morozovskaia.
 „În noiembrie 1942 am ajuns în zona Varlamov, unde am staționat aproape 3
luni de zile. Aici veneau avioanele rusești de recunoașere, iar la un moment dat
am fost atacați de o divizie de tancuri rusești. Au continuat zile cu lupte și la un
moment dat am ajuns la Rostov, unde am fost cazat o noapte cu nemții care
vorbeau de luptele de la Stalingrad: dacă nu se vor lua imediat măsuri, totul este
pierdut. Luptele au continuat. Am fost evacuați cu trenul la Odessa. Am fost
internat o perioadă în Spitalul din Odessa. După vindecare și reabilitare, la 15
ianuarie 1943, mi s-a făcut ieșirea din spital și am plecat în țară. Am trecut cu
trenul prin Tighine. Am mers la Cernavodă la Regimentul 36 Infanterie pentru a
mă pune la dispoziție. Acolo, mă dăduseră mort”.
 De-a dreptul terifiantă este relatarea privind retragerea de după Stalingrad şi de
după Cotul Donului, unul dintre actorii de aici fiind chiar dr. Odobleja. Drumul
până în ţară, desfăşurat pe parcursul lui 1943, a fost un calvar supraomenesc şi
este curios, deşi pare incredibil, cum în scurtele intervale de acalmie Odobleja a
găsit şi timp de lectură sau de scris câte o disertaţie de psihologie, cum s-a
întâmplat la Odessa ori la Bulta, în Transnistria, căci nu putea renunţa, era un
mod de a uita ”grozăviile trăite“.
 Ajuns ulterior la Bucureşti, între alte locuri
în care a fost găzduit, s-a numărat şi casa
cântăreţei Mia Braia. Aici l-a găsit 23 august
1944 (România a întors armele împotriva
Germaniei cu care era aliată, până atunci).
A participat alături de ceilalți ofițeri români,
cu entuziasm la întoarcerea armelor
împotriva adevăraților dușmani. Este numit
medic-șef al Ambulanței 37 Vânători de
munte de la Sibiu. Războiul se terminase și
toți colegii lui fuseseră avansați, numai
Odobleja rămâne căpitan. În cele din urmă
este avansat maior și nu mult după aceea
este mutat- pentru a câta oară-, din
București în provincie, la Dej, ca medic al
Centrului de recuperare și al Garnizoanei
Dej. În pofida împrejurărilor nesigure ale
momentului, nu s-a putut abţine de la
nevoia de lectură căci, după cum o spune
nonşalant, mai rămânea, totuşi, “şi răgaz
pentru citit”. A repetat experienţa şi în lunile următoare, după participarea la

campania din Vest ( timp de trei luni) până în primăvara lui 1945, când, reîntors
în Bucureşti, a reluat documentarea la secţia de Psihologie şi Logică a Bibliotecii
Universităţii din Capitala ţării. Medalia (decretul 325 din 6 august 1954 al
Prezidiului Marii Adunări Naționale) “ELIBERAREA DE SUB JUGUL FASCIST”.
 A încercat reînnodarea unor legături cu lumea ştiinţifică, între altele a ajuns şi la
Mihai Ralea, care l-a primit cu răceală, influenţat probabil de Ion Biberi, apoi la
C.I. Parhon, la care a încercat să apeleze, poate singura dată în viaţa lui într-un
asemenea demers, pentru a rămâne în Bucureşti, însă nici acesta nu l-a ajutat,
deşi i-a spus că îi cunoştea lucrările, apreciindu-le, şi că, şi-ar fi dorit să aibă
colaboratori de talia celui din faţa lui. Refuzat categoric şi aflat la vârsta de 43
de ani, dr. Odobleja a trebuit să se împace cu ceea ce i se oferise ca medic
militar, garnizoana din Dej, unde s-a stabilit şi unde s-a şi căsătorit.
30 DE ANI RETRAS ÎN SATUL NATAL-CONTINUĂ SĂ STUDIEZE, SĂ

SCRIE ȘI SĂ CREEZE
„Am cutreierat țara / în lung și lat, / Am trăit prin multe orașe / și multe sate, /
Dar m-am întors / în cele din urmă / în satul meu natal / Acolo mă simt mai bine /
ca oriunde”. (Țara mea, Ștefan Odobleja)
 După ce se îndrăgostește de o femeie (din Cluj) – cu care a avut 3 copii (1947-

Ștefan jr., 1948-Mileva – decedată la botez, 1949-Dumitru), în primăvara anul
1946 se căsătorește și solicită “retragerea în cadrul disponibil” și apoi
pensionarea definitivă (Decretul nr. 2269 din 22 iulie 1946, prin care dr.
Odobleja a devenit cadru disponibil la cerere, şi decretele nr.1389 din 17 aprilie
1946 şi 325 din 6 august 1954, prin care acestuia i s-au recunoscut meritele
avute în serviciul armatei ca ofiţer activ), retrăgându-se în satul natal Valea
Hoțului din Mehedinți. Aici trăiește ca la țară, dar continuă să studieze, să scrie și
să creeze, în mijlocul naturii, zona de văi și dealuri oferindu-i condiții “mirifice“.
În 8 februarie 1947 se naște primul lui fiu, Ștefan jr. (ce va deveni inginer silvic
și, care în memoria tatălui său înființează-în anul 1999, Fundația “Ștefan
Odobleja” pentru păstrarea vie în memoria românilor a creației lui Odobleja,
inventatorul ciberneticii). Odobleja se ocupă singur de creșterea și educația lui
Ștefan jr., după ce divorțează de soția sa, care pleacă la mama sa în Cluj.
 Timp de aproape de 30 de ani, numele lui Odobleja nu mai apare în publicațiile
de specialitate, ceea ce nu înseamnă că nu a continuat să studieze, să scrie și să
creeze. Sunt anii cănd Ștefan Odobleja este uimit tot mai mult de numeroasele
asemănări dintre “Psihologia consonantistă” și “Cibernetica” lui N. Wiener, de
ceea ce putem numi “palimpsestul” (pergament) Odobleja-Wiener. Amărăciunile
omului de știință dr. Ștefan Odobleja frustat de un mare merit răzbate puternic
din versurile poemelor pe care le-a conceput.
După anul 1971 – participarea la Cenaclul literar, Casa de cultură Drobeta –

Turnu Severin
Este înțeles și ajutat de scriitori și

poeți în lupta sa pentru recunoașterea
operei sale:
“A revenit târziu în bătălia cu destinul.

Primii care l-au ajutat să revină au fost
scriitori şi gazetari. Iată cum l-am
cunoscut. Era în vara anului 1971,
venise la Casa de Cultură, voia să ţină o
conferinţă despre teoria sa. Părea de
necrezut spunându-mi că a publicat
cărţi, despre care nici nu auzisem. Mi-a
adus a doua zi vol.I din “Psychologie Consonantiste”, era de ţinuta cărţilor rare. Atunci
am alergat pe scări spre biroul lui Mişu Bordei, (prof. de filozofie, inspector la Comitetul
de cultură) şi i-am arătat cartea. Nu credea, zicea că dacă nu e a lui, că e scrisă în
franceză, că cine ştie ce-o fi în ea etc. Apoi l-am întrebat pe domnul doctor dacă poate
veni sâmbătă, îl invitam de fapt la Cenaclu. Mi-a spus că, deocamdată, sâmbăta şi
duminica stă la ţară şi, de atunci, am schimbat ziua cenaclului, ca pentru un început de
calendar. A fost pentru noi o adevărată minune ce descopeream la acest om atât de
modest şi atât de bogat (el însuşi dihotomic), explicându-ne ca la şcoală (venea încărcat
cu planşe, desena cercuri şi linii pe o tablă) despre psihologia fizicistă, binaritate,
entropie, circularitate, conexiune inversă (numită de american feed-back, N. Wiener
devenise o morişcă în gura lui, alături de colaboratorii acestuia: dr. Rosenblueth şi
tânărul inginer Bigelow)”. ILEANA ROMAN
“După doi ani de feed-back şi poezie, după câteva încercări eşuate de a semnala cazul
Odobleja (îl îndemnasem să-şi trimită cărţile la reviste, la specialişti, dar … nici un
răspuns), atunci poetul Valeriu Armeanu i-a luat un interviu şi l-a trimis îndrăzneţului
scriitor D. R. Popescu. Astfel a apărut în revista “Tribuna”de la Cluj, iunie 1973, prima
signalare despre ce s-a întâmplat cu opera unui om de ştiinţă român. Alături, un
comentariu semnat de sociologul Nicolae Mărgineanu. Apoi articolul-bombă din
“Flacăra” pe două pagini, după care am mers, seara, la “Drobeta” şi l-am sărbătorit în
capul mesei pe “colegul nostru de cenaclu”: savantul Ştefan Odobleja. Aşa s-a
întâmplat, ca noi, scriitorii, să-l descoperim ca să-l redăm sieşi, adică tot un feed-back.
După aceea, a urmat sarabanda declarării “părintelui ciberneticii”, de la academicieni
până la elevi şi invers, mai toţi încurcându-ne în “buclele” celuilalat … ” ILEANA
ROMAN
Sursa: ILEANA ROMAN, FEED-BACK SENTIMENTAL, text preluat din cartea

TUDOR RĂȚOI, ȘTEFAN ODOBLEJA. CORESPONDENȚĂ, Vol. I, Editura
Publicitaria, București, 2018
DUPĂ ANUL 1972, LUPTA PENTRU RECUNOAȘTEREA MERITELOR

ȘTIINȚIFICE
 După război, dorind să se consacre activității de cercetare, se retrage din armată

în anul 1946 și începe redactarea unei lucrări de mari proporții, „Logica
rezonanței”, pe care nu va reuși să o definitiveze.
 Volumele „Psihologiei Consonantiste” din 1938-1939 aduce în atenţie un
paragraf de pagini exilate, cuprinzând opiniile doctorului Odobleja despre
socialism. Când a avut loc redescoperirea „Psihologiei Consonantiste” la
jumătatea anilor ’70 ai secolului trecut, acestea au trebuit să fie extirpate din
cuprinsul cărţii (se întâmpla în anul 1966), autorul considerând socialismul o
”anomalie complexă: dictatură a inculţilor, dictatură a leneşilor, dictatura
mediocrităţilor“.
 Începând din anul 1972, când a citit autobiografia matematicianului Norbert
Wiener, dr. Ştefan Odobleja s-a consacrat demonstrării ideii că originea
ciberneticii se află în psihologie şi că „Cibernetica s-a născut în România în
anul 1938” prin lucrarea sa „Psychologie Consonantiste”. În acest sens, pentru a-
şi marca parternitatea, el a publicat o lucrare specială, care a apărut în chiar anul
morţii sale: “Psihologia consonantistă şi cibernetica”, cu o substanţială prefaţă a
lui Mihai Golu (Ștefan Odobleja, Psihologia consonantistă și cibernetica,
Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1978).
 În anul 1975, la al III-a Congres Internațional de Cibernetică, desfășurat la
București (Academia de Studii Economice-ASE) a prezentat comunicarea
„Cibernetica și Psihologia consonantistă”, tipărită în lucrările Congresului
(Springer Verlag, vol. III, 1976), pregătind și o carte pe această temă, publicată
postum (Editura Scrisul românesc, Craiova,1978).
 Martie 1978, București. Din interviul dat de dr. Ştefan Odobleja, în martie 1978,
lui Aristide Buhoiu (TVR) la Hotelul „Triumf” din Bucureşti, câteva din
credinţele şi viziunile dr. Ştefan Odobleja: „N-am putut să mă despart de
pasiunea care mă cucerise, aşa că am continuat, în ciuda vicisitudinilor şi
împrejurărilor contrarii, ca o distracţie, ca o muncă sau ca o deprindere de a
elabora direcţia acestei psihologii care era de fapt în mare parte o logică. În
anii care urmează, după părerea mea, eu cred că cibernetica va face paşi tot atât
de impresionanţi ca cei pe care i-a făcut între anii 1938- 1978”. Şi
concluzionează: „Vor apare atunci nişte maşini şi mai miraculoase decât acelea
pe care le-am cunoscut acum de curând”. Ştefan Odobleja a citit din „Psihologia
consonantistă”, ediţia în limba franceză, fără ochelari, traducând în acelaşi timp
pasaje din carte. Ţinuta lui vestimentară („atât de comentată de miticii care l-au
zugrăvit în fel şi chip”) era mai mult decât elegantă.
 În anul 1978, deoarece boala l-a reținut (se stinge din viață la 4 septembrie
1978) să participe la al IV-lea Congres Internațional de Cibernetică de la
Amsterdam – Olanda (21-25 august 1978), trimite o nouă comunicare
„Diversitate și unitate în Cibernetică”, care a fost prezentată de ing. dr. Stelian
Bajureanu și obține recunoașterea internațională de precursor al ciberneticii. B.H.
Rudall de la University of Wales, care a prezidat sesiunea, spunea: „Lucrarea dr.
Odobleja a fost foarte bine primită … S-a exprimat un mare interes și apreciere
față de Psihologia consonantistă”.
 „Aveți un om de aur, merită o statuie de aur” B.N. RUDALL, Olanda.
 Academia Română recunoaște meritele savantului dr. Ștefan Odobleja și în
anul 1990 i se acordă titlul de membru post-mortem al Academiei Române: ca
semn de aleasă recunoaştere faţă de întreaga sa operă, faţă de poziţia sa unică
de precursor mondial al psihologiei consonantiste, a ciberneticii şi a ciberneticii
generalizate, dr. Ştefan Odobleja a fost ales post-mortem membru al Academiei
Române, în anul 1990. În onoarea sa a fost înfiinţată Academia de Cibernetică
“Ștefan Odobleja” din Elveţia, în anul 1982.
CONCLUZII GENERALE ALE OPERELOR “PSYCHOLOGIE

CONSONANTISTE“, PARIS (1938,1939)
“Logica este o aplicație a psihologiei, de aceea un Tratat de psihologie ar trebui

să cuprindă 20-30 de volume” Dr. Ștefan Odobleja (“Psychologie consonantiste“,
Paris, 1938-1939)
În decursul vieţii, dr. Ştefan Odobleja a practicat medicina şi a scris importante lucrări
despre Cibernetică și Psihologia consonantistă (Psihologia consonantistă este
“Cibernetica lui Odobleja”). Cine va studia lucrările sale va observa o rigurozitate și
ordine în prezentarea conceptelor și termenilor, descrierea clară și precisă a fenomenelor
și proceselor studiate. Dacă numai matematicienii au stilul prezentării lucrărilor științifice
prin precizare de “Definiții“, găsim acest stil și la dr. Ștefan Odobleja, el nefiind
matematician. EXEMPLU. “Definiție. Limbajul este corelativul gândirii: el este gândirea
exteriorizată. E o consonanță ideo-motorie, o traducere reactivă a gândirii. “O experiență
prezentă care ne sugerează posibilitatea unei experiențe posibile” (Taine). El reprezintă
anumite senzații împreunate cu anumite sunete” (Ștefan Odobleja, Psihologia
Consonantistă, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982, pag. 454). Pentru
studiile sale în conceperea celor 2 volume din “Psychologie consonantiste“, Paris, 1938-
1939 s-a documenatt studiind aproape 1000 de titluri apărute în perioada 1800-1937. Din
CONCLUZII GENERALE la cele două volume (“Logica este o aplicație a psihologiei“,
de aceea un Tratat de psihologie ar trebui să cuprindă 20-30 de volume):
 Rațiunea de a fi a capitolelor “Știință”, “Științele fizico-chimice”, “Științele

matematice”, “Biologie”, “Economie politică” și “Filozofia” este o rațiune logică:
ele sunt aplicații ale logicii, – ea însăși fiind o aplicație a psihologiei.
 Pentru a demonstra dualitatea riguroasă și indiscutabilă a spiritului., noi am
redus toate grupele de cunoștințe privind orice noțiune la următoarele două
rubrici: Definiție și Diviziune. Orice cunoștință privind o oarecare problemă
(lucru, noțiune, nume, subiect, clasă, lege) poate și trebuie să se încadreze într-
una din cele 2 rubrici: Definiție și Diviziune. În cele 2 rubrici principale se pot,
desigur, distinge subdiviziuni subordonate, dar niciodată coordonate. Pe de altă
parte, procedeul nostru de expunere nu trebuie generalizat (e un procedeu de
studiu din punct de vedere psihologic). În alte domenii el trebuie să cedeze locul
oricărui alt punct de vedere mai adecvat.
 Fiecare clasă comportă legi. Fiecare teorie comportă aplicații practice. Obligați
de sistematizarea pe care am adoptat-o, a trebuit să studiem separat: 1. clasele,
2. legile și 3. aplicațiile practice. Ele pot fi, totuși, studiate și intr-un alt mod: la
fiecare clasă sau teorie legea sa și aplicațiile practice.
 Mașina psihică, așa cum, am demontat-o și am remontat-o, poate ea oare să
funcționeze? Se pot oare fabrica idei cu o asemenea mașina? Poate fi ea folosită
în mod avantajos? Poate fi ea ajutată în funcționarea sa? Partea a doua a cărții
răspunde afirmativ la aceasta: proba practică pare să fi reușit pe deplin.
ANUL 1978, ANUL DISPARIȚIEI MARELUI SAVANT DR. ȘTEFAN

ODOBLEJA – PĂRINTELE CIBERNETICII
PRIMUL INTERVIU AL DR: ȘTEFAN ODOBLEJA. Din interviul dat de dr. Ştefan
Odobleja în martie 1978 lui Aristide Buhoiu (reporter Televiziunea Română, interviu
difuzat, abia în anul 1982; “Odată cu trecerea timpului ne-am dat seama tot mai mult de
valorile operei sale. După trecerea lui în neființă, în toamna lui 1978, comentariile, în
loc să scadă, s-au înmulțit. Poate și datorită faptului că, sub toate aspectele, cibernetica
este astăzi o prezență tot mai vie“. Aristide Buhoiu (TVR), din interviul cu dr. Odobleja,
anul 1978 – înainte de a muri, și difuzat abia în anul 1982, Interviul transcris –
https://odobleja.ro/despre/obstacole-nedreptati/) la Hotelul „Triumf” din Bucureşti, redau
câteva din credinţele şi viziunile lui Ştefan Odobleja (Sursa: ing. Ștefan Odobleja,
Destinul unui vizionar Ștefan Odobleja , Editura Publicitaria, 2017 –
https://www.scribd.com/document/468470146/Destinul-unui-Vizionar-dr-%C8%98tefan-
Odobleja-2017 ):
 „N-am putut să mă despart de pasiunea care mă cucerise, aşa că am continuat,

în ciuda vicisitudinilor şi împrejurărilor contrarii, ca o distracţie, ca o muncă sau
ca o deprindere de a elabora direcţia acestei psihologii care era de fapt în mare
parte o logică”.
 „În anii care urmează, după părerea mea, eu cred că cibernetica va face paşi tot
atât de impresionanţi ca cei pe care i-a făcut între anii 1938- 1978”
 Şi concluzionează: „Vor apare atunci nişte maşini şi mai miraculoase decât
acelea pe care le-am cunoscut acum de curând”
 Ştefan Odobleja a citit din „Psihologia consonantistă”, ediţia în limba franceză,
fără ochelari, traducând în acelaşi timp pasaje din carte. Ţinuta lui vestimentară
(atât de comentată de miticii care l-au zugrăvit în fel şi chip) era mai mult decât
elegantă.
PRELEGEREA ȚINUTĂ DE DR. ȘTEFAN ODOBLEJA
Ştefan Odobleja. Psihologia consonantistă (1978) – Prelegere ținută în anul 1978 la Casa
Corpului Didactic din Drobeta-Turnu Severin – Dr. Ştefan Odobleja. Psihologia
consonantistă (1978) – Prelegere ținută în anul 1978 la Casa Corpului Didactic din
Drobeta-Turnu Severin, difuzată, în premieră, de Iulius Ţundrea în emisiunea “Fonoteca
de Aur” Oameni de ştiinţă în arhiva sonoră a Radioului, la 20 decembrie 1980.
Ştefan Odobleja explică în ce constă contribuţia lucrării sale Psihologia consonantistă –

lucrare redactată inițial în franceză și publicată în 1938 și 1939, în două volume (Paris,
Libraire Maloine) – la fundamentarea ciberneticii. Înregistrare realizată prin grija
profesorului Constantin Negreanu, directorul Casei Corpului Didactic Mehedinți,
http://www.radio-arhive.ro/articol/stefan-odobleja-psihologia-consonantista-
1978/2107571/5701/2. Vizitați – https://odobleja.ro/despre/destinul-de-vizionar/.
Fotografie dr. Ștefan Odobleja din anul 197, respectiv, în primăvara anului 1978
„La mijlocul verii anului 1978, Ştefan Odobleja este internat la Spitalul Militar Central
din Bucureşti, unde cu ocazia vizitei mele am avut o discuţie scurtă cu dl. general
Marinescu, comandantul spitalului, care mi-a comunicat direct că are cancer la
pancreas, iar dacă-l operează mai trăieşte 3 luni, iar dacă nu-l deschide 6 luni” (Sursa:
ing. Ștefan Odobleja, Destinul unui vizionar Ștefan Odobleja , Editura Publicitaria, 2017
– https://www.scribd.com/document/468470146/Destinul-unui-Vizionar-dr-
%C8%98tefan-Odobleja-2017).
 Peste o săptămână dr. Ştefan Odobleja a sosit la Drobeta Tr. Severin perfect conştient de
boala pe care o avea. Eu nu eram pregătit pentru această situaţie, care mi-a pus în faţă
rezolvarea mai multor probleme într-o perioadă scurtă de timp. Dar în acest timp au
apărut tot felul de ciocli, care într-un fel sau altul mi se arătau foarte apropiaţi. Mai
târziu aveam să-mi dau sema cât de scump m-a costat pe mine şi familia mea
acceptarea din politeţe a acestor intruşi.
 Doctorul Ştefan Odobleja ne-a părăsit în data de 4 septembrie 1978. Înmormântarea a

avut loc pe data de 8 septembrie de Sfânta Maria Mică (sărbătoare în satul natal), cu
onoruri militare şi un sobor de cinci preoţi. La plecarea cortegiului s-a pus o ploaie
torenţială după care a apărut un curcubeu frumos, ca un arc peste cimitirul ortodox.
Curcubeul era un răspuns la gestul făcut de el arătând cu degetul în sus conform unei
convenţii între el şi cei prezenţi lângă patul de suferinţă, probabil a ajuns acolo sus şi a
fost instalat pe bolta cerească, unde îşi merita locul de pe lumea aceasta.
Prin activitatea sa în domeniul ciberneticii şi-a atras ostilitatea regimului comunist, iar spre
sfârşitul vieţii s-a aflat sub supravegherea organelor de securitate. O parte din operele sale au fost
publicate după moartea sa. Pentru promovarea imaginii şi personalităţii cât şi a operei doctorului
Ştefan Odobleja, a luat fiinţă cu avizul Ministerului Culturii „Fundaţia Ştefan Odobleja” (anul
1999), care organizează simpozioane şi comunicări iar conform punctului 4 din statut se
construieşte „Casa memorială Ştefan Odobleja” în satul natal.
Anul 2010, La mormântul savantului (monumentul simbolul consonanței), după Simpozionul

internațional “Ștefan Odobleja”, Drobeta-Turnu Severin (sursa- https://adevarul.ro/locale/turnu-
severin/savantul-Stefan-odobleja-
7_515c75b100f5182b857f3f00/2_515c77c600f5182b857f48c2.html#photo-head)
“ÎN ULTIMII ANI AI VIEŢII A FOST UN OM PUTERNIC, DAR A PRIMIT

DESTULE LOVITURI”
ING. ȘTEFAN ODOBLEJA JR., 2017
“De asemenea, fiul savantului risipeşte o sintagmă ce, exagerat, a făcut carieră în timp,
cum că acesta ar fi trăit şi murit sărac. El subliniază că tatăl său “nu a murit sărac,
toată viaţa a fost un om pedant. În ultimii ani ai vieţii a fost un om puternic, dar a primit
destule lovituri”. Astăzi manuscrisele sale se află la Arhivele Naţionale din Mehedinţi
aşteptând să fie cercetate şi valorificate, s-a publicat ca operă inedită Introducere în
logica rezonanţei, s-a tradus în româneşte şi publicat Fonoscopia, se organizează anual
simpozionul internaţional Ştefan Odobleja – Eternitate la timpul prezent, în satul natal se
reconstruieşte Casa memorială ”Ştefan Odobleja“ prin grija Fundaţiei omonime, iar
recent, în 2016, ca expresie a interesului nestins pentru opera savantului, au apărut două
lucrări în legătură cu aceasta, Psihosomatica consonantistă (autor: Nicolae Popescu) şi
Etică şi Cibernetică (teză de doctorat, autor: Eronim-Celestin Blaj)” . Prof. dr. Tudor
Răţoi, director Arhivele Naţionale Mehedinţi, Prefață la cartea Ștefan Odobleja jr.,
“Destinul unui vizionar – Ștefan Odobleja”, Editura Publicitaria, 2017 (Sursa: ing. Ștefan
Odobleja, Destinul unui vizionar Ștefan Odobleja , Editura Publicitaria, 2017 –
Odobleja-2017).
“Dr.-lui Ștefan Odobleja creatorul de fapt și de drept al Ciberneticii, în amintirea

participării la acest Congres” ing. Stelian Bajureanu, 20 ianuarie 1978.
OBSTACOLE & NEDREPTĂȚI

Home Ștefan Odobleja Obstacole & Nedreptăți
“Am fost martorul luptei savantului, care nu era în grațiile puterii politice, pentru
afirmarea ideilor sale, care au premers principiile ciberneticii lui Norbert Wiener. Cele
mai grele confruntări le-a purtat în ultimii ani de viață cu savanții români, precum acad.
Ștefan Milcu, acad. Bălăceanu Stolnici, Edmond Nicolau, Nicolae Margineanu etc., aflați
în vârful lumii știintifice ale acelor vremuri. Aceștia s-au străduit să-l convingă pe Ștefan
Odobleja să renunțe la revendicarea primordialității operei sale.”
 „Se cuvine să menționez aici spusele lui Ștefan Odobleja, care, în discuțiile
purtate cu domnia sa, a făcut referire la un Congresul International al medicilor
militari de la București- din 1937, la care au luat parte și doi medici americani,
și unde a distribuit participanților cartea sa. Ulterior, în timpul războiului,
stranie coincidență, cei doi medici au făcut parte dintr-o echipă de cercetători
aflată sub conducerea lui Norbert Wiener.”
—————————————————————————-
 „Ștefan Odobleja, părintele ciberneticii, și-a trăit

ultimii ani de viață cu sentimentul că a fost jefuit de
opera vieții sale și nu o operă oarecare.”
 “Târziu, mult prea târziu, a putut să înceapă
bătălia pentru recunoașterea valorii operei sale,
avându-i alături pe Bajureanu Stelian, dr. Al.
Olaru, acad. M. Drăgănescu, prof. M: Golu, acad.
Ioan Ioviț Popescu, Liviu Petrina și mulți alții.
Evocarea omului de știință au facut-o și o fac de
peste două decenii cercetători devotați care s-au
aplecat cu acribie asupra operei sale, încercând să
o pună în valoare. Eu mă voi referi la Ștefan
Odobleja, pe atunci (1968-1976) membru al
Cenaclului Literar de pe lângă Casa de Cultura din Turnu Severin. Trăia prin
anii ‘60-’72 într-o mare izolare, într-o mare tristețe. Știa că are de spus
semenilor săi lucruri de o valoare fundamentală, dar nu avea condițiile de a
comunica aceste lucruri. Și tocmai de aceea frecventa ședințele de joi seara ale
Cenaclului Literar. Aducea cu sine mari planșe de desen pe care erau
reprezentate scheme și grafice, care să facă accesibile tinerilor săi auditori
esența gândirii sale.”
Prof. Mihai Buracu, Savantul dr. Ștefan Odobleja, victima unui rapt științific,
28 nov. 2005,
https://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1199018-savantul-stefan-odobleja-victima-
unui-rapt-stiintific.htm
“O pătrunzătoare minte românească, Ștefan Odobleja” - Anul 1978 – Interviul

(difuzat de TVR în 1982) cu Ștefan Odobleja realizat de Aristide Buhoiu (Sursa:
Ștefan Odobleja jr., “Destinul unui vizionar – Ștefan Odobleja”,
Editura Publicitaria, 2017)
“Odată cu trecerea timpului ne-am dat seama tot mai mult de

valorile operei sale. După trecerea lui în neființă, în toamna lui
1978, comentariile, în loc să scadă, s-au înmulțit. Poate și datorită
faptului că, sub toate aspectele, cibernetica este astăzi o prezență
tot mai vie“. Aristide Buhoiu (TVR), din interviul cu dr.
Odobleja, anul 1978 – înainte de a muri, și difuzat abia în anul
1982
Încercați să vă imaginați acum, în toamna anului 1982, o confruntare a celebrilor

scriitori de literatură științifico-fantastică de altădată, cu realitățile contemporane. Într-
o lume ce părea neverosimilă bunicilor, fie că era vorbă de geniul anticipativ al lui Jules
Verne sau a altui scriitor, au apărut în zilele noastre lucrări, fapte, acțiuni care depășesc
cu mult imaginația autorilor nu foarte vechilor cărți până mai ieri socotite îndrăznețe.
Iată, roboții există, se diversifică, preiau o parte din munca omului în acțiunile sale.
Rămânem să ne punem o întrebare: ar fi fost posibile toate acestea fără cibernetică?
Știința care are ca obiect, printre altele, studiul matematic al legăturilor, al comenzilor
și controlului în sistemele tehnice. Desigur că nu poate fi vorba de lumea roboților fără
această știință de sinteză care împinge omenirea pe un imens salt pe scara istoriei.
Probabil că, între victoriile cele mai spectaculoase ale științei și tehnicii din acest secol
XX, astronautica figurează alături de extraordinarele descoperiri din fizică, medicină,
chimie.
Privirile omului au devenit mai pătrunzătoare. Mintea și
mâinile lui au pătruns cu adevărat în spațiul interplanetar
unde altădată doar luneta modestă a lui Galilei ne îngăduia
să aruncăm o simplă privire. Desigur, numai prin studiul
matematic al sistemelor de autoreglaj, prin relații de comandă
și control, s-a putut ajunge aici, sau altfel zis, folosindu-ne de
știința „cârmaci”, ca să revenim la originea cuvântului
grecesc ce i-a dat numele, adică la cibernetică, oamenii au
făcut acest uriaș pas dincolo de Terra. Ei bine, gândindu-ne
la toate acestea va trebui să evocăm o pătrunzătoare minte românească, Ștefan
Odobleja, care a propus în urmă cu 45 de ani conceptul ce stă la baza ciberneticii, sau
cum afirma prof.univ.dr.doc. Mihai Drăgănescu, „Ștefan Odobleja este cel care
elaborează pentru prima oară ideile unei cibernetici generalizate”. A tipărit „Psihologia
Consonantistă” în două volume, 1938 și 1939, care continuă să suscite interesul
specialiștilor. Punctul de plecare ar putea fi situat în anul 1939, când a apărut prima
recenzie în România, dar și în 1941, când este prezentată această carte într-o revistă
americană. Urmează apoi un gol imens de 4 decenii, după care cazul Odobleja se reia cu
succes. Ne facem, evident, o datorie de onoare din aceasta. Părerile autorizate indică
aceeași concluzie, anume că Ștefan Odobleja nu este doar un precursor al ciberneticii, ci
are prioritatea mondială a ideii unei cibernetici generalizate. Deși cu mare întârziere
este reconsiderat astăzi ca un mare om de știință și gânditor, opera sa de bază
„Psihologia Consonantistă” nu este doar o lucrare de cibernetică, ci și o operă de
gândire. O filozofie a proceselor mintale și a științei. Există încă multe lucruri
enigmatice care apar de-a lungul vieții sale. Coincidențe stranii, contestări, care la
vremea respectivă nu i-au acordat onorurile ce i se cuveneau fostului medic din Armata
română. Va trebui să știm într-o zi mai mult despre cei care din interes sau din ignoranță
au barat drumul acestui român de geniu.
Televiziunea se mândrește că deține un document cinematografic unic, filmat în 1978, cu
puțin înaintea morții savantului, o peliculă cu valoare istorică, singura de acest fel care
ne-a rămas de la Odobleja.
Redăm mai jos integral interviul realizat de Aristide Buhoiu:

Aristide Buhoiu: Se pare că Ștefan Odobleja este primul om din lume care, pe baze
științifice a propus primele mașini gânditoare. Aceasta se întâmpla în anul 1938. Ne-ar
interesa să știm, cum au fost primite ideile dvs. atunci?
Ștefan Odobleja: mulți specialiști, chiar și din marele public, le-au privit drept idei
științifico-fantastice. Nu prea au fost luate în serios. Totuși, câțiva dintre specialiștii
noștri, printre care aș cita pe prof. Gheorghe Zapan, prof. Lothar Rădăceanu, prof.
Bagdasar au luat în considerație și li s-a părut că sunt destul de realiste așa cum erau
documentate acolo, în cartea aceea.
Aristide Buhoiu: Unde ați elaborat lucrarea?
Ștefan Odobleja: Lucrarea am elaborat-o la Lugoj.
Aristide Buhoiu: Locuiați la Lugoj?
Ștefan Odobleja: Da, eram medicul Regimentului 17 Infanterie din Lugoj.
Aristide Buhoiu: Și care au fost principalele idei pe care vi le-ați propus în această
lucrare?
Ștefan Odobleja: Sunt vreo 40-50 idei importante, care rezultau și pentru care militam în
această lucrare și printre ele aș putea cita: mecanizarea și fizicizarea gândirii, binaritatea,
circularitatea, rezonanța, acordurile și propunerea ca să se treacă la aplicații practice în
această direcție.
Aristide Buhoiu: Și cartea ați tipărit-o la Lugoj în limba franceză?
Ștefan Odobleja: Da, am tipărit-o la Lugoj, după aceea am propus-o editurilor din Paris
și am aranjat contracte cu Editura Libraire Maloine din Paris, care a editat-o și a difuzat
această lucrare.
Aristide Buhoiu: În momentul respectiv, deși era în 1938, dvs. anticipați care vor fi
aplicațiile practice ale ideilor pe care le propuneați?
Ștefan Odobleja: Da, am întrevăzut toate aceste aplicații și binențeles s-au concretizat
așa cum s-au realizat, dar îmi permiteți să vă citez din lucrarea mea, chiar la pag. 733, eu
scriam următorul lucru: „Este o consecință a legii reversibilității care ne permite să
mecanizăm gândirea, să realizăm gândirea instrumentală. Gândirea tehnică sau
tehnicizată, gândirea artificială și provocată. Grație reversibilității psiho-fizice noi putem
să materializăm și mecanizăm actul creației. După mecanizarea simțurilor și a observației
de către aparate detectoare și înregistratoare, după materializarea memoriei prin cărți și
biblioteci, după mecanizarea reacțiilor motrice prin diferite mașini, după substituirea
secrețiilor prin produse fabricate, iată rândul elaborării de a fi mecanizată”. Mai jos
scriam: „fără îndoială mașina de inventat nu este încă inventată dar noi putem să
întrevedem crearea ei peste puțin timp”.
Aristide Buhoiu: Și acestea, peste puțin timp, au devenit destul de repede, 15-20 ani. În
1948, deci la 10 ani de la lucrarea dvs., apare lucrarea care fondează cibernetica. Cum se
explică tăcerea dvs. atâția ani de zile?
Ștefan Odobleja: Războiul m-a concentrat asupra temelor de război. Nu m-am mai putut
ocupa în timpul acesta de știință și de teoriile mele. După terminarea războiului am rămas
retras în satul natal, așa că am rupt legăturile cu cercurile științifice și, foarte târziu, am
aflat despre cibernetică și de altfel am aflat despre ea pe căi ocolite și ideile care erau de
fapt și în cartea mea din 1938, erau, de data aceasta, redate într-un mod diferit, sub
termeni schimbați și de multe ori redate într-un stil ermetic, greu de înțeles, după moda
care se instalase ulterior.
Aristide Buhoiu: Dar, aflăm că dumneavoastră continuați ceea ce ați început în anul
1938. Și la ce lucrați în acest moment?
Ștefan Odobleja: N-am putut să mă despart de pasiunea ce mă cucerise, așa că, în
continuare, în ciuda vicisitudinilor și a împrejurărilor contrarii, am continuat ca o
distracție, ca o muncă, sau ca o deprindere, elaborări în direcția acestei psihologii care
era, de fapt, în mare parte o logică. Am continuat, deci, un fel de perfectare a unei logici
pe care aș putea să o redactez, care se găsește în câteva lăzi de concepte scrise la

repezeală, pe care ar trebui să le redactez pentru publicare, care cred că ar prezenta un
interes poate egal cu cel al psihologiei consonantiste. Aștept însă să termin acest litigiu
cu cibernetica, aștept să apară cartea de la Craiova, după care m-aș dedica definitiv
acestei logici pe care intenționez să o elaborez și să o dau tiparului.
Aristide Buhoiu: Astăzi cibernetica are implicații aproape în toate domeniile. Dar cum
vedeți dvs. prezența ei în anii care urmează, în secolul XXI, poate, chiar?
Ștefan Odobleja: În anii care urmează, după părerea mea, eu cred că cibernetica va face
pași tot atât de impresionanți, ca cei care i-a făcut între anii ’38 și ’78 și, după părerea
mea, pentru ca să realizeze acei pași, cibernetica, ciberneticienii vor trebui să se inspire
din nou de la psihologie și logică și să mecanizeze, să fizicizeze, să mașinizeze și alte
principii pe care încă nu au reușit să le mașinizeze. Printre ele aș putea să citez principiul
acordului și al rezonanței, principiul selectivității prin rezonanță. Vor apare atunci niște
mașini și mai miraculoase decât acelea pe care le-am enumerat acum de curând.
—————————————————————————————–
Dr. Ștefan Odobleja, în Enciclopedia Larousse, este consemnat ca precursor în

cibernetică, o recunoaștere făcută cu mare obiectivitate
Iulie 2012 – Interviul cu Ștefan Odobleja jr., fiul savantului realizat de Ion Jianu
(Sursa: Ștefan Odobleja jr., “Destinul unui vizionar – Ștefan Odobleja”, Editura
Publicitaria, 2017)
Ion Jianu: Pentru cei care nu cunosc cazul Ștefan

Odobleja: volumul său „Psihologia Consonantistă”, a
apărut în 1938, la Paris, cu zece ani înainte de opera lui
Norbert Wiener, cel considerat oficial părintele acestei
științe. Și în loc de un Premiu Nobel pentru olteanul Ștefan
Odobleja, ne-am ales cu o iluzie?
Ștefan Odobleja Jr.: „Psihologia Consonantistă” a apărut

la Paris în anii 1938-1939 în două volume: Psychologie
Consonantiste, Librarie Maloine, Paris. Și, atenție, cartea a
fost anunțată ca fiind gata de tipar încă din anul 1937.
Acest anunț a fost făcut cu ocazia Congresului Internațional de medicină militară ținut la
București în acel an (1937), unde tatăl meu, dr. Ștefan Odobleja, a obținut premiul
„Medic general Alexandru Papiu” cu lucrarea „La Phonoscopie” și a lansat un prospect
prin care anunța că lucrarea despre „Psihologia consonantistă” este gata de tipar.
La acel congres din Capitala României (1937), fiind internațional, au participat medici
militari avizați din toate țările. Un larg interes asupa conținutului cărții tatălui meu l-a
manifestat medicul șef al Flotei a 7-a americană din Mediterana, Wiliam Seaman
Bainbridge, care a anunțat această apariție în Statele Unite ale Americii. Totodată, revista
americană „Psihological Abstract”, care publica în coloanele ei cele mai de vârf cercetări
obținute în întreaga lume, a făcut o recenzie „Psihologiei Consonantiste”.

De ce am ținut să reamintesc aceste amănunte? Pentru a arăta celor care nu cunosc cazul
Odobleja faptul că tatăl meu a fost cunoscut în acei ani pe plan internațional, deoarece el
a participat cu articole de specialitate la întrunirile științifice, întruniri la care s-a făcut
repede remarcat datorită ideilor sale de avangardă la acele timpuri, iar lucrările sale au
fost redactate într-o limbă de circulație internațională, limba franceză.
Ștefan Odobleja a fost conștient de originalitatea ideilor sale și de aceea s-a adresat lumii
științifice internaționale. El, ca medic, a prevăzut începerea războiului la care a participat
activ ca medic (militar) de regiment și nu era convins că va scăpa cu viață. A suportat
grozăviile celui de-al Doilea Război Mondial, iar după încheierea acestuia a fost învinuit,
ca orice ofițer activ (medic de regiment), că a luptat pe frontul de răsărit. Așa stând
lucrurile nu era momentul să mai aducă la cunoștință că a scris în limba franceză, când în
țara noastră apăruseră liste cu cărți epurate și cărora li s-a dat foc în public … Dacă
comiteai „imprudența” să deții unul din titlurile epurate, te alegeai cu opt ani de temniță!
Manea Mănescu și acoliții lui – piedici lui Odobleja.
Ion Jianu: În România nu i s-a recunoscut, până la un moment dat, valoarea. A fost ales
post-mortem membru al Academiei Române (1990), dar ulterior nu a mai fost ignorat și
nerecunoscut în România …
Ștefan Odobleja Jr.: Uitați prin ce moment a trecut țara noastră? După război România
a fost izolată de lumea liberă, nu se putea lua legătura cu Occidentul ş.a.m.d. Într-o
noapte în anul 1953, au fost arestați toți medicii militari de pe cuprinsul țării… România
era înconjurată de sârmă ghimpată și condusă de la Moscova prin politicienii acelor
vremuri de teroare stalinistă. A urmat o perioadă de rusificare a țării, tot ce apărea era
„meritul” oamenilor de știință sovietici, iar cibernetica era considerată o știință
reacționară, de care se foloseau imperialiștii, ca să distrugă „minunatele” cuceriri
revoluționare ale socialismului. Abia după 1968 România a început să aibă un fel de
deschidere internațională, au început schimburile culturale cu Occidentul, au apărut
traduceri ale clasicilor și reconsiderarea autorilor care pe nedrept au fost interziși. În acea
perioadă, tatăl meu era permanent în contact cu lumea științifică, urmărind aparițiile din
publicațiile de atunci din România: „Contemporanul”, „România literară”, „Tribuna”,
„Săptămâna”, „Flacăra”, „Orizont” și altele, publicații cărora li s-a adresat prin articole și
care au fost luate în seamă din ce în ce mai mult. Au apărut discuții polemice cu diferiți
specialiști, cum a fost N. Mărgineanu de la Cluj, care a predat la Harvard. Acesta, inițial,
a fost un partizan al lui Norbert Wiener, dar după ce a cunoscut „Psihologia
Consonantistă” a tatălui meu a admis că există similitudini între cele două opere. De
asemenea, tatăl meu s-a adresat Academiei Române cu un memoriu care a atras atenția
specialiștilor de înaltă ținută academică și care au analizat cu multă atenție și
discernământ opera lui Odobleja. Printre aceștia aș enumera: prof. Ion Străchianu, prof.
Al. Olaru, prof. Șchiau, prof. Victor Săhleanu, Vasile Pavelcu, Pantelimon Golu, Mihai
Golu, Paul Postelnicu, Cezar Buda și cercetători străini: Robert Mantz, J. Rudal, D.I.
Szekely, L. Shiberni. În 1975 a avut loc la București, Congresul Internațional de
Cibernetică și Sisteme, unde Odobleja a participat cu lucrarea „Psihologia
Consonantistă” și a reușit să prezinte și o expunere. Și asta, susținerea expunerii, s-a
putut face numai cu aprobarea șefului secției de cibernetică, prof. Masturzo din Italia,
deoarece anumiți așa-ziși ciberneticieni români, printre care și un anume I.C. Bilciu au
făcut tot ce e posibil să nu se afle că în România a apărut „Psihlogia Consonantistă” a lui
Ștefan Odobleja! Acest Bilciu făcea parte din acoliții lui Manea Mănescu, cel supus
familiei conducătoare și în mod special „savantei de renume mondial”. Începând cu 1972,
„Psihologia Consonantistă” a fost întoarsă pe toate fețele de academicienii Mihai
Drăgănescu, Alexandru Surdu, prof. Cornel Țăranu, Titus Dumitrescu, Liviu Petrina și
alții.
Ion Jianu: Cu câteva săptămâni înainte de a muri, tatăl dumneavoastră a avut un fel de
bucurie, respectiv prezentarea la un Congres de cibernetică din Amsterdam a unei lucrări
de specialitate, lucrare publicată în lucrările congresului. Oferiți-ne amănunte…
Ștefan Odobleja Jr.: În august 1978 a avut loc Congresul de cibernetică și sisteme de la
Amsterdam, unde s-au aniversat 30 de ani de la apariția ciberneticii lui Norbert Wiener.
Datorită faptului că Ștefan Odobleja era țintuit la pat de o boală nemiloasă, cu toate că a
avut toate formele internaționale de participare, s-a hotărât în ultimă instanță, ca lucrarea
sa, „Diversitate și unitate în cibernetică”, să fie prezentată de un delegat, ing. Stelian
Bajureanu. După prezentarea lucrării lui Odobleja, s-au scandat “40 de ani de
cibernetică”, deși se aniversau „30 de ani de cibernetică” și pe Norbert Wiener!.
Lucrările Congresului internațional de cibernetică și sisteme din 1978 au fost conduse de
J. Rosse care, văzând recunoașterea priorității românești, a venit în România și a pus
medalia N. Wiener în pieptul lui Nicolae Ceaușescu pentru merite în cibernetică. Și asta
pentru a câștiga protecția conducătorilor români și care doreau să fie gratulați cu înalte
distincții științifice. Să nu uităm că se purta cu emfază de către Elena Ceaușescu titlul de
academician de renume mondial. Unul din apropiații familiei conducătoare, Manea
Mănescu, care se ocupa de cibernetică, a început să restricționeze avântul intern dar nu a
putut să stăvilească recunoașterea internațională. În anul 1982 a avut loc la Lugoj o masă
rotundă la care s-a decis înființarea Academiei de Cibernetică „Ștefan Odobleja” cu
sediul la Lugano în Elveția, după codul elvețian. Președintele de onoare al acestei
academii a fost prof. Iosif Constantin Drăgan, iar președinte executiv prof. Paul
Postelnicu, cel care avea inventate patru legi în cibernetica tehnică.
Editura „Scrisul Românesc” i-a tergiversat tatălui meu apariția cărții.
Ion Jianu: „Editura Scrisul Românesc” i-a publicat tatălui dumneavoastră o lucrare, dar,
din păcate, postum. A apucat s-o vadă însă în șpalt.
Ștefan Odobleja Jr.: Ștefan Odobleja a scris „Psihologia Consonantistă și Cibernetica”.

Este adevărat că tatăl meu a văzut cartea în șpalt, el fiind atunci bolnav pe patul de
suferință. În 1978 cartea a apărut, într-adevăr, după ce tatăl meu a murit. Ar fi trebuit să
apară mai înainte, dar redactorul de carte de la Editura „Scrisul Românesc”, Ion Rusu-
Șirianu, nu era prea consecvent în redactare, deoarece avea apucături … bahice. Tatăl a
fost foarte supărat pe indolența și neseriozitatea acelui redactor. În această lucrare, Ștefan
Odobleja, autorul „Psihologiei Consonantiste”, a arătat paralelismul dintre cibernetica lui
Norbert Wiener și cartea sa, a explicat cu lux de amănunte asta, dar multe au fost
interzise de către cenzura vremurilor, după cum, ulterior, a recunoscut Ilarie Hinoveanu,
directorul de atunci al Editurii „Scrisul Românesc” din Craiova. Apropo de apariții: în
1979 a fost publicată lucrarea colectivă „Precursori români ai ciberneticii” (Editura

Academiei Române), carte în care sunt recunocute, la nivel academic, meritele tatălui
meu, iar în 1981, Academia României i-a consacrat lucrarea „Odobleja betwen Ampere
and Wiener”. Această culegere de studii a fost difuzată în întreaga lume, iar tatălui mei i
s-a conferit titlul de academician postmortem. În 1984, altă lucrare a văzut lumina
tiparului la „Scrisul Românesc”: „Introducere în logica rezonanței” (o parte din scrierile
inedite ale lui Ștefan Odobleja). Prefața este de Constantin Noica, iar îngrijirea ediției,
studiul introductiv și notele au fost alcătuite de academicianul Alexandru Surdu.
Ion Jianu: Enciclopediile străine însă nu-l menționează pe tatăl dumneavoastră ca fiind
precursorul mondial al ciberneticii. Se mai poate repara ceva în acest sens, ce-i de făcut,
cine ar putea să întreprindă demersuri oficiale?
Ștefan Odobleja Jr.: În Enciclopedia Larousse este consemnat Ștefan Odobleja ca

precursor în cibernetică. Această recunoaștere este făcută cu mare obiectivitate.
Enciclopedia Britanică este mult mai politizată și asta deoarece J. Rose, cel care a condus
congresele internaționale de cibernetică din perioada 1975-1978 și a decernat medalia de
cibernetică lui Nicolae Ceaușescu (gafă politică!), este obligat să treacă sub tăcere
meritele lui Ștefan Odobleja. Să nu uităm alt amănunt: în mișcarea francofonă, Odobleja
alături de Panait Istrati sunt recunoscuți ca vorbitori și creatori în limba franceză.
Au apărut și legende despre tatăl meu.
Ion Jianu: tatăl dumneavoastră a fost nemulțumit de nerecunoașterea meritelor și s-a

scris că ar fi murit sărac și oarecum neînțeles. Așa a fost?
Ștefan Odobleja Jr.: Tatăl meu a fost poate nemulțumit pe oamenii de știință români
care l-au împiedicat de multe ori să afirme perenitatea ideilor sale. Neînțeles a fost,
deoarece mulți participanți la congrese și simpozioane chiar și acum constată că Ștefan
Odobleja este un om al prezentului și al viitorului, fapt ce se confirmă din ce în ce mai
mult în ultimul timp. Nu a murit sărac, toată viața a fost un om pedant. În ultimii ani ai
vieții a fost un om puternic, dar a primit destule lovituri. Printre care: incendierea casei
natale din satul unde s-a născut (Valea Hoțului, astăzi Ștefan Odobleja, comuna Izvorul
Aneștilor, Mehedinți), eveniment întâmplat imediat după Congresul de cibernetică din
anul 1975.
Ion Jianu: Ce v-a spus în ultimele clipe ale vieții din 1978?
Ștefan Odobleja Jr.: să nu visez la piscuri înalte, „că ți se par foarte aproape, dar n-o să
le atingi niciodată”. Eu, din fericire, nu puteam fi bănuit de aceste vise, deoarece eram un
om pragmatic datorită formațiunii mele de inginer.
Ion Jianu: tot ce s-a scris despre tatăl dumneavoastră este realitate? Presupun că sunt și
destule legende … Când veți scrie o carte despre viața, așa zisele ciudățenii ale tatălui,
despre anumite controverse ale operei sale științifice ş.a.m.d?
Ștefan Odobleja Jr.: nu este real tot ce s-a scris despre tatăl meu. Au apărut, într-adevăr,
și destule legende. Voi termina o carte despre biografia sa în care, printre altele, voi
include și anumite înscrisuri cu care vreau să arăt adevărata viață a savantului Ștefan
Odobleja: un om cu o mare putere de muncă, cu un psihic tare. Privind spre Olimp, el nu

era atent la micile șicane făcute de „mitici”, de pigmei. Dacă era bănuit de ceva: mereu în
criză de timp. Avea încredere în semenii săi și, mai ales, în tineret, deoarece era conștient
că ideile sale se vor confirma în viitor. De asemenea, a vrut să lase în urma sa o operă
închegată și care să ducă către mașinile … de gândit.
Ion Jianu: Este reală informația potrivit căreia manuscrisele lui Ștefan Odobleja
însumează peste 50.000 de file, respectiv peste zece metri liniari de manuscrise? Cât din
aceste manuscrise s-au tipărit, cât este pregătit pentru publicare?
Ștefan Odobleja Jr.: Manuscrisele lui Ștefan Odobleja de la Arhivele Statului
însumează 150.000-280.000 de file, din care 50.000 de file sunt manuscrise de logică. S-a
publicat, cum spuneam mai sus, Introducere în logica rezonanței (scrieri inedite) și, după
aprecierile academicianului Alexandru Surdu, ar mai fi apărut încă nouă volume de
logică. Sperăm să le scoatem la lumina … tiparului.
Proiectele Fundației Odobleja: casă Memorială, Școală de vară.
Ion Jianu: Ce și-a propus în acest sens Fundația „Ștefan Odobleja”, pe care o
conduceți? Ce lucrări veți publica în viitor?
Ștefan Odobleja Jr.: Fundația a tradus din limba franceză, după 75 de ani, Fonoscopia.
De asemenea, Fundația va avea grijă de imaginea și personalitatea lui Ștefan Odobleja,
astfel încât opera sa să fie cunoscută nu numai în România dar și în străinătate. Fiindcă
ați adus vorba despre această fundație aș vrea să ofer și alte amănunte. Începând cu anul
2010, Fundația „Ștefan Odobleja” împreună cu Asociația „Apolodor” l-au comemorat pe
savant printr-un simpozion desfășurat în două ediții: Eternitate la timpul prezent. La
aceste manifestări au participat personalități ale lumii științifice, cum ar fi acad.
Alexandru Surdu, marele inventator Iustin Capră, prof. univ. Ada Tomescu,
vicepreședinte al Academiei „Ștefan Odobleja”, acad. Liviu Șofonea, general Dumitru
Constantin, prof. univ. Horia Gligor, col. dr. Cehita Nicolae, general dr. Nicolae Bucur,
col. în rezervă Doru Caminescu, col. dr. Popescu Nicolae. De asemenea, lucrările
simpozionului au fost salutate de dl. Gabriel Chiuzbaian, președintele Uniunii Juriștilor
din România, vicepreședintele Asociației Internaționale a Juriștilor Democrați de la
Bruxelles.
Ion Jianu: Ce se aude cu Casa Memorială „Ștefan Odobleja” din localitatea natală a
tatălui? Când va fi reconstruită și transformată în muzeu?
Ștefan Odobleja Jr.: Fundația a demarat lucrările în vederea construirii unei Școli de
Vară (tip Vălenii de Munte) și a ridicării Casei Memoriale, casă ce a fost incendiată. Cu
ocazia celor două ediții ale simpozionului de care v-am vorbit, în satul natal al lui Ștefan
Odobleja a fost dezvelită placa comemorativă cu macheta Casei Memoriale, dezvelire ce
a fost făcută de către marele inventator Iustin Capră, însoțit de cei doi strănepoți ai
savantului, Răzvan și Vlad Lăsculescu. Și asta ca un fel de mesaj … Că tineretul va duce
la îndeplinire idealurile lui Ștefan Odobleja de acum 70 de ani.
Ion Jianu: Unii cercetători devotați s-au aplecat asupra operei tatălui dumneavoastră, dar
înțeleg că cercetarea lucrărilor savantului Ștefan Odobleja ar stagna. Este adevărat, adică
n-ar mai exista interes și buget pentru cercetare?
Ștefan Odobleja Jr.: Nu este reală informația. În ciuda anumitor condiții generate de
criză, oamenii de știință români se preocupă de opera lui Ștefan Odobleja din ce în ce mai
mult. S-au publicat peste zece volume despre Ștefan Odobleja. Sunt mulțumit de faptul
că ideile sale se confirmă odată cu înaintarea în timp.
„Tatăl meu a fost un vizionar, un om al viitorului”
Ion Jianu: Ce ați mai avea de adăugat despre cazul tatălui dumneavoastră, ceva ce nu se
știe?
Ștefan Odobleja Jr.: Întrebările puse de dumneavoastră m-au „alergat” în timp, de pe
vremea copilăriei mele și până în prezent. Poate că n-am fost foarte explicit la anumite
răspunsuri. Anumite întâmplări le voi prezenta în acea biografie a tatălui de care v-am
vorbit, o carte care va respecta adevărul. Eu am trăit de mic lângă el, l-am văzut cum, de-
a lungul întregii sale vieți, s-a luptat. Era un optimist, credea în tineret, credea în viitor.
Era un vizionar.
Ion Jianu: Îmi puteți oferi și câteva exemple?
Ștefan Odobleja Jr.: Vă redau anumite extrase din Fonoscopia, care a fost publicată la
Paris în 1935, tradusă și publicată în România cu ocazia edițieia II-a a Simpozionului
„Ștefan Odobleja”, la Editura Universitară din Craiova „Din nefericire, pentru moment,
posibilitățile sunt limitate” (…) „întemeierea cunoștințelor noastre pe baze riguros
științifice, fiind prima etapă ce trebuie atinsă” (…) „ultima etapă ce trebuie atinsă prin
introducerea în semiologia acustică a instrumentelor de precizie care își așteaptă încă
inventatorii”. Alt exemplu: „se știe, pe de altă parte, că ți-e mai greu să te convingi de
un adevăr decât să-l găsești, pentru că adevărul a fost găsit cel mai adesea printr-o
intuiție, dacă nu printr-un hazard. În timp ce convingerea altcuiva cere, pentru a se
produce, calea deductivă, cu silogisme grele și numeroase. Și mai mult pentru cel care l-
a găsit, adevărul îi pare ceva simplu și manifest. În timp ce pentru ceilalți, trebuie să le
ștergem opiniile anterioare, proces întotdeauna dezagreabil și care trezește opoziții
printr-o reacție foarte naturală, ale cărei rădăcini depăseșc psihologicul și chiar
biologicul, căci fenomenele fizice deja sunt dominate de conflictul acțiunii și inerției”.
Cum spuneam mai sus, aceste pasaje sunt extrase din prefața lucrării „La Phonoscopie”
apărută la Editura GASTON DOIN & C-nie, Paris (1935) și tradusă în limba română în
2011. Din aceste pasaje reiese că Ștefan Odobleja era conștient că ideile sale erau
avansate față de contemporani și așteptau venirea din urmă a tehnologiei care să le poată
confirma.
Iulie 2012, Drobeta-Turnu Severin

“Am sprijinit lupta complicată pentru afirmarea drepturilor prioritare ale medicului
român Ştefan Odobleja în descoperirea şi fundamentarea principiilor ciberneticii,
bătându-mă în “Flacăra” pentru recunoaşterea lui şi pentru republicarea în limba
română a cărţii lui, “Psihologia consonantistă”, apărută înainte de război la Paris,
cunoscută de Norbert Wiener şi aplicată de el în descoperirile sale postodoblejiene.
Judeţeana de partid Mehedinţi a fost la început obstrucţionistă şi ulterior indiferentă,
încât Odobleja a murit sărac într-o casă modestă, pe un pat de ţăruşi. Mult ulterior,
oameni de ştiinţă români au întemeiat un cerc Odobleja şi mi se pare o academie
Odobleja. Reproşul de fond al nomenclaturii faţă de Odobleja era că a fost medic militar
şi medic de jandarmi şi că era reacţionar. Parcă în oglindă, am luat apărarea, după ’89,
unor medici valoroşi, culpabilizaţi de noii justiţiari nedrepţi că au fost medicii lui
Ceauşescu.” Adrian Păunescu, 28 septembrie 2008, Discus în Camera Deputaților –
http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=6545&idm=1,02&sir=&sep=and&id
v=597&idl=1
————————————————————————————-
De ce este considerat Odobleja o mare personalitate științifică (din România)

profund nedreptățită?
Ion Jianu, “80 de ani de la apariția Psihologiei consonantiste a lui Odobleja“, 10

octombrie 2018,
https://www.gds.ro/Local/Mehedinti/2018-10-10/80-de-ani-de-la-aparitia-psihologiei-
consonantiste-a-lui-odobleja/
Ing. Ștefan Odobleja Jr., în exclusivitate pentru Gazeta de Sud, explică: ”Opera
principală a dr. Ștefan Odobleja este Psihologia Consonantistă, două volume, în limba
franceză (Psychologie Consonantiste), elaborată și imprimată la Lugoj în 1938 și 1939,
dar cu copyright-ul de difuzare al unei edituri din Paris, Librairie Maloine, editură
franceză care, după informațiile mele, există și în prezent. Este o lucrare de pionerat,
extrem de originală, deoarece punea bazele generale ale unei noi științe, cibernetica. În
Enciclopedia Larousse este consemnat faptul că românul Ștefan Odobleja este
precursorul ciberneticii. Această recunoaștere internațională este făcută cu mare
obiectivitate. Declanșarea celui De-al Doilea Război Mondial, a creat mari dificultăți în
difuzarea lucrării în toate mediile științifice. Peste zece ani, matematicianul american
Norbert Wiener reia ideile generale ale lui Odobleja, le completează cu anumite cercetări
în domeniul militar american (artilerie) și publică lucrarea „Cybernetics or Control and
Communication in the Animal and the Machine“ (1948), simultan la New York și Paris.
Și astfel, cu ideile tatălui meu, Wiener este recunoscut ca fiind întemeietorul ciberneticii!
Nu am căderea să spun că opera tatălui meu a fost furată, ca să zic așa, dar pot afirma, cu
argumente, că autoritățile statului român nu l-au ajutat, nu l-au sprijinit în a i se recunoște
întâietatea în domeniul ciberneticii. L-au ignorant! Ca dovadă, abia în 1990 a fost ales
membru post-mortem al Academiei Române. Doctorul Ștefan Odobleja a fost nu numai
medic, ci și poet, filosof. În anii de până în 1990, Joseph Constantin Drăgan, aflat în exil,
în Italia, s-a implicat financiar și moral în recunoașterea internațională a operei tatălui
meu, a organizat un mare simpozion international la Lugoj (22-24 octombrie 1982), a
înființat o fundație (cu sediul în Elveția), a publicat operele lui Ștefan Odobleja ( la
Editura Nagard) etc. După decesul lui Drăgan, ultima sa soție, fiica generalului Gușa, a
întrerupt orice contact cu Fundația Odobleja! Altfel, sunt fericit că am reușit, printre
altele, să ridic Casa Memorială Odobleja, să public cărți despre tatăl meu ș.a.m.d.”.
—————————————————————————
” Savantul dr. Ștefan Odobleja, victima unui rapt științific”
2005 noiembrie 28. ˮSavantul dr. Ștefan Odobleja, victima unui

rapt științific“, comunicare semnată de Mihai Buracu.
Savantul dr. Ștefan Odobleja, victima unui rapt științific, Luni,

28 noiembrie 2005
Sintagma “românul s-a născut poetˮ impune aproape obligatoriu

consecutiva retorică: moare el și poet? Și ea, la rându-i, ridică năucitoarea întrebare: cel
născut român, tot român își dă obștescul sfârșit? Știut fiind că sunt milioane de români,
care n-au murit români, identitatea națională se clatină sub semnul interogației de sine.
Dacă se pune problema așa, atestarea calității de român se cuvine cu precădere celor ce
au intrat în eternitate, dăruind viață veșnică etniei care-i aparțineau. Când simți nevoia
unei reînvieri spirituale, coborârea în infernul uitării devine obligatorie.
Locul proletculturnicilor comunismului internaționalist a fost luat de bănetculturnicii

liberalismului globalist, tot așa cum în locul cenzurii comuniste s-a instituit indexarea
postdecembristă, având drept țel final imediat așternerea prafului tăcerii și a pulberii
uitării asupra a tot ceea ce nu este pe placul ocultei, care a preluat acum pe lângă
pârghiile puterii economice și militare și pe cele ale culturii, aflate în prezent pe cele mai
înalte trepte în topul aprecierii internaționale. Nimic sau cât mai puțin despre dr. Nicolae
Paulescu, George Manu, Mircea Vulcănescu, Nae Ionescu, Nichifor Crainic, Radu Gyr
etc., interdicție venită din partea organismelor promotoare ale gândirii/orientării
antitradiționaliste și antiromânești.
Cu mult timp în urmă, într-o emisiune televizată regretatul academician, dr. Nicolae
Cajal, făcând un top pe etnii al celui mai prestigios premiu internațional, Premiul Nobel,
afirma cu îndreptățită mândrie că locul întâi îi revine propriei etnii. Ceea ce a uitat însă să
spună, sau nu a fost, poate, momentul să o facă, că două asemenea premii de o
excepțională valoare științifică au fost furate modestei (?) culturi române. E vorba de
doctorul Nicolae Paulescu, descoperitorul insulinei, și dr. Ștefan Odobleja a cărui
„Psihologie consonantistă” stă la baza ciberneticii, epocala descoperire a secolului trecut.
Am fost, așadar, prin rapt, excluși din locul mai mult decât legitim de a deține, ca
națiune, proprietatea asupra unei culturi recunoscute pe plan universal. Nu voi face
referire la oamenii de mare și aleasă cultură pe care i-am întâlnit în temnițele și lagărele
comuniste, Dumitru Berciu, Constantin Oprișan, Dan Mizrahi, Raoul Șorban, Gr. Popa,
Lucian Valea etc., nume de prestigiu în domeniul căruia îi aparțin: știință, filozofie,
literatură, artă, pentru a acorda un spațiu mai larg doctorului Ștefan Odobleja,
personalitate de vrednică și veșnică pomenire, pe care l-am cunoscut într-o perioadă de
cernită aducere aminte.
Se vorbește tot mai mult despre miturile lumii moderne și unul dintre acestea este mitul
uitării aruncat asupra a ceea ce nu convine mai marilor lumii acesteia. Revista Amfitrion
din Turnu Severin a dedicat în 2002, cu prilejul centenarului nașterii marelui savant, un
număr omagial, din care voi reproduce câteva texte edificatoare pentru problematica
acestei comunicări și în primul rând pentru ilustrarea succintului istoric al drumului de la
psihologia consonantistă a lui Ștefan Odobleja la teoria ciberneticii a lui Norbert Wiener.
Doctorul militar Ștefan Odobleja a publicat la Lugoj, în limba franceză, în două volume,
în anii 1938-1939, Psichologie Consonantiste, având copyright-ul Librăriei ˮMaloine“
din Paris. “A se vedea cum timp de un secol nici un român nu a primit mult râvnitul
Premiu Nobel, deși savanți prioritari într-ale științei am avut. În cazul lui Ștefan Odobleja
s-a găsit ca principal vinovat războiul din pricina căruia s-a întrerupt receptarea
capodoperei.
(…) 150 de exemplare le-a trimis autorul în aceiași ani, 1939-1942, la persoane și
biblioteci din marile orașe europene, dar și din America și Asia, fiind conștient de
valoarea în premieră a operei sale, scrisă de aceea într-o limbă de circulație universală.
Într-adevăr, războiul a întrerupt circulația cărții, dar după aceea? În străinătate a apărut o
singură recenzie, cea semnată de S.M. Strong în revista ˮPsychological Abstractˮ, în
ianuarie 1941. În țară, la fel, o singură recenzie semnată de C. Atanasiu în revista ˮSpirit
militar modern“ din ianuarie 1939ˮ. Se cuvine să menționez aici spusele lui Ștefan
Odobleja, care, în discuțiile purtate cu domnia sa, a făcut referire la un Congres
internațional al medicilor militari, la care au luat parte și doi medici americani și unde a
distribuit participanților cartea sa. Ulterior, în timpul războiului, stranie coincidență, cei
doi medici au făcut parte dintr-o echipă de cercetători aflată sub conducerea lui Norbert
Wiener. ˮȘtefan Odobleja, părintele ciberneticii, și-a trăit ultimii ani de viață cu
sentimentul că a fost jefuit de opera vieții sale și nu o operă oarecare“. Când încerca, cu
mijloace mai mult decât modeste, să-și revendice paternitatea ideilor, l-am însoțit în
scurte peripluri prin centrul orașului, fiind martor al dramaticelor sale frământări.
Tocmai apăruse în timpul acela (1968-1972) în revista Tribuna un articol semnat de

Nicolae Mărgineanu, în care autorul îi acorda “Psihologiei consonantisteˮ calitatea de cel
mai bun tratat de psihologie din cultura română. Am încercat să-l consolez făcând referire
la această recunoaștere. Răspunsul său s-a rostogolit printre lacrimi abia reținute: ˮE prea
puțin“. Liviu Petrina reproduce în cartea apărută la Craiova, post-mortem: “Buchetul de
idei al ciberneticii apărute în 1948-1978 se asemănă la confundare cu buchetul de idei al
Psihologiei consonantiste din 1938ˮ.
Am fost martorul luptei savantului, care nu era în grațiile puterii politice, pentru
afirmarea ideilor sale, care au premers principiile ciberneticii lui Norbert Wiener. Cele
mai grele confruntări le-a purtat în ultimii ani de viață cu savanții români, precum acad.
Ștefan Milcu, acad. Bălăceanu Stolnici, acad. Edmond Nicolau, Nicolae Mărgineanu etc.,
aflați în vârful lumii științifice a acelor vremuri. Aceștia s-au străduit să-l convingă pe
Ștefan Odobleja să renunțe la revendicarea primordialității operei sale. Întâmplător sau
nu, câțiva dintre aceștia erau masoni.
(…). Părea complet străin de bunurile materiale și exteriorul lui trăda, de fapt, drama unei
personalități neînțelese, lăsând impresia unei ființe înstrăinate de sine însăși. Nici vorbă
de a avea posibilitatea de a publica în paginile presei locale. De frica de a nu-i fi
confiscate exemplarele ce le mai poseda, savantul a rupt din cartea sa paginile despre
socialism și comunism în care a arătat mersul satanic al celor două ideologii de stânga.
ˮÎn fine, s-a pierdut mult timp cu încercările de a atrage atenția forurilor academice (și de
partid), cu rezultate timide, așa cum s-a întâmplat și la Congresul ciberneticienilor de
pretutindeni, ținut la București în august 1975, când lui Ștefan Odobleja i s-a cenzurat
comunicarea, luându-i-se și acest prilej de a argumenta întâietatea ideilor (…). Au mai
trecut apoi încă trei ani până a se lua hotărârea, oficial, de a se difuza Psychologie
Consonantiste, cele 600 de volume ținute de autor într-o ladă în șopron. Totul era grăbit,
tot ce nu se făcuse în cei 10 ani de când autorul își începuse noua aventură cu destinul,
părea a se îngrămădi acum într-o lună, acea lună august 1978.
Am participat și la acest travaliu: am smuls din volumul II foile cu pricina despre

comunism“. “E drept, după moartea lui Ștefan Odobleja (1978) (…) a fost publicată
versiunea românească a psihologiei consonantiste (1982) sub îngrijirea acad. Mihai
Drăgănescu, s-a constituit Academia Ștefan Odobleja, la Lugano (1980), au fost publicate
actele Simpozionului internațional, ținut la Lugoj (1982-1983), iar regretatul Constantin
Negreanu a editat în 1986, la Scrisul Românesc, un volum cuprinzând producții literare
selectate din manuscrisele savantului (…), iar Direcția Județeană Mehedinți a Arhivelor
Statului a selectat de curând corespondența, editată într-un volum (273 pagini) proaspăt
editat la editura MGM din Craiova (6).
Târziu, mult prea târziu, a putut să înceapă bătălia pentru recunoașterea valorii operei
sale, avându-i alături pe Bajureanu Stelian, dr. Al. Olaru, acad. Drăgănescu, prof. Golu,
acad. Ioan Ioviț Popescu, Liviu Petrina și mulți alții. Evocarea omului de știință au făcut-
o și o fac de peste două decenii cercetători devotați care s-au aplecat cu acribie asupra
operei sale încercând să o pună în valoare. Eu mă voi referi la Ștefan Odobleja, pe atunci
(1968-1976) membru al cenaclului literar de pe lângă Casa de Cultură din Turnu Severin.
Trăia prin anii ’60-72 într-o mare izolare și tristețe. Știa că are de spus semenilor săi
lucruri de o valoare fundamentală, dar nu avea condițiile de a comunica aceste lucruri. Și
tocmai de aceea frecventa ședințele de joi seara ale cenaclului literar. Aducea cu sine
mari planșe de desen pe care erau reprezentate scheme și grafice, care să facă accesibile
tinerilor săi auditori esența gândirii sale. Tinerii veneau însă la aceste întâlniri atrași de
poezie, fiind ei înșiși fluturi ai versurilor rostite la vârsta inocenței, dar și a îndrăznelilor.
Reacția savantului a fost incredibilă și cu consecințe faste.
Nu după mult timp a început să-și versifice gândurile profunde, grele, de o bogăție
fabuloasă. A ales calea meșteșugului poetic pentru a se face înțeles. Ceea ce a fost la
început o joacă de-a rima și de-a ritmul a devenit cu timpul stare poetică (…). Și încă o
mărturisire: o fostă elevă de la liceul din Strehaia, Crina Bratiloveanu, a terminat la Iași
cu calificativul maxim Facultatea de Filologie – limba franceză. A fost încadrată la
catedra de limba franceză a Facultății de Medicină din Iași. După un an de activitate
didactică a simțit că e timpul de a se afirma și în planul cercetării științifice. A venit la
Turnu Severin cu rugămintea s-o ajut să-și găsească tema unei comunicări care să aibă
tangență cu profilul facultății unde preda limba franceză. La vremea aceea tocmai
găsisem într-o bibliotecă prăfuită Descântecele lui Artur Gorovei. I-am propus subiectul.
Am întrezărit apoi că mai potrivită ar fi o comunicare despre opera savantului Ștefan
Odobleja. Am fost acasă la domnul doctor și, văzând entuziasmul nostru, s-a arătat dispus
să ne ajute la redactarea comunicării, văzându-ne stângăcia în tratarea unei opere care ne
depășea capacitatea de a o înțelege la justa ei valoare.
Sesiunea de comunicări a Facultății de Medicină din Iași a inclus în program lucrarea

despre dr. Odobleja, dar în ultimul moment a fost retras acordul. Crina Bratiloveanu a
încercat să publice lucrarea în revista Cronica, dar s-a lovit de aceeași lipsă de înțelegere.
A apărut apoi interviul lui Valeriu Armeanu în revista Tribuna, care a marcat ieșirea din
anonimat a unei opere care între timp a devenit celebră (…). Extrag câteva idei din
scrisoarea adresată semnatarului rândurilor de mai sus de către Crina Bratiloveanu,
expediată din Iași la data de 6.III.1972: ˮAm anunțat lucrarea în catedră la o ședință la
care a participat tovarășul prorector. Dânsul mi-a spus să îi dau lucrarea să o vadă și
dacă este bună o va publica în revistă. Șefa de catedră l-a informat și pe șeful catedrei,
care s-a arătat foarte interesat să vadă numaidecât lucrarea. Sper să ajungem în cele din
urmă la un liman și să se rezolve în modul cel mai fericit problema. A fost prima
încercare de a pune în circuitul public opera marelui savant, soldată cu un eșec. N-a fost
primulˮ. Iată și o mărturisire a unui puști de 15-16 ani, atunci membru al cenaclului,
devenit ulterior poet apreciat, autor al câtorva cărți de poezie. ˮPrezența unui om de 70
de ani în mijlocul unor puști de 15-16 ani părea, în mod obligatoriu, menită să urzească
ițele unui ritual a cărui fatală rigurozitate mă îndoiam a o înțelege, necum a o menține
(…). Ne urmărea. Ne urmărea cu fața blândă de trandafir galben și cu privirea sa care
exista parcă fără și dincolo de ochi“.
O precizare. Intervenția brutală a securității care m-a supus unei anchete, greu de înțeles
și de suportat, pe parcursul a patru ani, 1972-1976, m-a determinat/obligat să-mi dau
demisia din funcția de președinte al cenaclului în 1972 și la retragerea definitivă din acest
cenaclu. La o dorită vitrină a scrierilor fundamentale ale culturii române își așteaptă locul
cuvenit cartea dedicată lui Ștefan Odobleja, de fapt, cea care și-a autodedicat-o genialul
consonantist/cibernetician.
Prof. Mihai Buracu
Arhiva personală ing. Ștefan Odobleja, copie dactilo, 4 p.
REFERINȚĂ: Denis Grigorescu, Povestea lui Mihai Buracu, unul dintre ultimii tineri
torturaţi în cadrul Experimentului Piteşti, 17 iulie 2019,
https://adevarul.ro/locale/pitesti/povestea-mihai-buracu-unul-dintreultimii-tineri-torturati-
cadrul-experimentului-pitesti-1_5d2dc3d3892c0bb0c683acdc/index.html
DESTINUL DE VIZIONAR
Home Ștefan Odobleja Destinul de vizionar
“Lupta pentru prioritatea românească în cibernetică trebuie dusă în străinătate.” Dr.

Ştefan Odobleja
“Logica trebuie să iasă din starea sa de izolare, să privească şi în jurul ei, în lume, şi cât
mai departe. Să ia legătura cu ştiinţele reale, cu ştiinţele naturii, şi să intre în hora lor,
jucând în ritm cu ele, devenind ea însăşi o ştiinţă naturală”. Ştefan Odobleja [1984: 30]
 “Odobleja milita pentru modelarea comportamentelor organismului uman

pentru a ajunge la modele în rezonanță cu gândirea omului, cu gândirea
naturală. Sub aceste aspecte, „Psihologia consonantistă“ a fost și este o lucrare
fundamentală, de bază, a științelor, de rezonanță și consonanță a științelor, o
comoară a gândirii creative românești, de vreme ce teoria modelării a fost
utilizată în știință și în aplicații practice, în cibernetică în primul rând, căci
aceasta are la temelie teoria modelelor rezonante” afirma Acad. Alexandru
SURDU, la ediția din anul 2018.
 “Ştefan Odobleja studiind și cercetând procesele din corpul uman plecând de la
psihologia consonantistă, a inventat legile generale ale Ciberneticii și a prevăzut
apariția mașininilor de calcul (calculatoarele) și construirea mașinilor
gânditoare (inteligența artificială – sisteme inteligente)” MARIN VLADA,
ICVL 2017, Source: Marin Vlada, Adrian Adăscăliţei, Ştefan Odobleja: A
Scientific Visionary, precursor of Cybernetics and Artificial Intelligence
 http://c3.icvl.eu/papers2017/icvl/documente/pdf/section1/section1_paper2.pdf
“Am râvnit toată viaţa după confortul marilor oraşe, dar soarta, mai prevăzătoare decât
mine, m-a ferit de acest pericol. Îmi vine să cred că realizarea acestei psihologii cu
pronunţat caracter de cibernetică se datorează şi faptului că autorul ei şi-a trăit viaţa în
provincie, mai aproape de natură. Formarea în natură şi contactul permanent cu natura
şi realităţile ei m-au pus în condiţiile optime spre a reflecta asupra gândirii şi totodată
mi-au imprimat o atitudine independentă, personală şi realistă” Dr. Ştefan Odobleja
Ştefan Odobleja, în primăvara anului 1978
2 septembrie 1978, Memoriu scris de Dr. Ştefan Odobleja
“În țară, recunoașterea priorității românești în cibernetică este un drum bun. Apariția
cărții de la Craiova la „Scrisul Românesc” va contribui foarte mult la aceasta
(„Psihologia consonantistă și cibernetica”). Foarte mult a contribuit, deja, campania
susținută de câțiva specialiști români, și în special aceea desfășurată cu deosebită
competență, prestigiu și însuflețire de către tov. Prof. ing. dr. Mihai Drăgănescu. Va
contribui și cartea „Precursorii români ai ciberneticii”, care va apărea în Editura
Academiei. În fine, va contribui și traducerea „Psihologiei Consonantiste” în limba
română.
Lupta pentru prioritatea românească în cibernetică trebuie dusă în străinătate. Acolo nu

s-a făcut până acum nimic sau mai nimic. Comunicarea autorului la Congresul
Internațional de Cibernetică de la București, august 1975, a fost, desigur un început, dar
ea a fost trunchiată în „Actele Congresului”. Autorul a fost obligat în mod forțat să
renunțe la concluziile care decurgeau totuși în mod natural din faptele pe care el le
scotea în evidență și a fost obligat să renunțe la indicarea în text a paginilor mai
cibernetice din lucrarea sa. Comunicarea autorului la Congresul de la Amsterdam va fi
și ea o utilă contribuție, deși se întrevăd unele rezistențe și obstrucții. La Amsterdam se
preamărește marele Norbert Wiener, tocmai spre a-i consolida prioritatea și meritele –
multe dintre ele foarte reale și importante. Trimiterea masivă de 600 de exemplare la
bibliotecile străine ar fi și o comemorare a 40 de ani de la constituirea ciberneticii
românești. A nu se uita că după semnarea contractului, toate cărțile nu îmi mai
aparțineau mie în exclusivitate, ci și editurii care urma să le vândă pe toate. Toate
cărțile trebuiau să fie trimise imediat la Paris, la Editura Maloine, încă în 1939, martie
3. Așa era bine și pentru ele și pentru mine: aș mai fi primit şi bani, aș fi acoperit cel
puțin cheltuielile de tipărire. „Nu am încasat decît 20 000 lei în 1939 prin Banca
Națională din Hotin”, din nefericire editorul meu a avut ideea nefastă de a-mi cere să i
le trimit în rate, pe motiv că el nu are suficient spațiu de depozitare. Nu a prevăzut
venirea războiului cu greutățile de circulație. A nu se uita deci că „Pihologia
Consonantistă” era o carte destinată străinătății, în primul rând, destinată a fi difuzată
în toată lumea, nu numai în România și Franța. Ar trebui să fie luat în considerare acest
lucru și acum, când eu o ofer gratuit. Nu e ușor, calitatea de cibernetică a „Psihologiei
Consonantiste” numai citind-o pe acesta un neavizat. După câte știu, numai dr.
Alexandru Olaru, de la Craiova, iar în străinătate numai dr. Joseph Neumann din Paris,
au sesizat, prin ea însăși, această calitate. Pe de altă parte, nu poți convinge pe cititor de
adevărul de mai sus numai afirmând laconic această calitate. Prologul anexat la carte
are rolul de a pune acea problemă sau teză în fața cititorului, de a-i trezi curiozitatea să
verifice ciberneticismul acelei psihologii. Mergând și mai departe, el îi dă cititorulu, o
largă enumerare a motivelor care justifică ciberneticismul acelei cărți, listă care de
altfel este o inserare a definițiilor multiple propuse pentru cibernetică. Ceva mai mult,
acel prolog nu trece în revistă numai totalitatea motivelor justificative, ci, pentru fiecare
motivare în parte, îl orientează pe cititor indicându-i pagina din carte unde acest motiv
se află cu deosebire expus. Interesul țării nu este să se rețină cartea în țară, ci să fie
distribuită cât mai abundent în străinătate, ca document al priorității românești în
cibernetică. A o reține în țară ar fi o deservire a țării și un rău serviciu propagandei
naționale. Operațiunea trimiterii trebuie efectuată cât mai urgent posibil – imediat și
masiv. Sunt pățit de întârziere – în 1939, când editorul a avut nefericita idee să le trimit
pe rând. Mă tem de neprevăzut și mă tem că bietele mele volume, în loc să fie folosite în
modul cel mai util, vor ajunge să putrezească prin vreun beci sub numele de „fondul de
aur”, sau să ajungă pe mâinile unor precupeți de brânză. Rog pe toți bunii români să
înțeleagă că urgența e o necesitate. Rog să mă creadă c-am judecat bine problema sub
toate laturile ei. Cele 500 de exemplare ce se vor trimite sunt 500 de semințe semănate.
Chiar dacă numai jumătate din ele vor cădea pe teren fertil, va fi totuși o mare realizare
și cea mai reușită.”
03 iulie 1978 Dr. Ștefan Odobleja

ss indescifrabil
Savantul și-a pus semnătura pe data de 2 septembrie 1978
——————————-
Notă. Bilanțul cărților
400 exemplare – Trimise Editurii Maloine (trebuiau trimise toate), dar editorul mi-a spus
că nu are spațiu de depozitare și să i le trimit pe rând. A venit însă războiul și am rămas
cu 1.600 de exemplare asupra mea
150 exemplare – Distribuite de mine pe cont propriu, între 1939 și 1942, bibliotecilor
universitare din mai toate țările lumii (orașele mari: Tokio, Pekin etc.)
830 exemplare – Existente (100 desperecheate, vol. II numai 715)
1.380 exemplare
Tirajul : 2.000 exemplare

Scăzut : 1.380 exemplare
620 exemplare distribuite în țară la Biblioteci, specialiști, librării, anticari și diverse
persoane.
===============================================================
Acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici, în calitatea de profesor de neuropsihologie:

“Meritul lui Odobleja este foarte mare. Este acela de a fi introdus în psihologie
principiul conexiunii inverse a sistemelor circulare. Și de a fi creat o teorie, teoria
consonantistă a psihologiei. El spunea despre cartea lui că este doar un rezumat și că
vrea să scrie un tratat în mai multe volume. Psihologia consonantistă este și rămâne un
lucru extrem de interesant, care însă nu a găsit ecou foarte mare în literatura străina“.
Ştefan Odobleja – precursor mondial al ciberneticii –

https://www.radioresita.ro/155875/stefan-odobleja-precursor-mondial-al-ciberneticii
- https://youtu.be/mGq799ltzhw
Ştefan Odobleja. Psihologia consonantistă (1978) – Prelegere ținută în anul 1978 la Casa
Corpului Didactic din Drobeta-Turnu Severin,
Dr. Ştefan Odobleja. „Psihologia consonantistă” (1978) – Prelegere ținută în anul 1978 la
Casa Corpului Didactic din Drobeta-Turnu Severin, difuzată, în premieră, de Iulius
Ţundrea în emisiunea “Fonoteca de Aur” Oameni de ştiinţă în arhiva sonoră a Radioului,
la 20 decembrie 1980. Ştefan Odobleja explică în ce constă contribuţia lucrării sale
Psihologia consonantistă – lucrare redactată inițial în franceză și publicată în 1938 și
1939, în două volume (Paris, Libraire Maloine) – la fundamentarea ciberneticii.
Înregistrare realizată prin grija profesorului Constantin Negreanu, directorul Casei
Corpului Didactic Mehedinți.
http://www.radio-arhive.ro/articol/stefan-odobleja-psihologia-consonantista-
1978/2107571/5701/2
M. Vlada, 15 ianuarie 2020, Cibernetica s-a născut în România – Cibernetica lui

Ștefan Odobleja (1902-1978), http://www.c3.cniv.ro/?q=2020/prioritati
Despre începuturile informaticii mondiale și românești. Ciclul „Istoria Informaticii

românești” – înțelegerea „fenomenului Informaticii românești”
Dr. Ştefan Odobleja (1902-1978) – medic militar, a fost o mare personalitate ştiinţifică
prea mult nedreptăţită. În perioada 1938-1939 (înainte cu 10 ani, ca matematicianul
american Norbert Wiener (1894 – 1964), considerat a fi părintele Ciberneticii, să publice
lucrarea sa fundamentală “Cybernetics or Control and Communication in the Animal and
the Machine”), Odobleja scria în franceză lucrarea fundamentală în 2 volume,
„Psychologie Consonantiste”. Definea bazele unei ştiinţe noi, Cibernetica, ce va propulsa
construirea calculatorului modern și dezvolarea unei noi științe: Informatica. Odobleja
stabilea ideile fundamentale ale Ciberneticii, cea mai importantă referindu-se la feedback.
În anul 1939, el însuşi a trimis 150 de cărţi personalităţilor ştiinţifice, universităţilor şi
marilor biblioteci din Europa, America şi Asia, numai că peste omenire venea, al doilea
război mondial şi, cine mai voia să analizeze o lucrare profund ştiinţifică, în care se
vorbea despre concepte noi în acel moment. Astăzi, se știe că, în anul 1941, omul de
știință american S. M. Strong a publicat în revista “Psychological abstracts” o recenzie
asupra “Psihologiei consonantiste” care la apariție, de altfel, fusese expediată marilor
biblioteci ale lumii, inclusiv universităților americane, dar în general a avut foarte puţine
recenzii şi a fost practic ignorată multă vreme. De asemenea, se știe că, dr. A.
Rosenblueth, Kurt Levin, psiholog, precum și matematicianul Norbert Wiener, reprofilat
după 1938 la psihologie și neurofiziologie, au deținut informații despre “Psihologia
consonantistă” a savantului român Ștefan Odobleja. Această lucrare le-a stârnit interesul
de a o consulta în original. Matematicianul Wiener cunoștea foarte bine limba franceză,
conferențiind chiar în Franța, iar neurofiziologul Rosenblueth își facuse studiile medicale
în Franța. Odobleja nu a dat o aplicație practică ideilor sale. El a dorit doar să arate cum
funcționeaza psihicul uman, prin studiul și înțelegerea proceselor ce au loc în corpul
uman coordonate de creier și mintea omului.
Odobleja a reuşit să expedieze circa 20 de exemplare la bibliotecile universitare şi

medicale din lume şi 20 de exemplare la o serie de specialişti străini. Lui William
Seaman Bainbridge – general american, ce a participat la Congresul Internațional de
Medicină Militară de la București, 8-12 iunie 1939, Odobleja i-a trimis cinci exemplare,
iar medicul american l-a asigurat că le va plasa în cele mai indicate locuri. Ştefan
Odobleja şi-a continuat cecetările mai ales în direcţia elaborării unei logici din care au
rămas îm stadiu de manuscris zeci de mii de pagini. Începând din anul 1972, când a citit
autobiografia lui Norbert Wiener, Ştefan Odobleja s-a consacrat demonstrării ideii că
originea ciberneticii se află în psihologie şi că „Cibernetica s-a născut în România în anul
1938” prin lucrarea sa „Psychologie Consonantiste”. În acest sens, pentru a-şi marca
paternitatea, el a publicat o lucrare specială, care a apărut în chiar anul morţii sale, 1978:
„Psihologia consonantistă şi cibernetica“, cu o substanţială prefaţă a lui Mihai Golu.
(in ENG) -It is also to be noticed that the author himself – Ștefan Odobleja – has diffused
the prospect by which he announced the participants at the International of Military
Medicine about the appearance of this paper “Psychologie consonantiste”. That Congress
took place at Bucharest between 8- June, 12th, 1939. At this Congress also participated a
delegation of the Military Navy of USA, lead by Dr. W.S. Bainbridge who invited
Odobleja to visit USA. In 1966 he moves back to Turnu Severin where he finds Norbert
Wiener’s book “Cybernetics” and becomes intrigued with the similarities to his own
“Psychologie consonantiste”. From this moment Odobleja started to wonder who had the
priority of discovering cybernetics, given that Wiener’s book had been published in 1948
ten years later after his and was translated in Romania, in 1966, two years after the
authors death. Consequently, Odobleja launched some pertinent arguments about the way
his rough manuscript could have got in the hands of Wiener. In 1938 he had send 5
copies to Dr. W.S. Bainbridge, who met Wiener when the USA Military Navy ordered
the Technological Institute in Massachusetts, where Wiener was a member, to build
devices for the anti-air raid cannons from battle ships. Beginning with 1972, when he
read Norbert Wiener’s autobiography, Ștefan Odobleja devoted his time to prove that the
origin of cybernetics is in psychology. He published a special creation named “The
consonantist psychology and cybernetics”. He died on the September, 4th, 1978 in
misery (Source: http://www.bdmsoft.com/ieeecontest/life.php).
Mihaela – Ștefania Puțeanu, Ștefan Odobleja – precursorul ciberneticii, Revista EduSoft

– Bacău: O minte strălucită, un caracter puternic, care, dincolo de lipsurile materiale, a
reușit să elucideze o parte întunecoasă a ştiinței la acel moment. Cum? Răspunsul se află
chiar într-una dintre afirmațiile sale: ,,Noi nu vedem cu ochii, ci cu mintea. Dacă mintea e
goală, ochii privesc fără să vadă”, https://www.edusoft.ro/stefan-odobleja-precursorul-
ciberneticii/
Ing. Ștefan Odobleja, Destinul unui Vizionar dr. Ștefan Odobleja, Editura
Publicitaria, București, 2017
Destinul unui Vizionar dr. Ștefan Odobleja -2017 by Marin Vlada on Scribd -
Odobleja-2017#from_embed
DESPRE ODOBLEJA
Home Ștefan Odobleja Despre Odobleja
“Odo – înseamnă drum, circuit, (în limba veche greacă).” ILEANA ROMAN
“Gândirea şi cunoaşterea sunt fenomene de rezonanţă.” dr. Ştefan Odobleja, «Logica

Rezonanţei» [1984]
“Ştefan Odobleja studiind și cercetând procesele din corpul uman plecând de la

psihologia consonantistă, a inventat legile generale ale Ciberneticii și a prevăzut apariția
mașininilor de calcul (calculatoarele) și construirea mașinilor gânditoare (inteligența
artificială – sisteme inteligente)” MARIN VLADA, ICVL 2017, Source: Marin Vlada,
Adrian Adăscăliţei, Ştefan Odobleja: A Scientific Visionary, precursor of Cybernetics
and Artificial Intelligence
http://c3.icvl.eu/papers2017/icvl/documente/pdf/section1/section1_paper2.pdf
The roots of the cybernetic theory: “Ştefan Odobleja (1902–1978) was a Romanian
scientist, one of the precursors of cybernetics. His major work, Psychologie
consonantiste, first published in 1938 and 1939, in Paris, established many of the
major themes of cybernetics regarding cybernetics and thinking systems ten years
before the work of Norbert Wiener(1894-196 4) was published, in 1948.”
“Psihologia consonantistă nu este o lucrare de cibernetică sau numai o teorie a “legii

reversibilitații”. este o operă de gândire, o filozofie a proceselor mintale și a științei,
autorul căutând un număr de legi generale care să se aplice tuturor domeniilor, tuturor
științelor naturii inerte și vii, psihologiei și vieții economoco-sociale. Dintre acestea, este
adevărat, cea mai puternic scoasă în relief în cartea sa este legea reversibilității. acesta
este și motivul pentru care Ștefan Odobleja a insistat atât de mult în ultimii ani ai vieții
sale asupra aspectelor cibernetice ale operei sale“. Din coperta IV a cărții Ștefan
Odobleja, Psihologia consonantistă, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982,
680 pag. (traducere din limba franceză – PSYCHOLOGIE CONSONANTISTE, vol. I-
1938), vol. II-1939, de P. Iacob, studiu introductiv de prof. univ. dr. Mihai Drăgănescu,
conf. univ. dr. Pantelimon Golu)
1995 – Conferința Națională de Cibernetică (CNC) – Comisia de Cibernetică a

Academiei Române
 “Ștefan Odobleja a elaborat ideile centrale ale ciberneticii și modul de gândire

cibernetic. Norbert Wiener a reținut cea ce desprinsese în alte condiții Ștefan
Odobleja și a reușit să întemeieze cibernetica ca știință. A doua jumătate a
secolului nostru este marcată de conceptele ciberneticii, datorită lui Norbert
Wiener, dar în spatele său stau, ca în orice domeniu al cunoașterii, mulți oameni
de știință, dintre care Ștefan Odobleja reprezintă unul din momentele cele mai
strălucitoare”. Prof. univ. dr. docent MIHAI DRAGANESCU, Membru
corespondent al Academiei R.S.R., 1982
aceasta are la temelie teoria modelelor rezonante” Acad. Alexandru SURDU,
Simpozionul “Ștefan Odobleja”, ediția din anul 2018.
 „Un mare om de știință, un mare filozof, care a reușit să formuleze și să aplice

legile universale sistemice, creând astfel cibernetica generală – prima
cibernetică”
Prof. univ. dr. ing. PAUL POSTELNICU, București
 ”Ștefan Odobleja este primul gânditor care smulge naturii secretul general al
buclelor ciberneticii, rolul lor în explicarea procesului din organismul uman,
care cuprinde și psihicul. Acceptând conceptele la viața socială, la economie, la
sociologie, Ștefan Odobleja afirmă universalitatea conceptului cibernetic al
circuitelor cu reacție, al buclelor închise. Pentru acest motiv, întregul moment
unic oferit istoriei, științei și culturii românești – și nu numai românești – de
către Ștefan Odobleja în anii 1938- 1939 capătă strălucirea cuvenită marilor
idei ale minții umane. Dar pe lângă meritul de a fi realizat prima cibernetică
generalizată, Odobleja are și meritul elaborării primei psiho-cibernetici din
lume. Toate aceste sublinieri au rolul incitant de a nu uita la ce înălțime a reușit
să se ridice gândirea unui român căruia nu putem să-i mai aducem alt omagiu,
decât acela de a contribui să i se acorde locul care i se cuvine în istoria științei
universale”.
Prof. univ. dr. docent MIHAI DRĂGĂNESCU, Membru corespondent al
Academiei R.S.R., 1982
 „Ștefan Odobleja ar putea fi considerat nu numai un Socrate al timpurulor

noastre, dar și un al doilea Columb, pentru că a avut același destin: să
descopere America științei și până la urmă, această Americă să primească alt
nume, nu al său”
Prof. dr. IOSIF CONSTANTIN DRĂGAN
 „Este o mare binefacere, o mare bucurie și mândrie, este o mare șansă pentru
noi, românii, că regina științelor contemporane s-a născut pe pământul patriei
noastre, pe pământul României Socialiste.

Această știință a științelor, filozofie a filozofilor, cheie a cheilor, visată încă din
antichitate de omenire, a fost creată de un român, dr. Ștefan Odobleja, fiu demn
al meleagurilor Olteniei.
Sistemul lui Odobleja prezintă, pentru integrarea științelor, același lucru ce l-a
reprezentat sistemul lui Einstein pentru fizică” Ing. STELIAN BAJUREANU,
Pitești
 „Aveți un om de aur, merită o statuie de aur” B.N. RUDALL, Olanda
 „Popoarele rămân în istorie și dăinuie în lume prin monumentele spirituale pe

care le ridică, iar Ștefan Odobleja se numără printre creatorii de mari
monumente ale spiritualității românești”
Prof. univ. dr. ION STRĂCHINARU, Iași
 „Poate unul dintre cei mai dotați creatori, savantul din Drobeta a lucrat singur,
asemenea marilor solitari ai gândirii. A redescoperit multe și a inventat și mai
multe, făcând uz de un singur instrument – inteligența lui înăscută” Acad. Dr.
ALEXANDRU SURDU, București.
 „L-am cunoscut bine pe Dr. Ștefan Odobleja de prin 1938. Am scris, în anul
1939, în revista Spirit militar modern despre Psihologia consonantista,
solicidând autorotăților să-l ajute în strădania sa științifică. Am intervenit și prin
1940 să fie mutat la București ca să-și definitiveze teoria, dar ordinul de mutare
obținut a fost contramandat. Legăturile mele cu el în anii 1974-1978 au fost cum
nu se poate mai amicale și dispariția lui mi-a produs o mare durere. Prin
Simpozionul de la Lugojne-am alinat durerile și poate de acolo, de pe celălalt
tărâm, ne veghează să fim uniți și să-i continuăm opera” General-maior (r) dr.
CONSTANTIN ATANASIU
 “Acum, după 30 de ani de dialog mai ales cu opera sa – mai celebră şi mai
percutantă în posteritate, am putea spune că opera lui Ştefan Odobleja seamănă
cu destinul său, după cum şi invers. Este opera unui vizionar de anvergură şi de
durată, care, până să ajungă la destinaţie, (la receptor), a renăscut pe drum.
Odo– înseamnă drum, circuit, (în limba veche greacă).” ILEANA ROMAN
 In an interview in 2013, the son of the scientist, Mr. Stefan Odobleja Jr., says
that due to his illness, Stefan Odobleja did not attend the 4th International
Cybernetics Congress, held in Amsterdam in August 1978. His communication
“Diversity and Unity in Cybernetics” was presented at the Congress by Dr. eng.
Stelian Bajureanu (in 1975, he gave his doctorate in Cybernetics, being among
the first doctoral theses in the world in the field of Cybernetics). After the
presentation of Odobleja’s work, the participants chanted “40 Years of
Cybernetics,” although in reality they only commemorated “30 Years of
Cybernetics”; in addition, the mathematician Norbert Wiener was celebrated.
With this event of recognition of the Romanian priority on Cybernetics, who led
the Congress, J. Rosse came to Romania and awarded “Norbert Wiener” medal
to Nicolae Ceausescu, the political leader of Romania, for the special merits in
Cybernetics of Romanian Researchers.
 “The Romanian scientist Odobleja Ştefan (1902–1978), the founder of

cybernetics, defined for the first time in the world the psyche as a system. “The
psyche is a system consisting of multiple elements: dynamic, reversible and
associated”. The reverse connection termed by Odobleja “vicious circle” or
reversible link is then identified in different psychic processes. Affectivity is a
vicious circle, directly subordinated to the great circle: the life. Knowledge is a
small vicious circle, directly subordinated to the affectivity, and through it, to the
life”. Assoc. Prof. Dr. Dragos Cârneci states that emotion is not a function of the
brain, but a label that refers to a set of its functions. The brain does not have a
system that mediate emotion, but subsystems that mediate fear, anger, disgust or
pleasure. In the 1980s Le Doux, studying the adverse conditioning to auditory
stimuli, showed the existence of two neural pathways involved in the mechanism
of this conditioning, regarded as one of the phobias mechanisms in psychiatric
diseases. The two pathways are: a path that link the thalamus directly to the
amygdala (1) and another path leaving the thalamus to the primary auditory
cortex”. Nicolae Jurcău (1998): “Two Specialists in Cybernetics: Stefan Odobleja
and Norbert Weiner. Common and Different Features”, Twentieth World
Congress of Philosophy, in Boston, Massachusetts from August 10-15, 1998,
Boston University http://www.bu.edu/wcp/MainComp.htm
 “I. Din tot ce sunt convins că există, eu pun pe primul loc ˮomul“. De la om
apreciez în mod deosebit: Rațiunea, Creația și Conștiința. Odobleja le-a avut din
plin.
II. La 70 de ani de la apariția “Psihologiei Consonantiste“ și la 30 de ani de la
moartea lui Șt. Odobleja, el este, ca și opera lui, încă puțin cunoscut..
III. Prioritatea lui Odobleja în cibernetică trebuie stabilită întâi la noi în țară și
apoi luptat pentru recunoașterea internațională.
IV. Adevărul trebuie relevat și relevat în general și cu atât mai mult în știință. În
cazul Odobleja nu s-a spus încă tot adevărul.
V. Fără accente naționaliste sau etnice trebuie să recunoaștem, dincolo de
subiectivități inerente, că Șt. Odobleja este creatorul celei mai generale
cibernetici.” Prof. Daniel Viorel, 2008
 “Dacă numai matematicienii au stilul prezentării lucrărilor științifice prin

precizare de “Definiții“, găsim acest stil și la dr. Ștefan Odobleja, el nefiind
matematician, ci medic ce s-a ocupat de studiul și cercetarea proceselor din
corpul uman coordonate de mintea omului. Din punctul de vedere al Psihologiei,
dr. Odobleja a arătat că orice cunoștință privind o oarecare problemă (lucru,
noțiune, nume, subiect, clasă, lege) poate și trebuie să se încadreze într-una din
cele 2 rubrici: Definiție și Diviziune. Fiecare clasă comportă legi. Fiecare teorie
comportă aplicații practice. Astfel, a ajuns la definirea celor 9 legi universale,
printre ele fiind legea reversibilității / cercului vicios, feed-back” Conf. dr. Marin
Vlada
 “Ştefan Odobleja (1902-1978) – medic militar, a fost o mare personalitate
ştiinţifică prea mult nedreptăţită. În perioada 1938-1939 (înainte cu 10 ani, ca
matematicianul american Norbert Wiener (1894 – 1964), considerat a fi
părintele Ciberneticii, să publice lucrarea sa fundamentală “Cybernetics or

Control and Communication in the Animal and the Machine”), Odobleja scria în
franceză lucrarea fundamentală în 2 volume, ”Psihologia consonantistă”.
Definea bazele unei ştiinţe noi, Cibernetica, care va propulsa construirea
calculatorului modern și dezvolarea unei noi științe: Informatica. Odobleja
stabilea ideile fundamentale ale Ciberneticii, cea mai importantă referindu-se la
feedback. El însuşi a trimis 150 de cărţi personalităţilor ştiinţifice, universităţilor
şi marilor biblioteci din Europa, America şi Asia, numai că peste omenire venea,
al doilea război mondial şi, cine mai voia să analizeze o lucrare profund
ştiinţifică, în care se vorbea despre concepte noi în acel moment.” MARIN
VLADA, coord. proiectul ROINFO “Romanian Informatoics” 2018-2020
 “România acelor ani, înainte și după cel de-al
II-lea război mondial, era conectată la
activitatea științifică și tehnică privind apariția
noilor științe: Cibernetica și informatica, prin
eforturile științifice ale comunității mondiale,
la construirea sistemelor de calcul (computer
systems). În deceniul ‘60, România era
considerată între primele țări din lume (după
SUA, Anglia, URSS, Germania, Franţa,
Japonia, Austria, Olanda, Italia, Danemarca)
privind cercetările și eforturile pentru
construirea calculatorului electronic. Școala
românească de matematică s-a dezvoltat sub
influența matematicienilor români ce și-au
susținut doctoratele cu prestigioși
matematicieni din Franța, Germania, Italia. De
exemplu, matematicianul Gabriel Sudan (1899-
1977) a publicat în anul 1927 (înaintea lui W.
Ackermann, 1928), prima funcție recursivă ce
nu este primitiv recursivă.” MARIN VLADA,
coord. proiectul ROINFO “Romanian Informatoics” 2018-2020.
“Cibernetica s-a născut în România în anul 1938” dr. Șt. Odobleja
Lupta și începutul recunoașterii meritelor științifice ale dr. Ștefan Odobleja. În

atenția tuturor românilor, după anul 1972
Începând din anul 1972, când a citit autobiografia matematicianului Norbert Wiener, dr.
Ştefan Odobleja s-a consacrat demonstrării ideii că originea ciberneticii se află în
psihologie şi că „Cibernetica s-a născut în România în anul 1938” prin lucrarea sa

„Psychologie Consonantiste”. În acest sens, pentru a-şi marca parternitatea, el a publicat
o lucrare specială, care a apărut în chiar anul morţii sale: “Psihologia consonantistă şi
cibernetica”, cu o substanţială prefaţă a lui Mihai Golu (Ștefan Odobleja, Psihologia
consonantistă și cibernetica, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1978).
SOURCE: Marin Vlada, Adrian Adăscăliţei,Ştefan Odobleja: A Scientific Visionary,

precursor of Cybernetics and Artificial Intelligence,
CRONOLOGIE
 Anul 1972 – în Gazeta județeană din Mehedinți “Viitorul”, la rubrica

Microenciclopedie severineană, în numarul 12 mai 1921, apare primul articol
despre dr. Ștefan Odobleja, semnat de Ion Stroe-Oancea și Vasile Pârvulescu
 Anul 1973 – Alexandru Olaru, Psihologia Consonantistă, Comunicare la
Consfătuirea pentru istoria medicinii, București, 30 aprilie 1973
 Anul 1973 – Valeriu Armeanu, Un pionier al Ciberneticii: dr. Ștefan Odobleja, în
“Tribuna”, Cluj, 19 iulie 1973, p. 12
 Anul 1974 – Liviu Timbus, cu zece ani înaintea lui Norbert Wiener, un român
fundamentează legile ciberneticii, , “Flacăra”, 23 martie 1974, p 16
 Anul 1974 – Eugen Barbu, Obstrucția noului, infracțiune, în “România liberă”, 4
aprilie 1974, p. 1-2
 Anul 1974 – Ștefan Odobleja, Scrisoare, în “Săptămâna”, 3 mai 1974, p. 11 (la
rubrica “Aveți cuvântul”)
 Anul 1974 – Constantin Bălăceanu, Un pionier al ciberneticii, românul Ștefan
Odobleja, în “Flacăra”, 11 mai 1974, p. 8
 Anul 1974 – Ștefan Odobleja, Scrisoare, în “Orizont”, Timișoara, 15 noiembrie
(p. 1-1) și 22 noiembrie (p.3), 1974
 Anul 1975 – Ștefan Odobleja, Interviu luat de Horia Gligor, în “Orizont”,
Timișoara, nr. 51 (40*, 19 decembrie 1975
 Anul 1975 – Eugeniu Niculescu-Mizil, în “Cibernetica și mediul”, Editura Casei
Corpului didactic, Deva, 1975, pag. 11
 Anul 1976 – Ștefan Odobleja, determinarea procesului ciclic și naștera
ciberneticii, în “Almanahul Tribuna”, Cluj, 1976, p.221-225
 Anul 1976 – Gheorghe M. Ștefan, Concepția cibernetică lui Ștefan Odobleja,
studiu prezentat la Instututul Central pentru conducere și informatică (ICI),
decembrie 1976
 Anul 1977 – Mihai Drăgănescu, Electronica în societatea contemporană,
comunicare la Academia RSR, în Sesiunea științifică, 21 ianuarie 1977, publicată
în volumul “Probleme pacii și ale războiului în condițiile revoluției științifice și
tehnice”, 1977, pag. 229-230
 Anul 1977 – Mihai Drăgănescu, Ștefan Odobleja și relația om-mașină (raportul
dintre om și mașină – automat), Conferință ținută la Biblioteca Județeană
Mehedinți, Drobeta-Turnu Severin, 28 septembrie 1977, Preprint Instututul
Central pentru conducere și informatică (ICI), București, 1977 [Cu această ocazie
dr. Ștefan Odobleja s-a întâlnit cu Mahai Drăgănescu la Turnu Severin. În
aceeași perioadă dr. Ștefan Odobleja a aflat de recenzia americanului S. M. Stong
din “Psychological Abstract” (1941), iar în martie 1978 a realizat celebrul
interviu acordat lui Aristide Buhoiu de la Televiziunea Română]
 Anul 1977 – Eugeniu Niculescu-Mizil, Interconexiunea matematică-cibernetică,
în AMC (Automatizare, Management, Calculatoare), Editura Tehnică, 1977, pag.
225-226
 Anul 1978 – Ștefan Odobleja, Psihologia consonantistă și cibernetica,
Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1978
 Anul 1978 – Dr. Ştefan Odobleja. Psihologia consonantistă (1978) –

Prelegere ținută în anul 1978 la Casa Corpului Didactic din Drobeta-Turnu
Severin, difuzată, în premieră, de Iulius Ţundrea în emisiunea “Fonoteca de
Aur” Oameni de ştiinţă în arhiva sonoră a Radioului, la 20 decembrie 1980.
Ştefan Odobleja explică în ce constă contribuţia lucrării sale Psihologia
consonantistă – lucrare redactată inițial în franceză și publicată în 1938 și 1939,
în două volume (Paris, Libraire Maloine) – la fundamentarea ciberneticii.
Înregistrare realizată prin grija profesorului Constantin Negreanu, directorul
Casei Corpului Didactic Mehedinți. http://www.radio-arhive.ro/articol/stefan-
odobleja-psihologia-consonantista-1978/2107571/5701/2
 Anul 1978 – Mihai Drăgănescu, Ștefan Odobleja – raportul dintre om și mașină,
în “Viitorul social”, anul VII, nr. 2, 1978, pag. 328-334
 Anul 1978 – Mihai Drăgănescu, Precursori români ai ciberneticii, în
“Contemporanul”, 16 iunie 1978, pag. 8
 Anul 1978 – Mihai Drăgănescu, Ștefan Odobleja, în “Contemporanul”, 13
octombrie 1978, pag. 5
 Anul 1979 – Stelian Bajureanu, Moștenirea Odobleja, în “Școala Mehedințeană”,
vol. IV-V, Drobeta-Turnu Severin, 1979, p. 1212
 Anul 1979 – Victor Săhleanu, Un dosar care rămâne deschis: Șt. Odobleja, în
“Magazin”, anul XXII, nr. 1, 150, 20 octombrie 1979, p. 5
 Anul 1979 – Simpozionul jubiliar “40 de ani de la fundamentarea
conceptului ciberneticii generalizate”, Drobeta-Turnu Severin, 2-3
noiembrie 1979 (32 de comunicări susținute de către specialiști în
cibernetică, informatică, psihologie, medicină, lingvistică și sociologie)
 Anul 1979 – Colectiv, Precursori români ai ciberneticii, Editura Academiei R. S.
România, 1979, 143 pag.
 Anul 1979 – Colectiv, Funcția cantității de informație în stabilitatea unui sistem
social, Editura Academiei R. S. România, 1979
 Anul 1979 – Dumitru Șonea, Un portret pentru eternitate, în “Școala
Mehedințeană”, vol. IV-V, Drobeta-Turnu Severin, 1979, p. 130
 Anul 1979 – Mihai Drăgănescu, Un Precurseur de la cybernetique – Ștefan
Odobleja, propos recueillis par D. Bianu. La Roumanie d’oujourd’hui, nr. 3, pag.
40-50, 1979
 Anul 1980 – Mihai Drăgănescu, Ștefan Odobleja elaborează pentru prima oară
ideile unei cibernetici generalizate, în “Tribuna “, 10 ianuarie 1980, pag. 8
 Anul 1981 – Colectiv, Odobleja between Ampere and Wiener, Editura
Academiei R. S. România, 1981, 294 pag.
 Anul 1981 – Înființarea unui cabinet Dr. Ștefan Odobleja la Arhivele Statului,
Filiala Mehedinți
 Anul 1981 – Cibernetica în colecția “Istoria științelor în România”, apărută sub
egida CRIFST (Comitetul Român de Istoria și Filozofia Științei și Tehnicii),
Editura Academiei R. S. România
 Anul 1981 – Dr. Marin și Ioan Buzatu, Opera medicală a dr. Ștefan Odobleja,
“mediu de cultură” pentru Psihologia consonantistă, în “Școala Mehedințeană”,
vol. VI-VIII, Drobeta-Turnu Severin, 1981, p. 142
 Anul 1982 – Ștefan Odobleja, Psihologia consonantistă, Editura Științifică și

Enciclopedică, București, 1982, 680 pag. (traducere din limba franceză –
PSYCHOLOGIE CONSONANTISTE, vol. I-1938), vol. II-1939, de P. Iacob,
studiu introductiv de prof. univ. dr. Mihai Drăgănescu, conf. univ. dr.
Pantelimon Golu)
 Anul 1982 – Cibernetica generalizată – Ștefan Odobleja, Masă rotundă,
Lugoj, 26-27 iunie 1982, Editions Nagard-Paris-Roma-Mntreal-Pelham New
York
 Anul 1982 – Simpozionul Internațional de Cibernetică “Ștefan Odobleja” – 80

de ani de la nașterea întemeietorului ciberneticii generalizate, Lugoj, 22-24
octombrie și înființarea Academiei Internaționale de Cibernetică “Ștefan
Odobleja” (au participat 91 de membri fondatori, având și un birou executiv
condus de Prof. dr. Iosif Constantin Drăgan și un birou executiv condus de Prof.
dr. Paul Postelnicu, iar din anul 1986 de Prof. dr. Cesar Buda, în calitate de
președinte executiv)
 Anul 1982 – Al II-a Simpozionul de cibernetică generală și logică a rezonanței,
6-7 noiembrie, Drobeta-Turnu Severin și Orșova (64 de comunicări științifice)
 Anul 1982 – Alexandru Surdu, Considerații asupra manuscrisului LOGICA al lui

Ștefan Odobleja, în “Școala Mehedințeană”, vol. VIII-IX, Drobeta-Turnu
Severin, 1982, p. 121
 Anul 1982 – Ana și Florian Vlădica, Din viața savantului Ștefan Odobleja și
geneza conceptului ciberneticii acestuia, în Școala Mehedințeană, vol. VIII-IX,
Drobeta-Turnu Severin, 1982, p. 118
 Anul 1983 – Nicolae Chipurici, Din corespondența dr. Ștefan Odobleja, în
“Revista arhivelor”, anul LX, vol. XLV, nr. 3, iulie-august-sepembrie 1983. pp.
315-321
 Anul 1983 – Apare reproducerea fotografică integrală a primei ediții a
Psihologiei consonantiste. Cybernetique generale. Psychologie consonantiste.
Sciences des sciences. Editions Nagard-Montreal-Paris-Lugoj-Roma-Pehham
New York
 Anul 1983 – Apare publicația periodică New Letter – Cybernetics Academy
Odobleja
 Anul 1983 – Apar documentele Simpozionul Internațional de Cibernetică
“Ștefan Odobleja” – 80 de ani de la nașterea întemeietorului ciberneticii
generalizate, Lugoj, 22-24 octombrie 1982, Editions Nagard-Montreal-Paris-
Lugoj-Roma-Pehham New York
 Anul 1983 – Simpozionul Cibernetică și consonantică “Orizontul ciberneticii
românești în perspectiva revoluției științifico-tehnice contemporane” (prima
ediție), 27-28 octombrie 1983, Iași
 Anul 1983 – A II-a Conferință Națională de Cibernetică – “Cibernetica în slujba
dezvoltării economico-sociale a țării” (comunicări științifice), 5-8 octombrie
1983, București
 Anul 1983 – Al VI-lea Simpozionul Moștenirea Ștefan Odobleja – “Mehedinți.
Cultură și civilizație”, 3-4 decembrie 1983, Drobeta- Turnu Severin
 Anul 1984– Alexandru Surdu, Introducere în logica rezonanței, Prefață de
Constantin Noica, Editura Scrisul românesc, Craiova, 1984, 205 pag.
 Anul 1984 – Al VII-lea Simpozionul Moștenirea Ștefan Odobleja – “Mehedinți.
Cultură și civilizație”, 1-2 decembrie 1984, Drobeta- Turnu Severin
 Anul 1984 – Constantin Negreanu, Ștefan Odobleja – copilăria și anii de școală,
în “Danubius” (supliment al revistei “Orizont”), Timișoara, anul I, ianuarie 1984,
p. 8
 Anul 1985 – Al VIII-lea Simpozionul Moștenirea Ștefan Odobleja – “Mehedinți.
Cultură și civilizație”, 4-5 Mai 1985, Drobeta- Turnu Severin
 Anul 1985 – A III-a Conferință Națională de Cibernetică – “20 de ani de la
Congresul IX PCR. Cibernetica și informatica în slujba dezvoltării economoco-
sociale a țării” (comunicări științifice), 3-4 octombrie 1985, București
 Anul 1984 – Constantin Negreanu, Ștefan Odobleja – anii de studenție, în
“Danubius” (supliment al revistei “Orizont”), Timișoara, anul I, februarie 1984,
p. 9
 Anul 1985 – Constantin Negreanu, Ștefan Odobleja – poezii de tinerețe, în
“Manuscripum”, anul XVI, nr. 2, 1985, p. 101
 Anul 1986– Al IX-lea Simpozionul Ștefan Odobleja, fondatorul ciberneticii

generalizate – “Mehedinți. Cultură și civilizație”, 9-11 Mai 1986, Drobeta-
Turnu Severin
 Anul 1986 – Concursul interjudețean de creație tehnico-științifică “Ștefan
Odobleja“, 16-17 Mai 1986, Drobeta- Turnu Severin
 Anul 1986 – Simpozionul Cibernetică și consonantică “Contribuții românești la
dezvoltarea științei – precursori, întemeietori și promotori ai ciberneticii” (a II-
ediție), 13-15 iunie 1986, Iași
 Anul 1986 – Constantin Negreanu, Ștefan Odobleja – pagini inedite, Editura
Scrisul Românesc, Craiova, 1986
 O serie de articole în publicațiile: “România liberă”, “Săptămâna”, “Flacăra”,
“Orizont”, “Magazin”, “Contemporanul”, “Tribuna României”, “Studii și
cercetări de calcul economic și cibernetică”, “Viitorul social”, “Opinia
studențească”, “Ramuri”, “Danubius”, “Încercări” (revista elevilor Liceului din
Streaia)
 Revista “Școala Mehedințeană”, în cele 11 numere ale acestei publicații au
apărut 4 articole semnate de dr. Ștefan Odobleja (dintre care unul postum), și 22
de studii și articole despre opera savantului
 Marian Nencescu, Ștefan Odobleja și „legile reversibilității”, Revista Curtea de

la Argeș, anul VI, nr. 12 (61), decembrie 2015
http://www.curteadelaarges.ro/arhiva/VI_12_61/VI_12_61.pdf
Conclusions
The ideas of the “Great lonely person” who was the Romanian scientist Stefan Odobleja
could not impose themselves because – as we have previously shown – he was not lucky
to enjoy any scientific community, a strong enough institution and a favorable social
context, as well [2]:
The reversibility law (feedback) is present at the interpretation of all the domains that
Stefan Odobleja approached.
Examples (The examples might continue):
 Psycho-physiology: “The intellectual exercise develops the brain and its

development incites to the development of the intelligence”;
 Psycho-pathology: “Between the cerebral structure and the cerebral function,
between the cerebral pressure and mental disorder there is reversibility and
reciprocity of determination, The lesion produces disorder and the mental
disorder produces lesion”;
 Language: “The image evokes the spoken word; in its turn, the spoken word
evokes the image”;
 Sociology: “The functioning of a society determines its structure but (the
structure) influences, in its turn, upon the functioning”; philosophy: “Any
philosophy is the crop of the past experience, in its turn any philosophy
determines the experiments and behaviors in future”;
 Aesthetics: “Art is the product and the expression of the individual and society
which comprises him; in is turn, art influences the individual and the society”.
References
 [1] BDM Soft (2015): CHC61 Competition, Odobleja precursor al Ciberneticii IEEE
Computer Society’s Web Programming Competition Unsung
Heroes,http://www.bdmsoft.com/ieeecontest/index1.php, accessed 2017
 [2] Nicolae Jurcău (1998): “Two Specialists in Cybernetics: Stefan Odobleja and Norbert
Weiner. Common and Different Features”, Twentieth World Congress of Philosophy, in
Boston, Massachusetts from August 10-15, 1998, Boston University
http://www.bu.edu/wcp/MainComp.htm, accessed 2017
 [3] Ştefan Lăpădat (2003): “Ştefan Odobleja, întemeietorul ciberneticii teoretice
generalizate“, Camera Deputaţilor,
http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=5543&idm=1,41&idl=1(Romanian)
 [4] Colectiv (1979): „Precursori români ai ciberneticii“, Editura Academiei României
(Romanian)
 [5] Colectiv (1981): „Odobleja between Ampere and Wiener“, Editura Academiei
Române
 [6] John von Neumann (1945): EDVAC Report 1945, The John von Neumann
Architecture of Computer Systems, http://www.wps.com/projects/EDVAC/, accsessed
2017
 [7] Ștefan Odobleja (1935): „La Phonoscopie“ Ed. Gaston Doin & Cie, Paris
 [8] Ștefan Odobleja (1938, 1939): “Psychologie consonantiste“, Paris: Publishing House
Librairie Maloine
 [9] Ștefan Odobleja (1983): Cybernetique generale. Psychologie Consonantiste, Sciences
des Sciences, St. Odobleja – 1938 Editions Nagard, 875 p., Montreak-Paris-Lugoj-Roma-
Pelham N.Y
 [10] Ștefan Odobleja (1982): Consonantist Psychology (first published in French),
Scientific and Encyclopaedic Publishing House (Romanian)
 [11] Ștefan Odobleja (1978), Psihologia consonantista și cibernetică. Editura “Scrisul
Românesc”, Craiova
 [12] Ștefan Odobleja (1984, 2003): Introducerea în logica rezonanţei, Scrisul Românesc
Craiova, 1984 (ed. I), 2003 (ed. II) (Romanian)
 [13] Ștefan Odobleja Jr. (2013): “Tatăl meu era un vizionr, un om al viitorului”
(Romanian), http://www.gds.ro/Actualitate/2012-07-
14/Stefan+Odobleja+Jr.%3ATatal+meu+a+fost+un+vizionar%2C+un+om+al+viitorului/
, accessed 2017
 [14] British Medical Journal (1936) Mar 14; 1(3923): 531–
534, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2458113/pdf/brmedj06831-
0019b.pdf, accessed 2017
 [15] Br Med J. (1936) Apr 25; 1(3929): S189–S248. Book of British Medical
Association, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2458392/pdf/brmedj06837-
0049.pdf, accessed 2017
 [16] Dan G. Siposan, Octavian Florin Aliu (2014): “Adjusting the light in the limit
conditions of consciousness by the means of ascending reticular activating system
(ARAS) and of subordinated systems Part 1: Introduction and Aims”, Laser Therapy.
2014 Mar 27; 23(1): 31–40. accessed 2017
 [17] Marcus Solomon (2014): “10 nevoi umane”, https://hyperliteratura.ro/10-nevoi-
umane-solomon-marcus/, accessed 2017 (Romanian)
 [18] Marcus Solomon (2015): “Cît de greu e să fii om!”, Convorbiri Literare, Uniunea
Scriitorilor, http://convorbiri-literare.ro/?p=4911, accessed 2017 (Romanian)
 [19] Alexandru Surdu (2013): “Ștefan Odobleja – logica rezonanţei”, http://www.art-
emis.ro/stiinta/1568-stefan-odobleja-logica-rezonantei.html , accessed 2017 (Romanian)
 [20] Wobbe Vegter (2009): CyberHeroes,
http://wvegter.hivemind.net/abacus/CyberHeroes/Odobleja.htm, accessed 2017
 [21] Marin Vlada, Adrian Adăscăliţei (2012): “2012 The Alan Turing Year – de la
maşina Enigma şi testul Turing la Inteligenţa Artificială”, In Lucrările celei de-a X-a
Conferinta de Invatamant Virtual, Editura Universității din București, ISSN 1842-
4708, 2012, pag. 41-51 (in romanian)
 [22] Marin Vlada (2010): New Technologies in Education and Research. Models and
Methodologies, Technologies and Software Solutions, LAMBERT Academic Publishing,
ISBN 978-3-8433-6391-4
 [23] Norbert Wiener (1948): “Cybernetics, or Control and Communication in the Animal
and the Machine” Cambridge: MIT Press
 [24] Norbert Wiener (1972): Sunt matematician. Editura Politica, București (Romanian)
 [25] Norbert Wiener (1966): Cibernetica sau știința comenzii și conducerii la ființe și
mașini, Editura științifică, București (Romanian)
ACTIVITATEA&OPERA
Home Ștefan Odobleja Activitatea & Opera
“Logica este o aplicație a psihologiei, de aceea un Tratat de psihologie ar trebui să

cuprindă 20-30 de volume” Dr. Ștefan Odobleja (“Psychologie consonantiste“, Paris,
1938-1939) – detalii: acad. Alexandru Surdu, Ştefan Odobleja – logica rezonanţei,
https://www.art-emis.ro/stiinta/stefan-odobleja-logica-rezonantei
“Dacă numai matematicienii au stilul prezentării lucrărilor

științifice prin precizare de “Definiții“, găsim acest stil și la dr.
Ștefan Odobleja, el nefiind matematician, ci medic ce s-a
ocupat de studiul și cercetarea proceselor din corpul uman
coordonate de mintea omului. Din punctul de vedere al
Psihologiei, dr. Odobleja a arătat că orice cunoștință privind o
oarecare problemă (lucru, noțiune, nume, subiect, clasă, lege)
poate și trebuie să se încadreze într-una din cele 2 rubrici:
Definiție și Diviziune. Fiecare clasă comportă legi. Fiecare
teorie comportă aplicații practice. Astfel, a ajuns la definirea
celor 9 legi universale, printre ele fiind legea reversibilității /
cercului vicios, feed-back” Conf. dr. Marin Vlada,
Universitatea din Bucureşti, membru titular CRIFST (Comitetul Român de Istoria şi
Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii), Academia Română
Lucrări științifice – articole și cărți (Opera științifică)
 1928 – „Accidentele de automobil. Studiu medico-legal”, Facultatea de Medicină

din București, Teză de doctorat, Tipografia „Avântul“, București
 1928 – „Procedeu practic pentru a împiedica aburirea oglinzilor laringoscopice”,
Revista sanitară militară, nr. 11-12, 1928
 1928 – „Atitudinea corpului și secreția sudorală”, Buletinul medico-terapeutic,
București, 1928
 1929 – „Metodă de transonanță toracică”, Buletinul medico-terapeutic,
București, 1 mai 1929 (în care formulează așa-numita lege a reversibilității-
feedback)
 1929 – „Aplicațiile gravitației în terapeutică”, Revista sanitară militară, nr. 4,
1929
 1935 – „La Phonoscopie”, 1935, tipărită la imprimeria “Corvin” din Lugoj și
difuzată de librăria “Gaston Doin” din Paris. Prima sa carte, a fost dedicată
fratelui său mai mare, Dumitru (“În memoria fratelui meu, Dumitru Odobleja, îi
dedic această carte” – București, 1 decembrie 1934), care l-a îndemnat să urmeze
medicina și să scrie cărți (Cartea a fost premiată cu “Premiul General Dr. Papiu
Alexandru” pe anul 1935)
 1935 – „La phonoscopie, nouvelle methode d’exploration clinique”, Editura
Gaston Doin din Pari, 1935 (care plasează fonoscopia printre cele mai eficiente
metode de diagnosticare)
 1936 – „Fonoscopia și semiologia acustică”, Revista sanitară militară, nr. 2, 1936
(Fonoscopia a fost distinsă cu premiul „Medic general doctor Papiu Alexandru”)
 1937 – „Demonstration de phonoscopie”, Lucrare științifică la cel de-al IX-lea
Congres Internațional de Medicină și Farmacie Militară, București (clucrarea este
primită cu mult interes de doctor W.S. Bairbridge, șeful delegației americane.
Distribuie cu acest prilej, participanților la Congres, un prospect în limba
franceză anunțând apariția lucrării: „Psychologie consonantiste” (1938-1939).
Coincidență sau nu, cei doi medici militari americani, ulterior – după anul 1940,
au fost incluși în echipa de cercetare a matematicianului american Norbert
Wiener – considerat azi părintele ciberneticii)
 1938 – „Psychologie consonantiste I”, volumul I, Editura Maloine, Paris, 1938
 1938 – „Teoria și practica”, revista “Spirit militar modern“, nr. 1/1938
 1939 – „Psychologie consonantiste II”, volumul II, Editura Maloine, Paris, 1939
(ambele volume au în total 800 pag. și peste 300 de scheme și figuri)
 1939 – „Cantitate și calitate”, revista “Spirit militar modern“, nr. 5-6/1939
 1939 – „Simetria și dualismul războiului”, revista “Spirit militar modern“, 1939
 1941 – EVENIMENTE. În revista ˮSpirit militar“, C. Atanasiu anunța în ianuarie
1939 apariția cărții lui Odobleja. În “Psyhological Abstractˮ, U.S.A., nr. 1 din
ianuarie 1941, vol. XV, pag. 59-60, în 27 de rânduri, S.M. Strong recenzează
lucrarea. Strong recunoaște că nu a citit lucrarea dar a văzut-o anunțată în alte
publicații (!). Această informație este atestată de înștiințarea cu nr. 4614 din iulie
1976 de către M.A.E.
 1978: „Psihologia consonantistă și cibernetica”, Editura Scrisul Românesc,
Craiova, 1978 (prefaţă de Mihai Golu)
 1982: “Psihologia consonantistă”, ediția în limba română a sintezei ciberneticii

generalizate, publicată la Paris în anii 1938–1939, traducere P. Iacob, studiu
introductiv de prof. dr. Mihai Drăgănescu, conf. dr. Pantelimon Golu, Editura
Științifică și Ecciclopedică, București, 1982, 680 pag.
 1993: ODOBLEJA – Apariția ciberneticii pe pământ românesc, o evaluare făcută
de Iosif Constantin Drăgan, București, 1993
 2003: Introducere în logica rezonanței: scrieri inedite, Editura Scrisul românesc,
Craiova, 2003
 2003: Psihologia consonantistă și cibernetica, Editura Scrisul românesc, Craiova,
2003
 2003:Hinoveanu, Ilarie – Ştefan Odobleja: între “aventura ştiinţifică” şi patimile
glorificării, Editura Scrisul românesc, Craiova, 2003
 2013: Alexandru Surdu (2013): “Ștefan Odobleja – logica rezonanţei”,
http://www.art-emis.ro/stiinta/1568-stefan-odobleja-logica-rezonantei.html (In
Romanian)
În decursul vieţii, dr. Ştefan Odobleja a practicat medicina şi a scris importante lucrări
despre Cibernetică și Psihologia consonantistă (Psihologia consonantistă este
“Cibernetica lui Odobleja”) . Cine va studia lucrările sale va observa o rigurozitate și
ordine în prezentarea conceptelor și termenilor, descrierea clară și precisă a fenomenelor
și proceselor studiate. Dacă numai matematicienii au stilul prezentării lucrărilor științifice
prin precizare de “Definiții“, găsim acest stil și la dr. Ștefan Odobleja, el nefiind
matematician. EXEMPLU. “Definiție. Limbajul este corelativul gândirii: el este gândirea
exteriorizată. E o consonanță ideo-motorie, o traducere reactivă a gândirii. “O experiență
prezentă care ne sugerează posibilitatea unei experiențe posibile” (Taine). El reprezintă
anumite senzații împreunate cu anumite sunete” (Ștefan Odobleja, Psihologia
Consonantistă, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982, pag. 454). Pentru
studiile sale în conceperea celor 2 volume din “Psychologie consonantiste“, Paris, 1938-
1939 s-a documenatt studiind aproape 1000 de titluri apărute în perioada 1800-1937.
Din CONCLUZII GENERALE la cele două volume (“Logica este o aplicație a

psihologiei“, de aceea un Tratat de psihologie ar trebui să cuprindă 20-30 de volume):
 Rațiunea de a fi a capitolelor “Știință”, “Științele fizico-chimice”, “Științele

matematice”, “Biologie”, “Economie politică” și “Filozofia” este o rațiune
logică: ele sunt aplicații ale logicii, – ea însăși fiind o aplicație a psihologiei.
 Pentru a demonstra dualitatea riguroasă și indiscutabilă a spiritului., noi am
redus toate grupele de cunoștințe privind orice noțiune la următoarele două
rubrici: Definiție și Diviziune. Orice cunoștință privind o oarecare problemă
(lucru, noțiune, nume, subiect, clasă, lege) poate și trebuie să se încadreze într-
una din cele 2 rubrici: Definiție și Diviziune. În cele 2 rubrici principale se pot,
desigur, distinge subdiviziuni subordonate, dar niciodată coordonate. Pe de altă
parte, procedeul nostru de expunere nu trebuie generalizat (e un procedeu de
studiu din punct de vedere psihologic). În alte domenii el trebuie să cedeze locul
oricărui alt punct de vedere mai adecvat.
 Fiecare clasă comportă legi. Fiecare teorie comportă aplicații practice. Obligați
de sistematizarea pe care am adoptat-o, a trebuit să studiem separat: 1. clasele,
2. legile și 3. aplicațiile practice. Ele pot fi, totuși, studiate și intr-un alt mod: la
fiecare clasă sau teorie legea sa și aplicațiile practice.
 Mașina psihică, așa cu, am demontat-o și am remontat-o, poate ea oare să
funcționeze? Se pot oare fabrica idei cu o asemenea mașina? Poate fi ea folosită
în mod avantajos? Poate fi ea ajutată în funcționarea sa? Partea a doua a cărții
răspunde afirmativ la aceasta: proba practică pare să fi reușit pe deplin.
Ştefan Odobleja – logica rezonanţei, o fundamentare a ştiinţelor pe baza psihologiei
“În Psihologia consonantistă Odobleja încercase o fundamentare a ştiinţelor pe baza

psihologiei. Nu era vorba însă de o psihologie în sensul curent al cuvântului, ci de una
redusă la elementele sale esenţiale, referitoare, în primul rând, la componentele ei
raţionale. Încă de pe atunci, Odobleja, supunând psihologia unei analize riguroase,
ajunsese la concluzia că logica ocupă un loc privilegiat: ea este atât parte a psihologiei,
ca teorie a gândirii, cât şi metodă de studiu al acesteia, că ea merită, cu alte cuvinte, o
atenţie specială. În Psihologia consonantistă Odobleja se referă pe larg şi aplică
operaţiile logice: definirea, analiza şi sinteza, clasificarea şi diviziunea. Se remarcă însă
modul original în care le utilizează. Definirea, de exemplu, nu se face în stil clasic, prin
gen proxim şi diferenţă specifică, dar nici prin echivalenţa de tip logico-matematic. Cu
ajutorul acestor operaţii, Odobleja ajunge la stabilirea relaţiilor esenţiale dintre
conceptele ştiinţifice, exprimabile sub forma legilor – a cunoscutelor legi de rezonanţă
sau consonanţă. Acestea erau, pe scurt vorbind, premisele logice ale psihologiei
consonantiste. Posibilitatea mecanizării proceselor gândirii, concretizate în domeniile
ştiinţifico-consonante, era o consecinţă firească a analizei lor logico-psihologice”. Acad.
Alexandru Surdu, https://www.art-emis.ro/stiinta/stefan-odobleja-logica-rezonantei
Primul început pentru lupta în recunoașterea internațională a operei lui Ștefan

Odobșleja – Comunicare științifică “Cybernetics and Consonantal Psychology” la
The Third International Cogres of Cybernetics and Systems, Bucharest, Romania, August
25-29, 1975 (ASE București).
Anul 1975 – Comunicare științifică “Cybernetcs and Consonantal Psychology” la The

Third International Cogres of Cybernetics and Systems, Bucharest, Romania, August 25-
29, 1975 (ASE București). Lucrarea a apărut în Proceedings of Congres (editors J. Rose-
UJ and C Bilciu-Romania), Vol. II, section 5 (Communications, Education and
Infpormatics), SPRINGER-VERLAG Berlin, Heidelberg, New York. DETALII la adresa
– https://odobleja.ro/wp-content/uploads/2020/07/Vlada-Vol-II-399-410.pdf . În anul
1975, la al III-a Congres Internațional de Cibernetică, desfășurat la București (Academia
de Studii Economice -ASE) a prezentat comunicarea „Cibernetica și Psihologia
consonantistă”, tipărită în lucrările Congresului (Springer Verlag, 1976), pregătind și o
carte pe această temă, publicată postum (Editura Scrisul românesc, Craiova,1978).
Ștefan Odobleja: A Scientific Visionary, precursor of Cybernetics and Artificial

Intelligence
dr. Ştefan Odobleja, “CIBERNETICA ŞI PSIHOLOGIA CONSONANTISTĂ”,

Congresul Internaţional de Cibernetica şi Sisteme, ediţia a III-a Bucureşti, 25-29
august 1975
Lucrare prezentată de dr. Ştefan Odobleja la Congresul Internaţional de Cibernetica şi
Sisteme, ediţia a III-a Bucureşti, 25-29 august 1975, editori şefi: J. Rose, director general
WOGSC (Anglia); C.Bilciu, director Laboratoarele de cibernetică economică,
reprezentant A.E.S. (România); Editori asistenţi:E.Nicolau, C. Bălăceanu, V. Pescaru, M.
Botez, C. Corduneanu, P. Constantinescu, C.V.Negoiţă, M.Petrescu, T. Ionescu, A.
Gheorghe, I.P. Zamfirescu
Autorul prezintă legătura dintre conceptele de bază ale ciberneticii şi ideile prezentate pe
larg în cartea sa ,,Psihologia consonantistă”, Paris, 1938-1939. Psihologia consonantistă
priveşte creierul ca o maşină de gândire; se procedează la analiza gândirii într-un mod
mecanic, modern şi separă distinct cele două categorii primordiale (chestiune psihologică
şi dinamică), în special insistând asupra ultimei. Alte atribute sunt după cum urmează :
a) nu se limitează numai la descrierea aceea ce creierul conţine, şi nu se limitează la

studiul gândirii minţii naturale, dar sugerează o tranziţie de la analiză la sinteză; îşi
extinde preocupările sale la gândirea instrumentală, artificială şi gândirea mecanizată.
b) Analizează gândirea pe modelele de maşini, în scopul de o mecaniza şi de a construi
maşini.
c) Este o ştiinţă de maşini de informare atât naturale cât şi artificiale.
d) Este permanent preocupată de mecanizarea gândirii.
e) Se încearcă să facă acest lucru parţial în domeniul metodologiei, un fel de ,,mini-
mecanizare” pe o scară pilot a plantelor.
f) Se anticipează maşini artificiale de gândire şi se prevede aspectul lor.
g) Se furnizează model psihologic pentru cele de mai sus.
h) Oferă principii, metode, modalităţi de realizare (circularitate, binaritate, dihotomie, o
selecţie prin acorduri, memorie electromagnetică, gândire electronică, automatisme),
indică direcţiile spre scopul propus.
i) Ea nu numai că furnizează anumite idei izolate, dar aceste idei au fost deja reunite şi
asamblate, în care psihologia conţinea şi s-a alăturat construcţiei de maşini de gândire
naturale.
Ideile de mai sus sunt implicate în concepte care au dus la calculatoare
 Psihologia consonantistă nu se opreşte la a dezvălui circularităţi dinamice,

psihologice, generalizate, dar se trece de la descriere la realizare, la expunere, la
aplicare, de la analiză la împlinire, sugerând utilizarea feebback-ului, a legii
reversibilităţii, pentru scopuri utilitare, printre altele, pentru realizarea tehnică a
gândului artificial, în afara altor sugestii în tehnologie: ,,este o consecinţă a
legii reversibilităţii care ne permite să mecanizăm gândirea, pentru a atinge
gândirea artificială sau provocată … datorită reversibilităţii psihofizice putem

materializa şi mecaniza actul de creaţie. O putem crea în mod artificial şi
instrumental”.
 Psihologia consonantistă a relevat importanţa mecanismelor duale, binare şi
dihotonice atât în psihologie cât şi dincolo de ea, în toate ştiinţele. A sugerat şi a
aplicat ca o altă esenţială pentru mecanizarea gândirii, împreună cu
circularitatea. În locul logicii pe baza lui 3, acesta a propus şi a schiţat o logică
pe baza lui 2. Acesta a dezvăluit, de asemenea, rolul important al acordurilor şi
dezacordurilor de consonanţă şi disonanţă, precum şi de selecţie, prin rezonanţă,
în maşina de gândire naturală,care de altfel a constituit, de asemenea, un model
care urmează să fie imitat pentru realizarea gândirii artificiale. În plus, a
relevat rolul acordurilor în structura generală a tuturor ştiinţelor.
<1977 iulie 19> Dr. Ștefan Odobleja aduce în atenția ing. Stelian Bajureanu
apropierea Congresului de cibernetică de la Amsterdam despre care voia să se
informeze dar spre care privea cu scepticism din cauza sănătății și a amânărilor
celor de la Craiova în tipărirea cărții, singura bucurie a momentului fiind că i se
instalase lumina electrică în casă.
“Domniei Voastre îi datorez acceptarea și prezentarea mea la Congresul de la București

și tot Domniei Voastre vin a mă ruga să mă informați și pe mine despre cel de la anul
viitor. Intenția mea ar fi să mă înscriu cumva în colaborare, dar să nu particip personal
(comunicarea să fie prezentată de altcineva). Nu mă informez la A.S.E. fiindcă cei de
acolo m-au jignit obligându-mă să retractez prioritatea mea. Îi am, deci, acum,
adversari. Ba poate chiar ei fac pe cei mai supărați, pentru că am îndrăznit a mă plânge
de comportarea lor și lui J. Rose. Am supărat și pe Zamfirescu, și pe Bilciu, și pe E.
Nicolau, și pe Milcu – cozile de topor. Mă tem că nici nu vor mai publica deloc
comunicarea mea din 1975. Sau o vor masacra.”
A doua luptă pentru recunoașterea internațională – Lucrare științifică la al IV-lea

Congres Internațional de Cibernetică de la Amsterdam – Olanda (21-25 august
1978), o nouă comunicare „Diversitate și unitate în Cibernetică”, care a fost
prezentată de ing. dr. Stelian Bajureanu și obține recunoașterea internațională de
precursor al ciberneticii. B.H. Rudall de la University of Wales.
Anul 1978 – În anul 1978, deoarece boala l-a reținut – în ianuarie 1978 i se aprobă 70 de
dolari pentru deplasarea la Amsterdam (se stinge din viață la 4 septembrie 1978) să
participe la al IV-lea Congres Internațional de Cibernetică de la Amsterdam – Olanda
(21-25 august 1978), trimite o nouă comunicare „Diversitate și unitate în Cibernetică”,
care a fost prezentată de ing. dr. Stelian Bajureanu și obține recunoașterea internațională
de precursor al ciberneticii. B.H. Rudall de la University of Wales, care a prezidat
sesiunea, spunea: „Lucrarea dr. Odobleja a fost foarte bine primită … S-a exprimat un
mare interes și apreciere față de Psihologia consonantistă”.
<1977 august13>[1]. Dr. Ștefan Odobleja îi mulțumește ing. Stelian Bajureanu

pentru lămuririle date despre Congresul de la Amsterdam, la care dorea să participe
cu o comunicare scurtă și modestă ca pretenții, în pofida faptului că aflase din
recenzia lui Strong despre difuzarea lucrării sale din 1938-1939, îl informează
despre intențiile forurilor de stat de a-l recompensa, despre citarea de către M.
Drăgănescu într-o revistă a vremii, despre o lucrare plănuită în legătură cu
precursorii români ai ciberneticii și tipărirea Analelor Congresului de la București,
despre unele înlesniri de trai acordate de autorităților locale și, în fine, din nou
despre eventualele dificultăți în a fi acceptat la Congresul de la Amsterdam.
Stimate și Iubite D-le Ing. Bajureanu,
Vă mulțumesc nespus de mult pentru lămuriri și pentru încurajare. Voi căuta să pregătesc
un text cât mai scurt și cât mai modest ca pretenții. De ex. ”O contribuție
necunoscută/ignorată la apariția ciberneticii” (“Cibernetica românească din 1938“ ar
provoca poate șocuri și leșinuri). Cred că v-am informat că, după ce la Academie în
24.IV.975 s-a spus că Ps. cons. nu a parvenit la urechile nimănui (nici la urechile lui
Wiener, nici la urechile doctorului Rosenblueth), niște buni români (mai români chiar
decât Edm. Nicolau, C. Bălăceanu & Co.) mi-au prezentat copie la xerox după o recenzie
din ianuarie 1941 semnată de I.M. Strong de la Howard și apărută în vestita,
internațională, “Psyhological Abstracts”, revistă de referate ce apărea lunar în circa 700
pagini. Era recenzată acolo pe vreo 30 rânduri ”Psychologie consonantiste“, 2 vol., ed.
Maloine etc. După alte recenzii (original not seen) – spunea autorul – deci prin 1939 și
1940 circulau în lumea științifică și alte recenzii. Totul era în engleză. Exclus ca
neurofiziologul dr. Rosenblueth, sau W. Cannon, sau McCulloch și deci și N. Wiener,
convertitul matematician la psihologie, să nu fi citit recenzia din 1941 (dar probabil și
alte recenzii anterioare, deci probabil și cartea în original; erau, doar, specialiști și doreau
să ajungă ciberneticieni). Această piesă, multiplicată în 300 ex., n-o voi divulga, ci o voi
distribui, ca surpriză, celor din sală. Împreună cu cartea ce trebuie să apară la Craiova.
Dr. Cezar Buda mi-a promis că mă anunță, dar eu nu am primit anunțarea. Deci: sau D-
sa a uitat sau răuvoitori mafioți au interpretat scrisoarea D-sale. Credeam că încă nu a
vorbit.
Ca să fiu acceptat la Congres, voi da ceva cât mai inofensiv, urmând ca lupta cea mare să
fie dată în ședință și în culise. Dacă voi fi sănătos, voi merge și eu, dar chiar și atunci aș
prefera ca prezentarea să fie făcută de către Dv., cel mai entuziast român din Moldova și
în prezent și din Muntenia (cu capitala la Argeș și Pitești). Eventual în colaborare cu D-l
Prof. Cezar Buda, care ar veni cu greutatea prestigiului D-sale. Eu fie că nu aș apărea, fie
că aș apărea doar la sfârșit (ca o fantomă finală), poate luând parte și la discuții și astfel
prelungind timpul de expunere prin vreun adaos sau completare. (Visuri. Deocamdată să
văd dacă trăiesc până atunci și dacă voi suporta trenul, că eu cu avionul nu vreau să
călătoresc).
Nu v-am spus, cred, că Academia m-a propus (în aprilie) la titlul de “om de știință
emerit” (ce urma să-l acorde Ministerul Învățământului) și la pensia de 4000 (ce urma s-o
dea Ministerul Sănătății). Mehedințiul a susținut propunerile, dar până acum nu s-au
realizat și nu se știe nimic: au fost respinse? Sunt în dezbatere? Sunt speranțe? A

intervenit opoziția? Prof. Mihai Drăgănescu m-a relevat în ”Problemele păcii și ale
războiului“ (pag. 230 sau așa ceva) și aranjează traducerea în 1978 a cărții din 1938 (vol.
I aproape integral și ceva selecțiuni din vol. II).
Va apărea în acest an la Academie o carte cu precursori români ai ciberneticii

(Danielopolu, Postelnicu și eu), dar mi se pare că e doar o reeditare a unor articole mai
vechi. Eu voi figura umbrit. Se spune că e bine și așa. Nu știu nimic de “Analele
Congresului“ ce trebuiau să apară acum în iulie – august (vol. III în care e comunicarea
mea trunchiată). Aș fi vrut să am 100 – 200 extrase, pe care le-aș distribui Congresului
din 1978, poate. Să fac o cerere? Zamfirescu e omul care va căuta să saboteze acea
pretenție a mea. Ar trebui intervenție prin om influent.
La “Litera” aș putea tipări altceva – tot o completare mai polemică la studiul de la

Craiova. Dar banii – avansul? Și pe urmă cred că și acolo trebuie să stai la rând cu anii.
Eventual, ați putea semna Dv. (fie singur, fie cu D-l Prof. Buda) un astfel de studiu, o
expunere – pledoarie – al cărei material ideatic vi l-aș putea furniza eu, prelucrarea, stilul
și entuziasmul fiind ale Dv. (Eu nu aș figura cu nimic). Mă iertați dacă pretind prea mult.
Mă surprinde că și Dv. la Congresul de acupunctură v-ați lovit de același coleg al Dv. de
inginerie – Zamfirescu, și de Bilciu.
Conducerea locală mi-a făcut rost și de o butelie (cu plata reală). Mi s-au acordat și alte
ajutoare, așa încât de Mehedințiul meu sunt foarte mulțumit, mai ales că mi se promit și
în continuare ajutoare. Am fost încântat și de atitudinea de acum de la Academie. Mi-a
părut nespus de rău de dispariția D-rului …[2] o atitudine total opusă celei manifestate la
4.IV.1975 de alți academicieni. Spuneți că ”dacă Dv. reușiți să mergeți la Congres…“.
Nu sunteți nici Dv. siguri? De cine depinde aprobarea? De Dr. J. Rose? De acceptarea
comunicării Dv.? Sau de vreun comitet român care organizează și triază participarea? Ce
gratuități se acordă și ce se plătește de către participant? Drumul se face pe socoteala
participantului?
Dacă nu reușesc să predau articolul până la 31 oct. 1977, sunt eliminat de la Congres? Mi
se poate acorda amânare până în aprilie 1978? Sau acelea sunt concesii ce se fac
favoriților? Cum văd, se cer 3 serii de texte: de 50 cuvinte, de 500 cuvinte, de 300 de
cuvinte. Cum văd, autorul trebuie să se clasifice el singur la o secție. Eu deci trebuie să
mă încadrez exact la subiectul tratat pe profilul unei secții, la News cib.? Artificial
Intelligence? Sau la Forum “Science and Society”? Problema mea se referă la istorie (dar
istoria nu e prezentă). La Amsterdam nu mai am protectori români, ca la București. Cred
că trebuie să trimit textul și la dr. J. Rose și la van der Zouwen (dar aici ar trebui să mă
încadrez în ”Social Systems“.
Am scris urgent de la poștă și de aceea așa de înghesuit. Trimitem pe cont propriu sau
prin C. Bilciu? Sau asociați, mai mulți? Trimit recomandat direct lui J. Rose? Nu va
escamota textul meu? Multe probleme. Încă odată vă mulțumesc. Și vă urez sănătate și
voie bună și același nivel ridicat de înaltă tenacitate …[3].
Arhiva personală ing. Ștefan Odobleja, copie, 4 p.
[1] Data poștei (n.n. – T.R.).
[2] Lipsă text (n.n. – T.R.).
[3] Lipsă text (n.n. – T.R.).
<1977 septembrie 21>[1]. Dr. Ștefan Odobleja îi trimite ing. Stelian Bajureanu
rezumatele comunicării pentru Congresul de la Amsterdam și-l informează cu privire
la problemele de sănătate (anexă: rezumatul “Diversitate și unitate în ciberneticăˮ).
Stimate D-le Ing. Bajureanu,
Trimit urgent textul rezumatelor [2] (de 50 și 500). Articolul in extenso (5000) nu e gata
terminat, dar până în aprilie am timp. Dacă poșta merge corect, scrisoarea mea vă parvine
vineri, cel târziu sâmbătă și aveți timp de reflectare și sugestii. Am evitat să ofensez cu
ceva pe Rose și N.W. Mi s-ar respinge fără doar și poate. Aș mai avea un proiect (a doua
comunicare, dacă e voie) măsurători logice, la care dau și măsura în față ca fiind de fapt
f. apropiată de logică și ale ei diviziuni etc. Sper să recurgem la unele englezoaice locale,
pentru traducere.
Vă aștept cu multă nerăbdare (eu mă lăsasem pe tânjală). Cu toată aleasa afecțiune ce vă

port.
Al Dv. ss. Ștefan Odobleja
Voi mai pregăti unele variante pe alte teme. (Duc repede la poștă. Rog aduceți
rezumatele ce trimit).
<ANEXA 1> DOCTOR ȘTEFAN ODOBLEJA Drobeta-Turnu Severin, ROMÂNIA
DIVERSITATE ȘI UNITATE ÎN CIBERNETICĂ
În prezent, cibernetica este concepută și definită din diferite puncte de vedere, care duc
la confuzie, echivoc și inconsistență. Autorul încearcă o sistematizare și unificare a
concepțiilor existente într-o sinteză superioară. Ca bază catalizatoare se folosește
conceptul de conducere, care a determinat și denumirea ciberneticii.
Cibernetica este concepută de autor ca știința conducerii generalizate, care se ocupă de

conducere la animal și la mașini și în alte domenii (industrie, economie, societate etc.).
Conducerea în mașini este de dată relativ recentă față de conducerea la animal, care a
apărut odată cu viața și are o vechime de milioane de ani. Tot astfel știința despre
conducere la animal a apărut cu câteva mii de ani înaintea științei despre conducere la
mașini. Ea a inspirat și servit drept model pentru știința conducerii la mașini.
Autorul nu prezintă cibernetica ca o știință a conducerilor inferioare (chimice,

fiziologice etc.) pe care le întâlnim la ființele inferioare și pe care le studiază fiziologia.
El concepe cibernetica ca o știință a conducerilor superioare pe cale întâlnim la ființele
superioare și pe care le studiază neurofiziologia, în general, și psihologia (psihologia
cerebrală superioară) în special. Știința care studiază într-o perspectivă fizicistă și
tehnicistă psihicul și inteligența naturală (mintea și gândirea) și care a creat inteligența
artificială.
Cibernetica este privită ca o știință aplicativă și utilitară a conducerii, cu aplicare la:

construirea mașinilor de conducere artificială, mașinizarea gândirii, conducerea
gândirii artificiale și la conducerea cât mai naturală, cât mai mecanică și eficientă a
gândirii naturale (metodologie).
În continuare se arată mecanismul prin care s-a ajuns la cibernetica modernă, începând
cu psihologia asociaționistă și asocianismul fiziologic generalizat din secolul trecut. De
la psihologia reflexologică (care s-a intitulat la vremea sa “fiziologie cerebrală
aplicată”) se trece la fiziologia psihoanalitică (”psihoanaliză“). Prin psihologia
behavioristă (devenită și ea behaviorism generalizat la toate evenimentele lumii) se
ajunge la psihologia fizicistă și tehnicistă, care a avut vaste repercusiuni în tehnică și în
psihologie. Prin generalizarea și extrapolarea acestei psihologii se determină ulterior
ivirea ciberneticii moderne. Se lămuresc scopurile ciberneticii de realizare a gândirii
artificiale, perfecționarea prin metodă și mecanizare a gândirii naturale cât și toate
celelalte realizări ce au urmat în mod natural și obligat.
În încheiere se arată cum cibernetica privită prin prisma conducerii superioare și a

psihologiei devine mult mai cuprinzătoare, mai inteligibilă și mai clară. Privită astfel ea
poate cuprinde cu ușurință nu numai feed-back-ul și reglajul, dar și informația împreună
cu dinamica și procesele sale. Ea poate cuprinde știința conducerii în mașini și animale
inclusiv omul ca individ și societate, inteligența artificială și cea naturală, tehnica
psihologică, tehnica – perfecționată prin metodă – a gândirii naturale, adică
metodologia.
Metoda folosită are avantajul de a îngloba într-o concepție unitară diversitatea mare de
definiții și concepții actuale despre cibernetică
Dr. Ștefan Odobleja, Septembrie 1977 Drobeta-Turnu Severin, Strada Decebal nr. 72,
ROMÂNIA
<ANEXA 2> DOCTOR ȘTEFAN ODOBLEJA, Drobeta-Turnu Severin, ROMÂNIA

REZUMAT. DIVERSITATE ȘI UNITATE ÎN CIBERNETICĂ
Lucrarea este o încercare de sinteză a marii diversități existente de modalități de

concepere și definire a ciberneticii. Pentru atingerea acestui scop autorul privește
cibernetica prin prisma conducerii, inclusiv a conducerii superioare, de la animal și om
exercitată de către creier, și studiată de către fiziologia cerebrală superioară, respectiv
de către psihologie.
Dr. Ștefan Odobleja, Septembrie 1977, Drobeta-Turnu Severin, Strada Decebal nr. 72,
ROMÂNIA
<1977 octombrie 24>[3]. Dr. Ștefan Odobleja îl informează pe ing. Stelian

Bajureanu despre trimiterea către John Rose a rezumatelor comunicării pentru
Amsterdam și că aflase de ținerea unui alt congres de cibernetică la Namur (Belgia)
cu privire la care ar fi dorit să afle amănunte.
Stimate și Iubite D-le Ing. Bajureanu,
Mii de mulțumiri pentru epistolarele, pentru telegraficele, precum și pentru comestibilele

Domniilor Voastre felicitări. La rândul meu vă urez Domniei Voastre, Doamnei
Bajureanu și Domnișoarei pictorițe Gabi Bajureanu multă sănătate, voie bună și izbânzi
pe toate fronturile. Vă informez că am trimis rezumatele la J. Rose prin Oficiul de Calcul
local (filiala Institutului de informatică). Am trimis și cererea la CNST după indicațiile
Dv. Ieri am găsit la biblioteca județeană un prospect de la “Association Internationale de
Cybernetique ” A.S.B.L., cu sediul la Namur (Belgia). A tipărit 20 volume despre
cibernetică – a 1000 fr. belgieni volumul. Se ține și acolo un Congres în 1978- al 8-lea
(nu precizează data). Ar trebui luate informații mai exacte. Poate mai bine acolo decât în
Olanda, cu J. Rose. Președinte este Georges R. Boulanger, profesor la politehnica din
Mons și la Univ. Bruxelles. Acolo este admisă și limba franceză și cea engleză.
Dacă Academia ar avea în biblioteca ei acele volume, aș merge să le consult. Când am

fost, nu le-am găsit la fișier. Ce păcat că la Pitești nu este o editură! Fiindcă la Craiova
sunt mereu amânat, iarăși cu făgăduieli fără speranță. Va trebui folosită iar presa de mare
tiraj. Poate conveniți a semna câte un articol militant pe această temă. Aștept părerile –
obiecțiunile Dv. asupra textului meu.
Cu urări de bine, Al Dv. ss. Ștefan Odobleja

[2] Vezi Anexele
[3] Datat după Memoriul menționat în scrisoare (n.n. – T.R.).
<1977 noiembrie 4> John Rose îi scrie dr. Ștefan Odobleja cu privire la condițiile de
redactare a celor două versiuni ale rezumatelor comunicării pentru Congresul de la
Amsterdam.
WORLD ORGANISATION OF GENERAL SYSTEMS AND CYBERNETICS
PRESIDENT IN MEMORIAM: DR. NORBERT WIENER
DIRECTOR – GENERAL DIRECTOR FOR DR. JOHN ROSE (U.K.) EXTERNAL

AFFAIRS: PROFFESOR T.C. HELEY (U.S.A.) JR/JB 4.11.77
Dear Dr. Odobleja,
FOURTH INTERNATIONAL CONGRESS OF CYBERNETICS AND SYSTEMS
This ist o ackowledge the receipt of your paper on DIVERSITY &UNITY IN

CYBERNETICS (of about 500 words) to be presented at the above Congress (Section 22).
I have to inform you that paper has been accepted for delivery at the Congress. I look
forward to receiving the full-scale paper (cc. 3000 words) which must be prepared in
accordance with the procedure outlined in the Call for Papers.
Yours sincerely, ss., J. ROSE
GENERAL ORGANISER
The follwing are required:
1.
2.
3.
WHICH SECTION PLEASE?
Arhiva personală ing. Ștefan Odobleja, orig., 1 f.

“România a cunoscut o creștere continuă a potențialului ei științific și a contribuției

poporului român la știința mondială. Inteligența tehnico-științifică românească a
investigat încă din perioada de după primul război mondial aspecte cibernetice ale unor
bucle de reglaj în organismul uman (prof. Danielopolu) și a elaborat idei cibernetice
generale valoroase (Ștefan Odobleja), prefigurând apariția ciberneticii ca știință.” Prof.
dr. Mihai Drăgănecu, Academia RSR, Revista Știință și tehnică, 1978.
Interacțiuni psihosomatice. Sursa: N. Poescu, adaptare după Ștefan Odobleja (1982):

Psihologia consonantistă, Editura științifică și Enciclopedică, București, p. 425.
Despre începuturile informaticii mondiale și românești
Gabriel Sudan, Ștefan Odobleja, Grigore C. Moisil, Tiberiu Popoviciu, Victor Toma,
Wilhelm Löwenfeld, Iosif Kaufmann, Solomon Marcus, Sergiu Rudeanu.
Ciclul „Istoria Informaticii românești” – înțelegerea „fenomenului Informaticii

românești”
SOURCE: Marin Vlada, Priorități în Cibernetică, Informatică și Inteligența Artificială,
CNIV Romania, 2020 – http://www.c3.cniv.ro/?q=2020/prioritati
<După 1978>[1]. Notă informativă dată de Florian Vlădica în legătură cu situația

moștenirii științifice a savantului mehedințean Ștefan Odobleja.
Notă informativă. În legătură cu situația moștenirii științifice a savantului

mehedințean Ștefan Odobleja
În ultima vreme în unele ziare, publicații (Scânteia, Contemporanul, Flacăra, Săptămâna),

precum și în scrisori trimise unor foruri centrale politice și științifice s-au reluat discuțiile
în legătură cu valoarea din punct de vedere cibernetic a operei omului de știință
mehedințean dr. Ștefan Odobleja, decedat în toamna anului 1978. În general se
conturează două tendințe. Și anume:
– Tendința unor oameni de știință (în mod deosebit Edmond Nicolau) de a trece sub
tăcere meritele excepționale ale dr. Ștefan Odobleja, ca și când acesta nu ar fi existat,
evitându-se orice mențiuni despre el în studiile recente de specialitate ale acestora
– Tendința unui număr tot mai mare de oameni de știință, de cultură, a unor conjudețeni
de bună credință, de a pune în lumină contribuția deosebit de valoroasă a dr. Ștefan
Odobleja la fundamentarea ciberneticii ca știință și prin aceasta la dezvoltarea științei
românești și universale (academicianul M. Drăgănescu, oameni de știință ca Mihai Golu,
Săhleanu, I. Străchinaru, C. Bălăceanu, L. Petrina ș.a.). Menționez că prin bunăvoința,
grija și eforturile unor foști prieteni apropiați ai dr. Ștefan Odobleja (Ion Lascu, Ovidiu
Vișan, I. Stroe Oancea, subsemnatul, Viorel Sahagia) s-au recuperat în întregime
materialele de cibernetică și logică ale dr. Odobleja, care au și fost predate din toamnă la
Arhivele Statului, unde sunt în curs de ordonare și conservare prin grija directorului
Chipurici.
În recuperarea documentelor menționate a dat un sprijin real și fiul marelui dispărut,

inginerul silvic Odobleja jr. de la care, dacă se tratează cu atenție și tact, se mai pot
recupera și corespondența și alte eventuale manuscrise ce mai pot fi găsite în imobilul
unde a trăit dr. Odobleja. Pentru a recupera în continuare și a ajuta la punerea în valoare
a “moștenirii Odoblejaˮ, considerăm că principala grijă și îndatorire revine, în continuare,
Comitetului județean de partid Mehedinți, fiind vorba de un savant de reputație națională
și mondială aparținând județului nostru, căruia trebuie să i se asigure locul cuvenit în
panteonul științei. În acest scop, considerăm necesar a se întreprinde următoarele măsuri:
– Continuarea, de către conducerea Filialei județene a Arhivelor Statului, a acțiunii de

sistematizare și conservare a importantului volum de manuscrise aparținând doctorului
Odobleja, preluate deja din toamnă prin intermediul foștilor lui prieteni apropiați, precum
și stabilirea unei legături și colaborări directe între conducerea Filialei Arhivelor Statului
și fiul dr. Odobleja în vederea identificării și recuperării și a altor manuscrise de cărți ce

reprezintă o valoare științifică ce ar putea fi pusă în siguranță prin această instituție.
– Organizarea în acesta an, la nivelul județului Mehedinți, a unei sesiuni științifice de

comunicări pe tema: ˮ40 de ani de cibernetică“ la care să fie invitați oameni de știință
din întreaga țară, prin această acțiune aniversându-se cei 40 de ani de la apariția completă
a monumentalei lucrări “Psychologie consonantisteˮ a dr. Odobleja (volumul I – 1938;
volumul II – 1939), considerată de specialiști ca prima cibernetică mondială.
Prin aceasta se dă curs propunerilor a numeroși oameni de știință, specialiști, conjudețeni,

dornici să cinstească memoria marelui dispărut. Sesiunea științifică ar putea fi patronată
de Consiliul județean de educație politică și cultură socialistă, oferind un minunat prilej
de confirmare, de către specialiști, a valorii operei științifice a dr. Ștefan Odobleja,
înscriindu-se în același timp ca o acțiune deosebită pe linia cercetării științifice în cadrul
elevat al Festivalului național ˮCÂNTAREA ROMÂNIEI“.
– Inițierea unor demersuri de către conducerea de partid prin care să se solicite

sensibilizarea forurilor științifice centrale în vederea traducerii în limba română a operei
doctorului ȘTEFAN ODOBLEJA – “Psychologie consonantisteˮ, publicată în anii 1938-
1939 în limba franceză, considerată ca prima cibernetică din literatura mondială și
traducerea în limba engleză a ultimei lucrări a dr. Odobleja – “Psihologia consonantistă și
ciberneticaˮ, apărută postum, în toamna trecută, la Editura ˮScrisul Românesc“ din
Craiova și care ar înlesni cunoașterea peste hotare a unei mari contribuții românești la
dezvoltarea patrimoniului științei universale. De asemeni, sunt necesare demersuri pentru
finalizarea și publicarea Tratatului de logică la care Ștefan Odobleja a lucrat mai mulți
ani, redactând-l parțial și care în momentul de față se află în manuscris tot la Arhivele
Statului din Drobeta-Turnu Severin.
– Realizarea prin grija Secției de propagandă a Comitetului județean de partid, cu

aprobarea Secției de propagandă a C.C. al P.C.R., a unui volum omagial intitulat “40 de
ani de ciberneticăˮ în care să se valorifice cele mai importante comunicări, articole și
opinii publicate în diverse ziare și reviste, corespondențe, însemnări autobiografice
privind opera și personalitatea științifică a dr. Ștefan Odobleja, precum și alte comunicări
mai importante ce ar putea fi reținute de la sesiunea de comunicări omagială propusă a se
realiza în acest an. O mare parte din materialul necesar acestei tipărituri este deja
colecționat și pregătit la nivelul județului nostru.
– Atribuirea denumirii ˮȘtefan Odobleja“ Centrului teritorial de calcul electronic (CTCE)

din Drobeta-Turnu Severin, orașul în care reputatul savant mehedințean și-a petrecut anii
de liceu și ultima parte a vieții, cinstind prin aceasta deopotrivă memoria fondatorului
ciberneticii, cât și județul său natal. S-au formulat propuneri din partea unor conjudețeni,
a unor oameni de știință, de a atribui numele savantului Ștefan Odobleja și unei străzi din
municipiul Drobeta-Turnu Severin.
– Recuperarea de către Muzeul județean “Porțile de Fierˮ sau de către Liceul ˮTraian“
din municipiul Drobeta-Turnu Severin a unor bunuri, obiecte personale, documente
semnificative privind viața și activitatea științifică a doctorului Ștefan Odobleja în

vederea amenajării unei vitrine muzeale speciale care să conserve aceste dovezi
memoriale cu valoare instructiv-educativă, îndeosebi pentru tânăra generație dar și pentru
cetățenii români și străini ce vor dori să se informeze și să se documenteze despre opera
marelui savant mehedințean.
– Preluarea de la Biblioteca județeană a celor peste 100 de seturi complete (vol. I și vol.
II) din “Psihologia consonantistăˮ, care să fie puse în siguranță la sediul Comitetului
județean de partid, cu regim special, acestea constituind ultima rezervă din ediția inițială
(1938-1939) a monumentalei opere a dr. Ștefan Odobleja, oferită de autor în ajunul
morții.
Această rezervă să fie pusă în siguranță deplină putându-se umbla la ea numai în

împrejurări excepționale și cu aprobarea secretarului cu propaganda sau șefului Secției de
propagandă la Comitetul județean de partid. Considerăm că aceste măsuri să fie analizate
și aprobate de organul județean de partid, ele fiind așteptate de numeroși oameni de
știință din țară, de conjudețeni, ca un act de justă și dreaptă prețuire a unei moșteniri
științifice ce face cinste județului Mehedinți, patriei noastre. Realizarea propunerilor de
mai sus ar constitui un răspuns autorizat la unele scrisori, memorii, demersuri, audiențe
individuale, speculații prin presă ale unor ziariști, cercetători, diverși cetățeni, înscriindu-
se în același timp pe linia promovată de conducerea noastră de partid, personal de
secretarul general, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, de a stimula și valorifica creația
științifică și tehnică națională, tradițiile culturale de valoare ce se circumscriu în tezaurul
culturii mondiale.
INSTRUCTOR CU PROBLEMELE ÎNVĂȚĂMÂNTULUI DE STAT,
Fl. Vlădica
[1] Datat după conținut (n.n. – T.R.).
Centenar Ștefan Odobleja, O viață, un destin, Editura Radical, 2002
2002, Centenar Ștefan Odobleja by Marin Vlada on Scribd -

https://www.scribd.com/document/468559971/2002-Centenar-%C8%98tefan-
Odobleja#from_embed
9 LEGI ALE LUI ODOBLEJA

Home Ștefan Odobleja 9 legi ale lui Odobleja
Ştefan Odobleja, în primăvara anului 1978
Cele 9 legi universale formulate de dr. Ștefan Odobleja în anul 1938, înainte de N.
Wiener (1948), W. Rose Asley (1951), A. Ducrocq (1965), P. Postelnicu (1945), Jose
Blasco Llopis (1977)
1. Legea echivalenței
2. Legea echilibrului
3. Legea compensației
4. Legea reacției
5. Legea oscilației
6. Legea reversibității (conexiune inversă/feedback)
7. Legea inerției
8. Legea consonanței (rezonanței)
9. Legea transformării (evoluției)
ANUL 1941 – RECENZIE de S.M. STRONG (Howard) din ianuarie 1941 semnată de
I.M. Strong de la Howard și apărută în vestita revistă internațională “Psyhological
Abstracts”
1976 iulie 13. Scrisoare de răspuns a Bibliotecii Congresului S.U.A. către Monafu
(poate Manofu) conținând recenzia lui S.M. Strong despre Psihologia Consonantistă.
BIBLIOTECA CONGRESULUI
WASHINGTON D.C. 20540
DEPARTAMENTUL EUROPEAN CENTRAL
13 iulie 1976
Stimate d-le Monafu [1],
Această scrisoare reprezintă răspunsul la solicitarea dvs. din 29 iunie privind Psihologa
consonantistă de Dr. Ștefan Odobleja.
Colecția existentă la Biblioteca Congresului nu include această operă scrisă de Dr.

Odobleja. Singura bibliotecă din SUA care raportează deținerea sa este Biblioteca
Universității din California, Berkeley. Poate doriți să le scrieți cu privire la chestiunile
solicitate în scrisoarea dvs. Atașat veți găsi o copie a catalogului Bibliotecii Congresului
pentru o singură monografie de Dr. Odobleja, deținută de Biblioteca Congresului.
Atașat veți găsi, de asemenea, o copie a unui extras din Psihologia consonantistă de S.M.
Strong de la Universitatea Howard, care a apărut în ianuarie 1941, ediție a Extraselor
psihologice. Veți observa că autorul nu a avut originalul, ci un rezumat. Am găsit un
rezumat (vezi ANEXA) al cărții lui Odobleja în sursele standard de referință. Nu ezitați
să mă contactați cu privire la informații suplimentare.
Cu sinceritate, David H. Kraus, Asistent managerial
ANEXĂ
643 Odobleja S., Psihologia consonantistă (O psihologie unificată), Paris, 1938, 2 vol.,
pp. 880 (Rezumat abstract, original nevăzut). În conformitate cu clasificarea autorului,
psihologia poate fi văzută conceptual integrată după cum urmează: (1) psihologie
animistă, finalistă și rațională (2) psihologie cauzativă și empirică (a) deterministic-
cauzativă, fizică-chimică (b) fizicism total, psihologie dinamică și armonioasă așa cum s-
a formulat de către Solier, Clemenceau, Odobleja. Psihologia este astfel considerată ca
știința care studiază activitatea mentală ca o percepție internă a fenomenelor fizice.
Autorul recomandă studiul psihic (1) ca atare, izolat în spațiu și timp (a) prin
introspecție (b) prin analizarea elementelor sale intrinseci (asemănări și diferențe) (2) în
relație și comparație cu cauzele și efectele sale. Psihicul este astfel studiat în cele 2
aspecte ale sale: static și dinamic. Psihicul static constă din simțuri, memorie și organe
de reacție, psihicul dinamic fiind o multiplicitate (un proces dinamic) este studiat
analitic. Concluzia subliniază faptul că nu numai psihicul este integrat, organele
corpului sunt interrelaționate, de asemenea, prin relații directe și reciproce și nu depinde
exclusiv de creier. S.M. STRONG (Howard).
[1] Mai degrabă Manofu (n.n. – T.R.)

aceasta are la temelie teoria modelelor rezonante” afirma Acad. Alexandru
SURDU, la ediția din anul 2018.
WIENER VS. ODOBLEJA

Home Ștefan Odobleja Wiener vs. Odobleja
Cibernetica lui Norbert Wiener (1894-1964) vs. Cibernetica lui Ștefan Odobleja
(1902-1978)
Matematicianul Norbert Wiener – https://en.wikipedia.org/wiki/Norbert_Wiener este

considerat fondatorul ciberneticii, principiile de bază fiind descrise în opera sa
“Cybernetics or Control and Communication in the Animal and the Machine” (1948),
chiar dacă cu 10 ani mai înainte românul Dr. Ștefan Odobleja-medic militar, a publicat în
franceză lucrarea fundamentală în 2 volume, ”Psihologia consonantistă” (1938-1939), în
care definea bazele unei ştiinţe noi, Cibernetica, care va propulsa construirea
calculatorului modern și dezvolarea unei noi științe: Informatica. Odobleja stabilea ideile
fundamentale ale Ciberneticii – cele 9 legi universale
(http://mvlada.blogspot.com/2019/10/stefan-odobleja-precursor-al.html), cea mai
importantă referindu-se la feedback. Norbert Wiener este apreciat ca fiind unul dintre
primii care au teoretizat că tot comportamentul inteligent a fost rezultatul mecanismelor
de feedback, care ar putea fi simulat de către mașini și a fost un important pas timpuriu
către dezvoltarea inteligenței artificiale moderne. Numele lui Wiener apare frecvent și în
context cu dezvoltarea calculatoarelor, unde are contribuții importante pentru rezolvarea
ecuațiilor diferențiale (1940). Preocuparea lui din timpul celui de al Doilea război
mondial, de a dirija tirul artileriei, a determinat pe Wiener de a dezvolta sistemul de
comunicare și transmisie spre cibenetică. Astfel, a avut loc nașterea ciberneticii în anul
1943, iar în anul 1947 Wiener ajunge la o convenție cu alți oamenii de știință de a folosi
termenul de „Cibernetică” – termen din greacă (κυβερνήτης – cârmați). Este un termen
care cuprinde reglarea și legarea sistemelor din domeniul mecanicii statice, tehnicii și cu
sisteme din lumea organismelor vii.


aceasta are la temelie teoria modelelor rezonante” Acad. Alexandru SURDU, la
ediția din anul 2018.
Odobleja – analiza ciberneticii lui N. Wiener

 “Pretind că în 1938 eu am dat toată cibernetica – cu toate atributele ei (în
”Orizont“ sunt slab redate: am reluat tema, cu citate și cu completări). Nu pretind
că aș fi dat atunci întreaga cibernetică modernă, atât de amplificată și atât de
specializată). Pretind doar că am dat aproape întreaga schemă, așa cum a redat-o
Wiener în 1948, peste 10 ani: puține lucruri a mai adăugat el, și mai ales: puține
esențiale – unele chiar inutile, altele și greșite. Din contra: câteva din cele mai
importante atribute ale ciberneticii nu există nici măcar ca fantome în Cibernetica
lui Wiener – în timp ce ele populează cibernetica mea, ca ființări viabile și bine
conturate.
 Cu toate că avusese timp de 10 ani răgaz – să tot fi copiat – totuși, Wiener nu a
reușit să ingereze nici esențialul în întregime (plus că pe unele nu le-a rumegat, nu
le-a digerat ori nu le-a asimilat). Mai ales în partea de metodologie. I le-au pus
alții în traistă – cadou de la fidelii lui discipoli. Menționez că nici ediția americană
din 1961 (sau 1963)? nu are completări: deci, nu numai peste 10 ani (în 1948), ci și
peste 23 de ani Wiener încă nu-și rectificase lacunele cibernetice (în raport cu Ps.
c.). Așa stând lucrurile – după părerea mea – eu nu am inaugurat numai o ramură
a ciberneticii – psiho-cibernetica – ci eu cred că am inaugurat însăși cibernetica –
așa ca întreg și totalitate, cu rădăcini, trunchi și ramuri, ba chiar și cu frunze și
flori – fructele au urmat mai târziu: de 36 de ani se tot culege întruna și mai e încă
mult de cules”.
Linia wieneriană vs. Linia odoblejiană

În România, posteritatea dr. Ștefan Odobleja este caracterizată de o luptă între

susținătorii lui Wiener și susținătorii lui Odobleja. Chiar și în cadrul Academiei de
Cibernetica ”Ștefan Odobleja“- inspirată și susținută de Iosif Constantin Drăgan
(secretar general Stelian Bajureanu – apropriat al lui Odobleja), în 1982, s-au format
două tabere, una a lui Stelian Bajureanu, și alta a lui Cesar Buda (+Menerva Bocșa –
Timișoara și Ion Străchinaru – Iași). Dovada este faptul că programele Simpozioanelor
organizate de Academie în anii 1986, 1988 și 1991, s-au întocmit în 2 variate,
corespunzatoare celor două tabere (SURSA: Introducere de Tudor Rățoi și Ștefan
Odobleja jr., în Ștefan Odobleja – Corespondentă, vol. II, Editura Terra Grifonis, Turnu
Severin, 2018).
“Alături de Vuia și Coandă, în inima și conștiința mea și-a făcut loc pentru totdeauna
Ștefan Odobleja, care este creatorul Ciberneticii. Zică toți Săhlenii și Danielopolii ce vor
să zică, cu toate teoriile “succesului”, Ștefan Odobleja va rămâne pentru posteritate, și
prin el și știința românească, drept creatorul ciberneticii. Da, dumneavoastră ați creat
cibernetica fără să trageți nici un folos. Wiener a furat și s-a folosit de comoara furată,
obținând bogăție, glorie etc., a obținut succes! (social)!! … Creatorul ciberneticii are o
pensie de 1300 de lei și stă într-o casă fără lumină electrică, așa cum stătea Creangă în
bojdeuca lui” Stelian Bajureanu, 12 ianuarie 1975, Pitești, în cartea Tudor Rățoi, Ștefan
Odobleja – Corespondență, vol. I, Editura Publicitaria, București, 2018 (pag. 45).
ROMANIAN FORERUNNERS OF CYBERNETICS by ȘTEFAN IANCU,

NOIESIS, 2014
Abstract. The paper introduces the reader to the emergence of cybernetics as a science
and tells the stories of the four Romanian forerunners of cybernetics: Spiru Haret, D.
Danielopolu, Paul Postelnicu and Stefan Odobleja. The life and selected works of Ştefan
Odobleja are presented, and Odobleja’s and Wiener’s cybernetic conceptions are
compared. The author points out that Ştefan Odobleja’s biggest merit is the one of
having discovered the general character of the feedback and of having tried to emphasize
it in the most diverse range of processes and phenomena. N. Wiener regained what, in
other conditions, Ştefan Odobleja had discovered and managed to build cybernetics as a
science through a complete mathematical analysis of the feedback theory and automated
processes. The paper concludes with the author’s self-question: Would not be better that
instead of the Odobleja–Wiener case people would talk about the Odobleja-Wiener
cybernetic theory? Keywords: feedback, cybernetic theory, Romanian forerunners of
cybernetics,
http://noesis.crifst.ro/wp-content/uploads/revista//2013-2014/2013-2014_2_02.pdf
CONCLUSIONS
1. Cybernetics or the theory command and communication in beings and machines

is the creation of a group of experts belonging to different fields who between
1920 and 1948 observed that a series of problems related to the control of the
machines and organisms have in common certain organisation mechanisms and
laid the foundations of a new subject evolving around two concepts: feedback–
reverse connection principle (feedback circuit) and information.
2. Through his paper “The Consonantist Psychology”, Ştefan Odobleja proved that
he had genius, that he deserved to appear in the universal science besides
Ampère and Norbert Wiener in the establishment of the cybernetic concept and
way of thinking. Ampère anticipated cybernetics as a science, Stefan Odobleja
elaborated the central ideas of cybernetics and the cybernetic way of thinking, N.
Wiener regained what, in other conditions, Ştefan Odobleja has discovered and
managed to build cybernetics as a science through a complete mathematical
analysis of the feedback theory and automated processes.
3. The second half of the XXth century is marked by cybernetic concepts because
of Norbert Wiener, but behind him are many scientists as in any other field of
knowledge. Among these, Stefan Odobleja is worth mentioning, as he is the one
of its most valuable moments. Stefan Odobleja’s biggest merit is the one of
having discovered the general character of the feedback and of having tried to
emphasize it in the most diverse range of processes and phenomena.
4. Odobleja made the first step in intuiting the cybernetic science but it was an
important one and when it became internationally known, the Odobleja-Wiener
Noesis 16 76 case was born. Maxwell remains the founder of electromagnetism
but history mentions Faraday as the one who intuited the electromagnetic waves
before him. But all these facts belong to the history of science and after more
than a half of century of tempestuous developing of cybernetics, in our days
almost nobody is speaking about Wiener’s cybernetics. Why should not history
mention the fact that Odobleja intuited a generalized cybernetics before Wiener?
Wouldn’t it be better that instead of the Odobleja–Wiener case people would talk
about the Odobleja-Wiener cybernetic theory?
BIBLIOGRAPHY
1. Bălăceanu Stolnici C. „Un pionier al ciberneticii, românul Ştefan Odobleja” in
Journal Flacăra, 11 May 1974.
2. Drăgănescu Mihai, „Conceptele cibernetice ale lui Ştefan Odobleja”, Introductory
study to the volume: Ştefan Odobleja, The Consonantist Psychology, The Academy
Publishing House, 1982.
3. Iancu Şt. „Stefan Odobleja” in Journal Academica nr. 6,7,8/(66,67,68), aprilie,
mai, iunie 1996.
4. Oancea Stroe I., Pârvănescu V., „Microenciclopedie severineană” in Journal
Viitorul, Mehedinţi, 12 May 1972.
5. Postelnicu P., „Ipoteza complexului vicios” in Journal Telecomunicaţii, 1968,
vol.12, no. 12.
6. Ruyer Raymond, La cybernetique et l’origine de l’information, Publishing House
Flammarion, Paris, 1962.
7. Săhleanu V. „D. Danielopolu şi Ştefan Odobleja precursori în cibernetică” in
Journal Tribuna, January 30 1975.
8. Spiru Haret, „Mecanica socială”, The Scientific Publishing House, Bucharest,
1969.
9. Wiener Norbert „The Human Use of Human Beings”, French
Edition:Cybernetique et Societe, Union Generale d’Edition, Paris, 1952.
10. Wiener Norbert Cybernetics, 1966, The Scientific Publishing House, Bucharest.
11. Wiener Norbert, Sunt matematician, The Political Publishing House, Bucharest,
1972.
 „Se cuvine să menționez aici spusele lui Ștefan Odobleja, care, în discuțiile
purtate cu domnia sa, a făcut referire la un Congresul International al medicilor
militari de la București- din 1937, la care au luat parte și doi medici americani,
și unde a distribuit participanților cartea sa. Ulterior, în timpul războiului,
stranie coincidență, cei doi medici au făcut parte dintr-o echipă de cercetători
aflată sub conducerea lui Norbert Wiener.”
Prof. Mihai Buracu, Savantul dr. Ștefan Odobleja, victima unui rapt științific,
28 nov. 2005,
https://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1199018-savantul-stefan-odobleja-victima-
unui-rapt-stiintific.htm
“A urmat o veritabilă campanie de presă susţinută de redactorii revistei „Flacăra”, prin

mijlocirea acestora, începând cu primăvara lui 1974, dr. Ştefan Odobleja ajungând să
cucerească interesul specialiştilor din România, care au început să studieze şi să
revendice prioritatea ei absolută în domeniul ciberneticii”.
 „Ce ar fi să recunoaștem deschis că fără dăruirea, împinsă uneori până la

patimă, a poetului Adrian Păunescu, astăzi numele lui Ștefan Odobleja ar fi fost
în continuare necunoscut publicului. Pe semne ar fi trecut câteva generații până
când opera sa ar fi fost pusă în drepturi, așa cum se cuvine. Și nimic nu mă
îndreptățește să cred că ar fi fost tot atât de posibil ca numele său să rămână un
strigăt, un mare strigăt în pustiu”, Valeriu Armeanu, 29 mai 2018 –
https://adevarul.ro/locale/turnu-severin/revolta-Stefan-odobleja-parintele-
nerecunoscut-ciberneticii-truda-de-o-viata-pusa-stalpul-infamiei-scuipata-felul-
natarai-1_5b015605df52022f7533d9da/index.html
ODOBLEJA DESPRE WIENER, SCRISOARE din Tudor Rățoi și Ștefan Odobleja

jr., în Ștefan Odobleja – Corespondență, vol. II, Editura Terra Grifonis, Turnu
Severin, 2018
<1976-1977>[1]. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie prof. Cristescu despre împrejurările în

care N. Wiener își redactase lucrările, despre ajutoarele materiale și intelectuale
primite, despre legenda din jurul său și despre faptul că fratele de la Paris al prof.
Marika Neumann cunoscuse și apreciase pozitiv Psihologia Consonantistă.
<Către prof. Cristescu> [2].
………………………………………………………………..
Doriți să citiți Wiener? Ei bine, după părerea mea, ce este mai ˮcibernetic“ în cartea lui
este… titlul și introducerea. Restul sunt câteva foiletoane de umplutură (unul de filozofia
timpului), două de matematică pură, iar restul de psihologie, psihiatrie etc. Wiener spune
cinstit că a scris-o pentru că îi trebuiau niște bani – și recunoștea că de pe urma acelei
cărți a câștigat bine (autobiografia “Sunt matematicianˮ).
De ce a semnat-o singur? Se pare că Rosenblueth se instalase domnește în Mexic – și cu

ajutorul lui Wiener: cu el împreună au determinat Fundația Rockfeller și le-a dat acel
minunat loc de refugiu (fuga din Egipt) în Mexic – intitulat ˮInstitutul de Cardiologie“.
Urma să-l ajute pe Wiener să se ridice și el. Și au reușit cu acea carte “în colaborareˮ pe
care Wiener a scris-o lângă profesorul lui de cibernetică (dr. R.) și cu ajutorul lui,
probabil. La Congresul de Cib., Prof. Edm. Nicolau mi-a arătat o cuceritoare considerație
dar unii spun că dr. Bălăceanu (Rosenblueth-ul lui) s-ar fi comportat cam ostil. Nu mi-a
permis a distribui texte și cărți după – la – comunicarea mea; a spus că: ˮla urmă“ (dar la
urmă nu prea mai avea nici rost și nici legătură).
Am primit confirmare de la tov. Marika Neumann. Fratele ei de la Paris știe multe lucruri
despre psihologia mea: el a venit la Lugoj în 1937 și cunoaște lucrarea mea încă de la
începutul tipăririi ei. Are păreri bune despre ea și se pare că mai au și alții asemenea
aprecieri acolo la Paris. Dacă ați putea să luați legătura cu dânsa (cu prilejul când îi veți
oferi alte texte) ați putea să aveți multe informații prețioase provenite din cercuri
competente din Capitala Franței. Deși ar fi putut avea rezerve. Sunt însă obiectivi și
loiali. Ceea ce mă va face să nu mai insist așa mult asupra aspectului de preluare, ci să
subliniez “colaborareaˮ (cu W.) în sectorul unor idei noi.
Am citit imediat pe Ivasiuc cel îndrăzneț și veți înțelege acum de ce nu puteam vorbi de
cibernetică (vreo 10 sau 15 ani) și nici de altfel de psihologie decât de aceea a reflexelor
– știința cea mai înaintată și singura adevărată. Ivasiuc nu știe însă că după ˮinstitutul de
anticibernetică“ a urmat legenda Norbert Wiener cu miturile sale. Baronul Norbert
Wiener nu este mai prejos de baronul von Münchausen cu imaginația și cu
extraordinarele aventuri care au dus la găsirea de către Făt Frumosul N.W. al prea
frumoasei Ileana Cosânzeana Cibernetica!
Pe de altă parte, păstrătorii cheilor și sigiliului Adevărului – filociberneticienii de azi –

sunt și ei în felul lor la fel de intransigenți și intoleranți ca și anticiberneticienii cărora li
s-au substituit. Nu toți, însă, și nici aceia, nu toți din convingere, ci mai mult din
prudență și de frică, nu știu ce fel de frică și de cine le-o fi frică. Eu consider că azi am
destui aderenți în lumea specialiștilor (fără să-mi fac iluzia că toți m-ar aproba în toate).
Însă, primii care m-au înțeles n-au fost specialiștii, ci intelectualii de rang mai modest,
dar imparțiali și de bună credință.
Dacă aveți prilej spre Drobeta, vă rog să mă anunțați ca să pot sta pe acasă la ziua
respectivă. Trebuie să vă spun că vara eu stau mai bine ca Diogene, dar iarna stau mai rău
decât el și decât Panait Istrati.
Multe Salutări și urări de bine!
ss., Ștefan Odobleja
P.S. Nu uitați de articolele mele în unicat: să nu se piardă. Când mi le dați, vă pot da

texte mai noi și mai valoroase. Dacă nu vă e greu, notați obiecțiunile ce mi se aduc:
critica are mare valoare în asemenea chestiuni.
ss., Ștefan Odobleja
***
C. Atanasiu: (recenzie) în ˮSpirit militar modern“, nr. 2, ian., 1939, pag. 60;
N. Mărgineanu: Comentarii …, “Tribunaˮ, 19 iulie 1973, pag. 12; Discuție deschisă,

ˮTribuna“, 1973, 11 oct., p. 14;
Liviu Timbus ……, “Flacăraˮ, 23 martie, 1974, pag. 16;
Dr. Bălăceanu, ˮFlacăra“, 11 mai 1974, pag. 8;
Dr. Ștefan Odobleja, Carte cib., “Orizontˮ, 15 nov.și 22 nov. 1974;
V. Săhleanu, …ˮTribuna“, 30 ian. 1975, pag. 5;
Dr. Al. Olaru, …“Tribunaˮ, 26 sept. 1974, pag. 8;
Prof. I. Străchinaru, ... ˮOpinia studențească“ (Iași, sept.-oct. 1974, nr. 4-5, pag. 9;
A. Ioanițoaia, “Flacăraˮ …
Istrate, ˮTribuna României“ ..

“Flacăraˮ, dec. 1975, pag…
Dr. Șt. O., Nașterea Cib., Almanahul ˮTribuna“ pe 1976 pag….
Interviu luat lui T. Popovici, 18 iunie 1974, p. 13;
Dr. Ștefan Odobleja, Scrisoare, “Săptămânaˮ, 3 mai 1974, pag. 11;
Eugen Barbu, Obstrucțiile secolului …, ˮRomânia Liberă“, 4 aprilie 1974, pag. 1-

2.
[1] Datat după anii în care s-a purtat corespondența doctorului Odobleja cu prof.
Cristescu (n.n. – T.R.)
[2] Document incomplet, lipsindu-i primele 4 pagini, atribuit de ing. Odobleja setului de
documente trimise de savant profesorului Ioan Cristescu (n.n. – T.R.)
Norbert Wiener, Cibernetica sau știința comenzii și comunicării la ființe și mașini,

Ed. științifică, București, 1966 (dedicație – lui Arturo Rosenblueth care m-a însoțit ani
de-a rândul pe căile științei)
1966 Wiener – Cibernetica vs St. Odobleja 1938 from MarinVlada2
Constantin Bălăceanu-Stolnici despre Odobleja și Wiener
Constantin Balaceanu-Stolnici, unul dintre pionierii români ai neurociberneticii, care l-

a întâlnit pe Ștefan Odobleja prin anii ’70, a explicat însemnatatea „Psihologiei
consonantiste”: „Odobleja, în lucrarea lui, a avut câteva idei fundamentale ale
ciberneticii, printre care cea mai importantă a fost aceea de feedback. Feedback-ul era
de mult intuit de câtre neurofiziologi, chiar și Danielopol la noi a intuit foarte bine încă
din anii ’20 în sistemul nervos vegetativ, circuitele acestea cibernetice. Meritul lui
Odobleja este foarte mare. Este acela de a fi introdus în psihologie principiul conexiunii
inverse a sistemelor circulare și de a fi creat o teorie, teoria consonantistă a psihologiei.
El spunea despre cartea lui că este doar un rezumat și că vrea să scrie un tratat în mai
multe volume. «Psihologia consonantistă» este și rămâne un lucru extrem de interesant,
care însă nu a găsit ecou foarte mare în literatura străină”.
În schimb, Norbert Wiener, care în cartea sa „Cybernetics: Or the Control and

Communication in the Animal and the Machine” (Cibernetica sau Controlul și
Comunicarea în Lumea Animală și a Mașinilor), apărută tot la Paris, în 1948, vorbește,
de asemenea, despre conexiunea inversă, sau feedback. Este considerat și celebrat în
lumea întreagă drept întemeietor al ciberneticii. „Wiener a fost un matematician de prim

ordin, care a fost însărcinat de armata americană în timpul razboiului să creeze un
sistem automat care să regleze tirul artileriei pe avioane. Atunci, el a descoperit
mecanismul acesta al feedback-ului, a construit mașina, mașina a funcționat și după
razboi a scris o carte ‘Cybernetics’, care, în fond, se referă la acest lucru fundamental:
ca în sistemele vii ca și în unele sisteme construite de om reglarea se poate face automat
printr-un principiu fundamental, acela al conexiunii inverse. El a pornit de la niște
cercetări aplicative de matematică și a formulat teoria feedback-ului, teoria oscilațiilor
în feedback. Descoperirea lui Odobleja se referea la un mecanism psihologic, fără să
facă extrapolări. Wiener a descoperit un model matematic, l-a transformat într-un model
tehnic și a extrapolat în biologie. Și, de acolo, a venit generalizarea. Edmond Nicolau și
cu mine l-am luat și l-am aplicat la sistemul nervos, în neurologie, în neurofiziologie,
după aceea în psihologie, într-o carte pe care am numit-o «Conștiența din punct de
vedere cibernetic»”, spune Constantin Bălăceanu-Stolnici.
PATRU SCRISORI (CORESPONDENȚĂ)
din Tudor Rățoi și Ștefan Odobleja jr., în Ștefan Odobleja – Corespondență, vol. II,
Editura Terra Grifonis, Turnu Severin, 2018
<1975 februarie 2> [1] Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian Bajureanu despre
contribuțiile lui Wiener în cibernetică și despre apariția în revista “Magazinˮ a unui
articol ce exagera calitatea lui D. Danielopolu de cibernetician.
Mult Stimate D-le Inginer [2],
Vă mulțumesc pentru informație și vă informez că și eu, la primire, mă aflam cu aceeași

neplăcută durere de cap pe care Dv. o aveați când îmi scriați. Totuși, răspund prompt. E
drept că termenul de cibernetică e vag și echivoc – sau este, mai degrabă, prea larg
cuprinzător, așa cum arăt și eu în articolul din Orizont, care nu e totuși exhaustiv.
După mine, Wiener a căutat să acopere, cu știința lui cea nouă, întreaga arie a psihologiei
(mai ales a celei consonantiste). Găsesc îndreptățită părerea autorilor francezi că
cibernetica a devenit o modă, așa cum este încă și azi (după 15 ani din 1962). După mine,
aplicarea – cu măsură, prudent – a unor idei generale de la om la mașini (cum
accentuează și P. Cossa în lucrarea sa cam veche dar care m-ar interesa foarte mult și aș
cumpăra-o, dar nu știu cum s-o procur) este permisă, utilă, rodnică. La fel și aplicarea
inversă, de la mașini la om (și psihologic), dar tot prudent și numai ca sugestii și ca idei
generale.
Unii – și Wiener printre ei – s-au pripit să aplice nu numai idei și principii, ci și detalii,
până și formule matematice. Și fără o verificare serioasă. Pretinsele verificări
experimentale au fost, după părerea mea, neserioase – un fel de escrocherie științifică. În
principiu, aveau dreptul să presupună și acele potriviri de detaliu, dar urmând să le
dovedească. De aceea, zic eu, cam tot ce Wiener a transpus de la mașini la creier este
fals. Ce a dat de la creier la mașini este bun (au dovedit-o chiar mașinile prin faptul că s-
au născut și că l-au imitat bine pe creier – deși nu perfect de exact).
Tehnica implică precizie în gândire și idei – și deci și în termenii care le exprimă și

vehiculează. Spre deosebire de filozofie și de științele de avangardă, care preferă să
jongleze cu noțiuni generale, apte să sugereze mai mult ca cele precise. În Magazinul de
pe 25 ian. 1975 a apărut un articol de cibernetică în care elevii lui Danielopolu de la
Institutul Danielopolu îl preamăresc pe marele Danielopolu – nu ca medic, nu ca drept
cardiolog, nu ca fiziolog, ci ca … cibernetician. Danielopolu a fost academician, dar se
vede că titlul de cibernetician atârnă, pentru discipoli, mai mult și decât cel de
academician.
Relev că autorii își etalează, sus, multiplele lor titluri, care le conferă dreptul de a fi
infailibili și atotcunoscători, cuvintele lor având deci greutate de lege. Ca și Săhleanu –
ca și C. Bălăceanu (Flacăra 11 mai 1974) – cei cinci magi ai Institutului omit, din
cibernetică, nouă zecimi, adică: tot ce nu e feedback. După aceea, ei omit din feedback
tot ce nu e danielopolian. În felul acesta ei ”ajung la concluzia“ că, de fapt, Cibernetica ar
fi opera lui Danielopolu. De unde urmează că N. Wiener s-ar fi inspirat de la cardiologul
român. Ori, N. Mărgineanu afirmă în cartea sa “Condiția umană” că Wiener s-a inspirat
tot din fiziologie și neurofiziologie (ceea ce spune, repetat, și Wiener) dar de la … W.
Cannon, fiziolog american de la Harvard (șeful lui A. Rosenblueth), care a studiat și el ca
și Danielopolu (și cam tot pe atunci, dacă nu și mai înainte) și ca și Cl. Bernard (cu 80 de
ani mai înainte) constantele fiziologice (botezate de americani homeostazie) și acțiunea
de menținere a lor – adică: reglajul. Cannon a luat și premiul Nobel (prin 1928, sau
1930).
Situația mea e delicată: sunt pus în competiție cu un român. Ea e și grea: sunt pus în
umbra unui om de mare greutate. Desigur, autorii din ”Magazin“ nu dau în mine, nu
vorbesc contra mea. Nivelul lor superior le dă autoritatea de a mă ignora. În definitiv, ei
și-au împlinit o datorie de elevi față de maestru. Amestecul meu nu ar fi avut nici un rost.
Dar eu tot cred că fără amestecul meu “neavenit” în treburile interne ale savanților acel
articol nu ar fi apărut.
Cibernetica este ceva. Ea a pornit și ”ieșit“ din ceva. Nu cred că e reductibilă numai la
reglaj și nu cred că reglajul e reductibil numai la Danielopolu. Titlul lui Cossa, el singur,
îmi spune multe: Cibernetica este saltul și demersul de la creierul uman la creierele
artificiale. Pentru această acțiune – în jurul acestei transformări și realizări de
performanță – ar trebui să intre în horă și să graviteze o serie de elemente cauzatoare,
determinante: psihologie (că de-acolo se dădea plecarea), reglaj, logică, fizică –
circularitate, binaritate, acorduri, rezonanță, circulație (transmitere), stocare etc.
În subsidiar: rezidii metodologice: analogiile, analogism, modele și modelism (eu ziceam

că totul e pe model), apropierile dintre științe, acțiuni interdisciplinare, unitatea științei,
unificarea lor etc. – care, toate la un loc, constituiesc o altă cibernetică – interioară,
nemașinistă – nu atât de impresionantă, dar foarte utilă, chiar și fără acel nume. În acest
moment, un bun amic mi-a făcut o surpriză plăcută, aducându-mi acasă „Tribuna”, 30
ian. 1975, în care la p. 8 e inserat comunicarea la Academie a lui V. Săhleanu, din 4 nov.
1974. Am păcătuit, poate, găsindu-i și “noduri”. Dar lumea – poporul – o găsește bună și
foarte favorabilă.
Mă tem ca lunga mea scrisoare să nu vă accentueze durerea de cap (mie, de bucurie,

parcă îmi mai trecu). Primiți călduroasele mele urări de bine și de sănătate.
ss. Ștefan Odobleja
P.S. V-am trimis răspuns și la scrisoarea anterioară și sper că l-ați primit. Dacă nu, vă
scriu iar. Arhiva personală ing. Ștefan Odobleja, copie, 11 p.
[2] Stelian Bajureanu (n.n. – T.R.).
<1975 februarie 16> [1] Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian Bajureanu că, în
perspectiva apariției unei istorii a științelor în România, ar fi fost nedrept ca el să fie
considerat un precursor în cibernetică, “remorcat la spatele lui Danielopoluˮ și faptul
trebuia prevenit cu trimiterea la editură a operelor sale.
Stimate și Iubite D-le Inginer Bajureanu,
Mi-ați făcut încă o foarte plăcută surpriză cu adresa Editurii ca răspuns la sesizarea Dv.
Bucuria mea – nespus de mare – este însă urmată de necesitatea de a intra imediat într-o
nouă luptă – treabă pe care o voi face bucuros și cu nădejdi de reușită. Constat, anume că
problema a fost repartizată subsecției de psihologie. Se merge deci pe linia trasată de V.
Săhleanu – după care probabil eu voi fi remorcat la spatele lui Danielopolu și garat pe o
linie moartă. Sau: voi fi considerat … un precursor oarecare – printre mulți alții – într-un
domeniu oarecare, limitat, îngust, și anume: în psihocibernetică. Ori, eu aș vrea să fiu
eliberat de sub tutela lui Danielopolu – și chiar de sub tutela lui Wiener.
Pretind că în 1938 eu am dat toată cibernetica – cu toate atributele ei (în ”Orizont“ sunt
slab redate: am reluat tema, cu citate și cu completări). Nu pretind că aș fi dat atunci
întreaga cibernetică modernă, atât de amplificată și atât de specializată). Pretind doar că
am dat aproape întreaga schemă, așa cum a redat-o Wiener în 1948, peste 10 ani: puține
lucruri a mai adăugat el, și mai ales: puține esențiale – unele chiar inutile, altele și greșite.
Din contra: câteva din cele mai importante atribute ale ciberneticii nu există nici măcar ca
fantome în Cibernetica lui Wiener – în timp ce ele populează cibernetica mea, ca ființări
viabile și bine conturate.
Cu toate că avusese timp de 10 ani răgaz – să tot fi copiat – totuși, Wiener nu a reușit să
ingereze nici esențialul în întregime (plus că pe unele nu le-a rumegat, nu le-a digerat ori
nu le-a asimilat). Mai ales în partea de metodologie. I le-au pus alții în traistă – cadou de
la fidelii lui discipoli. Menționez că nici ediția americană din 1961 (sau 1963)? nu are
completări: deci, nu numai peste 10 ani (în 1948), ci și peste 23 de ani Wiener încă nu-și
rectificase lacunele cibernetice (în raport cu Ps. c.). Așa stând lucrurile – după părerea
mea – eu nu am inaugurat numai o ramură a ciberneticii – psiho-cibernetica – ci eu cred
că am inaugurat însăși cibernetica – așa ca întreg și totalitate, cu rădăcini, trunchi și
ramuri, ba chiar și cu frunze și flori – fructele au urmat mai târziu: de 36 de ani se tot
culege întruna și mai e încă mult de cules.
Vor trebui arătate detaliat lucrurile, va trebui dat un exemplar din pledoaria mea la
Comitetul de redacție al lucrării “Istoria științelor în România” – exemplar care să nu fie
repartizat numai subsecției de psihologie, ci să treacă și pe la secțiile de Cibernetică,
filozofie, științe interdisciplinare, metodologie, gândirea analogică, modele și modelism,
mecanizarea și mașinizarea gândirii, logică, fiziologia cerebrală etc. Ceva mai mult. Vor
trebui făcute întâmpinări precise ca replică la unele împotriviri precizate și care și-au
demascat intențiile. Respingerea acuzației că cibernetica mea nu merge în trei picioare;
apărare contra încercării unora de a mă ascunde după degetul lui Cannon sau
Danielopolu; denunțarea încercării de eviscerație totală a ciberneticii urmată de
amputarea tuturor membrelor ei, cu excepția unui singur membru (operație preconizată și
executată de doctorul V. Săhleanu) etc.
De fapt, am impresia că dr. V. Săhleanu este unul din principalii autori ai lucrării, și în
acest caz șansele de succes sunt mai reduse. Dar lupta tot trebuie dusă. Ar fi fost
binevenită o confruntare cu opoziția în ședință publică, așa cum mi se promisese și cum
văd că s-au răzgândit. Dar poate că și eu exagerez cu pretențiile – și nemulțumitului i se
ia darul. Principal este că ceva totuși se va face – și important este că ceea ce se va face
se datorează bunului, năstrușnicului și năzdrăvanului Doctor Inginer Bajureanu, căruia
sunt obligat cu mii de mulțumiri și cu zeci de ani de recunoștință.
Transmit, totodată, mulțumirile mele și Respectuoasele mele Omagii Doamnei

Bajureanu, care a binevoit a îndeplini procedura trebuitoare pentru ca eu să pot primi fără
întârzieri plicul cu plăcuta veste.
Al Dv. Prea îndatorat Dr. Odobleja Ștefan, Decebal 72, Drobeta T. Severin
P.S. Nu știu dacă n-ar fi cu mult mai bine ca eu să nu apar pe scenă și să transmit Editurii
totul prin Dv., ca din partea Dv. Am primit cele două cărți și le cercetez.
Probabil că intervenția trebuie făcută direct Comitetului român pentru Istoria științei și
filozofiei. Să fie acel Comitet subordonat Editurii? Ori direct Academiei? În orice caz, în
cadrul acestui Comitet a vorbit Săhleanu la 4 nov. 1974 și tocmai în vederea consemnării
în acea carte ”în pregătire“(Când va apărea?). Trebuie trimisă și Fonoscopia (la secția
“medicină”). Pentru mine, redactorii se vor orienta după comunicarea Săhleanu, dacă nu
vor interveni alte informări. Trebuie trimisă și ”Omisiunile profesorului Săhleanu“.
Deocamdată nu știu ce ați trimis Dv.: o scrisoare singură? E vorba să vină și prof. Gr.
Pop de la Craiova, pare-se în același scop, peste 7 – 10 zile.
<1975 mai 5>[1]. Dr. Ștefan Odobleja îl anunță pe ing. Stelian Bajureanu că îi
trimite textul refăcut al comunicării pentru Congres și îl informează asupra naturii
modificărilor față de textul inițial. Anexă: ˮCibernetică și Psihologie Consonantistă“
(câteva considerații și rezumat).
Mult Stimate D-le Inginer [2],
Trimit alăturat noul meu text (vezi Anexa – n.n. – T.R.), așa cum l-am predat la tov. Ing.
Bilciu. N-am mai pomenit deloc de Wiener: l-am ascultat pe Bălăceanu. Dar nu văd ca ei
să fi câștigat ceva de-aici: din contra. Eu le mulțumesc pentru idee. Regret că, din grabă,
nici n-am mai corectat textul predat. După ce l-am modificat, nu mai era timp să vi-l
trimit la Pitești spre traducere și predare până la 30.IV, cum era termenul știut. Termen
care era strict și adevărat, dar mai mult pentru rezumatul englez, nu și pentru restul
textului în engleză, care trebuie trimis până pe la 15 mai. Se apropie și acel termen.
Nu v-am putut prinde la telefon în ziua când v-am trimis ultima mea scrisoare după
venirea mea din Capitală. Textul cel nou nu este o schimbare totală, ci părți mari din
vechiul text sunt redate aci la fel. Dacă ați muncit spre a traduce vechiul text, ar fi de
folosit acea traducere. Cum să facem? Să mi-o trimiteți mie pentru a lega fragmentele
între ele? Ar rămâne prea puțin text nou de tradus. L-aș face cum aș putea și pe urmă l-
am da la tov. Cristescu Constantin, str. Sf. Constantin 12A – tel. 557320. (Am găsit prin
hârtii adresa D-sale). Aveați dreptate că nu trebuie supus omul să facă din întreg toată
traducerea.
Tov. Lascu are și el traducătoarele lui, la București, la care putem recurge. Nu știu dacă
ați luat legătura cu tov. Cristescu I.D. (fratele cel mare, care a vorbit la Academie). Am
primit coletele (planșe și cărți). Timpul trece repede. Mai bine să predăm mai din timp.
Pe lângă text, voi avea de prezentat planșe: mai fac și altele. Majoritatea cunoștințelor mă
îndeamnă să nu renunț la dreptate. De altfel, nici atmosfera de la ședință nu-mi era atât de
contrarie din acest punct de vedere. Bălăceanu și Botez sunt voci izolate (V-a vizitat
Botez?). Regret că, după oboseala celor două drumuri, mă simt surmenat. Îndreptarea o
aștept de la cireșe, care peste o săptămână sunt bune de consumat și la care vă invit să
poftiți între 12 și 25 mai.
Vă urez Sărbători fericite și multe bucurii. Domniei Voastre personal și întregii Dv.
familii!
Dr. Odobleja Ștefan, Decebal 72 T.S. 1500
ANEXĂ. CIBERNETICĂ ȘI PSIHOLOGIE CONSONANTISTĂ dr. Ștefan Odobleja

Drobeta Turnu Severin – România
Semnalez atenției specialiștilor lucrarea ”Psychologie Consonantiste“, 2 vol., 884 pag.,

editura Librairie Maloine, Paris, 1938-1939, autor fiind semnatarul prezentelor rânduri –
care conține multe idei din cele ce azi sunt denumite “cibernetice”. În paralela de mai jos
ne referim la cibernetica generală, teoretică, fundamentală, care este totodată și
cibernetica inițială, pentru a constata unele asemănări ale ei cu o anumită psihologie și
pentru a stabili unele priorități – dacă nu și o conexiune și influențare, lucruri care
ciberneticienilor le stau în sânge și la care cu greu ar putea renunța. Dacă unii au văzut și
reținut din cibernetică numai cîte un petec, petecul care le trebuia lor, noi, în schimb, o
vom considera în totalitate și o vom contempla întreagă, cu toate elementele și atributele
care o compun, privind-o sub toate aspectele și din cât mai multe puncte de vedere.
Întocmai ca și cibernetica, psihologia consonantistă este un produs – o sinteză complexă,

care nu se limitează la contopirea dintre psihic și mașini. Multe din elementele sale erau
vechi. Totuși, produsul ca rezultat și ca totalitate, prin formula și structura sa generală,
era destul de nou.
Dr. Ștefan Odobleja, str. Decebal 72, Drobeta Turnu Severin – România.
Rezumat . În paralela pe care o face între cele două discipline, autorul ia ca reper
definițiile cele mai uzuale care au fost date ciberneticii – arătând că toate convin
deopotrivă și psihologiei consonantiste din 1938. Autorul trece în revistă atributele
esențiale și definitorii ale ciberneticii: procesul ciclic sau feedback (generalizat,
universalizat, tehnicizat, metodizat etc.), legile și principiile comune (legi universale),
conceptul mașinilor de informare, conceptul dinamicii psihice, mecanizarea psihologiei,
metodologia analogică și modelistă, apropierea și influențarea dintre științe, unificarea
științelor, unitatea lor etc. – toate acestea fiind, în același timp, și atribute ale psihologiei
consonantiste.
Concluzia sa este că psihologia consonantistă este o cibernetică teoretică autentică –

prima cibernetică din literatura științifică universală.

[2] Bajureanu (n.n. – T.R.).
<1975 august 19> [1] Dr. Ștefan Odobleja îl invită oficial pe ing. Stelian Bajureanu
să participe la susținerea, în cadrul Congresului, a comunicării “Cibernetică și
Psihologie Consonantistăˮ (în anexă: textul comunicării).
Stimate D-le Inginer [2],
Întrucât Domniei Voastre datorez eu participarea mea la acest Congres, mi-ar fi drag să
vă am acolo aproape de mine – fie chiar și numai ca fin observator.
Cu multe urări de Bine, Al Dv. fidel devotat
ANEXĂ[3]
Stimate D-le Ing. Bajureanu,
Prin prezenta vin să vă rog a mă onora cu prezența Domniei Voastre la comunicarea mea
”Cibernetică și Psihologie consonantistă“ (vezi ANEXA – n.n., T.R.), care va avea loc în
ziua de 29 august între orele 14 și 17,30 la Secțiunea a 7-a din cadrul Congresului
Internațional de Cibernetică din București, care se ține la A.S.E., Piața Romană și str.
Dorobanților 15, între 25 și 29 august.
Totodată, țin să vă informez că accesul la Congres este, după cum mi s-a comunicat,
restrictiv și că persoanele care doresc a participa vor trebui să îndeplinească formalitatea
de a se prezenta pe ziua de 21 august la Secretariatul Congresului spre a se înscrie și spre
a obține o invitație oficială. Deschiderea Congresului are loc pe ziua de 26 august.
Cu deosebit respect
ss. Dr. Odobleja Ștefan
ANEXĂ CIBERNETICA ȘI PSIHOLOGIA CONSONATISTĂ [4]
ȘTEFAN ODOBLEJA, DROBETA TURNU SEVERIN, ROMÂNIA
Autorul prezintă legătura dintre concepte de bază ale ciberneticii și ideile

prezentate pe larg în cartea sa “Psihologia consonantistăˮ.
1. Introducere. Ideile principale ale Psihologiei consonantiste vor fi prezentate în scopul

de a face legătura cu conceptele ciberneticii (a se vedea ref. 1).
2. Cuprins. Psihologia consonantistă a încercat o nouă abordare între sistemele vii și

non vii, între extremele de viață și de gândire (minte și gândire) și acelea de non – viață
(mașini). Aceasta a încercat să unească logica și psihologia; ambele cu fiziologia, toate
trei, cu fizica și toate patru cu tehnologia. De asemenea, a generalizat de la fizică la
psihologie, iar apoi a extrapolat de la psihologie la toate științele, inclusiv fizica, într-o
încercare de a stabili o psihologie universală. Mai mult decât atât, a fost pătruns de un
spirit critic puternic unificator și sinteze practicate pe scară largă, adoptând un punct de
vedere multidisciplinar. Acest concept a sugerat o imagine de ansamblu asupra
psihologiei și asupra tuturor științelor, prin extinderea perspectivelor de spațiu și timp.
Teoria noastră a fost în căutare de legi comune, generale și aplicate în mai multe
domenii și discipline științifice; aspira la descoperirea legilor universale încercând să
descopere noi conexiuni între științe. Acesta a încercat să sublinieze câteva fire
transversale, care trebuiau să țese și să conecteze firele orizontale ale științelor clasice,
care au fost izolate, ca unele linii paralele, care nu s-au apropiat niciodată una de alta.
În mod constant s-a avut în vedere unificarea științelor: Punctul de vedere al fizicianului
nu constituie o sinteză intrinsecă, ci, de asemenea, una extrinsecă. Acesta permite să se
condenseze nu numai psihologia în sine, dar mai multe științe, în general. Este un pas
foarte important, ultima etapă, la unificarea completă și definitivă a tuturor științelor,
împărțite în clase, criterii și categorii comune și comparabile – dominate de legi comune
și derivabile. S-a dorit obținerea unei unificări a științelor nu numai pe clase comune și
legi universale, dar, de asemenea, prin divizii comune; acesta a fost dominat de un punct
de vedere al științei ca un întreg.
Conceptul nostru a relevat, de asemenea, rolul de analogie în mecanismul de gândire și

a propus o metodă convingătoare de analogii și de modele, inclusiv cifrele similare care
sunt practicate pe scară largă. Susținând că ˮorice cunoaștere este o analogie – o
asemănare – atunci când nu este o pură comemorare“, urmează o declarație explicită a
metodei și recomandarea că ar trebui aplicată pe scară largă. Conceptul nostru a propus
și aplicat nu numai gândirea analogistă dar, de asemenea, gândirea circulară – două
tipuri de gândire considerate astăzi ca prerogative adecvate și specifice ciberneticii.
Deoarece aceste metode de gândire nu sunt suspendate în spațiu, ele nu au fost doar
empiric aplicate, dar acestea au fost elaborate și aplicate conștient, fiind bazate pe
conceptul nostru de gândire din care au urmat în mod natural. Am propus o abordare
între științe ca o metodă de cercetare și gândire – țintă pentru care un capitol special
intitulat “Abordarea între științeˮ a fost dedicat.
Am subliniat, de asemenea, influențele reciproce între științe – acțiunile interdisciplinare

– care dau naștere la științele transdisciplinare și interdisciplinare. ˮToate științele
inspiră reciprocitate. Ele, de asemenea, se verifică una pe alta, confirmându-se sau
negându-se una pe alta. Progresul științei determină progresul celorlalte științe și
invers“. Fiecare progres special, al unei științe tinde să difuzeze și să propage în alte
științe. Descoperirile cele mai miraculoase ale științelor pure și ale tehnologiei nu sunt
altceva decât generalizări, analogii, traduceri, comparații, imitații, apropieri,
împrumuturi de idei sau proceduri dintr-un anumit domeniu la altul.
Psihologia consonantistă privește creierul ca o mașină de gândire; se procedează la

analiza gândirii într-un mod mecanic modern și se separă distinct cele două categorii
primordiale (chestiune psihologică și dinamică), în special insistând asupra ultimei.
Alte atribute sunt după cum urmează:
a) nu se limitează numai la descrierea a ceea ce creierul conține și nu se limitează la

studiul gândirii minții naturale, dar sugerează o tranziție de la analiză la sinteză; își
extinde preocupările sale la gândirea instrumentală artificială și gândirea mecanizată.
b) analizează gândirea pe modele de mașini, în scopul de a o mecaniza și de a construi

mașini.
c) este o știință de mașini de informare, atât naturale cât și artificiale.
d) este permanent preocupată de mecanizarea gândirii.
e) se încearcă să facă acest lucru parțial în domeniul metodologiei, un fel de “mini-

mecanizareˮ pe o scară pilot a plantelor.
f) se anticipează mașini artificiale de gândire și se prevede aspectul lor.
g) se furnizează model de psihologie pentru cele de mai sus.
h) oferă principii, metode, modalități de realizare (circularitate, binaritate, dihotomie, o

selecție prin acorduri, memorie electromagnetică, gândire electronică, automatisme),
indică direcțiile spre scopul propus.
i) ea nu numai că furnizează anumite idei izolate, dar aceste idei au fost deja reunite și
asamblate, în care psihologia conținea și s-a alăturat construcției de mașini de gândire
naturale.
Ideile de mai sus sunt implicate în concepte care au dus la calculatoare. Psihologia
consonantistă îmbrățișează existența, frecvența, varietatea, complexitatea, importanța și
generalizarea procesului ciclic în psihologie și dincolo de psihologie, în toate secțiunile
de știință unificată.
– (urmează figura 1 – n.n., T.R.).
a) Se face într-o lege generală de activitate conștientă (figura 1) și apoi o lege universală
sub numele de legea reversibilității, producând o adevărată știință a retroacțiunii,
precum și o sinteză a tuturor științelor.
b) Nu se oprește la declarația abstractă a legii respective, care a însemnat deja o

generalizare, dar continuă cu exemple concrete, revigorând un număr de 15 discipline
științifice, găsind în ansamblu legea reversibilității și generalizând feedback-ul în clase

mari de procese și fenomene, fără a uita nici tehnologia, nici ˮștiința“, privite ca un
întreg.
– (urmează figura 2 – n.n., T.R.).
c) Analizează mai multe varietăți de circularități dinamice, le descrie și ilustrează cu 70

de scheme geometrice și similare (figura 2).
d) Acesta relevă existența unor legături complexe de circularități dinamice, de multe ori
ierarhic suprapuse (figurile 2 și 3). Se observă clar existența acestor complexe de
circularitate, pe care le-a descris în această lucrare (figura 3).
Ea nu se oprește la a dezvălui circularități dinamice psihologice generalizate, dar se

trece de la descrierea de realizarea, de la expunere – (urmează figura 3 – n.n., T.R.).
La aplicare, de la analiză la împlinire, sugerând utilizarea feedback-ului, legea

reversibilității, pentru scopuri utilitare, printre altele, pentru realizarea tehnică a
gândului artificial, în afara altor sugestii în tehnologice:“Este o consecință a legii
reversibilității care ne permite să mecanizăm gândirea, pentru a atinge gândirea
artificială sau provocată… datorită reversibilității psiho fizice putem materializa și
mecaniza actul de creație. O putem crea în mod artificial și instrumentalˮ.
Psihologia consonantistă a relevat importanța mecanismelor duale, binare, dihotomice,

atât în psihologie cât și dincolo de ea, în toate științele. A sugerat și a aplicat acest
mecanism ca o altă cale esențială pentru mecanizarea gândirii, împreună cu
circularitatea. În locul logicii pe baza lui 3, aceasta a propus și a schițato logică pe baza
lui 2. Acesta a dezvăluit, de asemenea, rolul important al acordurilor și dezacordurilor,
de consonanță și disonanță, precum și de selecție, prin rezonanță, în mașina de gândire
naturală, care de altfel a constituit, de asemenea, un model care urmează să fie imitat
pentru realizarea gândirii artificiale. În plus, a relevat rolul acordurilor în structura
generală a tuturor științelor.
3. Concluzii
În opinia autorului, psihologia consonantistă este cibernetica, și anume cea integrală,

deoarece conține toate atributele definitorii esențiale menționate mai sus. Majoritatea
definițiilor date de ciberneticieni se aplică psihologiei consonantiste de asemenea.

[2] Bajureanu (n.n. – T.R.).
[3] Text dactilo (n.n. – T.R.).
[4] Versiunea în limba engleză în Modern trends in cybernetics systems (in three
volumes), Volume III. Proceedings of the Third International Congress of Cybernetics
and Systems, Bucharest, Romania, August 25-29, 1975 (Editors in Chief: J. Rose, C.
Bilciu), SPRINGER VERLAG, Berlin, Heidelberg, New York. p. 1211-1215.
2018 Corespondența Odobleja Vol II,
https://ro.scribd.com/document/468808653/2018-Corespondenta-Odobleja-Vol-II
2018 Corespondenta Odobleja Vol II by Marin Vlada on Scribd
Referințe
– Ștefan Iancu, Cybernetics and its Romanian Forerunners, ICCCC, 2008,
http://www.univagora.ro/jour/files/journals/7/issues/41/public/41-55-PB.pdf
– Irina Munteanu, O idee apărută cu zece ani prea devreme, 2009,
https://jurnalul.antena3.ro/stire-redescoperirea-romaniei/o-idee-aparuta-cu-zece-ani-prea-
devreme-516227.html
– Maria-Elena Osiceanu,The Implications of Interdisciplinarity to the Development of
Romanian Experimental Psychology, Clinical and Experimental Psychology,
https://www.iomcworld.org/open-access/the-implications-of-interdisciplinarity-to-the-
development-of-romanianexperimental-psychology-cep-1000003.pdf
– Dan Cârlea, Ştefan Odobleja, românul care a pus bazele ciberneticii, 2017,
https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/documentar/stefan-odobleja-romanul-care-a-
pus-bazele-ciberneticii-119985.html
POEZII – VIAȚĂ & ȘTIINȚĂ

Home Ștefan Odobleja Poezii – Viață & Știință
Academia Română: “Dacă prestigiul oricărei instituţii este dat de calitatea celor care fac parte
din ea, atunci acest adevăr este valabil mai mult ca oriunde în cazul Academiei Române, care, de
la înfiinţare şi până în prezent, a numărat printre membrii ei ilustre personalităţi ale ştiinţelor,
literelor şi artelor, între care: … Ștefan Odobleja, descoperitorul ciberneticii“,
https://acad.ro/academia2002/acadrom/pag_ist_mem.htm
„Să nu-mi atribuiți niciodată virtuți poetice. Muzele mele au fost nătânge și sărace,
cercul relațiilor noastre- cibernetic vorbind a fost cu adevărat vicios.” dr. Ștefan
Odobleja
ARGUMENT de Odobleja Ștefan jr., 2019
Știința, filozofia și poezia reprezintă trinitatea preocupărilor de o viață ale lui Odobleja.
Referitor la poezie Șt. Odobleja spunea: „Să nu-mi atribuiți niciodată virtuți poetice.
Muzele mele au fost nătânge și sărace, cercul relațiilor noastre- cibernetic vorbind a fost
cu adevărat vicios”. Încercările poetice ale lui Ștefan Odobleja se pot împărții în două
categorii: poezie de dragoste și poezii științifice. Cu ocazia înființării Casei Memoriale
Ștefan Odobleja în satul natal am luat de la arhive două piese de mobilier ce au aparținut
savantului. Discutând cu domnul director Nicușor Marian Pele Trăiloiu am convenit ca
din cele 800 file care cuprindeau concepte de poezie, să selectăm cca 300 file care erau
redactate olograf.
Ștefan Odobleja era sensibil la frumusețile naturii, iubea mult pădurea statului, o asemuia
cu un templu, în care îi veneau gânduri eroice, înălțătoare, iubind frumosul oferit de
natura. Fiind autodidact, citea foarte mult și cânta la fluier și vioară.
După incendierea casei afirmă: „De câte ori vin la Valea Hoțului mai trăiesc încă o dată
ce am trăit până atunci. Eu vin aici spre a sorbi forțe noi, mă întorc regenerat ca
întinerit”
La capitolul F „Încercări literare” am găsit următoarele cote:
F1. Versuri V I -470 file nefilmate

F2. Versuri V 2 -274 file nefilmate
F3. Versuri V3 -56 file microfilmate
Total 800 file

Din cele 3 mape am selectat cca 300 file ce conțin poezii scrise îngrijit. Am hotărât să
redau pe aceeași filă tipărită atât scrierea olografă, cât și cea tehnoredactată. Din
autobiografie reiese că a studiat neurologia, iar anumite poezii cu caracter științific au
fost apreciate de academicienii neurologi: Zegrean, Arian Restian, frații Riga și
profesorul doctor Dan Viorel. Întâlnim și poezii cu caracter patriotic: Țărâna țării, Țara
mea și Omagiu. Majoritatea sunt poezii de dragoste care au dedicații. Are și câteva
epigrame, unele reușite, și poezii caustice: Ce e cenaclul, Oancea care povestea din
pușcărie (Deținut politic, fost ziarist la „Curentul” condus de Pamfil Șeicaru). Avea spirit
vizionar-Bucurii postume- Aceste versuri le compunea în timpul liber ca o odihnă activă.
Studia pe malul apelor curgătoare, Dunărea, Timișul, unde se încărca de prana (energie
cosmică). Era excelent înotător și un neobosit dansator, participând la toate balurile
regimentului.
Ștefan Odobleja iubea muzica populară, aprecia după fiecare spectacol artiștii care se
remarcau în mod deosebit. Cântăreții preferați erau Maria Lătărețu, Ion Luican, Angelica
Stoican, Domnica Trop, Maria Ciobanu și Dolănescu. Asculta la radio „Unda veselă” ,îi
plăcea umorul, astfel era abonat la revista „Urzica”, pe lângă „Contemporanul”,
„România literară”, „Muncitorul sanitar”. Era nelipsit de la toate spectacolele de teatru
din Drobeta Turnu Severin. Autorii preferați erau: Goldonii, Molier, Shakespeare,
Dostoevski, Tolstoi, Andersen, Petre Ispirescu, Bocacio.
Fiind vorba de spiritul său vizionar, e bine să închei cu poezia ce se adresează vremurilor
viitoare:
Poezie fără iarbă și fără soare. Pentru vremuri viitoare
La lângă pe
Și sau că
Peste sub cu
Printre între în
Fu nu fu
Mai și nai ah!
Era de datoria mea să argumentez de ce am îndrăznit să le scot la lumina tiparului. Într-

un viitor apropiat, poate va apare toată opera literară într-un singur volum. Este adevărat
că destinul său a fost diferit de al celor ce s-au inspirat din opera sa. Să nu uităm când
Odobleja era alergat de tancurile rusești la Cotul Donului, cei care s-au inspirat din opera
sa, dispuneau de o bursă Rokfeler, iar în țară după terminarea războiului când vrea să se
angajeze ca medic, medicul șef de raion Paraschiv îi punea obsedanta întrebare: „ați
luptat în război contra Uniunii Sovietice, prietene?”
PREFAȚĂ de Prof. dr. Tudor Rățoi, 2019

Un volum de poezii semnate de doctorul Ștefan

Odobleja nu este ceva absolut inedit. Un prim
asemenea volum a apărut deja cu mulți ani în urmă,
prin grija regretatului profesor Constantin Negreanu,
care în anul 1986 a realizat o selecție din încercările
literare ale părintelui ciberneticii, sub titlul Ștefan
Odobleja, Pagini inedite, publicată la Editura Scrisul
Românesc din Craiova. Astăzi, grație fiului
savantului, ing. Ștefan Odobleja jr., cititorul interesat
de personalitatea prodigioasă și plurivalentă a
întemeietorului științei viitorului, poate lua contact cu
un alt set de poezii odoblejiene, scrise în tinerețe și în
perioada când Odobleja frecventa Cenaclul literar de
la Drobeta-Turnu Severin și intrase deja în vârtejul
demersurilor pentru recunoașterea paternității sale
asupra ciberneticii. În acea perioadă – spune poeta
Ileana Roman – pe lângă cele ce ieșeau la iveală în
legătură cu opera sa științifică, în cenaclu s-a aflat și că doctorul scria de multă vreme
poezii, pe care a început să le citească mai tinerilor săi convivi. “Iar când nu citea,
povestea, şi povestea frumos, chiar şi despre grozăviile războiuluiˮ – adaugă poeta.
Fără îndoială, faptul că Odobleja a scris poezie s-a circumscris dimensiunii umaniste a
personalității sale. O asemenea dimensiune a fost una de factură livrescă, însă în mod
fericit aceasta a interacționat cu prețuirea lui pentru universul rural, tradițional, înglobând
o sumă de valori ce nu excludea instrucţia temeinică, şcolară şi universitară,și studiul
intens văzut ca un act permanent și desfăşurat, practic, până la sfârşitul vieţii. Cum va
mărturisi savantul, din timpul anilor de liceu i-au rămas mereu în minte figurile unor
eminenţi dascăli de la Liceul „Traian” în frunte cu profesorul de franceză V. Chiriac, ca
şi atmosfera de lectură asiduă din biblioteca liceului, un loc de refugiu pentru
adolescentul Odobleja, unde acesta a parcurs lucrări din cele mai diverse domenii.
Într-un sistem perfect articulat, original, riguros şi planificat, cu tabele de cărţi citite şi de
cărţi urmând a fi citite, cu o perseverenţă rar întâlnită, pornind de la convingerea că
predispoziţiile native trebuiau dublate de un efort permanent, tânărul Odobleja a
acumulat un volum impresionant de cunoștințe din rândul cărora a acordat un loc
privilegiat celor de limba română, limbi moderne (franceza şi germana), fizică şi chimie.
După o metodă proprie, a alternat efortul intelectual intens cu munca fizică depusă acasă,
fiind convins că „trebuie să alternăm activitatea voluntară cu activitatea involuntară,
munca brută cu inspiraţia, activitatea obositoare cu activitatea de joacă, activitatea
impusă cu activitatea de plăcere, activitatea normală cu supraactivitatea”. Pe măsură ce
se maturiza, câmpul interesului său s-a lărgit considerabil, viitorul savant cercetând
probleme de filozofie, medicină, artă, logică, etică, estetică, literatură etc. Dintre toate,
ştiinţa, filozofia şi literatura au constituit trinitatea esenţială aflată la temelia profilului
său intelectual.
În domeniile pozitive, Odobleja a arătat o atenţie şi grijă speciale pentru claritate,
concizie, precizie, exactitate, acurateţe, definiţii, clarificări, relaţii, cauzalitate. Iar
acestea, nu numai în producţiile sale finalizate, ci şi în simplele note de lector sau stadiile
intermediare ale lucrărilor sale, toate identificabile într-o formă sau alta, în Psihologia
Consonantistă, în tratatul de logică sau în alte lucrări cu substrat filozofic.

Formaţia pozitivist – scientistă a personalităţii savantului a influenţat însă puternic și
înclinaţiile şi preferinţele lui spre domeniul umanist, cu centrul în literatură, unde
Odobleja s-a manifestat fără veleităţi explicite sau implicite. E drept că în anii de liceu el
plănuia să scrie o nuvelă, un fel de producţie filozofico-literară, un Faust, pentru care îşi
stabilise un plan minuţios, cu lecturi din autori cunoscuţi şi teme de inspiraţie, imaginaţie
etc. Gustul pentru literatură și prezența permanentă în acest teritoriu i-au modelat
sensibilitatea și l-au îndemnat spre șlefuirea ei neîntreruptă tinzând spre ținte, în
perspectivă cantitativă și calitativă, cu orizonturi tot mai largi. Varietatea zonelor de
preocupări îl arată pe Ştefan Odobleja tinzând spre un tip total de personalitate umană, cu
ţeluri înalte şi precise, perfect integrată mediului natural, stăpână pe mijloacele de
realizare a scopului, o personalitate armonioasă, dispusă să nu refuze nimic din ceea ce ar
fi concurat la împlinirea ei completă.
Pentru Odobleja munca a fost o valoare supremă şi în această direcţie nu şi-a refuzat
nimic; pentru el a trăi însemna a munci, munca se integra unei serii ce cuprindea viaţa
individului, sănătatea lui, bucuria, plăcerea, fericirea, durerea etc. Iar în toate acestea, un
loc trebuia să revină și poeziei, nu numai ca subiect de lectură, ci și ca teren de creație. În
paginile următoare, fiul savantului a adunat 104 poezii, cele mai multe de tinerețe. Dintre
acestea, câteva sunt prezente și în volumul publicat în 1986. Sunt poezii de dragoste pe
care autorul, suflet delicat și sprințar, în căutarea amorului inefabil, le dedică unor tinere
pe care le întâlnise și care în decursul vremii îi stăpâneau gândurile. Cele mai multe sunt
poezii scurte, în vers de inspirație populară, cu rimă, dezvăluind un talent exprimat în
imagini poetice reușite de foarte multe ori, precum în A toi, Lisette!, Sterilitate, Parfumul
tău, iubito!, Gelozie, Fată dulce!, Dărâmare, D-rei Veturia, Sub vraja ei, la gară ș.a.
În alte producții (De pe Olt, și de pe Jii, Răsărit de lună plină, În apă, Melanica,
Întrebare etc.), filonul folcloric este mai mult decât străveziu.
Poeziile de această factură sunt producții de prin 1932-1933, autorul datându-le

conștiincios. Cu trecerea timpului, probabil și sub influența trecerii sale prin cenaclu, a
diversificării lecturii și a contactului cu poezia nouă, audiată în acest mediu, tehnica
poetică se schimbă, modernizându-se. Tema iubirii nu este abandonată (în Spre stele,
foarte frumoasele Totalitarism, Soarele meu, Ezitare, Senzitivele sau Parfumul tău), însă
încet-încet își fac loc și subiectele de mai amplă respirație, de profunzime, existențiale
(Facerea lumii), ori decurgând din de ceea ce ajunsese să-l preocupe în chip obsedant în
legătură cu opera științifică. De văzut în acest sens Idolatrie, Necunoscuta “Xˮ, Puritate,
Geometrie vie, Bucurii postume, Omagiu. Pot fi sesizate intenții în această direcție încă
de prin 1935, căci una din poezii, datată 15 ianuarie 1935 începea astfel: Pe cale
fonoscopică privind/În pieptul Dumitale plin de-avânt/Văzui micuța-ți inimă zvâcnind/ Și
tot atunci te surprinsei roșind … Din aceeași perioadă, a rămas chiar o versificație în
franceză: Aux yeux de ma bien-aimée Zizi. De foarte bună calitate sunt, de asemenea,
trei texte în notă umoristică, vituperantă, la adresa unui Carcalețeanu, maior, personaj
real, se pare, care se lăuda că avea un cap mai mare decât al doctorului: Că-ți este mare =
capu/Și că puțini te-ntrec,/Nu ne-ndoim, dar oare/De ce-o fi așa sec? Sau: După figura-ți
tuciurie/Și după piopuaru-ți cap/Te-am crede, pe nedrept Arap:/Dar politețea
arăbească/Prea seamănă la tine mult/A manieră țigănească! Sau: Triple-sec/În primul
rând ești ˮRom“=născut/Al doilea ești Rom făcut/Și-al treilea, romul ce-ai băut! Cam în
același registru, dulce-amar, abordează tema modernizărilor intempestive, cu referire

expresă la Severinul meu iubit/Ce urât te-ai mai pocit/De când te-ai turisticit
Ce grădini frumoase-aveai/Și ce mândru mai erai/Când la lume le-arătai/Astăzi parcurile
tale/Din spre Dunăre din vale,/Sunt hoteluri și spitale. (Tema modernizărilor aberante l-a
preocupat cu adevărat pe Odobleja, fiind o vreme, cu puțin înainte de moarte, în care
savantul a trăit cu groaza demolării casei din str. Decebal, a mutării sale la bloc și a
lipsirii insolubile de tihna grădinii cu cireși, la umbra cărora lucra vara, făcând
concomitent și o terapie cu fructele amintiților pomi, pe care le recomanda și altora).
Și ca profesiune de credință, volumul se încheie cu două texte, Țara mea și Țărâna țării,
doi dintre stâlpii de rezistență ai sufletului savantului, explicând în parte și gestul său
radical de renunța la existența citadină pentru a se întoarce la origini (Dar m-am întors în
țara mea/Și nu mă voi despărți de ea/Cât voi fi viu/(cred că nici mort), la țărâna țării,
care îi stăpânea inima, amintindu-i mereu de trecutul vrăjit al copilăriei, când, jucându-se
cu copiii de seama sa, făceau din țărână ˮde toate/chiar și turte“, țărâna sub care se
odihneau “colo, pe
coastă/Părinții, moșii și
strămoșii/Și mulți din ei/au murit
pentru ea/ce vă mirați/că eu simt
atât de legat/de această
țărână?/ˮ.
Iată, deci, un Odobleja mai

complet decât îl știau, poate,
mulți, un Odobleja în perfect
acord cu sine și cu lumea,
surprinzător de expansiv,
purtându-se familiar ca scriitor
printre scriitorii care la un
moment dat îl vor arăta așa cum
merita să fie cunoscut, un om
pluridimensional, bogat în
simplitatea-i dezarmantă, modest
și uimitor de sincer, desigur nu
pe gustul și în felul de a se scrie
poezie astăzi, dar onest, cu un
percutant simț al umorului,
generos și spontan, proaspăt și
hotărât în a se devoala și dărui.
Țărâna țării
Țărâna țării mele
Îmi stăpânește-n suflet
Și mereu îmi amintește
De trecutul vrăjit al copilăriei
Când mă jucam cu toți copiii
în țărâna din drum
Făcând din ea de toate
chiar și turte
Țărâna țării mele
m-a crescut.
Sub ea se odihnesc
colo, pe coastă
Părinții, moșii și strămoșii
Și mulți din ei
au murit pentru ea.
De ce vă mirați
că eu mă simt atât de legat
de această țărână!
Anatomie și fiziologie (=psihologie)

Știe multe anatomia, dar mai multe nu le știe
Și-i rămasă mult în urmă față de psihologie
E păcat că aceste științe să devină adversare
Când de fapt ele-s sortite numai la colaborare
E de tristă amintire și-i criminală `ncercarea
Ca științei despre suflet să i se vrea suprimarea
Nu vrem cu aceeași măsură, nu vrem dinte pentru dinte
Nu cerem anatomia ca, de astăzi înainte
Să dispară de pe lume, să se auto-desființeze
Pentru ca psihologia singură să demonstreze
Cerem doar să se supună la a științelor morală
Și cu ea psihologia să fie în drepturi egală;
Strictă reciprocitate în raporturile externe
Și riguros neamestec în afacerile interne
Îi cerem anatomiei mai atent să cerceteze
Iar pe formele văzute cât mai puțin să viseze
Să nu se mai compromită naiv să extrapoleze,
Să nu dea drept adevăruri niște șchioape ipoteze
În știința despre minte să nu se mai erijeze,
Domeniul psihologiei nicicând să nu-l invadeze
Despre-a minții activitate amplu să se informeze.
Cerem deci anatomiei, scurt, în câteva cuvinte
Monopolul pus pe creier să nu-l pună și pe minte.
Introspectiv și extrospectiv
În probleme despre suflet și-n probleme de gândire
Introspecția, hulita, dă puțin dar dă simțire,
Pe când extrospecțiunea nu dă decât nălucire.
Văd o floare, e-o simțire sigură, nu subiectivă
Văd că văd e tot simțire și-i la fel de obiectivă.
Noi simțim direct simțirea, când vedem că noi vedem;
Când o căutăm prin creier „presupunem” și „credem”,
Dar vederea e vedere
Și părerea e părere.
Anatomia-i o comoară, când rămâne anatomie
Dar ea este-o catastrofă când se vrea psihologie.
Când vedem anatomic, este ceva obiectiv;
Deducând psihologic, e, din contră, subiectiv,
Făcând parte din domeniul condamnat, speculativ

Pe-ale creierului forme multe vise-au fost visate
Ce`n contact cu faptul psihic au fost iute spulberate.
Teoria consonanței
Pânàcum credința fuse că pe fire se

fac toate
Că gândirea, fără fire, nici de
`nchipuit.
Că ideile sunt oarbe, și se duc la

ochi legate
Încotro le duce firul, biciuite de la
spate
Cum se mână la osândă un convoi
de exilate.
Că ideea de mărită după primul

prăpădit
Care-i aruncat în drumu-i sau în
cale-i s-a ivit
Ca să înțelegeți drama, puneți-vă-n
locul ei
Și veți plânge mult de mila
condamnatelor idei
Cum v-ați simți domnișoară, ca la

vreme de-amurgit
Să fiți dată ca mireasă, mândră,
primului venit?
Să vă lege cu batista și pe urmă vrut-nevrut,
Să porniți ca Baba Oarba pe un drum necunoscut.
Și cu primul om sau fiară de care vă `mpiedicați
Să vă luați de braț și`n urmă soarta`n veci vă va lega
Simțirea gândirii
Noi simțim precis gândirea, o simțim retrospectiv
Și chiar dacă simțul acesta e intern și subiectiv
Este cert cà sa simțire e la fel ca ori și care
Și de extrospectivă mare diferență nàre
O simțim gândirea`n simțuri, ca pe ori și ce mișcare
Introspecția-i simțire în simțuri exterioare
Văd gândirea înăuntru tot cu ochiul din afară
Nu cu un alt ochi din creier, cum unii-și imaginară
Simt gândirea când începe și o simt când s-a sfârșit

Simt gândirea cum se-așterne în clipele de gândit
Simt apoi un vid în creier și simt că nu mai gândesc,

Și iar simt când reîncepe și iar simt că mă opresc
Ca simțire ce-i simțită, ea este-o realitate

Și nu-i nici-o îndoială de-a a sa obiectivitate.
Ce e gândirea?
Nu-i gândirea o cucoană, cum ades se crede încă
Și nici pasăre măiastră ce zboară din stâncă`n stâncă
Din idee în idee, ciugulindu-le cu ciocul
Pe sărite, la întâmplare, cum li-e soarta și norocul.
Și nici oale nu-i gândirea, să se toarne gându`n ele

Cum crezuseși tu, pe vremuri, bunule Aristotele
Gândirea este –năuntru ce mișcarea este afară
A ideilor mișcare,- mișcare interioară.
Mai exact, gândirea este o complexă acțiune
E cea mai superioară, mai înaltă funcțiune.
Gândirea
Spre poiana însorită a câmpiilor mintale
Mii de gânduri trec în goană tropotind pe drum la vale.
Gânduri multe, rânduri, rânduri, se perindă prin gândire
Vin ți trec, intră și iese pe portița de ieșire
Dimineața, cum se scoală, când din somn să se trezească
Primul gând ce-l are gândul e gândirea sò`ntâlnească
O fi mult până la dânsa? Și`ncotro să locuiască?
Să ia trenul? Avionul? Cât o avea de umblat?

Până să se vadă`n fine la gândire în palat?
Iar la rândul ei gândirea numai gânduri tot visează:

Le dorește, le așteaptă, le primește la ea în brațe
Le cuprinde strâns la sânu-i și cu foc ea le dezmiardă
Rumenă de bucurie, tremurând să nu le piardă.
Gândirea ca funcțiune
Aristotel din Stagira, al logicei creator
Credea că creierul este un mic refrigerator
Pus în organismul nostru doar în scopul răcoririi
Nu știa că-i chiar organul memoriei și-al gândirii.
Nici azi, încă, nu cunoaștem al gândirii intim treier
Știm însă destul de bine că gândirea joacă`n creier.
Dar deși sunt dovezi clare cum că creierul o poartă

Noi orbecăim și astăzi în credința cea deșartă
Înjurând pe cel ce-ar spune
Că gândirea-i funcțiune
A unui organ anume.
Logica se lasă trasă încă de filozofie

Și-și caută înrudire mai mult în filologie
Fugind de biologie și de fiziologie
Se leapădă ca de ciumă chiar și de psihologie.
Iàm dori doar să se`ndrepte înspre fiziologie, înspre fiziologie,

Să-i adopte din principii, din metode, precizie.
Mii de gânduri să disece înainte să vorbească

Să lase gramaticilor vorbele să le tocmească
Ea, gândirea sò observe și asupra ei să gândească
După multă socoteală

Exprimăm și-o îndoială:
E nedrept să scoți gândirea din organul de gândire
Dar poate-i și-o fericire
Căci de-o punem iar în creier, poate ne`ncurcăm în fire,
O nouă nenorocire
Căci s-ar încurca gândirea de nu i-am mai da de rost
Și-ar ieși poate mai prost
Mult mai prost
De cum a fost.
Nu-i vrem logicei să pată ce-a pățit psihologia:

Amintindu-i ca momeală, falsă, fiziologia
A fost prinsă, masacrată, și-apoi, după cum se știe
Fu golită și`împăiată cu lături de-anatomie
Mare jale-a fost în lume; sub efectul tragediei
Inspirându-s-a Pavelcu în „Drama psihologiei”.
Gândirea în creier și gândirea în aer (gândire și telepatie)
Că gândirea se propagă la distanțe mai, e-un fapt
Care-a fost, științificește clar și bine demonstrat
O dovadă că gândirea se propagă-n undă fină
Ca și unda hertziană, ca și raza de lumină.
Când se `mprăștie în aer liberă, fără oprire
Dece`n creier vrem cu sila s-o forțăm s-o ia pe fire?
Dacă`n cap ar fi pe fire, tot pe fir ar fi și-afară
Că nàr mai avea gândirea de pe fire cum să sară

Dacàr fi pe fir gândirea, nàr mai fi telepatie
Nàr putea să zboare gândul kilometrii peste-o mie
Dacă`n fire-ar sta gândirea, precum uni ne învață
Atunci și televizarea s-ar propaga tot pe ață
E absurd să presupunem că gândirea ar umbla
Pentru morfologi pe fire, pentru alții- altminteri
Mai probabil e că dânsa se comportă univoc
Și că merge ca o rază și că nàre fir deloc.

Bucurii postume
Știam precis
că numai după moarte
mă voi bucura
De aprecierile semenilor mei
De aceea am fost
pe drept cuvânt
foarte speriat
Când am aflat
că am început a fi
de pe-acum
lăudat
Bucurii postume
Știam precis
că numai după moarte
mă voi bucura
De aprecierile semenilor mei
De aceea am fost
pe drept cuvânt
foarte speriat
Când am aflat
că am început a fi
de pe-acum
lăudat
Vestire (sau prevestire)

De care rău m-am întristat
Frați contemporani
ai anului 2000
Trăiți-vă viața liniștiți:
v-am eliberat de tirania vremii.
Nu vă mai temeți
nu mai zgârie
și nu mai mușcă
Nu numai c-am supus-o
Dar am și îmblânzit-o
Stă singură
îngenunchiată
în fața noastră.
4. Fundația
Fundația
 Mesajul presedintelui
 Inființare & Misiune
 Statutul FUNSO
 Conducerea
 Inițiative FUNSO
 Realizari & Proiecte
 Rapoarte de activitate
MESAJUL PREȘEDINTELUI
Home Fundația Mesajul președintelui
“Speranţa niciodată să nu moară” – Inginer Ştefan Odobleja jr., fiul

academicianului dr. Ștefan Odobleja, inventatorul ciberneticii și precursor al
Inteligenței Artificiale și al Informaticii [dr. Ștefan Odobleja had invented cybernetics
– „Psychologie Consonantiste” (1938) and the forerunner of ultrasound – „ La
Phonoscopie” (1937)]
“După congresul din 1978 de la Amsterdam, John Rose vine în România şi decernează
medalia ”Norbert Wiener” pentru merite în cibernetică. Această decernare s-a făcut ca
un târg politic pentru a cumpăra protecţia conducătorilor ţării

(Nicolae şi Elena Ceauşescu) pentru a stopa recunoaşterea
oamenilor de ştiinţă români. Deoarece se cunoştea că în acea
epocă cei doi conducători erau gratulaţi cu titluri academice
precum, ”Doctor Honoris Causa” şi ”Savant de renume mondial”,
dar nu se mai putea opri nimic, opera lui Odobleja surprindea
prin actualitatea ei cât şi prin confirmarea din ce în ce mai mult
odată cu trecerea timpului. Opera lui Odobleja este mereu actuală
şi se înalţă spre bolta cerească acolo unde este locul marilor
descoperiri a celor mai inteligente minţi omeneşti şi ne luminează drumul spre viitor.
Este o datorie a mea ca, în calitate de preşedinte al Fundaţiei ”Ştefan Odobleja”, să
prezint viaţa plină de insatisfacţii, oprelişti, de înjosiri morale cât şi materiale la care a
fost supus dr.Ştefan Odobleja, autorul Psihologiei consonantiste.” Ing. Ştefan Odobleja
jr.
Prin înfiinţarea Fundaţiei ,,Ştefan Odobleja” (31 martie 1999, Drobeta -Turnu
Severin, cod unic 11614880), se doreşte studierea vastei opere a dr. Ștefan Odobleja –
inventatorul ciberneticii și precursor al Inteligenței Artificiale și al Informaticii, aflată în
custodia Arhivelor Naţionale din Drobeta Turnu-Severin care, prin conţinutul în idei,
teorii şi teze poate aduce o contribuţie însemnată în variate domenii ştiinţifice pe care le-
ar putea revoluţiona. Totodată, un obiectiv important al Fundației – de suflet, a fost
reconstrucția și îngrijirea Casei memoriale „Ştefan Odobleja” din satul natal al
savantului (satul mehedinţean Valea Hoţului, azi localitatea Ştefan Odobleja). Casa
noastră părintească (casa lui Ştefan Odobleja) din Valea Hoţului a fost incendiată în anul
1973 (dr. Al. Olaru a prezentat articole despre opera dr. Ștefan Odobleja, în revistele
Tribuna din Cluj și Flacăra-Adrian Păunescu, București. Detalii: interviu Valeriu
Armeanu, 29 mai 2018), imediat după ce au apărut în presă discuţiile pe marginea lucrării
“Psihologia consonantistă”. În 1938, omul de ştiinţă Ştefan Odobleja publica la Paris,
lucrarea “Psihologia consonantistă” la editura „Librairie Maloine”. Acest studiu
stabilea, pentru prima dată în lume, temele majore ale Ciberneticii. La nivel mondial
însă, Cibernetica îl prezintă ca fondator pe Norbert Wiener (1894-1964), care a publicat
prima sa lucrare în acest domeniu de abia în 1948 (Începând din anul 1972, când tata a
citit autobiografia lui Norbert Wiener, dr. Ştefan Odobleja s-a consacrat demonstrării
ideii că originea ciberneticii se află în psihologie şi că „Cibernetica s-a născut în
România în anul 1938” prin lucrarea sa „Psychologie Consonantiste”).
Ne bucurăm că, după ce – în anul 2013, am început reconstrucția casei părintești, la 5
noiembrie 2017, am organizat un eveniment deosebit cu o înaltă încărcătură
emoţională: a fost dezvelită placa comemorativă la Casa Memorială „Ştefan
Odobleja”.
 Omul de ştiinţă dr. Ştefan Odobleja care, prin observare şi meditaţie, a

căutat să desprindă adevăruri despre mintea umană şi procesele care o
înconjoară şi pe care ea le reflectă, a avut geniu şi merită să fie înscris în
ştiinţa universală.
 În opera sa vastă ,,Psihologia consonantistă” (termenul/conceptul de consonanță –

fr consonance, nu exista în dicționar în anul 1938), dr. Ştefan Odobleja utilizează
nouă (9) legi universale (echivalenţei, echilibrului, compensaţiei, reacţiei,
oscilaţiei, reversibilităţii-feedback, inerţiei, consonanţei, transformării) având
la bază fenomenul de rezonanţă (acest termen exista în 1939, rezonánță, V.
resonanță, sursa: Scriban – 1939). Este primul care a încercat să aplice legea
feedback-ului (legea reversibilităţii) în natură şi în societate, la cât mai multe
domenii ştiinţifice: filozofie, biologie, psihologie, sociologie, economie politică,
matematică şi chiar medicină (psihoneurologia, psihofiziologia, psihopatologia,
interpsihologia), ceea ce ne ajută să înţelegem mai uşor, interrelaţiile dintre factorii
biologici, psihologici şi sociali, a conexiunilor dintre psihic şi somatic, în practica
medicinii psihosomatice. Sintagma psihosomatica consonantistă, ne ajută să
înţelegem mai bine circuitul psihosomatopsihic exprimat în plan psihofiziologic şi
clinic, în opera lui Ștefan Odobleja.
 Ştefan Odobleja cu Psihologia consonantistă a realizat o analiză profundă a

influenţelor psihicului asupra somaticului
prin reversibilitate, feedback, consonanţă, binaritate. Sunt de enumerat: 1912 - A.
Adler, 1922- F. Deutsch, 1943-F.L. Dumbar, 1946-H. Selye, 1950-F. Alexander,
1964-R. Tzanck, 1979-Von Eieff şi alţii, precum şi personalităţi româneşti: D.
Danielopolu, A. Athanasiu, P. Derevenco, I.B. Iamandescu etc.
 ,,La Phonoscopie”, 1937 – metodă care îl încadrează pe academicianul Ştefan
Odobleja printre precursorii ecografiei. Septembrie 2011 – După 75 de ani de la
apariţia lucrării ,,La Phonoscopie” în Editura Gaston Doin et Cie, Paris, inginerul
Ştefan Odobleja jr., fiul academicianului, a considerat oportună reeditarea lucrării
în limba română, continuând astfel păstrarea în actualitate a operei ştiinţifice a
distinsului său înaintaş: Dr. ŞT. ODOBLEJA, Fonoscopia, O NOUĂ METODĂ

DE EXPLORARE CLINICĂ (Ediţia în limba română realizată sub îngrijirea ing.
ŞT. ODOBLEJA jr.-preşedintele Fundaţiei ,,ŞT. ODOBLEJA”, Traducător: prof.
AURELIA-FELICIA COTOROIANU, Coordonatori: dr.NICOLAE POPESCU, dr.
DAN PLENICEANU). ,,La Phonoscopie” a fost distinsă cu premiul ,,Medic
General dr. Papiu Alexandru” ce se acorda celor mai meritorii lucrări scrise de
medicii militari. Metoda de ascultare a organismului uman, propusă de dr. Ştefan
Odobleja, a fost prezentată la cel de-al IX-lea Congres internaţional de Medicină
Militară, desfăşurat la Bucureşti în anul 1937, cu titlul ,,Demonstration de
phonoscopie”. Comunicarea s-a bucurat de un real interes din partea participanţilor
din străinătate îndeosebi al dr. W. S. Bainbridge, şeful delegaţiei americane, medic
în marina militară.
 Ideea funcţionării pe bază de consonanţă, antagonism, binaritate a fost previzionată
de dr. Ştefan Odobleja în lucrarea la care facem referire, consacrată metodei
fonoscopice, încă înainte de publicarea Psihologiei consonantiste. Ne referim, aici,
la o serie de articole din care cităm : Valoarea comparativă a transonanţei
sunetelor de plescăit şi frecare, în ,,Buletinul medico-terapeutic”, oct-nov.
1930; Transonanţa sunetului de frecare, în Revista ,,Spitalul”, dec. 1930; Percuţia
cordului, în ,,Buletinul medico-terapeutic”, dec. 1933; Transonanţa sunetelor de
frecare şi plescăit la cord, în ,,Buletinul medico-terapeutic”, mai
1934; Fonoscopia, în ,,Mişcarea medicală română”, nr.1-2, 1934; Semnul
banului, în ,,Mişcarea medicală română”, nr.4-5, 1934; Fonoscopia în colecţiile
pericardice, în,,Mişcarea medicală română”, nr.7-8, 1934; Percuţia şi fonoscopia
ficatului, în ,,Mişcarea medicală română”, nr.1-2, 1935 [1].
 Autorul percepe fonoscopia ca o metodă fizică, ce îmbrăcă avantajele unei metode
practice, clinice şi obiective, menită să evalueze variaţiile volumului şi consistenţei
organelor interne, printr-o procedură simplă care implică participarea degetului şi a
urechii, frecând sau pleznind uşor suprafaţa pielii. Rezultă, astfel, un sunet care
traversează organul în cauză şi se întoarce încărcat de informaţii. Gestul
declanşator de stimul îşi găseşte echivalentul în opusul său – perceperea sunetului
reflectat de organism [2].
 În fapt, întreaga operă ştiinţifică a lui Ştefan Odobleja, desigur a cuprins şi idei
care şi-au găsit ecoul în domenii ştiinţifice din prezent şi viitor. Astfel, în medicină,
profesor dr. Scheau de la Facultatea de Medicină din Craiova şi dr. Al. Olaru, unii
din principalii promotori ai operelor academicianului şi doctorului Ştefan Odobleja,
care, după ce au studiat lucrările sale referitoare la fonoscopie şi semiologie
acustică, în comunicarea prezentată la Simpozionul de la Craiova din anul 1992, îi
conferă calitatea de precursor al metodei de explorare ecografică în medicină.
 Ideile şi teoriile savantului sunt actuale în modelul bio-psiho-social în strânsă
legătură cu latura ecologic – existenţială şi de aceea poate fi considerat drept
iniţiator într-un domeniu, atât de dezbătut astăzi, şi anume psihosomatica,
abordare holistică în medicină, care explică originea bolilor organismului
uman [3]. Psihologia consonantistă se aplică fenomenelor din natură şi, în
particular, celor din cadrul biologiei şi psihologiei, cu ajutorul legii reversibilităţii,
sesizează şi pune în evidenţă prin intermediul conexiunii inverse, fenomenul
adaptării organismelor vii la condiţiile de mediu, anticipând, astfel, ,,sindromul

general de adaptare” elaborat de Hans Selye în 1946 [4].
[1] ŞTEFAN ODOBLEJA, Psihologia Consonantistă, Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică,

Bucureşti, 1982, p. 41.
[2] Ibid., p. 14.
[3] N. POPESCU, Psihosomatica şi psihologia consonantistă, Zilele Spitalului Militar de
Urgenţă din Craiova, 16 – 18 octombrie, 2002.
[4] ŞT. ODOBLEJA jr., N. POPESCU, Centenar Ştefan Odobleja (13.10 1902 –
13.10.2002), în „ Medicina în evoluţie”, nr.4/2002, Ed. Fundaţia „Pentru Voi ”, Arad
9.
Casa memorială „Ştefan Odobleja” din satul natal al savantului (satul mehedinţean
Valea Hoţului, azi localitatea Ştefan Odobleja)
“Speranţa niciodată să nu moară”

Anul 2017 – Recunosc, am fost şi eu puţin poet când am pornit acest proiect, dar când
am văzut că nu sunt ajutat şi că nu răzbat cu banii am făcut un împrumut la CAR, care
mi-a permis să ridic casa până la acoperiş. Sperăm ca în vara asta să fie finalizată.
„Recompensa să o aşteptam atunci când suntem gata să o primim, când avem nevoie de
ea şi în mod sigur o s-o primim. Speranţa niciodată să nu moară atâta vreme cât există
viaţă. Întotdeauna avem ceva de făcut şi să sperăm că facem ceea ce trebuie să facem,
iar recompensele vin atunci când avem noi nevoie de ele, nu când le cerem sau când le
vrem”. Dr. Ștefan Odobleja
—————————————————————–
Gândirea în creier şi gândirea în aer (gândire şi telepatie)

Că gîndirea se propagă la distanţe mari, e-un fapt
Care-a fost ştiinţificeşte clar şi bine demonstrat.
O dovadă că gîndirea se propagă – n undă fină
Ca şi unda herţiană , ca şi raza de lumină.
Cînd se- mprăştie în aer, liberă, fără oprire,
De ce-n creier vrem cu sila s-o forţăm s-o ia pe fire?
Dacă-n cap ar fi pe fire, tot pe fir ar fi şi-afară,
Că n-ar mai avea gîndirea de pe fire cum să sară.
Dac-ar fi pe fir gîndirea, n-ar mai fi telepatie,
N-ar putea sa zboare gîndul kilometri peste-o mie
Dacă-n fire-ar ar sta gîndirea, precum unii ne învaţă,
Atunci şi televizarea s-ar propaga tot pe aţă.
E absurd să presupunem că gîndirea ar umbla

Pentru morfologi pe fire, pentru alţii-almintrelea,
Mai probabil e că dînsa se comportă univoc
Şi că merge ca o rază şi că n-are fir deloc [1].
[1] ŞTEFAN ODOBLEJA, Pagini inedite – ediţie în grijită şi prefaţată de C.

Negreanu, Ed. Scrisul românesc, Craiova, 1986, p. 113.
===============================================================
==========
© 2020 Acest site este conceput/actualizat de conf. dr. Marin Vlada – membru titular
CRIFST (Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii), Academia
Română, cu suport designed by Advanced Technology Systems și administrat
de Fundația “Ștefan Odobleja” Drobeta-Turnu Severin, România. Toate drepturile
rezervate.
ÎNFIINȚARE & MISIUNE

Home Fundația Înființare & Misiune
Fundația „Ștefan Odobleja” Drobeta-Turnu Severin (31 martie 1999, cod unic
11614880)
Obiectul de activitate
a) Să publice integral opera savantului;
b) Să organizeze dezbateri, simpozioane, congrese pe teme de teorie cibernetică
odoblejiană, socio-psihologie, literatură etc;
c) Să restaureze Casa memorială „Ștefan Odobleja” din comuna Livezile, județul
Mehedinți
d) Să înființțeze o Universitate de vară după concepția savantului;
e) Să organizeze și să sprijine organizarea de cursuri de perfecționare a specialistilor în
țară și în străinătate;
f) Editarea unor publicații, materiale documentare de specialitate precum și de a efectua
schimburi de publicații cu asociații similare din țară și străinătate;
g) Să acorde burse șefilor de promoție ai instituților de învățământ care poartă numele
savantului;
h) Să atragă sponsori pentru înființarea unei unei săli de lectură cu întreaga operă a
savantului;
i) Construirea de laboratoare și secții de testare a ideilor inovatoare ale savantului;
j) Acordarea de condiții pentru expunerea anumitor idei ce par hilare pentru demonstrarea
viabilității lor;
k) Copierea fondului Ștefan Odobleja din Arhivele Statului și sortat pe discipline;
l) Înființarea de Case de creație care pot oferi condiții pentru cei care au de inventat ceva,
de scris etc;
Fundația „Ștefan Odobleja” colaborează cu instituții, asociații și organizații

culturale, științifice și de învățământ similare din țară și străinătate.
Fundația „Ștefan Odobleja”, înființată și coordonată cu pricepere și exemplară
devoțiune filială de către ing. Ștefan Odobleja jr., are meritul incontestabil de a menține
mereu vie, în actualitatea științifică și culturală a județului Mehedinți și a întregii țări,
personalitatea complexă, puternic iradiantă, a „părintelui ciberneticii generalizate” dr.
Ștefan Odobleja, prin organizarea și desfășurarea cu real succes și o participare
semnificativă, elevată, a numeroase simpozioane științifice naționale și internaționale,
menite a valorifica superior inestimabila operă a marelui fiu al Mehedințului (Victor
Rusu, Obiectiv Mehedințean, 12.04.2017).
“Pentru a crea, trebuie să simțim și să elaborăm la maximum. Să căutăm a pătrunde în

fondul adânc al ideilor.” Dr. Ștefan Odobleja
Dr. Ștefan Odobleja, fotografie din 1928 (terminarea studiilor miltare), respectiv din anul 1976
 “Odobleja milita pentru modelarea comportamentelor organismului uman pentru a

ajunge la modele în rezonanță cu gândirea omului, cu gândirea naturală. Sub
aceste aspecte, „Psihologia consonantistă“ a fost și este o lucrare fundamentală,
de bază, a științelor, de rezonanță și consonanță a științelor, o comoară a gândirii
creative românești, de vreme ce teoria modelării a fost utilizată în știință și în
aplicații practice, în cibernetică în primul rând, căci aceasta are la temelie teoria
modelelor rezonante”Acad. Alexandru SURDU, la ediția din anul 2018.
Interacțiuni psihosomatice. Sursa: adaptare după Ștefan Odobleja (1982): Psihologia

consonantistă, Editura științifică și Enciclopedică, București, p. 425
Dr. Odobleja către tineri (Testament)

 Pentru a crea, trebuie să simțim și să elaborăm la maximum. Pentru a crea e
nevoie de intensitate: de spirit viguros, solid și precis. E nevoie de profunzime și
de pătrundere, de inteligență divinatorie și inventivă, de sagacitate, spirit de
sinteză, mare forță de intuiție. E nevoie, de altă parte, de multă finețe, spirit de
discernământ și analiză, aptitudine pentru lucrări minuțioase. Pentru a crea, e
nevoie de amplitudine: de o mare bogăție de material elaborat. Bogăție de

memorie: spirit complex, larg, enciclopedic. Marile invenții au fost elaborate de
savanți care erau, în același timp, erudiți. Cu simple incursiuni nu se poate realiza
mare lucru. Trebuie atacat pe un front larg.
 Numai în acest fel se poate face o breșă importantă în frontul inamic al

necunoscutului. Pentru a crea e nevoie de durată, de perseverență, de fixitate, de
răbdare, de o idee fixă urmărită cu îndârjire, pasiune, obsesie, concentrare
durabilă și tenace. Geniul nu este decât o îndelungată răbdare. Trebuie să păstrăm
ideile și să le lăsăm să se maturizeze; cu cât mai mare e gestația lor, cu atât sunt
ele mai desăvârșite. Fără răbdare nu se poate realiza nimic important. Pentru a
produce ceva ce depăsește comunul, trebuie de asemenea să muncim și să
gândim infinit mai mult decât alții. Înainte de a inventa ceva în știință sau chiar
în artă, trebuie inventat mult în igiena personală. Pentru a crea, sunt necesare o
bună memorie, cunoștințe vaste, cunoștințe enciclopedice. Creația științifică,
filozofică, artistică sau tehnică, cere, în primul rând, punerea la curent cu
actualitatea, cu ceea ce e deja dobândit, cunoscut, exprimat sau inventat. Cere
epuizarea asimilării a tot ce s-a produs în domeniul respectiv: o vastă cultură, o
erudiție specializată, concretă și bine clasată. Se cere, prin urmare, examinarea
temeinică a tuturor lucrărilor apărute despre subiectul de care ne preocupăm. Să
nu pierdem timp cu descoperirea prafului de pușcă sau a ceea ce este deja
cunoscut.
 Trebuie să învățăm folosind metoda redescoperirii. Să învățăm fiecare lucru după

mai mulți autori: să consultăm pentru fiecare problemă cât mai multe cărți. Să
folosim jocuri de creație, jocuri de inteligență (familii de cuvinte, derivații,
sinonimii, analogii, exerciții poetice). Să ne obișnuim cu contemplarea și
meditația.
Să ne informăm în spiritul specific al creației pentru care ne pregătim: savantul
trebuie să observe și să clasifice, filozoful trebuie să contacteze științele, să le
sistematizeze, artistul trebuie să simtă și să exprime, tehnicianul trebuie să
experimenteze și să combine obiectele reale. Să evităm scepticismul, să cultivăm
optimismul. Știința, filozofia, arta, tehnica nu sunt deloc epuizate; totdeauna sunt
desoperiri de făcut. Fiecare trebuie să spere că el va avea șansa cea bună. În
fiecare fapt nou trebuie presupus un mare adevăr. Se va cultiva dragostea pentru
cercetare prin lectura istoriei descoperirilor, a vieților savanților iluștri,
autobiografii ale filozofilor, savanților sau artiștilor. Se va cultiva curiozitatea
prin probleme și așteptări. Șă se știe, că dealtfel, toate adevărurile au trecut prin
faza de prostie; nu există un mijloc de a produce dintr-odată adevăruri perfecte.
 Trebuie să fim optimiști; trebuie să credem în forțele și posibilitățile noastre.

Dacă se dispune de o inteligență cu puțin deasupra mediei, se poate totdeauna
avea încredere în sine. Să lucrăm progresiv; să începem cu observațiile și ideile
personale. Citind, să elaborăm. Să anticipăm și să devansăm totdeauna lectura; să
citim numai pentru a confirma sau infirma ideile proprii. Să începem cu lectură
puțină și cu cea mai ușoară, pentru a evita inhibiția blufului. Să citim, dacă e
posibil, în ordinea evoluției științei respective. În timpul lecturii să ne îndoim de

toți și de toate. Să ne îndoim de toate adevărurile anterioare; să ne îndoim de tot
ce s-a spus sau s-a scris în problema respectivă. Să citim în spirit critic, dificil și
neîncrezător. Să ne îndoim de capacitatea autorului, în ciuda eventualei sale
celebrități. Să nu admitem nimic ca absolut, să acceptăm totul sub rezervă. Să nu
ne lăsăm fascinați, idolatrizarea maeștrilor este un mare obstacol în calea
progresului. Să punem adevărul deasupra oricărei autorități sau celebrități.
Să schimbăm, să refacem, să reclasăm tot ce citim. Să căutăm să oferim totul în
modul cel mai clar și mai concentrat. Să căutăm noutatea și originalitatea; să
reducem la clase sau legi mai generale, să raportăm la alte lucruri, să explicăm
într-o altă manieră. … dacă creația cere renunțare la un număr de plăceri și de
distracții, ea oferă în compensație, propriile sale plăceri.
 Să abandonăm celelalte probleme; nu se va lucra decât la o singură mare

problemă.
Să ne concentrăm la maximum asupra studiului nostru, consacrîndu-ne în
întregime asupra a ceea ce facem la un moment dat. Marile atenții duc la marile
invenții. Să evităm diletantismul și suprficialitatea. Să dezmembrăm tema, să
atacăm separat fiecare din părțile sale, prin concentrări succesive. Să separăm, să
diferențiem, să individualizăm, să specializăm, să distingem fiecare problemă. Să
evităm amalgamul, amestecul, masa informă. Să deschidem subcapitole la fiecare
pas. Să izolăm în capitole separate: istoricul, bibliografia, critica, aplicațiile,
discuțiile. Să evităm presărarea la fiecare pas a criticilor, discuțiilor, ipotezelor și
faptelor; e mai bine ca ele să fie separate. … este o mare necesitate ca memoria
să fie materializată, depunând-o pe hârtii, în fișe, în dosare, care astfel o vor
suplini, substituindu-se. E o economie și o amplificare, în același timp. … când
se citește, când se fac observații etc. creatorul să se obișnuiască să omită tot ce nu
are legătură cu munca sa. Să-și creeze o percepție selectivă, unilaterală, limitată,
specializată. Să se întrebe mereu: ce trebuie reținut? În ce ordine de importanță?
… trebuie insistat îndelung asupra rarelor cărți, excepțional de bine scrise și
gândite, și chiar să reluăm lectura lor.
 Să notăm tot ce merită să fie reținut: observații, experiențe, evenimente, idei,

lecturi. Să notăm toate detaliile, toate rezultatele, toate subtilitățile. Să notăm
succesele la fel ca și insuccesele. Să notăm elementele rare, cât și pe cele
frecvente, mai ales la început când e greu de ghicit în ce direcție se va găsi ceea
ce este important. Să folosim memotehnica. Să folosim fișierele generale,
memoratoarele, formularele, rezumatele, cărțile, bibliotecile. Să notăm (să
materializăm, să fixăm) senzațiile cu ajutorul aparatelor de înregistrare:
fotografie, cinematografie, fonografie, busolă, aparate electrice de măsură,
aparate mecanice de înregistrare, balanțe, detectoare chimice.
 Să notăm ideile noaste prin imaginile ce le compun. Să notăm chiar și

evenimentele, prin schițe literare, sau prin expresiile lor muzicale (aceste note
vor fi, ele singure, utile pentru artiști). Să căutăm a pătrunde în fondul adânc al
ideilor; să le reținem exclusiv pe acestea, sub forma lor cea mai simplă, cea mai
pură și cea mai concretă. Să învățăm să căutăm ideile, să le descoperim sub coaja
cuvintelor; să știm să le decorticăm. Să învățăm să dezbrăcăm ideile și să le
detașăm de formă și de limbaj. Să nu înregistrăm sau să notăm decât clase și legi.
Să extragem esența, să nu copiem textele cărților. Să gândim fără a vorbi; să ne
obișnuim cu asta. Dar, fiindcă e necesar a înregistra rodul gândirii proprii,
trebuie, cel puțin, ca această înregistrare să se reducă la minimum. Se vor lua
note foarte prescurtate (prin semne, desene, scheme sinoptice, schițe sau
stenograme), care nu împiedică decât foarte puțin cursul gândirii. Ceva mai tîrziu
(după momentele de inspirație) vor fi dezvoltate aceste note, care vor sugera
restul gândirii. Uneori este util de a suprima orice înregistrare, timp de 5-30
minute, pentru a lăsa gândirii libertatea de a-și lua avânt. După care se vor
recapitula și înregistra produsele.
 Să purificăm gândirea. Să ne obișnuim a gândi real, în imagini, a gândi fără

cuvinte, a dezbrăca ideile noastre de verbalism și de prolixitate. Să le conferim
un caracter concret, metaforic, să le readucem în simțuri. Să respingem toate
ideile obscure, confuze, vagi sau să le clarificăm. Să nu manipulăm decât idei
clare, precise, concrete și concretizabile, bine definite, reductibile la senzații și la
simțuri.
Să exemplificăm întotdeauna. Să ne dăm exemple nouă înșine, înseamnă a da
gândirii noastre o bază solidă. A exemplifica în timpul exprimării ideilor,
echivalează cu a se face înțeles. Să concentrăm ideile noastre; să lucrăm cu idei
pure și concentrate. Să le exprimăm în același mod; cititorii nu vor avea decât de
câștigat. Știința este enormă pe când timpul e scurt și viața complexă. Se vor
combate, deci, prolixitatea, divagațiile, inutilitățile, nimicurile, în scrieri ca și în
gândire.
Să gândim în tabele sinoptice; asta înseamnă a suprima greaua povară a
imperfecțiunilor unei limbi (conjuncții, prepoziții, flexiuni, articole, genuri,
pronume și mulțimea fără număr a sinonimelor). Să evităm divagațiile și
inutilitățile.
… e preferabil să gândim fără a folosi cuvinte; să gândim în imagini sau
reprezentări senzoriale directe.
 Să reacționăm contra exceselor, a oboselii, a surmenajului. Să aplicăm regulile

esteticii; să învățăm a deriva, a ne distra, a ne destinde.
Menționăm printre derivativele și divertismentele adecvate: munca manuală,
mersul, plimbarea, bicicleta, călătoriile, călăria, înotul, gimnastica, sporturile,
jocurile, frecțiile, masajul, poezia, literatura, lecturile umoristice, muzica, dansul.
Activitatea creatoare – ca și toate acțiunile noastre, dealtfel – trebuie să fie
ciclică, ritmică oscilatorie, pendulând neîncetat între diversele antiteze din care
sunt compuse funcțiile noastre intelectuale și fizice. Inteligența este un miriapod
ai cărui pași trebuie să alterneze succesiv. Trebuie, deci, să specializăm
momentele, să le diferențiem, să le variem mereu. Munca de creație nu este un
bloc; ea este reductabilă la numeroase faze, a căror succesiune trebuie să fie
ciclică.
 Trebuie să muncim ciclic. Să reluăm de câteva ori. Să revenim adeseori asupra

lucrării până la perfectarea rezultatelor. Să alternăm munca și repausul, exercițiul
și relaxarea, stimularea și calmul, creația și recreația, concentrarea și distragerea.
Să alternăm însușirea cu elaborarea, observația cu meditația, lectura cu reluarea
ei, percepția cu reflecția, senzațiile cu gândirea, formarea apercepției cu creația,
incubația cu ecloziunea, gestația cu nașterea, preparația cu inspirația, preludiul cu
„intuiția”, faptele cu ipotezele. Lectura excită productivitatea, iar productivitatea
cere controlul prin noi lecturi. Astfel, lectura edifică și construiește, dar, de
asemenea, lectura este aceea care verifică și distruge sau confirmă și liniștește.
 Să alternăm elaborarea diverselor capitole (părți) ale lucrării. Să alternăm

concepția și exprimarea ei, ideația și elocuțiunea, meditația și redactarea, fondul
și forma, concepția și stilul. Să alternăm teoria cu practica, speculația cu
aplicația, știința cu arta. Orice știință care nu se transformă în aplicații practice
este o știință infirmă, șchioapă și inutilă. Să alternăm sinteza și analiza,
clasificarea și diviziunea, definiția și descrierea, generalitățile și detaliile, tezele
și antitezele, fuziunea și discriminarea, asemănarea și diferențierea, vederea de
departe și vederea de aproape. Să construim, să distrugem și să reconstruim de
câteva ori.
Să muncim într-un ritm susținut; studiozitate, constanță, răbdare. Să folosim mai
ales munca de dimineața și seara.
 Să citim în ordinea dificultății, a complexității, a confuziei și a impreciziei. Să

începem cu ceea ce este clar, ușor, simplu. Să începem cu construirea scheletului
unui plan, pe care cu timpul îl vom îmbrăca. Treptat schița acestui plan va fi
înlocuită prin alta (mai bună, mai completă și mai adecvată).
Să scriem și să formulăm ideile noastre; ne inspirăm scriind. Să expunem ideile
noastre în cadrul unei societăți științifice; criticile ce se vor exprima acolo ne vor
orienta și, în același timp, ne vor stimula. Să ne angajăm în lupta de idei. Să
conversăm și să ne întreținem cu cineva; conversația este o adevărată colaborare.
Să ne disciplinăm simțurile și imaginația. Să ne educăm voința de a gândi; fără
activitatea voluntară randamentul imaginației creatoare va fi foarte redus.
 Să fim prudenți; să nu pierdem echilibrul moral. În viața practică, să nu renunțăm

la bunul simț salutar. Să evităm a ne lăsa înșelați de propriile noastre idei; să ne
menținem pe linia de mijloc. Să provocăm apropierea experimentală; să
experimentăm. Să punem fenomenului (sau obiectului) studiat toate întrebările
posibile, aplicându-i-se tot felul de tehnici imaginabile. Să învățăm tehnica
experimentală; există astăzi o mulțime de cărți în această privință. Să nu ne
limităm niciodată la o singură experiență; ar însemna să ne expunem la o eroare
certă. Trebuie făcute sute. Să repetăm de câteva ori experiențele ale căror
rezultate sunt simple, constante, ușor de descifrat.
 Să încercăm inventarierea de noi tehnici, realizându-se noi apropieri. Să nu ne

resemnăm la experiențele obișnuite, banalizate sau deja folosite în domeniul
respectiv. O experiență banală este o experiență epuizată; ea nu poate oferi decât
un adevăr banal și nimic original. Să căutăm deci să adaptăm tehnici noi. În acest
scop să consultăm toate experiențele executate în alte ramuri ale științei (fizică,
etc). trecându-le în revistă se obțin sugestii utile. Să clasificăm tehnicile
cunoscute, pentru a putea inventa altele noi. Când vrem să studiem o știință,
trebuie să comparăm și să o apropiem de toate celelalte științe: fizice, biologice
psihice, etc. Fiecare ramură restrânsă a unei științe, trebuie căutată în toate
celelalte ramuri ale științei respective (și în toate celelalte ramuri ale altor științe)
fenomenele, legile clasele și noțiunile analoage, echivalente sau înrudite.
 În domeniul fiecăreia, să citim câteva tratate, cu ideea preconcepută de a găsi

asemănări cu știința particulară de care ne preocupăm. Să insistăm până când ele
vor fi găsite, fiindcă există cu siguranță. Se va realiza o recoltă bogată de idei
științifice valabile. Apoi nu rămâne altceva de făcut decât de a filtra treptat
asemănările până ce vom surprinde firul lor unificator, care este, cel mai adesea,
o cauză sau o lege comună. La fiecare subiect, la fiecare capitol, la fiecare
problemă, după ce au fost consultați câțiva autori, ei trebuie așezați paralel într-
un tabel comparativ sinoptic. Se va recurge frecvent la dicționare; la fiecare
cuvânt se vor căuta toate sinonimele sale. Cuvântul respectiv să fie urmărit în
traducere într-o limbă străină; de asemenea, să fie urmărit în retraducere. Se vor
găsi astfel noi sinonime și noi semnificații, care sunt tot atâtea idei noi, noi mai
ales pentru domeniul particular al cercetărilor respective. Fiecare cuvânt nou
evocă o mulțime de idei colaterale.
 Tot ce se face, se va face în serie; se va învăța, se va gândi, se va clasifica, se va

compara, se va critica, se va defini, se va diviza, se va sintetiza sau se va analiza
în serie. Se vor diviza toate capitolele și toate noțiunile în aceeași zi; nu se vor
face, în acest timp, decât diviziuni. Într-o altă zi se va defini fiecare noțiune;
nimic altceva decât definiții. Într-o altă zi, iarăși, nu se vor studia decât legi.
 Lecturile se vor face în serie; se vor consulta, în aceeași zi, toți autorii asupra
unei probleme oarecare (limitată și circumscrisă) din subiectul care ne preocupă.
Se va repeta apoi, același lucru pentru fiecare din celelalte probleme sau capitole.
Ideea trebuie „clocită”. Ea nu trebuie părăsită niciodată; trebuie păstrată
totdeauna pe primul plan al gândirii. Ea trebuie purtată totdeauna cu noi; ea
trebuie să ne însoțească pretutindeni, în călătorie ca și acasă, în societate sau în
solitudine; noaptea și ziua, în vis sau în reverie. În tot timpul cât vor dura
cercetările, să fim obsedați de această idee fixă. Să rămânem mereu absorbiți și
meditativi. Să savurăm mereu această idee și să ne pasionăm de ea.
 Se vor armoniza stările afective cu procesele intelectuale și invers. Se va

provoca, de o parte, sentimentul adecvat procesului pe care vrem să-l efectuăm.
Pe de altă parte, se va exploata prezența diverselor sentimente muncind în
concordanță cu cazul; se va profita de momentele de exaltare și de optimism
pentru a critica pe alții și a crea ipoteze; se vor folosi momentele de pesimism și
depresiune (amărăciunile, decepțiile și ezitările) pentru a se autocritica, a se
verifica, a se controla.
 Să căutăm ambianța, apropierea, contactul, cunoștiința, prietenia marilor creatori.

Să încercăm a-i imita, a-i înțelege, să ne contaminăm de virtuozitatea, de
sensibilitatea și de inteligența lor. Se vor organiza cataloage de teme, cu diviziuni
și subdiviziuni. Înainte de orice pregătire particulară, se va revedea planul
general. Planul general va fi pus frecvent de acord cu noul stadiu al cunoștințelor.
Se va resintetiza deseori; lucrările se vor reclasifica în sensul noilor vederi. Se va
studia planul general al fiecărei opere citate; se vor colecționa planurile generale
și se vor compara. După aceasta va trebui a se decide alegerea celei mai bune. Se
vor colecționa clasificări; se va căuta a le unifica. Se vor colecționa punctele de
vedere și vor fi sistematizate după importanța lor practică. Vor fi clasificate
metodele; să nu se înainteze la întâmplare. Alături de planul lucrării trebuie
întocmit un plan de muncă. Timpul trebuie bine reglat, adică clasificat.
Fotografia alăturată: acad. Alexandru Surdu, Ing. Ștefan Odobleja jr. și cei doi nepoți
( Razvan și Vlad).
===================================
INFORMAȚII DE CONTACT
Asociația: Fundația “Ștefan Odobleja”, înregistrare (cod unic 11614880) din data de 31
martie 1999
 Președinte: Ing. Ștefan Odobleja jr., fiul savantului
 Adresă: Str. Ștefan Odobleja Nr. 72, Drobeta-Turnu Severin, jud. Mehedinți
 Web: https://odobleja.ro
 E-mail: stefanodobleja.fundatia[at]gmail.com [adresă pentru a trimite mesaje]
REALIZĂRI & PROIECTE

Home Fundația Realizări & Proiecte
2018 Reconstituiri Stefan Odobleja, https://ro.scribd.com/document/468471304/2018-

Reconstituiri-Stefan-Odobleja
2018 Reconstituiri Stefan Odobleja by Marin Vlada on Scribd
2018 Corespondenta Odobleja Vol I, https://ro.scribd.com/document/468474043/2018-

Corespondenta-Odobleja-Vol-I
2018 Corespondenta Odobleja Vol I by Marin Vlada on Scribd
2018 Corespondența Odobleja Vol. II,

2018 Corespondenta Odobleja Vol II by Marin Vlada on Scribd
Despre Prof. dr. RĂŢOI TUDOR, https://limbaromana.org/revista/autor/prof-dr-ratoi-

tudor/
Destinul unui Vizionar dr. Ștefan Odobleja -

2017, https://ro.scribd.com/document/468470146/Destinul-unui-Vizionar-dr-
%C8%98tefan-Odobleja-2017
Destinul unui Vizionar dr. Ștefan Odobleja -2017 by Marin Vlada on Scribd
<După 2017 noiembrie 5>. Ziarul “Cafeneaua politică și literară“ anunță finalizarea
ridicării casei memoriale ˮȘtefan Odoblejaˮ de la Valea Hoțului, azi localitatea
“Ștefan Odobleja” – din anul 2004.
 Casa memorială “Ștefan Odoblejaˮ din satul natal al savantului este aproape
finalizată.
În satul natal al marelui savant mehedințean, Ștefan Odobleja, a avut loc duminică 5
noiembrie un eveniment deosebit cu o înaltă încărcătură emoțională. A fost dezvelită
placa comemorativă la Casa Memorială ˮȘtefan Odobleja“, aflată în construcție de mai
mulți ani. În satul mehedințean Valea Hoțului, actualmente Ștefan Odobleja, a avut loc
duminică dezvelirea plăcii comemorative în memoria savantului Ștefan Odobleja,
creatorul psihociberneticii și părintele ciberneticii generalizate. De patru ani, a început
reconstruirea casei Ștefan Odobleja și s-a reconstruit exact cum era, cu mari eforturi
financiare.
Când a văzut că nu este ajutat, fiul savantului, inginerul Ștefan Odobleja, a făcut mai
multe împrumuturi la CAR pentru a putea suporta costurile aferente lucrărilor. Casa lui
Ștefan Odobleja din Valea Hoțului a fost incendiată în anul 1973, imediat după ce au
apărut în presă discuțiile pe marginea lucrării “Psihologia Consonantistăˮ. În 1938, omul
de știință Ștefan Odobleja publica la Paris lucrarea “Psihologia Consonantistăˮ la editura
ˮLibrairie Maloine“. Acest studiu stabilea, pentru prima dată în lume, temele majore ale
ciberneticii.
La nivel mondial însă, cibernetica îl prezintă ca fondator pe Norbert Wiener, care a

publicat prima sa lucrare în acest domeniu de abia în 1948. “Recunosc, am fost și eu
puțin poet când am pornit acest proiect, dar când am văzut că nu sunt ajutat și că nu
răzbat cu banii am făcut un împrumut la CAR, care mi-a permis să ridic casa până la
acoperiș. Sperăm ca în vara asta să fie finalizatăˮ, a spus inginerul Ștefan Odobleja. ˮMai
sunt de efectuat lucrări de finisaj interior și exterior, iar la final vor fi aduse din fondul
care se păstrează actualmente la Arhivele Naționale Mehedinți, un birou, un dulap și alte
lucruri personale ale savantului, care au scăpat din incendiu. Speranța niciodată să nu
moară“.
La eveniment au fost prezenți celebrul medic naturopat Cristian Răchitan, unul dintre
diagnosticienii de top ai lumii, originar din Mehedinți, dar care trăiește de 40 de ani la
New York, precum și membrii Fundației Ștefan Odobleja și prieteni ai fiului savantului
mehedințean.
………………………………………………………………………
Arhiva personală ing. Ștefan Odobleja, extras din ziarul “Cafeneaua politică și literarăˮ
nr. 129 din noiembrie 2017.
Centenar Ștefan Odobleja, O viață, un destin, Editura Radical,

2002, https://ro.scribd.com/document/468559971/2002-Centenar-%C8%98tefan-
Odobleja
2002, Centenar Ștefan Odobleja by Marin Vlada on Scribd
1982 – Cybernetics Academy Odobleja,

https://ro.scribd.com/document/468702418/1982-Cybernetics-Academy-Odobleja
1982 – Cybernetics Academy Odobleja by Marin Vlada on Scribd
Anul 1982 – Cybernetics Academy Odobleja (Academia de Cibernetică “Ștefan

Odobleja”), Lugano, Elveția
Academia de Cibernetică “Ștefan Odobleja” (Cybernetics Academy Odobleja) este un

for științific fondat în anul 1982, înregistrat în Elveția, la Lugano, în anul 1983 ( Prof. dr.
Iosif Constantin Drăgan), având ca scop promovarea dezvoltării științifice și a
aprofundării cunoașterii Ciberneticii generale, ca știința științelor.
Acțivitățile Academiei de Cibernetică “Ștefan Odobleja”

 Anul 1982 – Simpozionul “80 de ani de la nașterea întemeietorului Ciberneticii
generale”, Lugoj, 1982
 Anul 1988 – Simpozionul “Ștefan Odobleja – întemeietorul Ciberneticii generale”,
Lugoj, 1988
 Anul 1993 – Conferința Națională de Cibernetică, Universitatea din Oradea,
noiembrie 1993
octombrie, 1994
 Anul 1995 – Congresul Internațional “Cibernetica și provocările mileniului viitor”,
organizat în colaborare cu Asociația Internațională de simulare și jocuri, Palma de
Mallorca, Spania, iulie 1995
 Anul 1996 – Conferința Națională “Tendințe actuale în Cibernetică și Filozofie”,
Băile Felix, octombrie 1996
 Anul 1998 – Congresul Internațional “Cibernetica, Ecologia și Bioeconomia”,
organizat în colaborare cu Asociația Europeană , Palma de Mallorca, Spania, iulie
1998
 Anul 1998 – Conferința Internațională “Noi tendințe în Cibernetica actuală”, Lugoj,
26-27 mai 1998
 Anul 2000 – Conferința Internațională “Noi tendințe în Cibernetică și Științele
economice” , Lugoj, 15-17 iunie 2000
 Anul 2001 – Conferința Internațională “Tendințe în Aplicațiile Ciberneticii”, Băile
Felix, 29-31 iulie 2001
Felix, 16-17 noiembrie 2002
 Academia de Cibernetică “Ștefan Odobleja” (Cybernetics Academy Odobleja)
împreună cu Universitatea din Oradea au organizat cele 5 manifestări științifice din
anii 1993, 1994, 1996, 1999 și 2001.
 Academia de Cibernetică “Ștefan Odobleja” (Cybernetics Academy Odobleja) a
organizat manifestările științifice din anii 1995, 1998 și 2000, împreună cu Fundația
Europeană “Constantin Drăgan”, care a sponsorizat Congresele de Cibernetică ale
Academiei organizate în România
ARHIVELE PCR, 1977-1989

http://arhivelenationale.ro/site/download/inventare/Comitetul-Central-al-
Partidului-Comunist-Roman.-Sectia-Propaganda-si-Agitatie.-1976-1989.-Inv.-
3291.pdf
Hotărâri ale Cancelariei CC al PCR, note, corespondenţă, a profesorului dr. IC Drăgan,

preşedinte al Fundaţiei Europene Drăgan, privind vizita unui grup de copii americani în
România; activitatea publicistică a Fundaţiei Europene Drăgan şi înfiinţarea din iniţiativa
acestei fundaţii a Academiei de Cibernetică Odobleja. Anexe. Originale, copii, broşuri.
Lb. engleză, română. 31 mart. – 21 dec. 1984
Linia wieneriană vs. Linia odoblejiană
În România, posteritatea dr. Ștefan Odobleja este caracterizată de o luptă între

susținătorii lui Wiener și susținătorii lui Odobleja. Chiar și în cadrul Academiei de
Cibernetica ” Ștefan Odobleja“- inspirată și susținută de Iosif Constantin
Drăgan (secretar general Stelian Bajureanu – apropriat al lui Odobleja), în 1982, s-au
format două tabere, una a lui Stelian Bajureanu, și alta a lui Cesar Buda (+ Menerva
Bocșa – Timișoara și Ion Străchinaru – Iași). Dovada este faptul că programele
Simpozioanelor organizate de Academie în anii 1986, 1988 și 1991, s-au întocmit în 2
variate, corespunzatoare celor două tabere (SURSA: Introducere de Tudor Rățoi și Ștefan
Odobleja jr., în Ștefan Odobleja – Corespondentă, vol. II, Editura Terra Grifonis, Turnu
Severin, 2018).
RAPOARTE DE ACTIVITATE
Home Fundația Rapoarte de activitate

modelelor rezonante” Acad. Alexandru SURDU, Simpozionul “Ștefan Odobleja”,
ediția din anul 2018.
LUCRĂRI PUBLICATE – OPERA LUI ODOBLEJA
 Ing. Ștefan Odobleja jr., RECONSTITUIRI – Ștefan Odobleja, 2018 –

https://www.scribd.com/document/468471304/2018-Reconstituiri-Stefan-Odobleja
 Ing. Ștefan Odobleja jr., Destinul unui vizionar Ștefan Odobleja, 2017 –
https://www.scribd.com/document/468470146/Destinul-unui-Vizionar-dr-
%C8%98tefan-Odobleja-2017
 Tudor Rățoi – Ștefan Odobleja – Corespondentă, vol. II, Editura Terra Grifonis,
Turnu Severin, 2018 – https://www.scribd.com/document/468808653/2018-
Corespondenta-Odobleja-Vol-II
 Tudor Rățoi – Corespondență Ștefan Odobleja, vol. I, 2018 –
https://www.scribd.com/document/468474043/2018-Corespondenta-Odobleja-Vol-
I
 Nicolae POPESCU, Psihosomatică consonantistă, 2016 –
https://www.scribd.com/document/469099152/%C8%98tefan-Odobleja-
Psihosomatic%C4%83-consonantist%C4%83
 NICOLAE POPESCU and GRIGORE-ALEXANDRU POPESCU,
CONSONANTIST PSYCHOSOMATICS, Contribution of doctor Stefan Odobleja
to the concept of psychosomatic, LAP LAMBERT Academic Publishing, 2015 –
https://www.scribd.com/document/469099733/CONSONANTIST-
PSYCHOSOMATICS
 Centenar Stefan Odobleja, O viață, un destin, 2020 –
https://www.scribd.com/document/468559971/2002-Centenar-%C8%98tefan-
Odobleja
Norbert Wiener, Cibernetica sau știința comenzii și comunicării la ființe și mașini, Ed.
științifică, București, 1966 – https://www.slideshare.net/MarinVlada2/1966-wiener-
cibernetica-vs-st-odobleja-1938
5. Evenimente
Evenimente
 Știri
 Dezbateri
 Mese rotunde
 Vizite oficiale
 Video & Diverse
 Arhivă
CATEGORIE: ȘTIRI
Home Evenimente Archive for category "Știri"
A fost elaborat site-ul Fundației „Ștefan Odobleja” Drobeta-Turnu Severin

Odobleja Stefan 15 iulie 2020
Fundația „Ștefan Odobleja” din Drobeta-Turnu Severin a fost înființată în anul 1999 de
către ing. Ștefan Odobleja jr., fiul savantului dr. Ștefan Odobleja – medic militar,
inventatorul Ciberneticii, precursor al Inteligenței artificiale și al Informaticii …
Arhivă evenimente | Evenimente | Proiecte cercetare | Știri | Știri proiecte
cercetare | Video & Diverse
READ MORE"A fost elaborat site-ul Fundației „Ștefan Odobleja” Drobeta-Turnu

Severin"
Conferința internațională ICVL 2020 dedicată dr. Ștefan Odobleja

Odobleja Stefan 2 iulie 2020
ICVL 2020 (International Conference on Virtual Learning) de la Universitatea din

București este dedicată dr. Ștefan Odobleja (1902-1978), inventatorul Ciberneticii și
precursorul Inteligenței Artificiale. Proiectele de e-Learning ICVL & CNIV (coord. conf.
dr. Marin Vlada) …
Știri
READ MORE"Conferința internațională ICVL 2020 dedicată dr. Ștefan Odobleja"0
Savantul Ștefan Odobleja inclus în istoria informaticii românești

Odobleja Stefan 26 iunie 2020
Anul 2019 – Dr. Ștefan Odobleja inclus în Istoria informaticii românești, în cadrul
Proiectului ROINFO, Universitatea din București (coord. conf. dr. Marin Vlada) –
http://www.c3.cniv.ro/?q=2019/roinfo-2019 Proiectul ROINFO – Pionierii informaticii
românești, 2020 – CIBERNETICA S-A …
Știri | Știri proiecte cercetare
READ MORE"Savantul Ștefan Odobleja inclus în istoria informaticii românești"0
Ștefan Odobleja (1902-1978)

admin 15 ianuarie 2020
În afara meseriei sale de bază, medic militar, Ștefan Odobleja şi-a dedicat timpul
scrisului. Pasionat de psihologie, a început să scrie despre cunoaştere în general şi, în
special, despre cunoaşterea umană, despre procesele din corpul …
Știri | Știri proiecte cercetare
READ MORE"Ștefan Odobleja (1902-1978)"0
Despre
În 1909, Ștefan Odobleja începe școala primară în satul natal, terminând cele cinci clase
ale ciclului primar din satul său de origine în fiecare an cu premiul I. A urmat liceul
Traian din Turnu-Severin, unde a …
Știri
READ MORE"Despre"0
Despre Stefan Odobleja

Ştefan Odobleja a fost un mare savant roman, medic militar, filosof, scriitor si precursor
mondial al ciberneticii generalizate pe care el însuși a denumit-o „Psihologia
consonantistă“. Cibernetica lui Norbert Wiener (1894-1964) vs. Cibernetica lui Ștefan …
Știri
READ MORE
6. Conferințe
Conferințe
 Obiective CISO
 CISO curent
 Parteneri CISO
 Realizări & Resurse
 Video
 Arhiva CISO
CISO CURENT
Home Conferințe CISO curent
CISO – Conferința Internațională “Ștefan Odobleja”
În memoria savantului dr. Ştefan Odobleja, creatorul Ciberneticii generalizate –

Inițiativă a ing. Stefan Odobleja jr., fiul savantului, președintele Fundației” Ştefan
Odobleja”
„Noi încercăm să conştientizăm şi să ţinem atenţia vie a celor interesaţi de filozofie, de
logică şi de informatică. De fapt, informatica e deja perimată pentru ce se cercetează la
nivel mondial. Aţi văzut că se fac roboţi, maşini care iau singure decizii, lucru pe care şi
Odobleja îl preconiza în anul 1938. De altfel, în 1938 a făcut şi o analiză a economiei
liberale şi a economiei socialiste şi acolo a avut o previziune că socialismul se va
prăbuşi. Din acest motiv a ţinut cartea ascunsă; înainte pentru o carte de Goga sau
Vasile Militaru făceai opt ani de puşcărie, eu cred că a lui în care prevedea prăbuşirea
sistemului, cred că lua dublu”, ing.Ştefan Odobleja jr., la Simpozionul internaţional în
memoria savantului dr. Ştefan Odobleja, Drobeta-Turnu Severin, CISO 2015.
———————————————————————————————————
CISO 2020 (ediția a XIII-a) – 9-11 octombrie 2020, Drobeta-Turnu Severin. Programul
se va anunța …
———————————————————————————————————
Fundația “Ștefan Odobleja” în parteneriat cu Primăria Municipiului Drobeta-Turna

Severin organizează anual, în memoria savantului medic dr. Ștefan Odobleja – membru
post-mortem al Academiei Române, un Simpozion cu largă participare, de la care, în
trecut, nu lipsea nici fostul Președinte al Academiei Române, Prof. dr. Mihai
Drăgănescu, nici psihologii de marcă Mihai și Pantelimon Golu, specialiști în psihologie

cibernetică,
Versuri din Totalitarism de dr. Ștefan Odobleja:

“Chiar și encefalograful
Ne arată-n mod precis
Ca găndirea nu se face
Într-un punct strict circumscris“.
Anul 2016, În fața statuii marelui savant dr. Ștefan Odobleja de la Colegiul Național Pedagogic
“Ștefan Odobleja” din Drobeta-Turnu Severin
PARTENERI CISO
Home Conferințe Parteneri CISO
 Academia Română – https://acad.ro/

 Academia Oamenilor de Știință din România – http://www.aosr.ro/
 Primăria Drobeta-Turnu Severin – https://primariadrobeta.ro/
 Arhivele Naționale Mehedinți – http://arhivelenationale.ro/site/directii-
judetene/mehedinti/
 Universitatea din București (ROINFO – Istoria informaticii românești) –
http://c3.cniv.ro/?q=2018/iir
 Spitalul Clinic de Urgență Militar “dr. Ștefan Odobleja” –
http://www.smucraiova.ro/index241t.html
 Colegiul “Ștefan Odobleja” Craiova – http://www.stefanodoblejacraiova.ro/
 Colegiul Național Pedagogic “Ștefan Odobleja” Drobeta-Turnu Severin –
http://cnpstefanodobleja.ro/
 Liceul Teoretic „Ștefan Odobleja” București –
https://www.liceulstefanodobleja.ro/
 Advanced Technology Systems Târgoviște, Advanced Technology Systems
 Episcopia Severinului şi Strehaiei – https://www.episcopiaseverinului.ro/
 Direcția Silvică Mehedinți – https://drobeta.rosilva.ro/
REALIZĂRI & RESURSE

Home Conferințe Realizări & Resurse
1982 – Cybernetics Academy Odobleja, Logano – Elveția, Lugoj – Romania,

Milano-Italia
Cybernetics Academy Odobleja (Academia de Cibernetică “Ștefan Odobleja”) este un
for științific fondat în anul decembrie 1982, înregistrat în Elveția la Lugano, în anul 1983
(Prof. dr. Constantin Drăgan), având ca scop promovarea dezvoltării științifice și a
aprofundării cuinoașterii Ciberneticii generale, ca știința științelor.
1982 – Cybernetics Academy Odobleja by Marin Vlada on Scribd
 Academia de Cibernetică “Ștefan Odobleja” (Cybernetics Academy Odobleja)

împreună cu Universitatea din Oradea au organizat cele 5 manifestări științifice din
anii 1993, 1994, 1996, 1999 și 2001.
 Academia de Cibernetică “Ștefan Odobleja” (Cybernetics Academy Odobleja) a
organizat manifestările științifice din anii 1995, 1998 și 2000, împreună
cu Fundația Europeană “Constantin Drăgan”, care a sponsorizat Congresele de
Cibernetică ale Academiei organizate în România.
Acțivitățile Academiei de Cibernetică “Ștefan Odobleja”

 Anul 1982 – Simpozionul “80 de ani de la nașterea întemeietorului Ciberneticii
generale”, Lugoj, 1982
 Anul 1988 – Simpozionul “Ștefan Odobleja – întemeietorul Ciberneticii generale”,
Lugoj, 1988

noiembrie 1993
octombrie, 1994
 Anul 1995 – Congresul Internațional “Cibernetica și provocările mileniului viitor”,
organizat în colaborare cu Asociația Internațională de simulare și jocuri, Palma de
Mallorca, Spania, iulie 1995
 Anul 1996 – Conferința Națională “Tendințe actuale în Cibernetică și Filozofie”,
Băile Felix, octombrie 1996
 Anul 1998 – Congresul Internațional “Cibernetica, Ecologia și Bioeconomia”,
organizat în colaborare cu Asociația Europeană , Palma de Mallorca, Spania, iulie
1998
 Anul 1998 – Conferința Internațională “Noi tendințe în Cibernetica actuală”, Lugoj,
26-27 mai 1998
 Anul 2000 – Conferința Internațională “Noi tendințe în Cibernetică și Științele
economice” , Lugoj, 15-17 iunie 2000
Felix, 29-31 iulie 2001
Felix, 16-17 noiembrie 2002
ARHIVĂ CISO
Home Conferințe Arhivă CISO
CISO – Conferința Internațională “Ștefan Odobleja”

În memoria savantului dr. Ştefan Odobleja, creatorul Ciberneticii generalizate –
Inițiativă a ing. Stefan Odobleja jr., fiul savantului, președintele Fundației” Ştefan
Odobleja”
„Noi încercăm să conştientizăm şi să ţinem atenţia vie a celor interesaţi de filozofie, de
logică şi de informatică. De fapt, informatica e deja perimată pentru ce se cercetează la
nivel mondial. Aţi văzut că se fac roboţi, maşini care iau singure decizii, lucru pe care şi
Odobleja îl preconiza în anul 1938. De altfel, în 1938 a făcut şi o analiză a economiei

liberale şi a economiei socialiste şi acolo a avut o previziune că socialismul se va
prăbuşi. Din acest motiv a ţinut cartea ascunsă; înainte pentru o carte de Goga sau
Vasile Militaru făceai opt ani de puşcărie, eu cred că a lui în care prevedea prăbuşirea
sistemului, cred că lua dublu”, ing.Ştefan Odobleja jr., la Simpozionul internaţional în
memoria savantului dr. Ştefan Odobleja, Drobeta-Turnu Severin, CISO 2015.
Fundația “Ștefan Odobleja” în parteneriat cu Primăria Municipiului Drobeta-Turna

Severin organizează anual, în memoria savantului medic dr. Ștefan Odobleja – membru
post-mortem al Academiei Române, un Simpozion cu largă participare, de la care, în
trecut, nu lipsea nici fostul Președinte al Academiei Române, Prof. dr. Mihai
Drăgănescu, nici psihologii de marcă Mihai și Pantelimon Golu, specialiști în psihologie
cibernetică,
Academia Română a fost reprezentată mereu de acad. Alexandru Surdu – din anul 2014
a fost vicepreședinte al Academiei Romăne, cel care a editat în anul 1984 lucrarea lui
Ștefan Odobleja “Introducere în logica rezonanței”, Editura Scrisul Românesc – Craiova,
după manuscrisele savantului, aflate la Arhivele Statului din Drobeta-Turnu Severin. Este
remarcabil faptul că lucrarea are o Prefață de filozoful Constantin Noica.
 “Odobleja milita pentru modelarea
comportamentelor organismului uman
pentru a ajunge la modele în rezonanță
cu gândirea omului, cu gândirea
naturală. Sub aceste aspecte,
„Psihologia consonantistă“ a fost și este
o lucrare fundamentală, de bază, a
științelor, de rezonanță și consonanță a
științelor, o comoară a gândirii creative
românești, de vreme ce teoria modelării
a fost utilizată în știință și în aplicații
practice, în cibernetică în primul rând,
căci aceasta are la temelie teoria
modelelor rezonante” afirma
Acad. Alexandru SURDU, Simpozionul
“Ștefan Odobleja”, ediția din anul 2018.
 “Ștefan Odobleja este simbolul
cunoașterii și al preocupării obstinate de
cunoaștere în profunzime a lumii
materiale (în termenii acad. Mihai
Drăgănescu, cu care Ștefan Odobleja a avut contingențe științifice). Odobleja este
precursorul inteligenței artificiale, sau al externalizării gândirii, care duce la
inteligența artificială. În același timp, Odobleja este cel mai holistic savant al
României” prof. dr. Leon Zăgrean
 “Savantul mehedințean a fost prototipul omului de geniu născut într-o lume
nepregătită să-l cunoască și să-l înțeleagă.” Dumitru Constantin Dulcan
 “În anul 1938 Odobleja vorbește despre creierul informațional. În opinia sa,
organismul uman trebuie privit ca un tot hiperintegrat, în care creierul este cea mai
performantă parte a ființelor din univers. Creierul face gândirea gândirii, adică
este depozitarul conștiinței. Iată de ce s-a referit Ștefan Odobleja la creier când a
scris “Psihologia consonantistăˮ, aici aflându-se foarte multe mecanisme circulare
(cibernetice), permițând acestui organ ca, plecând de la o lume, să construiască o
altă lume.” prof. dr. Adrian Restian
CISO 2020 (ediția a XIII-a) – 9-11 octombrie 2020, Drobeta-Turnu Severin, programul
se va anunța …
 CISO 2019 (ediția a XII-a) – 80 de ani de la publicarea lucrării “Psychologie

Consonnantiste” (vol. II, 1939). La eveniment vor participat personalități ale vieții
științifice și culturale din Romania și din străinătate: Acad. Alexandru SURDU,
Prof. dr. Vasile CÂNDEA, Acad. Victor VOICU, Acad. Leon DĂNĂILĂ, Dr.
Mihai NEAGU, Prof. Habil. DHC Dan RIGA, Prof. Habil. DHC Sorin RIGA
(Elveția), Prof. dr. ing. Paul STERIAN, Prof. dr. Leon ZĂGREAN, Prof. dr. Adrian
RESTIAN, Prof. dr. Constantin DUMITRU-DULCAN, Conf. dr. Marin VLADA,
Prof. dr. Aurel POPA-WAGNER, (Rostock, Germania), precum și oameni de știință
și de cultură din Drobeta-Turnu Severin. Comitetul de organizare: Ing. Ștefan
ODOBLEJA jr. – președintele Fundației ,,Ștefan Odobleja”, Prof. dr. Dan VIOREL
– matematician, Col (r), Dr. Nicolae POPESCU- vicepreședinte, Prof. dr. Tudor
RĂȚOI , Ing. Cornelia CIUCIU- secretar general, Av. Natalia Odobleja-
vicepreședinte.
SURSE – http://c3.cniv.ro/?q=2019/odobleja-2019, www.edumanager.ro .
 CISO 2018 (ediția a XI-a) – 80 de ani de la publicarea lucrării “Psychologie
Consonnantiste” (vol. I, 1938). La 13 octombrie 2018, în organizarea Fundației
„Ștefan Odobleja”, la Hotelul Severin al Episcopiei Severinului și Strehaiei, s-a
desfășurat Simpozionul internațional anual „ȘTEFAN ODOBLEJA –
ETERNITATE LA TIMPUL PREZENT“, Sursa: prof. dr. Tudor Rățoi,
Simpozionul internațional anual „ȘTEFAN
ODOBLEJA – ETERNITATE LA TIMPUL
PREZENT“, Revista de lingvistică și cultură
romănească, nr. 23,
2018, https://limbaromana.org . Vineri a fost
vizitată Casa Memorială Ștefan Odobleja
din satul Ștefan Odobleja (fost Valea
Hoțului, apoi Valea Izvorului), iar sâmbătă
au fost susținute comunicări științifice de:
academicienii Alexandru Surdu, Leon
Zăgrean, Adrian Restian, prof.univ.dr. Aurel
Popa Wagner, profesorii Tudor Rățoi,
Viorel Sahagian, Nicușor-Marian Pele –
Trăiloiu, col. (r) dr. Nicolae Popescu
(implicat alături de ing. Ștefan Odobleja Jr.
în organizarea simpozionului), col.dr.
Mihail-Silviu Tudosie, col.dr. Iovan Vlădaia
și, evident, mentorul simpozionului, ing.
Ștefan Odobleja Jr. Acesta din urmă a prezentatprezenta un interesat și inedit text de
Reconstituiri. Alte resurse – Ion Jianu, “80 de ani de la apariția Psihologiei
consonantiste a lui Odobleja”, 10 octombrie 2018, https://www.gds.ro/
Anul 2018, Casa Memorială Ștefan Odobleja din satul “Ștefan Odobleja” (fost Valea
Hoțului, apoi Valea Izvorului)
 CISO 2017 (ediția a X-a) – 115 de ani

de la nașterea savantului, 20-21
octombrie 2017, Drobeta-Turnu Severin,
s-a desfășurat Simpozionul internațional
anual „ȘTEFAN ODOBLEJA”. În prima
zi, participanții au fost invitați să facă o
excursie în satul Valea Hoțului, Mehedinți,
acolo unde s-a născut savantul, la casa
părintească a acestuia, reconstruită de fiul
său, ing. Ștefan Odobleja, cu gândul de a
amenaja acolo o casă memorială. Cea de-a
doua zi a fost deschisă de ing. Ștefan
Odobleja, care a amintit că simpozionul se
desfășoară la puțin timp după împlinirea a
115 ani de la nașterea savantului. De asemenea, vorbitorul s-a referit la proiectul
reconstrucției casei părintești și la intenția de a amenaja aici o casă memorială care
să reconstituie mediul în care s-a născut și s-a format în primii ani de viață și de
școală viitorul savant și chiar mai mult decât atât, să reconstituie universul rural
specific acestei zone a Mehedințiului în primele decenii ale secolului al XX-lea.
Odobleja se află, pe merit, în compania marilor noștri oameni de știință și de
cultură, cu trecerea timpului numele lui dobândind o tot mai amplă notorietate. O
dovadă în această direcție este apariția, încă din timpul vieții savantului, a lucrării
“Introducere în logica rezonanței“, cu o prefață a lui C. Noica, ceea ce n-a fost un
lucru întâmplător. Sursa: Rățoi
Tudor, https://limbaromana.org/revista/%E2%80%9D%C8%99tefan-odobleja-
%E2%80%93-eternitate-la-timpul-prezent%E2%80%9C/
 CISO 2016 (ediția a IX-a) – 29-30 octombrie 2016, s-a desfășurat Simpozionul
internațional anual „ȘTEFAN ODOBLEJA”, Drobeta-Turnu Severin.
Anul 2016, În fața statuii marelui savant dr. Ștefan Odobleja de la Colegiul Național Pedagogic
“Ștefan Odobleja” din Drobeta-Turnu Severin (imaginea următoare)
 CISO 2015 (ediția a VIII-a) – 11 iulie 2015, s-a desfășurat Simpozionul

internațional anual „ȘTEFAN ODOBLEJA”. A fost prezentată scrisoarea ing.
dr. Stelian Bajureanu – un apropiat al dr. Ștefan Odobleja, trimisă (în 11 mai 2006)
prof. dr. Leon Dănăilă, prieten din copilărie cu ing. dr. Stelian
Bajureanu. Scrisoarea a fost pusă la dispoziţie de dr. Dan Alexoae – cel care a
primit-o de la dr. Leon Dănăilă. Alexandra Georgescu, Simpozion internaţional în
memoria savantului Ştefan Odobleja, www.adevarul.ro, 12 iulie 2015 | Alte surse –
https://ziare.com
 CISO 2014 (ediția a VII-a) – 75 de ani de la publicarea lucrării “Psychologie
Consonnantiste” (vol. II, 1939).
 CISO 2013 (ediția a VI-a) – 75 de ani de la publicarea lucrării “Psychologie
Consonnantiste” (vol. I, 1938). 26 octombrie 2013, Simpozionul închinat
memoriei celui care a fost părintele ciberneticii generalizate și autorul “Psihologiei
consonantiste” a debutat sâmbătă cu prezentarea unui film documentar “Ștefan
Odobleja” realizat în urmă cu mulți ani (1978) de Aristide Buhoiu, realizator
TVR, https://adevarul.ro, https://ziare.com/ | Video – Colegiul Nașional Pedagogic
“Ștefan Odobleja” Turnu Severin –
https://www.youtube.com/watch?v=oWDWUpTwAbw | Un monument pentru
savantul Ştefan Odobleja, https://adevarul.ro/
Despre monumentul Ștefan Odobleja (va fi unic în lume)- simbol al perfecţiunii

naturii, bipolaritate a lumii şi a Ciberneticii, al datului primordial de la atom la
stea, din care se ciopleşte cubul prin conştiinţa existenţei umane.
Rămâne de văzut în ce măsură şi autorităţile locale vor sprijini proiectele Fundaţiei

„Ştefan Odobleja”, care doreşte să ridice în centrul municipiului Drobeta Turnu
Severin un monument închinat memoriei marelui savant. Având în vedere că
momumentul original a fost furat din cimitirul ortodox la data de 1 iulie 1998,
Ştefan Odobleja jr. consideră că realizarea acestuia va fi un act de restituire, iar
amplasarea sa în zona centrală va da un prilej tinerilor căsătoriţi să se fotografieze
în faţa acestui simbol al oraşului. Practic, ar fi nevoie ca Primăria să-şi dea acordul
pentru a locaţie centrală, finanţarea fiind asigurată de un colectiv de oameni de bine.
Artistul plastic Adrian Curcan, cel care va realiza acest monument, a precizat astăzi
la Drobeta Turnu Severin că prin forma, proporţiile şi materialele propuse,
monumentul va fi unic în lume. „Soclul are 5-7 trepte pentru a crea
monumentalitate lucării, pe axa străzii pietonale pentru a se trece prin lucrare,
atingând cubul cu mâinile-simbol al raţiunii umane în dialogi cu sfera – simbol al
perfecţiunii naturii, bipolaritate a lumii şi a Ciberneticii, al datului primordial de la
atom la stea, din care se ciopleşte cubul prin conştiinţa existenţei umane. După
macheta la scara de 1/7, dacă va fi acceptată, se poate turna în bronz, lucrarea
montată în 1979 la cimitir şi dispărută în prezent, care ar trebui refăcută printr-o
replică identică, montată mult mai bine şi asigurată într-un sistem şi înlocuită acea
<caricatură> de la mormântul savantului, care nu-mi aparţine şi nici nu face cinste
memoriei dr. Ştefan Odobleja”, a spus sculptorul Adrian Curcan.
Sursa: Alexandra Georgescu, adevarul.ro, 2013,

https://adevarul.ro/locale/turnu-severin/simpozion-national-dedicat-savantului-
Stefan-odobleja-1_526b94f1c7b855ff568091bf/index.html
Ing. Ștefan Odobleja jr. și Prof. dr. Tudor Rățoi (alături simbolul consonanței)
 CISO 2012 (ediția a V-a) – 12-14 octombrie 2012, Sub genericul “Eternitatea la
timpul prezent”, evenimentul, organizat de Fundația “Ștefan Odobleja” și Arhivele
Statului Drobeta-Turnu Severin, a debutat Simpozionul internațional anual
„ȘTEFAN ODOBLEJA“, la Drobeta-Turnu Severin.
 CISO 2011 (ediția a IV-a) – 15 octombrie 2010, Personalități marcante din

domeniul științei și medicinei și-au dat întâlnire în aula Colegiului Național
“Traian”, unde, timp de câteva ore, participanții au depănat amintiri din perioada în
care savantul își croia drumul spre cunoaștere. Sursa: https://ziare.com/ .
 CISO 2010 (ediția a III-a) – 13 noiembrie 2010, Sub genericul “Eternitatea la
timpul prezent”, evenimentul, organizat de Fundația “Ștefan Odobleja” și Liceul
Pedagogic “Ștefan Odobleja”, a debutat Simpozionul internațional anual „ȘTEFAN
ODOBLEJA “, sâmbată la Drobeta-Turnu Severin. Sursa: https://ziare.com/
 CISO 2009 (ediția a II-a) – 70 de ani de la publicarea lucrării “Psychologie
Consonnantiste” (vol. II, 1939).
 CISO 2008 (ediția I) – 70 de ani de la publicarea lucrării “Psychologie
Consonnantiste” (vol. I, 1938).
 CISO 2002 – CENTENAR “Ștefan Odobleja”, Simpozionul “Ștefan Odobleja –
la centenarˮ, 16 octombrie 2002
2002 octombrie 16. Programul Simpozionului “Ștefan Odobleja – la centenarˮ, 16

octombrie 2002.
Simpozionul “Ștefan Odobleja – la centenarˮ 16 octombrie 2002 – orele 11,00

Program
 Ora 11,00 – deschiderea simpozionului – alocuțiuni – acad. Mihai Drăgănescu –
Locul lui Ștefan Odobleja în știință, – prof. dr. Constantin Dumitru Mârghia –
Ștefan Odobleja – omul, – dr. Gheorghe Brătescu – Medicul Ștefan Odobleja, –
Ștefan Odobleja jr. – Alături de tatăl meu, Ștefan Odobleja, – prof. univ. dr. Ioan
Cristescu – Ștefan Odobleja și procesele cognitive, – medic Maria Pătrașcu –
Medicina omului sănătos – cronotipologie – biocron, – dr. ing. Tudor Ștefan –
Paralelă Ștefan Odobleja – Ion Basgan, – Gabriel Acălugăriței – Locul lui Ștefan
Odobleja în filozofia științei consonantice și cibernetice, – prof. Tudor Ghinea –
Ce înseamnă logica rezonanței pentru tineret, – dr. ing. Nicolae Diaconescu –
Savanți români în contextul universal
 Ora 13,00 – Decernarea premiului ˮprof. Ing. Dimitrie Leonida“ – ediția a VII-
a
Arhiva personală ing. Ștefan Odobleja, tip., 1 f.
=========================================================
Conferința Națională de Cibernetică (CNC) – Comisia de Cibernetică a Academiei

Române
 CNC 1995 (ediția a VIII-a)
 CNC 1994 (ediția a VII-a),

 CNC 1993 (ediția a VI-a),
 CNC 1992 (ediția a V-a),
 CNC 1991 (ediția a IV-a),
 CNC 1990 (ediția a III-a),
 CNC 1989 (ediția a II-a)

 CNC 1988 (ediția I) – 50 de ani de la publicarea lucrării “Psychologie
Consonnantiste” (vol. I, 1938).
 CNC 1983 – 45 de ani de la publicarea lucrării “Psychologie Consonnantiste”
(vol. I, 1938).
7. Domenii
Domenii
 Cibernetică& Feedback
 Cibernetică& Control
 Cibernetică& Teoria
sistemelor
 Istoria evoluției
 Istoria Ciberneticii
 Istoria Informaticii
 Inteligență artificială
 Viitorul umanității
CIBERNETICĂ & FEEDBACK

Home Domenii Cibernetică & Feedback
Dr. Stefan Odobleja was recognized as a precursor of Cybernetics at the 4th

International Cybernetics Congress, held in Amsterdam in August 1978. His
Communication “Diversity and Unity in Cybernetics” was presented at the Congress by
Dr. Stelian Bajureanu. After the presentation of Odobleja’s work, the participants
chanted “40 Years of Cybernetics,” although they were celebrating “30 Years of
Cybernetics” and mathematician Norbert Wiener.
 “Graţie reversibilităţii psiho-fizice, noi putem să materializăm actul creaţiei. Fără

îndoială, maşina de inventat încă nu a fost creată, dar noi putem întrevedea
crearea ei pe curând.” Ștefan Odobleja, “Psihologia consonantistă” , 1938-1978.
 Motto:“The Art of Creation is a Global Art: The Art of Thinking” Ștefan

Odobleja (1902-1978)
 “Thanks to the psycho-physical reversibility, we can materialize the act of
creation. Undoubtedly, the inventive machine has not yet been created, but we
can see its creation soon.” Stefan Odobleja, “Consonant Psychology”, Paris,
1938-1939
In 1979, the Romanian Academy Publishing House published the collective work
“Romanian Precursors of Cybernetics”, a book in which the merits of Stefan Odobleja
are acknowledged, and in 1981, the Romanian Academy consecrated the work “Odobleja
between Ampere and Wiener” has been distributed around the world.
Conceptul de feed-back (legea reversibilității a dr. Ștefan Odobleja – 1938) – o

prioritate științifică românească / The concept of feedback (the law of reversibility of
Dr. Ștefan Odobleja – 1938) – a Romanian scientific priority
“Odobleja milita pentru modelarea comportamentelor organismului uman pentru a

modelelor rezonante” afirma Acad. Alexandru SURDU, la ediția din anul 2018.
——————————————————————————————————

consonantistă, Editura științifică și Enciclopedică, București, p. 425.
FEED-BACK SENTIMENTAL de ILEANA ROMAN, text preluat din cartea TUDOR

RĂȚOI, ȘTEFAN ODOBLEJA. CORESPONDENȚĂ, Vol. I, Editura Publicitaria,
București, 2018
Au trecut vreo 30 de ani de când, în oraşul nostru de la Dunăre, ne-am trezit şocaţi de
prezenţa unui om modest (paradoxal tragic), care, după câteva încercări de a-i face
cunoscută opera ce zăcea uitată sub lespedea altor 30 de ani, brusc a fost gratulat savant,
însă nu de “renume mondial” pentru a nu se încrunta ştiţi dvs. cine. Acum, în libertate şi
în uitare de anii aceia mai mizeri cordioşi, am auzit, am şi văzut scris la Centenarul
Odobleja (1902-2002) reiterându-se ingrata sintagmă “Savant de renume mondial”, atât
de dizgraţos silabisită pe vremea Ceauşeştilor.
Sigur că dr. Ştefan Odobleja e un savant adevărat, problema e că la noi, la români, mai
totdeauna recunoaşterea unui geniu vine după ce pleacă toate trenurile, vine post-mortem,
iar şi mai grav, în cazul descoperirilor ştiinţifice, anacronic. A se vedea cum timp de un
secol nici un român nu a primit mult râvnitul Premiu Nobel, deşi savanţi prioritari într-ale
ştiinţei am avut. În cazul lui Odobleja, s-a găsit ca principal vinovat războiul, din pricina
căruia s-ar fi întrerupt receptarea capodoperei sale “Psychologie Consonantiste”, apărută
în două volume, la Lugoj, în 1938-1939, având însă copyright-ul de difuzare al Librăriei
“Maloine” din Paris, care a primit 600 de exemplare. 150 de exemplare le-a trimis autorul
în anii 1939-1942 la biblioteci din oraşele mari europene, dar şi din America şi Asia,
fiind conştient de valoarea în premieră a operei sale, accesibilă mai degrabă oamenilor de
ştiinţă din străinătate, scrisă astfel într-o limbă de circulaţie universală. Într-adevăr, în
timpul războiului, autorul, fiind pe front, n-a mai putut urmări ecourile din presă, a aflat
doar mai târziu de apariţia unei recenzii semnată de S.M. Strong în revista “Psychological
Abstracts” din S.U.A., ianuarie 1941. În ţară, o singură recenzie, semnată de C. Atanasiu,
anunţa apariţia primului volum în revista “Spirit militar modern”, din inauarie 1939.
Viaţa postbelică a venit cu alte aşteptări, la noi rupându-se cu “trecutul burghezo-

moşieresc” şi implicit cu operele elitiste, la străini rupându-se legătura cu lagărul
socialist, însă nu şi cu operele ce scăpaseră dincolo. Întrebarea rămâne, aşadar, aceeaşi:
cum şi de ce o asemenea monumentală lucrare ştiinţifică a rămas atâta timp nereceptată la
justa-i valoare? Cel mai simplu răspuns ar fi că dr. Odobleja, fiind un vizionar, ideile sale
aveau bătaie mai lungă, abia mai târziu receptându-li-se ţintele, ceea ce s-a şi adeverit.
Dar asta nu-i o scuză pentru oamenii de ştiinţă să nu se întrebe despre ce anume propune
autorul cutare în teoria sau teoriile sale. Psihologia odoblejiană este pe cât de sistemică
pe atât de provocatoare. Putea stârni polemici, controverse, în nici un chip tăcerea sau
consemnarea en passant (cum am înţeles că însuşi Rădulescu-Motru, apoi C.I. Parhon, D.
Bagdasar şi alţii ar fi “lăudat” lucrarea). Dr. Al. Olaru mărturiseşte cum l-a uluit
“Psychologie Consonantiste” vol. II, ce-l cumpărase dintr-o mică prăvălie de pe lângă
Muzeul Bruckenthal din Sibiu, în 1941. Apoi nu şi-a mai amintit decât după 25 de ani de
Odobleja, când i-a cerut spre … amintire vol. I. Iată şi tardivele aprecieri ale lui Paul
Postelnicu, el însuşi om de ştiinţă, precursor al ciberneticii (publicase chiar în 1944
“Teoria sistemelor cu conexiune inversă”): “Prin această carte (Psihologia
Consonantistă, n.n.) s-a creat o nouă ştiinţă de valoare excepţională pentru gândirea
umană”, autorul “are prioritate în ceea ce priveşte ideea ciberneticii generalizate,
deoarece este primul om de ştiinţă care a considerat fenomenul conexiunii inverse ca
lege universală”. Paul Postelnicu şi cei care au citit încă de la apariţie opera odoblejiană
aveau datoria morală măcar să lanseze cele două volume , să le supună discuţiilor, chiar
dacă nu le venea a crede că acestea conţineau paradigmele noii ştiinţe a secolului XX,
Cibernetica. Nici după apariţia “Ciberneticii” lui Norbert Wiener în 1948 (ediţia
românească în 1966) nu s-a găsit cineva care să semnaleze paternitatea ideilor cibernetice
ale celui ce le fundamentase cu 10 ani ante Wiener. Dr. Odobleja fusese pe front, abia
scăpase cu viaţă din încleştările de la Cotul Donului, apoi, traumatizat de ororile
războiului, s-a pensionat şi s-a retras în satul natal, resemnat (mioritic sau nu).
A revenit târziu în bătălia cu destinul. Primii care l-au ajutat să revină au fost scriitori şi
gazetari. Iată cum l-am cunoscut. Era în vara anului 1971, venise la Casa de Cultură, voia
să ţină o conferinţă despre teoria sa. Părea de necrezut spunându-mi că a publicat cărţi,
despre care nici nu auzisem. Mi-a adus a doua zi vol.I din “Psychologie Consonantiste”,
era de ţinuta cărţilor rare. Atunci am alergat pe scări spre biroul lui Mişu Bordei, (prof. de
filozofie, inspector la Comitetul de cultură) şi i-am arătat cartea. Nu credea, zicea că dacă
nu e a lui, că e scrisă în franceză, că cine ştie ce-o fi în ea etc. Apoi l-am întrebat pe
domnul doctor dacă poate veni sâmbătă, îl invitam de fapt la Cenaclu. Mi-a spus că,
deocamdată, sâmbăta şi duminica stă la ţară şi, de atunci, am schimbat ziua cenaclului, ca
pentru un început de calendar. A fost pentru noi o adevărată minune ce descopeream la
acest om atât de modest şi atât de bogat (el însuşi dihotomic), explicându-ne ca la şcoală
(venea încărcat cu planşe, desena cercuri şi linii pe o tablă) despre psihologia fizicistă,
binaritate, entropie, circularitate, conexiune inversă (numită de american feed-back, N.
Wiener devenise o morişcă în gura lui, alături de colaboratorii acestuia: dr. Rosenblueth
şi tânărul inginer Bigelow). Trecuse un an, aflasem că aşteaptă răspuns de la acad. M.
Drăgănescu privind revendicarea priorităţii sale şi liniştit oarecum, nu obosit, nu plictisit,

dar cu grijă să nu ne plictisească pe noi, a urmat cea mai stranie întâmplare care ne-a
derutat pe toţi: omul de ştiinţă a început să scrie poezii (mai târziu am aflat şi o serie de
poezii din tinereţe) şi a continuat astfel să citească în cenaclu. Iar când nu citea, povestea,
şi povestea frumos, chiar şi despre grozăviile războiului.
După doi ani de feed-back şi poezie, după câteva încercări eşuate de a semnala cazul
Odobleja (îl îndemnasem să-şi trimită cărţile la reviste, la specialişti, dar … nici un
răspuns), atunci poetul Valeriu Armeanu i-a luat un interviu şi l-a trimis îndrăzneţului
scriitor D. R. Popescu. Astfel a apărut în revista “Tribuna”de la Cluj, iunie 1973, prima
signalare despre ce s-a întâmplat cu opera unui om de ştiinţă român. Alături, un
comentariu semnat de sociologul Nicolae Mărgineanu. Apoi articolul-bombă din
“Flacăra” pe două pagini, după care am mers, seara, la “Drobeta” şi l-am sărbătorit în
capul mesei pe “colegul nostru de cenaclu”: savantul Ştefan Odobleja. Aşa s-a întâmplat,
ca noi, scriitorii, să-l descoperim ca să-l redăm sieşi, adică tot un feed-back. După aceea,
a urmat sarabanda declarării “părintelui ciberneticii”, de la academicieni până la elevi şi
invers, mai toţi încurcându-ne în “buclele” celuilalat …
Aşa cum s-au petrecut lucrurile şi cum se pot privi acum, în decantare, aş zice că românul
Ştefan Odobleja intrase şi zăbovise prea mult în chiar “cutia neagră” a ciberneticii, aş
zice că ieşirea sa la lumină se datorează mai degrabă (nu paradoxal cum s-ar crede, ci
chiar feed-back-iceşte) tocmai lui N. Wiener, acesta mai norocos, mai american, mai fără
inerentele inerţii ale românului. Aş zice mai mult: N. Wiener nu cred că l-a studiat pe
Odobleja. Dacă l-ar fi studiat, el sau colaboratorii săi ar fi înţeles promo-ul odoblejian.
Or, din cibernetica sau din mărturisirile lui Wiener, reiese că acesta nu a abordat ideile şi
schemele unei cibernetici generalizate, care se găseau numai în cele două volume ale lui
Ştefan Odobleja, care, la rându-i, s-a regăsit numai cu prilejul ciberneticii lui Wiener.
Deci, graţie americanului, Ştefan Odobleja a fost recunoscut savant (fie şi de “renume
mondial”). Însă, pe de altă parte, ştiinţa românească a mai pierdut o operă extraordinară,
la care lucra medicul român tocmai când peste ocean se răsfăţa, pragmatic, cibernetica.
Este vorba de “Logica rezonanţei”, din care a apărut, postum, doar “Introducerea”, restul,
opera a rămas risipită pe mii de file manuscrise, lucrarea fiind întreruptă în anii ’70 când
dr. Odobleja, stârnit de curiozităţi, de presă şi de câţiva specialişti, s-a apucat să (re)
demonstreze “colegilor” mai tineri prioritatea operei sale, acum faţă la faţă cu noua
ştiinţă a secolului XX. Astfel a scris “Psihologia Consonantistă şi Cibernetica”, pe
româneşte de astă dată, demonstrativ, iterativ, polemic şi revendicativ, lucrare însă
tergiversată de Editura “Scrisul Românesc” de la Craiova, apărând postum. Întâmplător
autorul a apucat să o vadă în şpalt. I-am adus-o de la Craiova, mersesem la redacţie
pentru o carte a mea şi, întâmplător, m-am întâlnit cu directorul editurii, Ilarie
Hinoveanu. I-am spus că doctorul e bolnav de moarte, atunci mi-a dat să-i aduc lucrarea
în şpalt. Doctorul abia mai vorbea, m-a rugat, totuşi, să-i citesc prefaţa lui Mihai Golu,
apoi să fac corectura lucrării. I-am spus că e corectată de redacţie. Mai înainte, prin 1976,
participasem şi la una din confruntările autorului cu redactorul de carte Ion Rusu-Şirianu.
Pentru prima (şi ultima) dată l-am văzut atunci pe dr. Odobleja enervat la culme, ţipând
literalmente. Era conştient de pierderea timpului, o spunea şi în corespondenţa cu cei ce-l
susţineau. “Dacă aş termina cu grijile lucrării de la Craiova, m-aş putea dedica Logicii”
(dintr-o scrisoare către Liviu Petrina).
În fine, s-a pierdut timp şi cu încercările de a atrage atenţia forurilor academice (şi de
partid), cu rezultate timide, aşa cum s-a întâmplat la Congresul ciberneticientilor de
pretutindeni, ţinut la Bucureşti în 1975, când lui Şt. Odobleja i s-a cenzurat comunicarea,
luându-i-se şi acest prilej de a-şi argumenta întâietatea ideilor, abia ce i s-a permis să-şi
expună cele două volume, ca pe nişte relicve, într-un expozeu ad-hoc. Au mai trecut apoi
încă trei ani până a se lua hotărârea, oficial, de a se difuza “Psychologie Consonantiste”,
cele 600 de volume ţinute de autor într-o ladă dosită. La acest travaliu am participat şi eu:
am smuls foile din volumul II în care autorul contrapuncta aberaţiile şi eşecul sistemului
comunist, am adăugat la primul volum şase pagini tipărite cu un “Prologue de l’auteur
après 40 années (1938-1978)”, am adus volumele din tipografie după fălţuirea lor, am
început expedierea lor la forurile ştiinţifice din ţară, deocamdată. Programul era cu
deosebire pentru străinătate, însă nu ştiu dacă s-a mai respectat. Câteva exemplare a dus
Stelian Bajureanu la Congresul ciberneticienilor ce avea loc în luna august 1978 la
Amsterdam, unde a prezentat comunicarea “Diversitate şi unitate în cibernetică”,
pregătită şi semnată de dr. Odobleja, care s-o fi rugat să nu moară până la întoarcerea lui
Bajureanu cu ştirea de succes a lucrării prezentate. “E prea târziu”, a spus, iar a doua zi a
şi plecat în lumea drepţilor, lăsând aici pe pământ o moştenire care va fi mai preţioasă
pentru mileniul III. Aşa reiese din tot ce a urmat postmortem: un recurs la
panpsihologismul lui Ştefan Odobleja pentru dezvoltarea ştiinţei, în opera lui găsindu-se
încă alte soluţii, pornind de la legi universale care-i poartă numele.
În volumul de faţă, Arhivele Naţionale, Direcţia Judeţeană Mehedinţi, care

păstrează Fondul Personal Dr. Ştefan Odobleja, publică acum corespondenţa. Sunt
scrisori primite de la numeroase persoane şi personalităţi, mai mult sau mai puţin
cunoscute. Cele mai multe scrisori datează din anii ’70, după ce au apărut primele
articole în presă. Sunt aici şi câteva adrese de la Academia Română: confirmarea primirii
celor două volume din “Psychologie Consonantiste” (1939), confirmarea primirii ms.
“Pentru o logică vie”(1959), respingerea acestei lucrări de a fi tipărită, iar în 1975
acceptarea de a se discuta opera savantului în cadrul Academiei. Cele mai multe scrisori
sunt semnate de ing. Stelian Bajureanu, care l-a frecventat pe Odobleja. Aceleaşi
probleme privind revendicarea operei, traducerea ei în limba română, difuzarea etc. se
întâlnesc şi în scrisorile altor specialişti: dr. Al. Olaru, acad. M. Drăgănescu, dr.
Odysseus Apostol, prof. Cezar Apreotesei, general medic militar Const. Atanasiu, dr. G.
Brătescu, dr. Const. Enăchescu, prof. Mihai Golu, D. Ivanovici, român emigrat în S.U.A.,
acad. Vasile Pavelcu, acad. Eug. Niculescu-Mizil, acad. D. D. Roşca, Liviu Petrina. Sunt
câteva scrisori semnate de scriitorii: D. R. Popescu, M. Beniuc, Al. Piru, Ion Biberi, I. C.
Chiţimia, Laurenţiu Cerneţ.
Lecturând aceste scrisori, putem deduce dialogul ce l-a purtat dr. Odobleja cu
corespondenţii săi, din care răzbat aceleaşi idei obsesive (întreţinute de aceştia), grija de
zi cu zi pentru destinul operei sale.
Acum, după 30 de ani de dialog mai ales cu opera sa – mai celebră şi mai percutantă în
posteritate, am putea spune că opera lui Ştefan Odobleja seamănă cu destinul său, după
cum şi invers.Este opera unui vizionar de anvergură şi de durată, care, până să ajungă la
destinaţie, (la receptor), a renăscut pe drum.
Odo– înseamnă drum, circuit, (în limba veche greacă).
SURSA – https://ro.scribd.com/document/468474043/2018-Corespondenta-Odobleja-
Vol-I
CIBERNETICĂ & CONTROL

Home Domenii Cibernetică & Control
Dr. Stefan Odobleja was recognized as a precursor of Cybernetics at the 4th

International Cybernetics Congress, held in Amsterdam in August 1978. His
Communication “Diversity and Unity in Cybernetics” was presented at the Congress by
Dr. Stelian Bajureanu. After the presentation of Odobleja’s work, the participants
chanted “40 Years of Cybernetics,” although they were celebrating “30 Years of
Cybernetics” and mathematician Norbert Wiener.

Ed. științifică, București, 1966
CIBERNETICĂ & TEORIA SISTEMELOR

Home Domenii Cibernetică & Teoria sistemelor
permițând acestui organ ca, plecând de la o lume, să construiască o altă lume.” prof.
dr. Adrian Restian

Dr. Ștefan Odobleja, “Cibernetică și Psihologie Consonantistăˮ – the Third

International Congress of Cybernetics and Systems, Bucharest, Romania, 1975
Dr. Ștefan Odobleja, din lucrarea “Cibernetică și Psihologie Consonantistăˮ prezentată,

Secțiunea a 7-a din cadrul Congresului Internațional de Cibernetică din București, care se
ține la A.S.E., Piața Romană și str. Dorobanților 15, între 25 și 29 august. Versiunea în
limba engleză în Modern trends in cybernetics systems (in three volumes), Volume III.
Proceedings of the Third International Congress of Cybernetics and Systems, Bucharest,
Romania, August 25-29, 1975 (Editors in Chief: J. Rose, C. Bilciu), SPRINGER
VERLAG, Berlin, Heidelberg, New York. p. 1211-1215.
 “Psihologia consonantistă a încercat o nouă abordare între sistemele vii și non

vii, între extremele de viață și de gândire (minte și gândire) și acelea de non –
viață (mașini). Aceasta a încercat să unească logica și psihologia; ambele cu
fiziologia, toate trei, cu fizica și toate patru cu tehnologia. De asemenea, a
generalizat de la fizică la psihologie, iar apoi a extrapolat de la psihologie la
toate științele, inclusiv fizica, într-o încercare de a stabili o psihologie
universală. Mai mult decât atât, a fost pătruns de un spirit critic puternic
unificator și sinteze practicate pe scară largă, adoptând un punct de vedere
multidisciplinar. Acest concept a sugerat o imagine de ansamblu asupra
psihologiei și asupra tuturor științelor, prin extinderea perspectivelor de spațiu
și timp. Teoria noastră a fost în căutare de legi comune, generale și aplicate în
mai multe domenii și discipline științifice; aspira la descoperirea legilor
universale încercând să descopere noi conexiuni între științe.”
 “Psihologia consonantistă a relevat importanța mecanismelor duale, binare,
dihotomice, atât în psihologie cât și dincolo de ea, în toate științele. A sugerat și
a aplicat acest mecanism ca o altă cale esențială pentru mecanizarea gândirii,
împreună cu circularitatea. În locul logicii pe baza lui 3, aceasta a propus și a
schițato logică pe baza lui 2. Acesta a dezvăluit, de asemenea, rolul important al
acordurilor și dezacordurilor, de consonanță și disonanță, precum și de selecție,
prin rezonanță, în mașina de gândire naturală, care de altfel a constituit, de
asemenea, un model care urmează să fie imitat pentru realizarea gândirii
artificiale. În plus, a relevat rolul acordurilor în structura generală a tuturor
științelor.”
CYBERNETICS ACADEMY ODOBLEJA

News Letter 4/1983 CYBERNETICS ACADEMY ODOBLEJA
Prof. Dr. I.C. Dragan (H. Pres.), Via Larga, 9 – Milano (I), Prof. Dr.P. Postelnicu (E.
Pres.), Dr. W. Riva (Vice Pres.), Calea Dorobanti, 102- Bucarest (RO), Via Pretorio, 7 –
Lugano (CH), Dr. R. Mantz (Vice Pres.), Trompberger Weg, 7 – Hilversun (NL), Prof.
Dr. N. Tzannes (Vice Pres.), University of Patras – Patras (GR), Prof. Dr. D. Szekely
(Vice Pres.) P.O.Box 1363 Jerusalem (IS) , rof. Dr. H. El Shirbeeny (V. Pres.), University
of Technology – Baghdad (IQ)
Eng. S. Odobleja Jr. (Member), Prof. Dr. Al. Olaru (Member), Prof. V. Pârvănescu
(Member), Dr. Liviu Petrina (Member), Dr. Al. Surdu (Member)
Head office, Via Pretorio, 7 – Lugano (CH), Secretariats, Str. Ion Creanga, 5 – 1700
Lugoj (RO), Via Larga, 11 – 20122 Milano (I)
***
CYBERNETICS CONFERENCE, Iasi, 27/28 october 1983
An important Conference took place in Iasi (Romania) on 27/28 October 1983 on the
general theme ˮThe horizon of Romanian Cybernetics in perspective of contemporary
scientific-technical revolution“. The Conference has been organized by the local
University in cooperation with the Polytechnic Institute and with the support of the
Academy of Romania. The conference has been attented by qualified experts coming from
various parts of the Country who presented important and interesting on Odobleja’s
personality and works.
During the debates, it has been especially pointed out the connection between the
machines at artificial intelligence with Odobleja forecasts regarding the mechanization
of the thought; it has been also made an investigation on Odobleja concepts in
connection with the principles in the field of law, linguistics, logic and sociology, by the
analysis of the relation existing between science, technique and philosophy through the
prism of Consonantist Psychology. More details of this conference will be given by the
issue of the Newsletter.
***

Decision taken during the first Meeting of the Executive Board 23 Octobre 1982
After the closing of the works of the Symposium, dedicated to the 80th anniversary of birth
of St. Odobleja, the Executive Board has held its first meeting and on that occasion some
decision, concerning the activity of this Academy, have been taken. Also some writers,
journalists ans special guests have participated in such a meeting. Some persons praised
this initiative and made different proposals concerning the activity of the Academy.
The decisions taken by the Executive Board are briefly the following:
– Accomplishment of the registration formalities of the Academy by the Dragan
European Foundation in Lugano, as soon as possible;
– Elaboration, printing and distribution of a periodical <<News Letter>> in order to:
a) present the Cybernetics Academy Odobleja constituted in Lugoj during the
International Symposium on 22/24th October 1982;
b) point out the figure and the discoveries of Stefan Odobleja in the field of Cybernetics;
c) inform the scientists on the correspondence between Odobleja and scientists in any
part of the world;
d) ask to experts from any country to draw up articles of high scientific level;
e) collect articles written on Odobleja in one or more volumes ad hoc;
-) Appointement of a Secretary for collecting the information from experts and for
organizing the publications and the distribution of the <<News Letter>>. The secretary
should also collect information through specialized magazines and books,
-) Establishment of a preliminary budget on costs for the <<News Letter>> and for the
publishing of books relating Odobleja and cybernetics in general;
-) Finding for the life of the Academy the necessary resources, which could be:
a) registration and contribution fees of Associates:
b) obtention of research contracts and other consulting services;
c) publication of magazines and books;
d) relations with intergovernamental and other official organizations;
e) establishment and publication of a lexicon of cybernetics terminology;
f) translation, printing and distribution of <<Psychologie Consonantiste>> in English

language.
Atleast, it is considered useful to examine the opportunity to call the Association
<<Cybernetics Academy Odobleja>>.
***
Minute of the Constitution of the <<Cybernetics Academy Odobleja>>
A number of persons, participating in the Symposium dedicated to the 80th anniversary of
birth of the Romanian scientist Stefan Odobleja, author (1937) of the first fundamental
book on General Cybernetics (Psychologie Consonantiste) interested in such a field and
wishing to emphasize the contribution of city to the science, met together in General
Assembly of founders under the chairmanship of the Dragan European Foundation’s
president Prof. Dr. J.C. Dragan, resolved unanimously to constitute an international
association, as non profit body, called <<Cybernetics Academy Odobleja>> with head
office in Lugano (Switzerland), and signated this minute for acceptance.
The Association will function in accordance with the Swiss Civil Code and the Statutes,
which were read by the Chairman and duly approved by the Assembly.
List of the signatures of the founders:
Josif Constantin DRAGAN (Milano), Paul POSTELNICU (București), Robert MANTZ
(Hilversum), Nicolas TZANNES (Patras), David SZEKELY (Jerusalem), Hoseiny EL
SHIRBEENY (Bagdad), Constantin POPA (Timișoara), Alexandru OLARU (Craiova),
Stelian BAJUREANU (Pitești), Ioan CIOLAN (Sibiu), Andrei FILIP (Sibiu), Gheorghe
MORARU (București), Ștefan ODOBLEJA (Drobeta), Virginia ODOBLEJA (Drobeta),
Emil POENARU (Brașov), Ion LASCU (Drobeta), Ioan TÂRZIU (Timișoara), Cristian
DUMITRESCU (București), Constantin NICHIFOR (București), Minerva ATANASIU
(București), Florian VLĂDICA (Drobeta), Artur SILVESTRI (București), Vasile JECAN
(Lugoj), Constantin NEGREANU (Drobeta), Constantin ATANASIU (București),
Constantin PROTOPOPESCU (Strehaia), Ion STROE-OANCEA (Drobeta),
Constantin APREOTESEI (București), Angela MIHAIL (București), Vasile SPORICI
(Bacău), Șerban AVRĂMOIU (Craiova), Virgil MEDAN (Cluj-Napoca), Cornel
ȚĂRANU (Cluj-Napoca), Isac DORU (Sibiu), Mircea GROZA (Brașov), Hans-Otto
STAMP (Sibiu), Alexandru SURDU (București), Aurel NEMEȘIU (București), Ion
GRECESCU (București), Mircea LEPĂDĂTESCU (București), Gabriel CHIUZBĂIAN
(București), Corneliu PETRILĂ (Iași), Horia MORARIU (București), Păun Ioan
OTIMAN (Timișoara), Liviu PETRINA (București), Vasile VETIȘANU (București),
Eftimie EFTIMIU (Drobeta), Raluca MONEA (București), Alexandru GIUCULESCU
(Lugoj), Vasile PÂRVĂNESCU (Drobeta), Iancu GIUHAT (Drobeta), Mihai NANE
(Drobeta), Iancu CORNĂNEANU (București), Ion STRĂCHINARU (Iași), Cesar BUDA
(Iași), Ștefan UNGUREANU (Iași), Ioan ȚENCHEA (Timișoara), Mihai SCHEAU
(Craiova), Constantin LĂZĂRESCU (București), Nicolae VASILESCU-CAPSALI
(București), Cesar APREOTESEI (Timișoara), Victor ISAC (Hunedoara), Traian
STĂNCIULESCU (Hunedoara), Ionel CHIRIȚĂ (Pitești), Nicolae FUIOREA (Craiova),
Gheorghe BALICA (Craiova), Mihaela ROȘCA (București), Traian FILIP (București),
Dumitru CONSTANTINESCU (București), Ion STĂNCIULESCU-MEHEDINȚI
(București), Ioan PUȘCAȘ (Sălaj), Irina BĂICAN (Satul Mare), Ioan MAGHIAR (Sălaj),
Liviu SOFONEA (Brașov), Nicolae IONESCU PALLAS (București), Mircea SOFONEA
(București), Victor SOFONEA (Lugoj), Nicolae DAIA (București), Titus CÂRSTEA
(Lugoj), Ioan BLAJ (București), Nicolae POP TOHĂNEANU (București), Ioan VÂLCAN
(Lugoj), Ioan MIHOC (Lugoj), Marinca BACĂU (Lugoj), Ioan ARDELEANU (Lugoj).
***
CYBERNETICS ACADEMY ODOBLEJA, ED/sdp Milan, 2nd May 1983
Head Office Via Pretorio, 7 – Lugano (CH), Secretariats Str. Creangă, 5 – 1700 Lugoj
(R), Phone: (963) 12.898, Via Larga, 11 – 20122 Milano (I), Phone: (02) 87.04.87
TO ALL MEMBERS OF THE EXECUTIVE BOARD
Dear Sir, We have just received from our First Vice-President Dr. Robert Mantz a letter
dated 29/3/1983, photostatic copy of wich is attached hereto for your information. In this
letter, Prof. David Szekely ia making suggestions about an abbreviated edition of
“Psychology Consonantisteˮ. We consider these suggestions very interesting as they are
among the objectives of the Academy to publish and to spread up as much as possible the
scientific discoveries of Stefan Odobleja since 1938.
Any suggestion to this respect will be very much appreciated. Thanking you beforehand
for your prompt reply (to addressedto ur Secretariat of Milan), we remain, dear Sir,
Yours faithfully,
ss. Dr. C. Drăgan, (Prof. Dr. J.C. Dragan, Hon. President)
==============================================
Anul 2013 – MINUTA REACTIVĂRII ACADEMIEI DE CIBERNETICĂ

GENERALIZATĂ ˮODOBLEJA“
Un număr de participanți la cea de-a IV-a ediție a Simpozionului Național “Ștefan
Odobleja – Eternitate la timpul prezentˮ (26.10.2013), dedicate omului de știință român
Ștefan Odobleja, autor al primei opere ce tratează teoria generală a ciberneticii
(Psihologia consonantistă), interesați într-un asemenea domeniu, s-au întrunit sub egida
Fundației ˮȘtefan Odobleja“ hotărând în mod unanim reactivarea organizației
international non-profit cu sediul la Lugano (Elveția), prin mutarea sediului la Drobeta-
Turnu Severin (unde a trăit și studiat marele savant și unde se află manuscrisele
încă nestudiate ale savantului), sub noua denumire de Academia de Cibernetică
Generalizată “Odoblejaˮ. Activitatea Academiei, prin sistemul informational actual,
permite o bună colaborarea interuniversitară națională și internatională.
Lista semnăturilor participanților:
Prof. univ. D.H.C. Liviu Sofonea (Sibiu); ing. Iustin Capră, inventator (Ploiești); artist
plastic Adrian Curcan (București); ing. Ștefan Odobleja jr. (Dr. Tr. Severin); prof. Viorel
Sahagia (Dr. Tr. Severin); conf. univ. Tudor Rățoi (Dr.Tr. Severin); lector univ. col. (r)
medic Nicolae Popescu (Dr. Tr. Severin); ec. Eugen Golea (Dr. Tr. Severin); comisar
psiholog Mariana Cenea (Dr. Tr. Severin); ing. Cornelia Ciuciu (Dr. Tr. Severin); prof.
Tania Pleniceanu (Dr. Tr. Severin); dr. Marius Pircioagă, medic (București); prof. univ.
Dan Viorel (București); prof. Irina Drăghia Dr. Tr. Severin); av. Dragoș Dumitrașcu
(Dr. Tr. Severin); ing. Costel Vișan, pictor (Dr. Tr. Severin); prof. Angela Toader
(București); ec. Carmen Vintilescu (Orșova); ing. Grigore Vintilescu (Orșova); ec. Mihai
Mocioalcă (Dr. Tr. Severin); ec. Mihai Udriște (Dr. Tr. Severin); lt.col.(r) medic Radu
Gandă (Orșova); col.(r) medic Nicolae Cheiță (Craiova); medic Ștefan Sânpălean,
chirurg (Dr. Tr. Severin); comisar jr. Marius Ciobanu (Dr. Tr. Severin); col.(r) medic
Aurel Tudosie (Dr. Tr. Severin); g-ral (r) medic Ion Drăgușin (București); prof. univ.
Aida – Mirela Tomescu (Oradea); lector univ. Gheorghe Florescu (Dr. Tr. Severin); ing.
Ionuț Stoican (Dr. Tr. Severin); prof. Puiu Sîrboiu (Dr. Tr. Severin); prof. Marcela
Sîrboiu (Dr. Tr. Severin) ec. Mioara Lăsculescu (Dr. Tr. Severin); ing. Constantin
Lăsculescu (Dr. Tr. Severin); ec. Adrian Lăsculescu (Dr. Tr. Severin); medic Cristian
Bușoi (București); prof. Marius Screciu (Dr. Tr. Severin).
***
STRUCTURA ACADEMIEI
Președinte fondator: prof. univ. dr. I.C. Drăgan, Președinte de onoare: Veronica Gușă
de Drăgan
Președinte executive: prof. univ. dr. Traian Stănciulescu (Iași)
Prim-vicepreședinte: prof. univ. D.H.C. Liviu Sofonea (Brașov)
Vicepreședinți: academician Alexandru Surdu (București), prof. univ. dr. Robert Bota
(USA), col.(r)lector univ. dr. Nicolae Popescu (Dr. Tr. Severin), prof. univ. Aurel Popa
– Wagner (Germania), ing. Ștefan Odobleja jr. (Dr.Tr. Severin), prof.univ. dr. I.B.
Iamandescu (București)
SECȚIUNEA MEDICINĂ INTEGRATIVĂ – Prof. univ. dr. I.B. Iamandescu

(București), Prof. univ. dr. Mario Michelangelo (Stromillo, Italia), Prof. univ. dr. Robert
Bota (USA), Prof. univ. dr. Aurel Popa – Wagner (Germania), Col.(r)lector univ. dr.
Nicolae Popescu (Dr. Tr. Severin), Lt.col. (r) medic Radu Gandă (Orșova), Dr. Bumb
(Dr. Tr. Severin)
SECȚIUNEA PSIHOLOGIE – Comisar psiholog Mariana Cenea (Dr. Tr. Severin)
SECȚIUNEA MATEMATICĂ – Prof. univ. dr. Dan Viorel (București), Prof. Viorel
Sahagia (Dr. Tr. Severin)
SECȚIUNEA ISTORIE, FILOZOFIE, LOGICĂ – Academician Alexandru Surdu
(București), Conf. univ. dr. Tudor Rățoi (Dr. Tr. Severin)
SECȚIUNEA CIBERNETICĂ, INVENTICĂ, CREAȚIE – Prof. univ. dr. Traian
Stănciulescu (Iași), Prof. univ D.H.C. Liviu Sofonea (Brașov), Inventator ing. Iustin
Capră (Ploiești), Artist plastic Adrian Curcan – sculptor (București)
SECȚIUNEA ECONOMICĂ – Ec. Eugen Golea (Dr. Tr. Severin), Col. (r) avocat Mihai
Lahman (București)
SECȚIUNEA JURIDICĂ – Ing. Cornelia Ciuciu (Dr. Tr. Severin)
=================================================
Anul 2013 – revitalizarea Academiei ˮȘtefan Odobleja“

<După 2013 octombrie 27>[1]. Fundația ˮȘtefan Odobleja“, organizatoare a
Simpozionului “Ștefan Odobleja – Eternitate la timpul prezentˮ- ediția 2013, se adresează
doamnei Veronica Gușă de Drăgan, rugând-o să sprijine revitalizarea Academiei ˮȘtefan
Odobleja“ și să facă parte din conducerea ei (anexe).
FUNDAȚIA “ȘTEFAN ODOBLEJAˮ, DROBETA-TR. SEVERIN STR. ȘT.
ODOBLEJA, NR. 72, MEHEDINȚI
CĂTRE, FUNDAȚIA EUROPEANĂ DRĂGAN
În atenția doamnei Veronica Gușă de Drăgan,

La inițiativa dumneavoastră a fost înființată în anul 1997 Fundația ˮGeneral Ștefan

Gușă“, având scopul principal de a asigura o cât mai largă cunoaștere a personalității și a
acțiunilor generalului Ștefan Gușă de-a lungul carierei sale militare dar mai cu seamă
într-un moment de importanță istorică pentru libertatea neamului, pentru independența și
integritatea României. La aceste deziderate a participat activ și medicul militar Șt.
Odobleja pe cele două fronturi în cel de-al doilea război mondial, care a fost și este
părintele ciberneticii generalizate și creatorul psihociberneticii.
Generalul Ștefan Gușă, Lt.col. medic Șt. Odobleja, regele Decebal (DECEBAL REX
DRAGAN FECIT – cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa) sunt militarii neamului
nostru, pe care regretatul prof. I.C. Drăgan i-a făcut nemuritori. O contribuție notabilă în
acțiunea de restituire a avut-o Fundația Europeană “Drăganˮ, prin organizarea unor
importante reuniuni științifice internaționale consacrate savantului român.
În legătură cu Academia Internațională de Cibernetică Ștefan Odobleja, aceasta a fost

înființată în decembrie 1982, la Lugoj, când Fundația Europeană ˮDrăgan“ a organizat o
masă rotundă dedicată savantului Ștefan Odobleja, la care au participat specialiști în
domeniul ciberneticii, oameni de știință și de cultură, care l-au cunoscut pe Odobleja și
opera sa. Cu această ocazie s-a hotărât înființarea unei asociații internaționale sub forma
unei “Academii de cibernetică generalizată Șt. Odoblejaˮ, aceasta urmând a fi înregistrată
cu sediul juridic (dar neînregistrat) în Elveția, la Lugano, în anul 1983, având președinte
onorific pe prof.dr. I.C. Drăgan și președinte executiv prof. dr. Paul Postelnicu, prim
vicepreședinte prof. dr. Robert Mantz (Hilversum).
Din anul 1996, prof. dr. I.C. Drăgan a transferat la Universitatea din Oradea principalele
activități ale Academiei, încredințând conducerea ei rectorului de la acea vreme, prof. dr.
ing. Teodor Maghiar, care a devenit președinte executiv iar coordonator al acestei
comunități științifice a fost numit prof. dr. M.C. Demetrescu, care a decedat în anul 2006,
moment în care Academia își încetează activitatea.
Fiul marelui savant, ing. Ștefan Odobleja jr., în anul 1999, pune bazele ˮFundației Ștefan
Odobleja“ la Drobeta-Turnu Severin cu scopul de a se continua punerea în valoare a
operei marelui savant, al cărei conținut de teze, idei, concepte ar aduce o importantă
contribuție dezvoltării multor domenii științifice în favoarea bunăstării omenirii. Cu
ocazia celei de-a IV-a ediții a Simpozionului Național “Ștefan Odobleja – Eternitate la
timpul prezentˮ, 25-27 oct. 2013, la masa rotundă, s-a discutat și propus reactivarea
Academiei la Drobeta-Turnu Severin, din următoarele motive:
 La Direcția Județeană Mehedinți a Arhivelor Naționale, în fondul personal ˮDr.

Ștefan Odobleja“, sunt păstrate documente încă nestudiate (circa 100000 file de
manuscrise);
 La Drobeta-Turnu Severin, str. Șt. Odobleja, nr. 72, este sediul Fundaței “Șt.
Odoblejaˮ, al cărui președinte este fiul marelui savant, ing. Șt. Odobleja jr., unde se
găsesc de asemenea documente și manuscrise (circa 20000 file);
 La Drobeta-Turnu Severin și-a trăit ultimele clipe de viață marele savant;
 În prezent, datorită tehnologiei avansate a comunicațiilor, Fundația ˮȘt. Odobleja“

are legături naționale și internaționale cu oameni de știință de la universități care
cercetează în prezent opera lui Șt. Odobleja.
Având în vedere istoricul acestei Academii, am fi onorați să fiți de acord să faceți parte
din conducerea acesteia, a cărei componență și structură o prezentăm alăturat (vezi
Anexele), bineînțeles, nefiind forma finală, așteptăm și alte sugestii.
Cu deosebită considerație, Președintele Fundației “Șt. Odoblejaˮ, Ing. Șt. Odobleja jr.,
Col.(r) medic, lector univ. dr. Nicolae Popescu
[1] Idem.
=================================================
“Testamentulˮ științific al dr. Ștefan Odobleja
2014 iulie 1, Pitești. D. Bajureanu îi trimite ing. Ștefan Odobleja jr. “Testamentulˮ
științific al dr. Ștefan Odobleja și două scrisori ale soțului său, Stelian Bajureanu,
către prof. Cesar Buda.
Domnule ing. Șt. Odobleja,
Așa cum v-am promis (chiar dacă cu întârziere), vă trimit în copie xerox ”Testamentul
Dr. Șt. Odobleja“, scris pe hârtie-foiță și pe un dosar mapă, conținutul celor două
materiale fiind identic. Din cât pot eu aprecia, ambele materiale sunt scrise de Dr.
Odobleja, în mod cert cel de pe dosar este un original., De asemenea, vă trimit în copie
două scrisori ale soțului meu către prof. Cezar Buda, în care se pun la punct unele lucruri
întâmplate în timp în “Academia Odobleja”, ceea ce a și dus la supărarea lui pe
profesorul Cezar Buda.
Sunt doar două din multele documente din care rezultă lupta permanentă (de când a luat
cunoștință de Psihologia consonantistă) a soțului meu pentru a explica importanța
acesteia ciberneticienilor din țară și străinătate. Vă donez, de asemenea, pentru ”Fundația
Dr. Șt. Odobleja“, cartea scrisă de soțul meu în anul 2006: “Dicționar enciclopedic de
consonantică și cibernetică consonantistă”, ediția I, publicată cu bunăvoința unor
sponsori locali. Din păcate, ediția a II-a revăzută și adăugită (peste 1000 de pagini) nu s-a
mai putut publica din cauza crizei. Ea se află în calculator și pe CD, dar atât.
Dorința soțului meu era să pot edita măcar 200 de exemplare, pe care să le trimit gratuit
la toate marile biblioteci din țară. Acest lucru, din păcate, este imposibil pentru mine și
rămân cu regretul că nu-i pot îndeplini această ultimă dorință.
Vă doresc sănătate și multe împliniri în ceea ce faceți pentru opera și numele tatălui Dvs.,
care merită din plin acest efort.
D. Bajureanu, Pitești, 01.07.2014
Arhiva personală ing. Ștefan Odobleja, orig., 1 f.
=====================================

ISTORIA EVOLUȚIEI
Home Domenii Istoria evoluției

modelelor rezonante” Acad. Alexandru SURDU, la ediția din anul 2018.
 “Valoarea unei opere ștințifice se judecă după influența pe care o exercită asupra
evoluției științei. Mai există în știință și drumuri care se înfundă, râuri care în loc
să se verse în fluvii și, prin acestea, în mări și oceane, eșuează într-un mic lac sau
pur și simplu într-o băltoacă” Solomon Marcus (1925-2016)
CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ & TRANSDISCIPLINARITATEA

 “Există domenii de cercetare științifică, cum se va vedea în cuprinsul acestei cărți,

care au fost explorate din diferite puncte de vedere: al matematicii pure, al
statisticii, al electrotehnicii și al neorofiziologiei. În aceste domenii, fiecare noțiune
capătă o denumire specială din partea fiecărui grup de specialiști și multe cercetări
importante se efectuează de trei sau de patru ori. Totodată, alte cercetări
importante sunt frânate din cauză că într-un domeniu sunt necunoscute rezultatele
devenite deja clasice în domeniul alăturat. Tocmai aceste regiuni de frontieră
dintre diferitele științe oferă unui cercetător bine pregătit posibilitățile cele mai
favorabile. Dar ele sunt totodată, cele mai refractare la procedeele rutinare de
abordare în bloc și la diviziunea muncii. Dacă dificultățile pe care le prezintă
o problemă de fiziologie sunt, în esență matematice, zece fiziologi care nu cunosc
matematica nu vor realiza mai mult decât un singur fiziolog ignorant în
matematică. Dacă un fiziolog care nu cunoaște matematica lucrează împreună cu
un matematician care nu cunoaște fiziologia, primul nu va fi capabil să exprime
problema în termenii cu care celălalt să poată opera, iar cel de-al doilea va fi
incapabil să dea răspunsului o formă accesibilă primului. Dr. Roseblueth a
subliniat întotdeauna că adevărata explorare a acestor pete albe de pe harta
științei poate fi întreprinsă numai de un colectiv de oameni de știință, fiecare
specialist în domeniul său, dar posedând totodată cunoștințe fundamentale din
domeniile colegilor săi. În plus, este necesar ca toți să fie obișnuiți să lucreze
împreună, să cunoască deprinderile intelectuale ale celorlalți și să aprecieze
importanța ideilor noi emise de colegi înainte ca aceste idei să fi căpătat o expresie
formală definitivă.
Unui matematician nu i se cere priceperea de a conduce un experiment de fizilogie,
dar el trebuie să înțeleagă un asemenea experiment, trebuie să știe să-l critice și,
totodată, să poată sugera experimente noi. Unui fiziolog nu i se cere priceperea de
a demonstra o anumită teoremă sau problemă, dar fiziologul trebuie să fie capabil
să înțeleagă semnificția ei pentru fiziologie și să indice matematicianului ce trebuie
să urmarească.” Norbert Wiener, Cibernetica, 1966 (traducere).
OBSERVAȚII. Se știe că, dr. A. Rosenblueth-neurolog, Kurt Levin-psiholog, precum și

matematicianul Norbert Wiener, reprofilat după 1938 la psihologie și neurofiziologie, au
deținut informații despre “Psihologia consonantistă” a savantului român Ștefan Odobleja.
Această lucrare le-a stârnit interesul de a o consulta în original. Matematicianul Wiener
cunoștea foarte bine limba franceză, conferențiind chiar în Franța, iar neurofiziologul
Rosenblueth își facuse studiile medicale în Franța. Sursa – M. Vlada, 15 ianuarie 2020,
Cibernetica s-a născut în România – Cibernetica lui Ștefan Odobleja (1902-
1978), http://www.c3.cniv.ro/?q=2020/prioritati
FIZICĂ – TEORIA RELATIVITĂŢII

DR. Ștefan Odobleja despre TEORIA RELATIVITĂŢII (pag. 650 din vol II
original)
Teoria relativităţii este un sistem confuz, incoerent, bolnăvicios.eterogen şi

incomplet al metafizicii materialiste. El nu explică decât un număr foarte limitat de
fenomene: această ipoteză nu are avantajul de a ne da o mare sinteză ştiinţifică, cum ar
fi cazul, de exemplu al evoluţionismului. Domeniul său de explicare şi aplicare este

foarte limitat: sferele eterice. Este o filozofie astronomică (sau încă mai mult:
ultraastronomică), exclusiv spaţială şi existenţială: metafizică unidimensională a unui
spaţiu cu patru dimensiuni(!), fără cauze şi fără legi, fără nici o preocupare pentru ceea
ce urmează. Ea nu se desfăşoară deloc în timp (de altfel în ea timpul este negat).
Concepţie cosmogonică fantezistă, ireală, imposibilă, absurdă, argumentată
subtil până la misticism, în contradicţie cu cele mai elementare date din psihologie,
lipsită de spirit critic, furnizând noţiuni de neconceput.
 În ea se confundă timpul cu spaţiul (materializarea timpului: timpul este definit ca
un fel de lungime).
 În ea se confundă percepţia timpului cu timpul obiectiv.
 În ea se confundă repaosul cu mişcarea.
 În ea se confundă materia cu energia, ultima fiind materializată.
 În ea se confundă lucrurile cu fenomenele.
 În ea se confundă masa (atribut al materiei) cu viteza (însuşire a energiei, a
mişcării).
 În ea se confundă linia dreaptă cu linia curbă.
 În ea se confundă fizica cu geometria.
 În ea se confundă adevărul cu iluzia, realitatea cu visarea.
Spaţiul este materializat, plin de substanţă şi solidificat într – un anumit fel: conceput ca
fiind limitat, finit şi curb. Această teorie a unui spaţiu şi a unui cer sferic ca un glob de
cristal, este cea mai primitivă din câte au fost imaginate: este un primitivism
reactualizat. Geometria lui Euclid este atacată în ea cu argumente sofisticate. – Cât
despre fenomenul Fresnel – Fizeau (întârzierea unei raze de lumină sub acţiunea unui
curent de apă de sens contrar) poate fi explicat cu teoria ondulatorie: el nu este
argumentat decisiv în favoarea teoriei emisiei.
FENOMENUL DE REZONANŢĂ
Acad. prof. univ. Alexandru Surdu, preşedintele Secţiei de filozofie, teologie,
psihologie şi pedagogie a Academiei Române
Când se vorbeşte despre Cibernetică, toţi vorbesc despre maşini şi despre tehnică.
Odobleja nu era un tehnician. Lucrările lui Odobleja au fost concepute departe de
tehnică. Studiile lui nu sunt nici astăzi realizate şi, ca să facem o comparaţie, toţi marii
gânditori au o mare viziune. Lucrările lui Leibnitz şi ale lui Leonardo da Vinci nici astăzi
nu sunt puse în practică. Lucrarea lui este mai mult decât atât, este ştiinţă. Odobleja este
interesat de fenomenul rezonanţei, care este un fenomen simplist, pornind de la ecou,
ecourile organismului transpuse în toate domeniile. În lucrarea ,,Fonoscopia” a încercat
ascultarea organismului, a ecourilor pe care le are organismul. A transpune, a compara
prin rezonanţă un domeniu cu altul, Ştefan Odobleja când şi-a dat seama de descoperirile
lui a început să lucreze, a lucrat zeci de ani în toate ştiinţele pentru a vedea care sunt
mecanismele care ar putea să transpună acest fenomen dintr-un domeniu în altul şi după
aceea într-o oarecare tehnică. Redăm mai jos prefaţa întocmită de Constantin Noica în
lucrarea ,,Introducere în logica rezonanţei”, Editura ,,Scrisul românesc”, Craiova,1994,
p.5 şi, prezentată în cadrul Simpozionului de către acad. Alexandru Surdu: Culegerea
făcută din manuscrisele despre logică ale lui Ştefan Odobleja reprezintă – independent de
interesul lor pentru întregirea psihologiei consonantiste – o interesantă contribuţie

la formarea gândirii logice. Logicienii de astăzi, atât de siguri pe procedeele şi calculele
lor, ar putea lesne găsi că nu este destulă rigoare în paginile despre logică ale lui
Odobleja. Dar şi ei trebuie să admită că, din momentul în care nu te interesezi numai de
rezultetele gândirii logice, ci îţi propui problema constituirii ei, cum face Odobleja,
descrierea căilor şi proceselor ce duc la formele logicii, sau chiar la formalismul ei este
perfect îndeptăţită. În acest sens, partea a doua a manuscrisului de faţă aduce contribuţii
sugestive şi originale în timp ce partea I întârzie în chip justificat desigur, asupra
consideraţiilor generale privitoare la logică. Începând de la tema sau prncipiul
rezonanţei “( am putea spune: al consonanţei) între idei, lucrarea lui Odobleja propune
şi descrie, sub numele de ,”principii”, câteva metode şi căi încă nesemnalate ale gândirii
precum: dinamogenia şi ionhibiţia, nivelarea şi denivelarea, instantaneitatea şi acţiunea la
distanţă, suprapunerea, alegerea inversată etc. Socotim necesară tipărirea acestei lucrări,
mai puţin ca o contribuţie directă la înnoirea logicii cât ca una indirectă la înnoirea
perspectivelor şi punctelor de vedere ale culturii ştiinţifice de astăzi, o cultură în cadrul
căreia ideile originale emise de Odobleja nu pot fi nesocotite. Dacă el nu a putut să le
valorifice până la capăt, suntem siguri că, în cultura română cel puţin, ele vor putea trezi,
prin noutatea şi cutezanţa lor, mari vocaţii creatoare, de care avem nevoie pentru
calificarea noastră în cultura lumii.
MEDICINĂ & FARMACIE
Interacțiuni psihosomatice. Sursa: adaptare

după Ștefan Odobleja (1982): Psihologia
consonantistă, Editura științifică și
Enciclopedică, București, p. 425.
Nicolae POPESCU, PSIHOSOMATICĂ

CONSONANTISTĂ. Contribuția
doctorului Ștefan Odobleja adusă
conceptului de psihosomatică, Ediția a
II-a completată și adăugită (în limba
română), Editura Unuiversitaria,
Craiova, 2016
În opera sa vastă “Psihologia

consonantistă”, Ştefan Odobleja utilizează nouă legi universale (echivalenţei,
echilibrului, compensaţiei, reacţiei, oscilaţiei, reversibilităţii, inerţiei, consonanţei,
transformării) având la bază fenomenul de rezonanţă. Este primul care a încercat să
aplice legea feedback-ului (legea reversibilităţii) în natură şi societate, la cât mai multe
domenii ştiinţifice: filozofie, biologie, psihologie, sociologie, economie politică,
matematică şi chiar medicină (psihoneurologia, psihofiziologia, psihopatologia,
interpsihologia), ceea ce ne ajută să înţelegem mai uşor, interrelaţiile dintre factorii
biologici, psihologici şi sociali, a conexiunilor dintre

psihic şi somatic, în practica medicinii psihosomatice.
Sintagma psihosomatica consonantistă, ne ajută să
înţelegem mai bine circuitul psihosomatopsihic
exprimat în plan psihofiziologic şi clinic, în opera lui
Stefan Odobleja.
Prof. dr. Nicolae POPESCU –

Născut la 03.04. 1951 în
Drobeta Turnu Severin autorul
a absolvit Institutul Medico-
Militar în cadrul Universităţii
de Medicină şi Farmacie
„Carol Davila” din Bucureşti.
A lucrat ca medic militar,
medic şef la Brigada de
grăniceri Drobeta Turnu-
Severin, Centrul Militar Jud. Mehedinţi, Poliţia de Frontieră şi lector universitar la
Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, specialiarea kinetoterapie şi motricitate specială,
în Centrul Universitar Drobeta Turnu-Severin al Universităţii din Craiova..În prezent
deține un praxis de medicină de familie, în Drobeta Tr.-Severin.
Ștefan Odobleja, Psihosomatică consonantistă by Marin Vlada on Scribd

NICOLAE POPESCU and GRIGORE-ALEXANDRU POPESCU, CONSONANTIST
PSYCHOSOMATICS, Contribution of doctor Stefan Odobleja to the concept of
psychosomatic, LAP LAMBERT Academic Publishing, 2015
2002, Centenar Ștefan Odobleja by Marin Vlada on Scribd

ISTORIA CIBERNETICII
Home Domenii Istoria ciberneticii
Calculation Theory and Cybernetics
“The term “cybernetic” [Greek kybernetes, pilot, steersman, κυβερνητική (kybernētikḗ),

meaning “governance”] was coined by the mathematician Norbert Wiener in 1948 to
encompass “the entire field of control and communication theory, whether in the machine
or in the animal” … Cybernetics is concerned with scientific investigation of systemic
processes of a highly varied nature, including such phenomena as regulation, information
processing, information storage, adaptation, self-organization, self-reproduction, and
strategic behavior. Within the general cybernetic approach, the following theoretical
fields have developed: systems theory (system), communication theory, game theory, and
decision theory.”
Cybernetics:
“Science concerned with the study of systems of any nature which are capable of
receiving, storing and processing information so as to use it for control.” A. N.
Kolmogorov
 “The study of systems and processes that interact with themselves and produce
themselves from themselves.” Louis Kauffman
 “‘The art of steersmanship’: deals with all forms of behavior in so far as they are
regular, or determinate, or reproducible: stands to the real machine — electronic,
mechanical, neural, or economic — much as geometry stands to real object in our
terrestrial space; offers a method for the scientific treatment of the system in which
complexity is outstanding and too important to be ignored.” W. Ross Ashby
 “The study of systems that are open to energy but closed to information and
control-systems that are information tight”
 – “There is latent in Cybernetics the means of achieving a new and perhaps more
human outlook, a means of changing our philosophy of control, and a means of
seeing our own follies in wider perspective.”
 – “Cybernetique= the art of governing or the science of government”
 – “the science and art of understanding” Humberto Maturana
 “interfaces hard competence with the hard problems of the soft sciences” Heinz von
Foerster
Source- http://www.asc-cybernetics.org/foundations/definitions.htm
————————————————————————————
 As a discipline, Cybernetics (the name comes from the Greek “cybernetos” meaning
“stormy”) was established by Norbert Wiener, Warren McCulloch and Walter Pitts
(―A Logical Calculus of the Ideas Immanent in Nervous Activity‖, 1943), Arturo
Rosenblueth and others such as W. Ross Ashby (―Design of Brain, 1952),
mathematician Alan Turing and W. Gray Walter (one of the first to build
autonomous robots from animal behavior study). “Cybernetics is a homogenous and
coherent scientific complex, a science resulting from the blending of at least two
sciences – psychology and technology; it is a general and integrative science, a
crossroads of sciences, involving both animal and car psychology. It is not just a
discipline, circumscribed in a narrow and strictly defined field, but a complex of
disciplines born of psychology and centered on it, branched out as branches of a
tree in its stem. It is a stepwise synthesis, a suite of multiple, often reciprocal,
modeling; syntheses and modeling in which, as a priority, and as a great
importance, the modeling of psychology on the technique and then the modeling of
the technique on psychology. Cybernetics is an intellectual symphony, a symphony
of
ideas and sciences.” Stefan Odobleja, 1978 [Ștefan Odobleja (1978), Psihologia
consonantista și cibernetică. Editura “Scrisul Românesc”, Craiova].
Marin Vlada, Adrian Adăscăliţei, Ştefan Odobleja: A Scientific Visionary, precursor of

Cybernetics and Artificial Intelligence, The 12th International Conference on Virtual
Learning ICVL 2017, University of Bucharest, http://www.c3.icvl.eu/files/3-Vlada-
Adasc-ICVL2017.pdf
—————————————————————————
Ștefan Odobleja: A Scientific Visionary, precursor of Cybernetics and Artificial

Intelligence
dr. Ştefan Odobleja “CIBERNETICA ŞI PSIHOLOGIA CONSONANTISTĂ”,

Congresul Internaţional de Cibernetica şi Sisteme, ediţia a III-a Bucureşti, 25-29
august 1975
Lucrare prezentată de dr. Ştefan Odobleja la Congresul Internaţional de Cibernetica şi

Sisteme, ediţia a III-a Bucureşti, 25-29 august 1975, editori şefi: J. Rose, director general
WOGSC (Anglia); C.Bilciu, director Laboratoarele de cibernetică economică,
reprezentant A.E.S. (România); Editori asistenţi:E.Nicolau, C. Bălăceanu, V. Pescaru, M.
Botez, C. Corduneanu, P. Constantinescu, C.V.Negoiţă, M.Petrescu, T. Ionescu, A.
Gheorghe, I.P. Zamfirescu
Autorul prezintă legătura dintre conceptele de bază ale ciberneticii şi ideile prezentate pe
larg în cartea sa ,,Psihologia consonantistă”, Paris, 1938-1939.
Psihologia consonantistă priveşte creierul ca o maşină de gândire; se procedează la

analiza gândirii într-un mod mecanic, modern şi separă distinct cele două categorii
primordiale (chestiune psihologică şi dinamică), în special insistând asupra ultimei.
Alte atribute sunt după cum urmează :
a) nu se limitează numai la descrierea aceea ce creierul conţine, şi nu se limitează la

studiul gândirii minţii naturale, dar sugerează o tranziţie de la analiză la sinteză; îşi
extinde preocupările sale la gândirea instrumentală, artificială şi gândirea mecanizată.
b) Analizează gândirea pe modelele de maşini, în scopul de o mecaniza şi de a construi
maşini.
c) Este o ştiinţă de maşini de informare atât naturale cât şi artificiale.
d) Este permanent preocupată de mecanizarea gândirii.
e) Se încearcă să facă acest lucru parţial în domeniul metodologiei, un fel de ,,mini-
mecanizare” pe o scară pilot a plantelor.
f) Se anticipează maşini artificiale de gândire şi se prevede aspectul lor.
g) Se furnizează model psihologic pentru cele de mai sus.
h) Oferă principii, metode, modalităţi de realizare (circularitate, binaritate, dihotomie, o
selecţie prin acorduri, memorie electromagnetică, gândire electronică, automatisme),
indică direcţiile spre scopul propus.
i) Ea nu numai că furnizează anumite idei izolate, dar aceste idei au fost deja reunite şi
asamblate, în care psihologia conţinea şi s-a alăturat construcţiei de maşini de gândire
naturale.
Ideile de mai sus sunt implicate în concepte care au dus la calculatoare.
 Psihologia consonantistă nu se opreşte la a dezvălui circularităţi dinamice,

psihologice, generalizate, dar se trece de la descriere la realizare, la expunere, la
aplicare, de la analiză la împlinire, sugerând utilizarea feebback-ului, a legii
reversibilităţii, pentru scopuri utilitare, printre altele, pentru realizarea tehnică a
gândului artificial, în afara altor sugestii în tehnologie: ,,este o consecinţă a legii
reversibilităţii care ne permite să mecanizăm gândirea, pentru a atinge gândirea
artificială sau provocată … datorită reversibilităţii psihofizice putem materializa şi
mecaniza actul de creaţie. O putem crea în mod artificial şi instrumental”.
 Psihologia consonantistă a relevat importanţa mecanismelor duale, binare şi
dihotonice atât în psihologie cât şi dincolo de ea, în toate ştiinţele. A sugerat şi a
aplicat ca o altă esenţială pentru mecanizarea gândirii, împreună cu circularitatea.
În locul logicii pe baza lui 3, acesta a propus şi a schiţat o logică pe baza lui 2.
Acesta a dezvăluit, de asemenea, rolul important al acordurilor şi dezacordurilor de
consonanţă şi disonanţă, precum şi de selecţie, prin rezonanţă, în maşina de gândire
naturală,care de altfel a constituit, de asemenea, un model care urmează să fie imitat
pentru realizarea gândirii artificiale. În plus, a relevat rolul acordurilor în
structura generală a tuturor ştiinţelor.
“Development of Western science is based on two great achievements: the invention of

the formal logical system (in Euclidean geometry) by the Greek philosophers, and the
discovery of the possibility to find out causal relationships by systematic experiment
(during Renaissance).” Albert Einstein (1953)
Today, it can be appreciated that there is an important period in the emergence and
evolution of Informatics, and in the construction of computers: The period 1920-1940
(Fundamentals and Concepts), where the ideas and concepts of calculus theory, the study
of recursive functions, as well as defining formal systems and calculus limits, completing
the concept of algorithm as a support for a computing machine (Turing machine or Post
machine); in this period came the ideas and studies on Cybernetics, which laid the
foundation for the concept of system (for man and machine), system science (control and
communication between the components of a system) and which led to the construction
of computer systems [ 41].
Analyzing the development of ideas, theories, concepts, and building of computing
systems, one can assert that there are two important directions in computer evolution:
 Hardware Component – represented by systems (computing units – microprocessor,

storage units – memory, communication units-bus), electronic circuits
(equipments), Input / Output devices;
 Software Component – represented by algorithms, languages and programs
(operating systems, programming languages, computer systems and applications).
Cybernetics has helped define a schematic scheme for a cybernetic system that applies to
all hardware and software components: INPUT à PROCESSING à OUTPUT. Time has
shown that this scheme of a cybernetic system shapes the structure and functioning of the
most important concepts in Informatics:
 Computer system (computer);

 Algorithm;
 Program;
 Information System (Problem Solving).
These aspects were not realized if calculability problems (calculus theory) and problems
related to the development of computer systems (cybernetic systems) of the electronic
computer were not elucidated [12].
In this context, the invention and construction of the modern / digital computer was
possible through the emergence of new sciences and new products:
 Computer Science and Cybernetics [1];

 Languages and Algorithms;
 Input/Output Devices;
 Memory and storage environments.
In the field of Cybernetics, Romania is represented by the scientist Ştefan

Odobleja (1902-1978) – a military medical professional, being one of the precursors of
the Generalized Theoretical Cybernetics and Artificial Intelligence, the author of the 2
volume “Consonant Psychology” published in Paris for the first time date in 1938
(volume I) and then in 1939 (volume II). The paper has set out many of the major themes
on cybernetics and thinking systems (introduced the concept of feedback, with the
meaning of reversible links or reverse links, provided the telecommunication model, as
well as the ideas on automation of thinking – which underlies Artificial Intelligence).
From this point of view, Stefan Odobleja was a real visionary for a new thinking –
algorithmic thinking, which led to the emergence of computers. An important role in the
two volumes is that, for the world premiere, the concepts of System and Model are
introduced.
As a discipline, Cybernetics (the name comes from the Greek “cybernetos” meaning
“stormy”) was established by Norbert Wiener, Warren McCulloch and Walter Pitts (“A
Logical Calculus of the Ideas Immanent in Nervous Activity”, 1943), Arturo
Rosenblueth and others such as W. Ross Ashby (“Design of Brain, 1952),
mathematician Alan Turing and W. Gray Walter (one of the first to build autonomous
robots from animal behavior study).
SOURCE: History of Informatics., From recursivity to the Turing universal machine and
Horn clauses, Marin Vlada, Adrian Adăscăliţei
– http://c3.icvl.eu/papers2017/icvl/documente/pdf/section1/section1_paper1.pdf
[1] The roots of the cybernetic theory: “Ştefan Odobleja (1902–1978) was a Romanian
consonantiste, first published in 1938 and 1939, in Paris, established many of the major
themes of cybernetics regarding cybernetics and thinking systems ten years before the
work of Norbert Wiener(1894-1964) was published, in 1948.” [12]
——————————————————————–
Anul 2008 – Prof. Daniel Viorel, “70 de ani de la apariția “Psihologiei Consonantiste“
și la 30 de ani de la moartea savantului dr. Ștefan Odobleja“, Studiu de sinteză
<După 1978>[1]. Material de sinteză întocmit și semnat de Prof. Daniel Viorel cu

privire la aspectele principale ale personalității și operei doctorului Ștefan Odobleja.
Motto: “Există o morală, un cod penal al științei care face ca delictele științifice să fie
automat și cibernetic pedepsite” (Ștefan Odobleja)
“Aveți un om de aur, merită statuie de aur” (B.H. Rudall – University of North Walles,
1978)
“Astfel, în timp ce unii m-au devalizat, alții caută să-mi înăbușe plângerile. Și aceasta se
petrece în sânul cinstitei familii a oamenilor de știință. Cer deci cu insistență să fie creat
un Tribunal Internațional, imparțial care să judece fraudele științifice”. (Nicolae
Paulescu)
Motivarea demersului:
 I. Din tot ce sunt convins că există, eu pun pe primul loc ˮomul“. De la om

apreciez în mod deosebit: Rațiunea, Creația și Conștiința. Odobleja le-a avut din
plin.
 II. La 70 de ani de la apariția “Psihologiei Consonantiste“ și la 30 de ani de la
moartea lui Șt. Odobleja, el este, ca și opera lui, încă puțin cunoscut..
 III. Prioritatea lui Odobleja în cibernetică trebuie stabilită întâi la noi în țară și apoi
luptat pentru recunoașterea internațională.
 IV. Adevărul trebuie relevat și relevat în general și cu atât mai mult în știință. În
cazul Odobleja nu s-a spus încă tot adevărul.
 V. Fără accente naționaliste sau etnice trebuie să recunoaștem, dincolo de
subiectivități inerente, că Șt. Odobleja este creatorul celei mai generale cibernetici.
I. Date biografice semnificative pentru scopul propus

II. Date istorice despre geneza Psihologiei Consonantiste și caracteristicile ei
fundamentale
III. Ecourile în lume ale Psihologiei Consonantiste
IV. Comparația Psihologiei Consonantiste cu Cibernetica lui N. Wiener (făcute
chiar de Odobleja)
Ce trebuie făcut?
I. Date biografice semnificative pentru scopul propus

 Ștefan Odobleja se naște pe 13 octombrie 1902, în județul Mehedinți, comuna
Izvorul Aneștilor, satul Valea Izvorului (atunci Valea Hoțului), din părinții Ștefan și
Maria, “țărani săraciˮ. Pe 13.06.1928 susține teza de doctorat cu titlul ˮAccidentele
de automobile“. Inițial a avut o teză de doctorat la Paulescu, Transpirația și pozițiile
corpului. Conducătorul îi impusese o perioadă de experimente de 2 ani. Odobleja îi
spune însă că el are priorități și nu poate pierde atâta timp și cedează tema colegului
său, C. Constantinescu. De altfel, Odobleja nu a participat la examene de internat
sau externat, deoarece ar fi fost obligat să se limiteze la o singură disciplină și ar fi
fost blocat în timp. După terminarea facultății, funcționează ca medic în
garnizoanele Brăila, Turnu Severin, Lugoj și altele. Continuă munca de cercetare și
pe 01.05.1929, în ˮBucureștiul medico-terapeutic“, publică “Metoda de
transsonanță toracicăˮ.
 În 1935 publică lucrarea “La Phonoscopieˮ în editura Gaston Doin Paris. Primește
pentru această lucrare premiul ˮMedic General Papiu Alexandru“. Între 08.06 și
12.06.1937 are loc la București al IX-lea Congres Internațional de Medicină
Militară. Odobleja susține lucrarea “Demonstration de phonoscopieˮ și are un mare
succes. Participanții s-au apropiat de masa de demonstrație și i-au solicitat lui
Odobleja să continue demonstrația și în altă zi la unul din spitalele bucureștene. Cu
această ocazie, Odobleja distribuie un pliant cu date privind lucrarea sa, ce urma să
apară sub numele de ˮPsychologie Consonantiste“. La această comunicare a
participat și Dr. William Seaman Bainbridge, conducătorul delegației medicilor
americani, un personaj cu funcții mari în marina americană. Bainbridge a fost
entuziasmat de Odobleja cu care are lungi discuții și pe care îl invită în U.S.A. Din
cauza războiului, Odobleja nu poate da curs invitației. Bainbridge îi spune că va
distribui cartea cui trebuie. Odobleja este trimis pe front, participă la luptele de la
Cotul Donului, scapă cu viață și se întoarce în țară cu grad de locotenent colonel.
 În urma decretului din 27.07.1946 este disponibilizat și i se retrage parafa de medic,
deci dreptul de a practica medicina, primind o pensie modestă. Nu-și găsește un
serviciu convenabil și corespunzător pregătirii sale. Divorțează luând în grijă unul
din copii și se retrage în satul natal, adoptând viața de țăran ca trai, comportare,
îmbrăcăminte. Continuă să reflecteze asupra operei sale, lipsit de mijloace de
informare și posibilități de studiu. În 1946 apare ca proprietar pe strada Decebal din
Turnu Severin, o casă cu două odăi, pământ pe jos, fără lumină electrică, mobilată
cu lăzi. Se ocupa de problemele logico-metodologice de abordare consonantistă a
științelor. Începe să se contureze manuscrisul dedicat logicii rezonanței.
Citise cartea lui N. Wiener, Cibernetica (tradusă de Al. Ciuculescu, 1966) și este
frapat de asemănarea unor idei cu cele din Psihologia Consonantistă, apărută în
1938. Lucrarea lui Wiener apăruse în 1948. Ca urmare, începe să studieze în
Biblioteca Americană și chiar să primească acasă materialele solicitate de la
respectiva bibliotecă.
II. Date istorice despre geneza Psihologiei Consonantiste și caracteristicile ei

fundamentale
 În Psihologia Consonantistă și Cibernetica (Scrisul Românesc, 2003), pag. 105-

121, Odobleja explică cum a ajuns la cele scrise în această carte. Sintetizând, putem
schița acest drum. Îndemnul profesorului de franceză în clasa a II-a de liceu de a
traduce cu dicționarul cărți de literatură l-a făcut să găsească o metodă de a memora
cuvinte într-o limbă străină. Examenele date la fără frecvență pentru clasele V-VIII
l-au obligat să-și facă o metodă pentru a învăța singur, a înțelege și a folosi
cunoștințele obligatorii din materiile școlare. Funcția de învățare îi pune în față
nevoia de a studia pedagogia temeinic. În facultate atacă temeinic toate materiile
simultan și încearcă să descopere asemănări și relații între ele.
 În perioada studenției au fost mișcări studențești care duc la suspendarea cursurilor.
În acest timp, Odobleja se retrage în bibliotecă și studiază fizică, chimie, literatură,
teatru, filozofie, științe juridice, făcându-și o bună cultură generală. Studiul
transmiterii sunetului prin organism, studiu experimental fundamentat acustic, deci
fizic, l-a dus la cuvântul ˮconsonantică“. Fonoscopia și transsonanța toracică l-au
dus la evidențierea ideilor de consonanță și reversibilitate. Cercetările sale l-au dus
la ideea de a trece de la metode la găsirea bazelor lor logice și psihologice,
împletind metodologia cu psihologia și mai ales cu știința despre gândire.
A trăit aproape de natură și a putut să vadă și să înțeleagă mai bine fenomenele

naturale.
 În 1933 în timpul unei plimbări pe dealurile de la Bocșa Montană se decide să
treacă la elaborarea unei psihologii de tip nou, care devine în timpul elaborării una
cibernetică trecând și de psihocibernetică. Psihologia Consonantistă are la bază:
fizică, neurologie, psihologie fiziologică și cea patologică (psihiatrică), fiziologică,
cunoștințe generale, metode care astăzi sunt specifice ciberneticii.
 Odobleja a avut o psihologie bazată pe fiziologie și medicină căci cea din acel
moment era fizică-chimică. El găsește că “identitatea și contradicțiaˮ nu conțin
numai adevăr logic și filozofic, ci și adevăr fizic. Nu renunță la logica clasică, dar
are în vedere și logica matematică. Optează pentru gândirea logicienilor bazată pe
identitate și contradicție și nu pe cea a psihologiei bazată pe continuitate.
Reacționează contra obiectivismului care vindea sufletul, dându-l vrăjitorilor și
teologilor, misticismului, inconștientismului, mitologismului, divagației
speculative, pasivismului. Odobleja nu era adeptul unei gândiri făcute în noi de
către cineva, ci gândire care se face singură prin determinism natural.
Caracteristicile, ca baze de formare au fost:

Corecții aplicate unor dezacorduri sesizate; Puneri de acord între: – gândire logică și
afectivă; – logică și psihologie; – asociația prin asemănare și principiul identității; –
asemănarea prin rezonanță; – psihologie și psihiatrie; – psihologie și toate celelalte
științe. Pornește de la idei și gândire, nu de la excitații și reacții; Folosește introspecția și
extrospecția; Folosește dihotomia și dihotomia; Folosește circularitatea și reversibilitatea.
Ordinea de lucru de la Odobleja:

1. I) Baza – Psihologia
– Psihologia cibernetică
II) Aplicații – Metodologice
– Tehnice
– Pedagogice
2.. I) Studiul gândirii și inteligenței naturale
II) Concluzii pentru trecerea la gândirea și inteligența artificială.
Etape:
O psihologie fizicistă și mașinistă, adică psihocibernetica. Volumul II, proces de
generalizare și aplicare prin care Psihocibernetica a devenit o cibernetică generală. Ideea
cărții: posibilitatea de a studia un fenomen (cum sunt stările organismului animal)
prin alte fenomene (cum sunt cele fizice), care duce la concluzia că toate fenomenele
și toate științele corespunzătoare acestora sunt consonantiste.
Cartea a apărut în 1938 vol. I și 1939 vol. II, are 887 pagini, 300 de figuri și 700 trimiteri
bibliografice. Se tipărește la Lugoj, dar copy-rightul de difuzare este al Ed. Maloine din
Paris.
Alcătuire: – Definiții; – Diviziuni; – Tabele cu coloane duble de cuvinte, – Figuri

geometrice; – Scheme; – Desene.
Suportul cărții: fundamentarea tuturor științelor și integrarea generală a lor.
Știința, zicea Odobleja, este activitatea creativă a gândirii umane. Ea trebuie

fundamentată pe baze psihologice. Pentru aceasta, psihologia trebuie să capete
caracteristici metodologice, să fie redusă la componentele ei fundamentale. Deci

psihologia trebuie să fie analizată logic pentru ordonarea și sistematizarea ideilor. Între
logică și psihologie există o dublă relație. Folosește, de asemenea, reducerea
conceptelor la imagini vizuale, spațializate, geometrizate.
Odobleja evidențiază relațiile de consonanță dintre știință, consonanța multiplă (spațială,
fizică, logică, psihologică) și mai departe posibilitatea mecanizării gândirii concepută ca
act creativ. Totul se bazează pe consonanța proceselor psihice cu cele fizice. Odobleja
ajunge la concluzia că numai omul este ființa creativă.
III. Ecourile în lume ale Psihologiei Consonantiste
Drumul parcurs de Psihologia Consonantistă

 Primul căruia Odobleja îi trimite carte este W.S. Bainbridge și anume 5 exemplare.
De asemeni, 150 de exemplare sunt trimise la mari biblioteci din Europa, Asia și
America. Editura Maloine primește 400 exemplare și solicită transporturi etapizate
din lipsă de spațiu. Din cauza războiului, Odobleja rămâne cu 600 de exemplare. În
țară sunt distribuite 620 de exemplare la biblioteci, librării, anticari etc. În revista
ˮSpirit militar“, C. Atanasiu anunța în ianuarie 1939 apariția cărții lui Odobleja. În
“Psyhological Abstractˮ, U.S.A., nr. 1 din ianuarie 1941, vol. XV, pag. 59-60, în 27
de rânduri, S.M. Strong recenzează lucrarea. Strong recunoaște că nu a citit lucrarea
dar a văzut-o anunțată în alte publicații (!). Această informație este atestată de
înștiințarea cu nr. 4614 din iulie 1976 de către M.A.E.
Există dovezi că Rădulescu-Motru, C.I. Parhon, D. Bagdasar și alții ˮar fi citit cartea“.
 Dr. A. Olaru spune că l-a uluit vol. II al Psihologiei Consonantiste, pe care l-a
cumpărat la Sibiu, în 1941, dintr-o librărie, “Gheorghiuˮ, de lângă Muzeul
Bruckenthal. Inginerul Paul Postelnicu, care a publicat în anul 1941 ˮTeoria
sistemelor cu conexiune inversă“, zice ceva mai târziu: “prin această carte
Psihologia Consonantistă s-a creat o nouă știință de valoare excepțională pentru
gândire umană, autorul are prioritate în ceea ce privește ideea ciberneticii
generalizate, deoarece este primul om de știință care a considerat fenomenul
conexiunii inverse ca lege universalăˮ. Stelian Bajureanu povestește că pe când se
găsea la Amsterdam cu ocazia congresului de cibernetică, soția lui Jimenez Lopez
Elohin, nepotul lui Rosenblueth, a declarat că ˮPsihologia Consonantistă“ se găsește
la ei în casă.
LUPTA LUI ODOBLEJA
În anul 1959, Academia îl anunță printr-o scrisoare că lucrarea lui “Pentru o logică
vieˮ, deși criticabilă, a fost totuși trimisă la Institutul de Filozofie. Nu se știe ce s-a
întâmplat cu această cercetare.
Odobleja citește cartea lui Wiener și rămâne uimit de asemănările cu ideile sale din
Psihologia Consonantistă. Începe să se documenteze pentru a înțelege cum au ajuns
ideile lui la Wiener și pentru a demonstra că el este de fapt creatorul celei mai
generale cibernetici.
 Trimite la Academie un studiu, ˮO fiziologie abandonată de fiziologi“. Primește de

la această instituție, pe 14.03.1966, un răspuns negativ, care face harcea-parcea
lucrarea, sub semnătura fostului lui coleg Șt. Milcu, în postura de vice-președinte al
Academiei.
 În 1971, Odobleja se adresează către Ileana Roman de la Casa de Cultură și o roagă
să-i permită să țină niște conferințe, dându-i vol. I din cartea sa. Ea se adresează lui
Mișu Bordei, inspector la Comitetul de Cultură, care este foarte reticent, dar în final
îl aprobă. Ședințele se țineau de obicei sâmbăta, dar la sfârșit de săptămână
Odobleja pleca la țară și atunci se hotărăsc pentru ziua de miercuri. Și astfel
Odobleja ține cu regularitate conferințe, vorbind despre Wiener, Rosenblueth,
Bigelow. Ileana Roman povestește că el aștepta cu nerăbdare un răspuns de la
Drăgănescu, căruia îi trimisese un memoriu cu revendicarea sa asupra paternității
primei cibernetici.
Odobleja începe să scrie poezii. La 12.05.1972, V. Pârvănescu și I.S. Oancea, în

“Viitorulˮ, la rubrica ˮMunicipiu Milenar“, evidențiază opera lui Odobleja.
 În 1972, Valeriu Armeanu i-a luat un interviu pe care-l trimite lui D.R. Popescu,
redactor șef la “Tribunaˮ din Cluj și apare în iulie 1973, sub titlul ˮUn pionier al
ciberneticii“. Alături apare un articol de comentarii al sociologului N. Mărgineanu.
 Tot în 1973 apare un articol despre Odobleja în “Flacăraˮ. Ileana Roman povestește
că împreună cu ˮcolegii“ l-au sărbătorit pe Odobleja. În această perioadă, Odobleja
intră în legătură cu dr. A. Olaru din Craiova, specialist în psihologie, care cunoștea
cartea lui Odobleja și care-l încurajează.
 Începe să scrie o carte nouă “Psihologia Consonantistă și Ciberneticaˮ în care-și
propune să arate cum a ajuns la cartea sa, asemănările și deosebirile față de Wiener,
cum a apărut de fapt Cibernetica lui Wiener și să demonstreze că de fapt el,
Odobleja, este creatorul celei mai generale cibernetici. Hinoveanu îi propune s-o
publice la Ed. ˮScrisul Românesc“, al cărei director era și primește de la Odobleja
copiile dactilografiate. Odobleja declară lui Hinoveanu că se teme să nu i se fure
manuscrisul.
 În 1974, în “Flacăraˮ apare articolul lui Liviu Timbus ˮCu 10 ani înaintea lui N.W.
un român fundamentează legile ciberneticii și promovează construcția creierelor
electronice“.
 În 1973, Odobleja dorește să participe la “Conferința Națională a Societății de
Istoria Mediciniiˮ de la București cu lucrarea ˮDe la psihologia fizicistă românească
la cibernetica americană“, în care menționează că are dovezi că N.W. s-a inspirat
din Psihologia Consonantistă. Comunicarea este ținută de Dr. A. Olaru, sub titlul
“Consonantismul – o nouă psihologieˮ și are mare succes.
 D.R. Popescu cere lui A. Olaru un articol despre Odobleja, care apare în septembrie
1974 în ˮTribuna“.
 În 12.07.1974, Academia Română trimite lui Odobleja un răspuns semnat de acad.
dr. Longhin, care anunță că nu se poate pronunța asupra memoriului lui Odobleja în
legătură cu prioritatea Psihologiei Consonantiste, fiindcă nu are la dispoziție această
carte. Acad. Longhin “nu știaˮ că pe 15.02.1939 Academia Română mulțumea
printr-o scrisoare adresată lui Odobleja pentru că acesta donase cartea sa
Academiei. Relativ la același memoriu, pe 07.06.1975, după un an, acad. Șt. Milcu
răspundea lui Odobleja că nu este de acord cu motivațiile lui Odobleja. Odobleja

constată cu durere că apariția cărții sale ˮPsihologa Consonantistă și Cibernetica“ la
Ed. “Scrisul Românescˮ este tergiversată în mod evident. Nu a apucat să vadă
apariția cărții, ea a fost editată după moartea sa. Totuși, puțin înainte de moartea sa,
I. Roman reușește să obțină de la Hinoveanu șpalturile și merge să le arate lui
Odobleja împreună cu coperțile și prefața (foarte documentată și frumoasă), scrisă
de M. Golu.
 Pe 09.08.1977, St. Bajureanu trimite o scrisoare lui Odobleja. Această scrisoare este
foarte importantă pentru informațiile pe care le aduce. St. Bajureanu este omul care
a înțeles cel mai bine ce a realizat Odobleja și cel care l-a ajutat cel mai mult, fiind
tot timpul alături de el, punându-și în pericol de multe ori situația și chiar viața. În
această scrisoare, care apare la pag. 71 din volumul Corespondența, apărut în anul
2002 la Craiova, Bajureanu scrie: ˮla 24.04.1975, la Academie, Nicolau și Milcu v-
au propus să renunțați la prioritate și ei vă asigură în schimb o pensie și un titlu
academic. Dumneavoastră, cum era normal, ați respins târgul lor și le-ați spus că
nu vă puteți vinde conștiința pe un blid de linte“.
 În scrisoarea din 08.06.1978 (pag. 84, Corespondența), Bajureanu îl anunță pe
Odobleja că cei de la Craiova nu-i publică lucrarea dacă nu este prefațată de
Drăgănescu. Pe de altă parte, nici Drăgănescu și nici E.N. Mizil nu-i fac prefața
dacă nu se scot toate pasajele cu revendicările de paternitate ale lui Odobleja asupra
ciberneticii. În cartea sa despre Odobleja, I. Hinoveanu spune la pag. 29, 30, 31 că
l-a căutat de mai multe ori pe Drăgănescu, dar acesta este de negăsit pentru a face
referatul. În final apelează la Mihai Golu, care este de acord să scrie prefața.
 În scrisoarea din 24.06.1978, St. Bajureanu se arată nemulțumit de ce scrisese
Drăgănescu în “Contemporanul“, de faptul că E.N. Mizil a încercat să-i
demonstreze că Wiener nu putea să-l plagieze pe Odobleja, că de aceeași părere este
și Pavelcu. Scrisoarea mai conține și un fapt incredibil relatat de Bajureanu, care
scrie că în discuția pe care a avut-o cu C.B. Stolnici la Academie, acesta i-a spus:
“Vezi-ți de treabă dacă nu vrei ca într-o zi să fii pus cu burta în sus, într-un șanțˮ.
Iată unele din motivele pentru care cartea lui Odobleja ˮPsihologia Consonantistă și
Cibernetica“ nu a apărut în timpul vieții lui. Ce a determinat toate acestea?
Răspunsul este simplu: la sfârșitul lui noiembrie 1978, N. Ceaușescu primea medalia
jubiliară N. Wiener.
 Pe 24 sau 25.04.1975, Odobleja este invitat la Academie. În scrisoarea din

19.03.1975, Bajureanu îl sfătuiește ce să facă. În cartea lui I. Hinoveanu, ing. St.
Bajureanu povestește ce s-a întâmplat la Academie. Toți medicii militari cu grad
mare au primit ordin să nu vină în haine militare. Directorul Spitalului Militar s-a
scuzat printr-un emisar că nu poate fi prezent. În timpul prezentării lui Odobleja,
doi ciberneticieni români de marcă vorbeau între ei ca pe stradă. Un doctor militar
mai în vârstă le-a atras atenția că Odobleja ajunsese la a șaptea asemănare între
ideile sale și cele ale lui Wiener. Același medic l-a atenționat de atmosfera din sală
și pe prezidentul ședinței, Șt. Milcu.
 La sfârșitul ședinței i se propune un târg, cu pensia de merit, pe care Odobleja îl
refuză. Intervine apoi acad. N. Mărgineanu care-i zice foarte dur: “Bă Fănică,
înțelege mă, că tot ce ai făcut tu în Psihologia Consonantistă e ceva, mă, care n-are
nici o valoare, e un soi de filozofie a la Blagaˮ. Odobleja a replicat: ˮÎn viață fiind,
cred că cea mai mare onoare ce mi s-ar fi putut face sub cupola Academiei Române
este aceea să fiu comparat cu Blaga“.
IV. Comparația Psihologiei Consonantiste cu Cibernetica lui N. Wiener (făcute

chiar de Odobleja)
După lupte grele și multă energie irosită, Odobleja reușește să fie înscris cu o
lucrare la Congresul de Cibernetică din 1975, august 1975, la București. Presa se
asociază cu Academia, care face referate nefavorabile lui Odobleja.
 Curios, dar C.N.S.T. face un referat favorabil (Elena Ceaușescu și Drăgănescu).
Este repartizat la secția de medicină în ultima zi și ultimul pe listă. Ing. St.
Bajureanu prezintă o lucrare ce se referea la o descoperire practică confirmată
teoretic de Psihologia Consonantistă a lui Odobleja. Sala a fost plină dar majoritatea
erau străini. Adjunctul șefului de secție, un român, i-a interzis lui Odobleja să
vorbească, pe motiv că nu știa nici o limbă străină. Atunci, șeful secției, italianul A.
Masturzo, a replicat că el cunoaște destul de bine limba română și o să traducă ce
spune Odobleja, în ce limbă vorbește adjunctul secției.
 Aceste fapte sunt relatate de Bajureanu în cartea lui I. Hinoveanu la pag. 11-112. În
cartea “Actele Congresuluiˮ au fost apoi publicate patru pagini, fără acordul lui
Odobleja, care de fapt erau o harababură de cuvinte luate aiurea din respectiva
comunicare. Fiul lui Șt. Odobleja are protestul oficial al lui Odobleja, care apare și
în cartea lui Hinoveanu, la pag. 121.
 Tot în cartea lui Hinoveanu, la pag. 145-146, Ioan Cristescu spune că inițial
organizatorii români îl ˮomiseseră“ din program, apoi i-au acordat 5-7 minute, să nu
spună nimic de prioritate și să vorbească în engleză. Fratele lui Cristescu s-a apucat
pe loc, pe genunchi, să traducă în engleză lucrarea, dar au intervenit participanții
străini, care l-au încurajat pe Odobleja să-și țină lucrarea cum vrea el.
 A urmat Congresul de la Amsterdam, august 1978, Odobleja este obligat să lupte
mult pentru a se putea prezenta la acest congres. Este enorm ajutat de St. Bajureanu,
cu care are un lung șir de scrisori. Din păcate, se îmbolnăvește și nu poate face
deplasarea la Amsterdam. Ing. St. Bajureanu îl asigură că lucrarea va fi prezentată și
la congres. A fost rugat E. Nicolau să susțină comunicarea, dar acesta refuză.
Bajureanu s-a adresat lui C.V. Negoiță de la Hunter College din New York, acesta
refuzând căci nu se pricepea la așa ceva. Negoiță și profesorul olandez Mantz au
intervenit la toți membrii secțiunii – Informatică și Învățământ – să renunțe în plen
la susținerea orală și cu asentimentul președintelui de secție, să cedeze timpul lor
pentru Odobleja. Mantz a anunțat asistența “că este un moment unic în viața lor să
asculte această comunicare și că Odobleja este pe moarteˮ.
 Bajureanu a putut apoi să citească toată lucrarea, care a avut succes. Președintele
Organizației Mondiale de Sisteme Generale și Cibernetică i-a trimis lui Odobleja o
scrisoare de felicitare. La sosirea în țară, Bajureanu merge direct la Odobleja și-i
povestește ce s-a întâmplat la congres, iar el zice plângând ˮE prea târziu“.
 Bajureanu povestește că la Amsterdam s-a întâmplat ceva semnificativ. Profesorul
Trinc de la Institutul de Robotică din Anglia (astăzi institutul poartă numele lui) a
cerut și a citit într-o după amiază 60 de pagini din Psihologia Consonantistă. Fetița
lui Bajureanu l-a întrebat ce părere are și dacă nu cumva tatăl ei este prea
entuziasmat de Odobleja. Răspunsul lui Trinc a fost: “Eu sunt om de știință și vă
mărturisesc că nu am citit în viața mea o carte mai condensată și mai interesantă
ca această Psihologie Consonantistă. Am să-l rog pe tatăl tău să mai găsească un
exemplar și să mi-l dea mieˮ.
 Există câteva declarații ale unor oameni apropiați sau care l-au cunoscut pe
Odobleja, semnificative pentru elucidarea unor aspecte legate de acesta. Ele se
găsesc în cartea lui I. Hinoveanu. Astfel, fiul său posedă memoriul pe care tatăl său
l-a înmânat Ministerului de Externe, în care spune printre altele: ˮNu vreau decât să
se facă dreptate, nu mie ci României“. De asemenea, el mărturisește că vecinul lor,
care lucra la serviciul contrainformații, le-a dat foc casei pentru a face să dispară
unele documente. Fiul lui crede că “ceva ascuns a lucrat împotriva tatălui săuˮ.
 Viorel Sahagia (fiul lui Vasile Sahagia, învățător consătean cu Odobleja și care
primise o carte cu dedicație), profesorul fiului lui Odobleja, povestește cât de necăjit
a fost Odobleja după ce s-a întors de la Congresul din 1975, mai ales din cauza
primirii foarte distante făcute de Șt. Milcu și pentru anticamere de mai multe ore. El
primește de la Odobleja un geamantan cu manuscrise.
 Eleodor Popescu, președintele Culturii și Artei din Mehedinți, spune la apariția vol.
II din ˮIstorie și Cultură“ în care era articolul lui F. Vlădica (1980) “despre
moștenirea lui Odoblejaˮ, am fost admonestat de secretarii cu propaganda ai
Comitetului județean de partid, Marius Cojocaru și Elena Catrina, și somat să nu
mai publicăm nimic despre Odobleja.
Odobleja a dat lui Vasile Pârvănescu, directorul Bibliotecii județene, un sac cu
manuscrise, fără inventar, care, se pare, conținea și manuscrisul ˮLogica“, care a
dispărut.
Prof. Daniel Viorel
[1] Datat după conținut (n.n. – T.R.).

ISTORIA INFORMATICII
Home Domenii Istoria informaticii
Ştefan Odobleja: A Scientific Visionary, precursor of Cybernetics and Artificial

Intelligence

Despre începuturile informaticii mondiale și românești

Ciclul „Istoria Informaticii românești” – înțelegerea „fenomenului Informaticii
românești”

Gabriel Sudan, Ștefan Odobleja, Grigore C. Moisil, Tiberiu Popoviciu, Victor

Toma, Wilhelm Löwenfeld, Iosif Kaufmann, Solomon Marcus, Sergiu Rudeanu
“DEZVOLTAREA DE CALCULATOARE ÎN LUME – România a fost a VIII-a

țară din lume ce a proiectat și a construit un calculator electronic (1957) și ceea de-a
XI-a țară din lume, care a construit un calculator electronic cu tranzistoare (1963).”
Cybernetics, Science of systems, Structures and Models
 “The Art of Creation is a Global Art: The Art of Thinking” Ștefan Odobleja (1902-
1978).
 “Thanks to the psycho-physical reversibility, we can materialize the act of creation.
Undoubtedly, the inventive machine has not yet been created, but we can see its
creation soon.” Stefan Odobleja (1902-1978), “Consonant Psychology”, Paris
 “By trying to build machines that simulate and reproduce human brain activity, and
because the most important computational models were made by simulating the
activity of the nervous system, it can be said that Informatics was born as a chapter
of the medical sciences” Solomon Marcus (1925-2016)
“Cybernetics is a homogenous and coherent scientific complex, a science resulting from
the blending of at least two sciences – psychology and technology; it is a general and
integrative science, a crossroads of sciences, involving both animal and car psychology.
It is not just a discipline, circumscribed in a narrow and strictly defined field, but a
complex of disciplines born of psychology and centered on it, branched out as branches
of a tree in its stem. It is a stepwise synthesis, a suite of multiple, often reciprocal,
modeling; syntheses and modeling in which, as a priority, and as a great importance, the
modeling of psychology on the technique and then the modeling of the technique on
psychology. Cybernetics is an intellectual symphony, a symphony of ideas and
sciences.” Stefan Odobleja, 1978
 Year 1938: “Thanks to the psycho-physical reversibility, we can materialize the act
of creation. Undoubtedly, the inventive machine has not yet been created, but we
can see its creation soon.” Stefan Odobleja, “Consonant Psychology”
 Year 1973: “Informatics restores not only the union of pure and applied
mathematics, of concrete technique and abstract mathematics, but also the union of
natural sciences with man and society. It re-establishes abstract and formal
concepts, and brings peace between art and science, not only in the scientist’s
spirit, where they always are at peace, but also in their philosophy.” Gr. C. Moisil.
 Year 2017: Molecular computer – “Define a molecular computer as one molecule
which transforms, by random chemical reactions mediated by a collection of
enzymes, into a predictable other molecule, such that the output molecule can be
conceived as the result of a computation encoded in the initial molecule.” M. Buliga
[M. Buliga (2017): Molecular computers,
http://chorasimilarity.github.io/chemlambda-gui/dynamic/molecular.htm].
Today, it can be appreciated that there are three significant periods in the
emergence and evolution of Informatics, and in the construction of computers:
1. Period 1920-1940 (Fundamentals and Concepts), in which: the ideas and concepts
of calculus theory were grounded; recursive functions were studied; formal systems
have been defined and the limits of calculability have been established; the concept
of algorithm has been finalized as a support for a computing machine (Turing
machine or Post machine). During this period, the ideas and studies on
Cybernetics[1], the science that laid the concept of the system (for Man and the
Machinery), and the system science (control and communication between the
components of a system), science that led to the construction of computing systems;
2. Period 1940-1960 (Design and Implementation), in which: ideas and concepts of
calculus theory were implemented; computer systems and peripheral equipments
(based on research and results in several areas: systems, data structures, electronic
circuits, memories and storage devices, algorithms and programming languages)
were built;
3. Period 1960-1980 (Hardware and Software Performance, Interactivity). During this
period: an explosive development of the computing equipment occurred – due to the
appearance of the microprocessor; high performance operating systems[2] (UNIX,
DOS, RSX-11M, etc.) have been obtained; programming languages[3] have been
developed (Algol, Fortran, Cobol, Simula, Pascal, C, etc.); intelligent / expert
systems, generated by the Artificial Intelligence languages (List, Prolog, etc.)
appeared.
[1]
“Cybernetics is a transdisciplinary approach for exploring regulatory systems—their
structures, constraints, and possibilities.”, https://en.wikipedia.org/wiki/Cybernetics
[2]
On August 4, 2017, there were 611 operating systems (including versions) and 656
Linux distributions, http://www.operating-system.org/betriebssystem/_english/os-
liste.htm
[3]
On August 4, 2017, updated list
https://en.wikipedia.org/wiki/Timeline_of_programming_languages
Analyzing the development of ideas, theories, concepts, and building of computing
systems, one can assert that there are two important directions in computer evolution:
 Hardware Component – represented by systems (computing units – microprocessor,

storage units – memory, communication units-bus), electronic circuits
(equipments), Input / Output devices;
 Software Component – represented by algorithms, languages and programs
(operating systems, programming languages, computer systems and applications).
Cybernetics has helped define a schematic scheme for a cybernetic system that applies to
all hardware and software components: INPUT à PROCESSING à OUTPUT (fig. 1).
Time has shown that this scheme of a cybernetic system shapes the structure and
functioning of the most important concepts in Informatics:
 Computer system (computer) – where INPUT = input devices and input data,
OUTPUT = output devices and output data, and PROCESS = execution of
programs using operating system, microprocessor and memory;
 Algorithm – where INPUT = input data, OUTPUT = output data, and PROCESS =
computation process represented by pseudo-code;
SOURCE: Marin Vlada, Adrian Adăscăliţei,Ştefan Odobleja: A Scientific Visionary, precursor of

Cybernetics and Artificial Intelligence
 Program – where INPUT = input data, OUTPUT = output data, and PROCESS =
computational instructions represented in a programming language;
 Information System (Problem Solving) – where INPUT = input data, OUTPUT =
output data, and PROCESS = procedures and instructions represented in a
programming language.
These aspects were not realized if calculability problems (calculus theory) and problems
related to the development of computer systems (cybernetic systems) of the electronic
computer were not elucidated [12].
In this context, the invention and construction of the modern / digital computer was
possible through the emergence of new sciences and new products:
 Computer Science and Cybernetics[1];

 Languages and Algorithms;
 Input/Output Devices;
 Memory and storage environments.
In the field of Cybernetics, Romania is represented by the scientist Ştefan Odobleja
(1902-1978) – a military medical professional, being one of the precursors of the
Generalized Theoretical Cybernetics and Artificial Intelligence, the author of the 2
volume “Consonant Psychology” published in Paris for the first time date in 1938
(volume I) and then in 1939 (volume II).
[1] The roots of the cybernetic theory: “Ştefan Odobleja (1902–1978) was a Romanian
consonantiste, first published in 1938 and 1939, in Paris, established many of the major
themes of cybernetics regarding cybernetics and thinking systems ten years before the
work of Norbert Wiener(1894-1964) was published, in 1948.” [12]
—————————————————————
Ideile privind construirea calculatoarelor românești. 30 de ani de pregătire pentru

apariția industriei de calculatoare în România
Marin Vlada, Universitatea din Bucureşti, membru titular CRIFST (Comitetul Român
de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii), Academia Română în vol. III, Marin Vlada
(coord.), Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact, Editura
Matrix Rom, 2019
În perioada 1950-1970, prin eforturile conjugate ale unor oameni de știință, cercetători și
ingineri, România a fost printre primele țări unde s-au realizat bazele construirii
calculatoarelor electronice românesti. A fost perioada când știința și tehnica românească
au avut un avânt printr-un efort colectiv, imediat după refacerea țării în urma suferințelor
din cel de-Al II-lea Război Mondial. Industria românească, agricultura și învățământul au
fost reformate și s-au pus bazele unei anumite dezvoltări. Deși regimul politic de tip
socialist avea diverse restricții, iar libertatea de exprimare avea de suferit, în știință și
tehnică, în învățământ s-au produs diferite prefaceri ce au dus la un anumit nivel de
dezvoltare.
În Romania, necesitatea intensificării cercetărilor și construirii calculatorului
electronic a apărut prin entuziasmul și eforturilor unor oameni de știință, ingineri,
cercetători etc., sau instituții de cercetare și de producție, care erau conectați la cercetările
pe plan mondial în domeniul apariției calculatorului electronic. Prin viziunea unor
oameni de știință, cercetători și ingineri s-a realizat speranța că, și România este capabilă
să construiască un calculator electronic (mașina/sistem de calcul), care să fie utilizat în
rezolvarea diverselor probleme din toate domeniile societății omenești, chiar și în
rezolvarea diverselor probleme militare și de apărare. Era perioada când în lume se
dezvoltau două domenii importante în construirea unei mașini de
calcul: automatica și electronica. De asemenea, era perioada când se consolida ca
știință Cibernetica – știința sistemelor (un rol important îl are și românul dr. Ștefan
Odobleja (1902-1978), azi, considerat părintele ciberneticii generalizate). Toate acestea
au condus la apariția, consolidarea și dezvoltarea Computer Science (Știinta
calculului/Computing) și Informaticii (Informatics).
Pe scurt, după opinia noastră, aspectele și evenimentele ce au influențat
elaborarea calculatoarelor românești sunt:
1. În anul 1949, Grigore C. Moisil (1906-1973) află de la ing. Leon Livovschi (1921-
2012) că algebrele lui Boole sunt întrebuițate de V.I. Șestakov și M.A.
Gavrilov (articole din revista sovietică „Electricestvo”), ca instrument matematic
al studiului automatelor cu contacte și relee.
2. În perioada 1949-1953, Grigore C. Moisil, devenit membru titular al Academiei,
ține Cursuri de Ştiinţă şi Tehnică, Cursuri de Matematică la Casa Oamenilor de
Ştiinţă din București (COȘ, str. Lahovari nr. 9).
3. În anul 1952, ing. Leon Livovschi, ulterior devenit profesor la Facultatea de
Matematică a Universității din București, este cel care a utilizat calculul
implicațiilor la proiectarea circuitelor automate cu contacte și relee.
4. Anii 1953-1954 – Grigore C. Moisil și Leon Livovschi țin cicluri de lecții
despre Problema aplicabilității algebrei logicii în inginerie la Casa Oamenilor de
Știință (COȘ, str. Lahovari nr. 9, București) și la I.C.E.T.
5. Lansarea de către dr. ing. Victor Toma (1918–2008) a proiectului primului
calculator românesc cu tuburi, proiect care a fost realizat, apoi, sub numele de
CIFA–1 la Institutul de Fizică Atomică (IFA) din București-Măgurele. Proiectul

logic al calculatorului Institutului de Fizică (ulterior Fizică Atomică) al Academiei a
fost prezentat la Simpozionul internaţional de tehnică de calcul de la Dresda (1955)
și, echipat cu 1500 de tuburi electronice, a fost pus în funcţiune în anul 1957.
6. Noiembrie 1956 – Proiectul logic al maşini CIFA-1 (colectiv coord. de ing. Victor
Toma), calculatorul electronic al Institutului de Fizică Atomică (IFA), a fost
prezentat la Simpozionul internaţional de tehnică de calcul de la Dresda-Republica
Democrată Germană (RDG). Era primul calculator electronic realizat în ţările foste
socialiste. Proiectul a fost prezentat de acad. Grigore C. Moisil.
7. Primavara anului 1956 – Consfătuirea asupra calculatoarelor de la Moscova, la
care au participat acad. Grigore C. Moisil și ing. Victor Toma.
8. Anul 1956-1957 – Grigore C. Moisil este numit președinte al Comisiei de
Automatizare a Academiei, iar ulterior, în anul 1965 devine președinte al Comisiei
de Cibernetică a Academiei. Are loc consolidarea colectivului mixt al Institutului de
Matematică al Academiei și al Facultății de Matematică din Universitatea
București, în coordonarea acad. Gr. C. Moisil, ce studiau după lucrările inițiate în
URSS de către V.I. Șestakov și M.A. Gavrilov, în SUA de către Claude Shannon.
9. În afara calculatorului electronic din Romănia, CIFA–1, din generaţia I, pe bază de
tuburi electronice și cilindru magnetic de memorie, s-au realizat și alte calculatoare
electronice din generaţia I: CIFA–2 cu 800 de tuburi electronice (1959), CIFA–3
pentru Centrul de calcul al Universităţii din București – CCUB (1961), CIFA–4
(1962). În perioada 1962–1963, pe baza Acordului cultural dintre Academia
Romănă și Academia Bulgară de Știinţe a fost construit la Sofia un calculator
similar cu CIFA–3, denumit VITOSHA, cu documentaţia și cu asistenţa tehnică
românească, în special a ing. Victor Toma.
10. La Institutul Politehnic Timişoara s-a realizat, în anul 1961, calculatorul cu tuburi
electronice MECIPT–1 (Maşină electronică de calcul Institutul Politehnic
Timişoara) de către inginerul William Lövenfeld şi Iosif Kaufmann, matematician,
iar în 1962–1968, a participat şi Vasile Baltac la construirea calculatoarele complet
tranzistorizate MECIPT–2 şi MECIPT–3.
11. Institutul de calcul numeric din Cluj, înfiinţat în anul 1957, sub conducerea
profesorului Tiberiu Popoviciu (1906–1975), a avut o secţie dedicată maşinilor de
calcul care, în anul 1957, a construit un calculator cu relee electromagnetice,
realizând un model experimental MARICA (Maşină aritmetică cu relee a
Institutului de calcul al Academiei). În perioada 1958–1959, la Institutul de calcul
numeric s-a construit calculatorul DACICC 1 (Dispozitiv automat de calcul al
Institutului de Calcul din Cluj), cu tuburi electronice, tranzistoare şi memorie cu
ferite (o reproducere-parţial tranzistorizată a lui MECIPT–1), iar în anul 1968
calculatorul DACICC 200, complet tranzistorizat, livrat Institutului Central de
Cercetări Agricole.
Dr. ing. Victor Toma:

 „Semnificativă pentru folosirea acestor calculatoare este lucrarea Colecţie de
programe pentru calculatorul CET-500, Editura Academiei (1967), prefaţată de
Acad. Miron Nicolescu, Preşedintele Academiei. Lucrarea de 850 de pagini a fost
elaborată de 41 de autori care prezintă probleme efectiv rezolvate din 15 domenii
tehnico-ştiinţifice. După dotarea economiei naţionale cu calculatoare majoritatea

acestor autori au devenit cadre de bază în Centrele de Calcul electronic (CTCE)”.
 „Programele erau elaborate în cod maşină, dar efortul de programare nu era risipit
întrucît toate calculatoarele erau compatibile şi puteau folosi o colecţie de rutine şi
de programe standardizate. Au fost organizate cursuri de programare şi beneficiarii
s-au obişnuit să-şi programeze singuri problemele”.
Programe și strategii pentru informatizare în România
12. Anul 1967 – „Programul de dotare a economiei naționale cu echipamente moderne

de calcul și de automatizarea prelucrării datelor”, primul program de informatizare a
României elaborat de colectivul de specialiști: profesorul Mihai DRĂGĂNESCU,
profesorul Mircea PETRESCU, Nicolae COSTAKE, Vlad IANCOVICI, Ștefan
BÂRLEA, Emil MITESCU, Cornel MIHULECEA și Nicolae SUCITULESCU.
13. Anul 1971 – „Programul cu privire la sistemul național de informatică și

conducere”, program dezbătut și aprobat în ședința Comitetului Politic Executiv al PCR,
din octombrie 1971. La vremea respectivă, programul era în concordanță cu ceea ce se
prefigura pentru dotarea județelor cu tehnică de calcul și când datele de intrare erau
introduse cu cartele perforate, iar teleprelucrarea avea caracter de pionierat. Centralizările
se efectuau prin metodele convenționale, destul de greoaie în acea vreme, prin
transportul/deplasarea cartelelor perforate sau a benzilor magnetice, iar în cazuri
excepționale prin folosire telexului sau a telefonului.
14. Anul 1972 – „Hotărârea CC al PCR cu privire la perfecționarea sistemului

informațional economico-social, introducerea sistemelor de conducere cu mijloace de
prelucrare automată a datelor și dotarea economiei naționale cu tehnică de calcul în
perioada 1971-1980”, adoptată în aprilie 1972. Un program revoluționar privind
informatizarea în Romania, dacă se ține seama că s-a stabilit producerea la noi în țară a
calculatoarele FELIX C256 (licență franceză – IRIS 50), precum și alte echipamente
periferice. Se avea în vedere apariția de structuri organizatorice (CTCE – Centrele
Teritoriale de Calcul electronic, ce se vor înființa în anul 1973) pentru a efectua
prelucrări informatice unitare la nivelul județelor.
15. Anul 1973 – „Hotărârea privind aplicarea Decretului nr. 499/1973 referitor la
organizarea unitară a activităţii de informatica şi unele măsuri pentru îmbunătăţirea
elaborării sistemelor de conducere economică”, CONSILIUL DE MINIŞTRI –
HOTĂRÂREA Nr. 1312 din 6 octombrie 1973. Documentul conține LISTA unităţilor
subordonate Institutului Central pentru Conducere şi Informatică-ICI (18 unități în
municipii, Centre Teritoriale de Calcul electronic (CTCE) – Timișoara, Cluj, Iași,
Ploiești, Brăila, Brașov, Pitești, Constanța, Bacău, Sibiu, Craiova, Arad, Suceava, Târgu
Mureș, Baia Mare, Oradea, Galați, Piatra Neamț) și 5 licee de informatică (București,
Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, Brașov și ulterior Petroșani – observația prof. Stelian
Niculescu). Obiectul activității pentru un CTCE: Cercetare, elaborare de programe și
implementare de sisteme informatice, prelucrare date pe echipamente de calcul, formare
și perfecționare de cadre pentru informatică. Obiectul activității pentru un Liceu de

informatică: Formare de cadre cu studii medii pentru informatică.
16. Calculatorul românesc de generația a III-a Felix C-256 [1]. În anul 1968 s-a reușit
semnarea unui acord secret de colaborare în domeniul informaticii cu Franța, acordul
fiind posibil datorită poziției autonome a Franței în cadrul NATO. Acordul a fost semnat
cu ocazia vizitei Generalului Charles de Gaulle în România, în anul 1968. La acel
moment Franța decisese fabricația unei familii de calculatoare în cadrul programului
„Plan Calcul”, ca urmare a unor restricții impuse de USA la importul de calculatoare
performanțe necesare programelor militare, spațiale, nucleare ale Franței. România a fost
acceptată de Franța ca partener în realizarea primului model de calculator din familia
IRIS (IRIS 50) al firmei CII (Compagnie internationale pour l’informatique).
Calculatorul IRIS 50 al companiei CII a fost astfel adaptat în România sub numele
de Felix C-256 fiind un model evoluat al calculatorului SDS 960, realizat în anii 1969 de
un grup de specialiști francezi, ce lucraseră în cadrul companiei IBM în proiectul
proiectul Stretch (IBM 7030), proiect care a fost baza familiei de calculatoare americane
IBM 360.
Fabricația calculatorului Felix C-256 a declanșat realizarea unor investiții deosebite:
 Întreprinderea de calculatoare electronice Felix (ICE Felix), București.
 Întreprinderea de memorii pe ferite, la Timișoara.
 Întreprinderea pentru repararea și întreținerea utilajelor de calcul (IIRUC),
București.
 Întreprinderea de echipamente periferice (FEPER) București.
 Societatea mixtă Rom Control Data SRL (RCD), prima și singura societate mixtă
realizată cu tehnologie americană în fostele țări socialiste în domeniul IT.
 Institutul de Cercetare proiectare pentru utilaje și echipamente de
calcul (ICPUEC), devenit ulterior Institutul pentru Tehnică de Calcul (ITC [2]) –
anul 1967, care avea sarcina asimilării licenței de fabricație, împreună cu
Întreprinderea de calculatoare, precum și responsabilitatea pentru software-ul de
bază, compilatoare, utilitarele calculatorului Felix C-256.
Pregătirea punerii în valoare a calculatorului asimilat în fabricație, prin realizarea de

programe aplicative, prin proiectarea și realizarea unui cadru instituțional corespunzător:
 Crearea Institutului de Cercetări în Informatică (ICI) –anul 1970, care avea

responsabilitatea preluării licenței pentru programele aplicative și realizarea unei
biblioteci naționale de programe după modelul EPL (European Program Library) al
firmei IBM, cu programe realizate în țară.
 Crearea unui Centru de instruire și perfecționare a specialiștilor pentru utilizarea
calculatoarelor în cadrul ICI.
 Crearea unor Centre Teritoriale (CTE) pentru servicii de prelucrare automată a
datelor și pregătirea specialiștilor la viitori beneficiari de calculatoare din teritoriu,
realizate pe baza unor proiecte tip, în două variante, implementate la Timișoara,
Cluj, Iași și Pitești, care urmau să fie generalizate în toate capitalele de județ.
 Crearea unor Centre de calcul în universități din marile centre universitare, în

institute de cercetare-proiectare și în întreprinderi reprezentative din marile
platforme industriale.
17. 1974, Decembrie – Premieră românească: Calculatorul FELIX C 512. Acesta a fost
omologat la ITC, în urma cercetărilor proprii, calculatorul FELIX C 512, cu performanţe
superioare în aceeaşi tehnologie constructivă. Momentul culminant care a încununat
activitatea susţinută de cercetare a fost în decembrie 1974 când programat corespunzător,
calculatorul a scos la imprimantă mesajul: „Calculatorul Felix C 512 vă anunţă că s-a
născut şi vă urează la mulţi ani!”. Memoria era realizată la Timişoara, unde din filiala
locală ITC s-a desprins o secţie care se va transforma în Fabrica de Memorii Timișoara.
18. Sistemele de microcalculatoare Felix M. (perioada 1975-1981)

Ca urmare a acordului realizat în anul 1968 și a investițiilor în domeniu, a început
realizarea pe scară largă a microcalculatoarelor din familia Felix, sisteme informatice de
generația a III-a. Sistemele din familia Felix au fost proiectate și realizate în perioada
1975-1981. Familia de calculatoare Felix cuprindea Felix M18, Felix M18B și Felix
M18GS. Toate cele trei tipuri de calculatoare aveau o concepție unitară din punctul de
vedere hardware și al sistemului de operare. Toate foloseau un microprocesor Intel 8080,
care avea un repertoriu de 78 de instrucțiuni cu lungime variabilă (între unul și trei
octeți). Viteza medie de execuție era de aproximativ 250.000 de instrucțiuni pe
secundă. Microcalculatoarele Felix au fost utilizate pe scară largă în țară fiind, de
asemenea, și exportate. În exploatarea sistemelor de calculatoare Felix s-au folosit trei
pachete de sisteme de operare: M18-ROS (un sistem de exploatare rezident); M18TOS
(un sistem de exploatare rezident orientat pe benzi perforate și benzi magnetice); SFDX
II (un sistem mixt, dezvoltat din cele două)
[1] Text parțial de la adresa

https://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_informaticii_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia
[2] http://www.itc.ro/
PREFAŢĂ
la vol. III, Marin Vlada (coord.), Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare
și impact, Editura Matrix Rom, 2019
 „Calculatorul este o unealtă, ca stiloul, ca maşina de scris, ca telefonul, ca

automobilul. Îl tabile economic: dau oameni pricepuţi. Cât costă un calculator?
Foarte mult, dacă nu ştii să umbli cu el. Mai mult decât un Rolls-Royce. Dar dacă
ştii lucra cu el, îşi scoate preţul în doi ani. Care este investiţia de capital care se
amortizează în doi ani?” Grigore C. Moisil, în Vom vedea – Ştiinţă şi umanism,
„Contemporanul”, 1973
 „Analfabetul viitorului nu va mai fi cel care nu ştie să citească, ci cel care nu ştie
să înţeleagă” Alvin Toffler
 „Noi nu vedem cu ochii, ci cu mintea. Dacă mintea e goală, ochii privesc fără să
vadă” Dr. Ștefan Odobleja (1902-1978), acad. post-mortem (1990), părintele
ciberneticii generalizate
 „Ne naştem cu nevoia de întrebuinţezi de câte ori ai nevoie. Calculatoarele din
universitate sunt cele mai rena învăţa şi cu ea trăim pe tot parcursul vieţii. Este
pentru fiinţa umană ceea ce este respiraţia pentru corpul uman.” Acad. Solomon
Marcus (1925-2016)
În discursul său de deschidere a Congresului Național al Istoricilor Români,
organizat la Cluj-Napoca, august 2019, istoricul Acad. Ioan Aurel Pop, președintele
Academiei Române și rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB),
afirma „Viața oamenilor care au trăit în trecut este considerată de către înțelepți
memoria colectivă a comunității pământești. Cu alte cuvinte, de-a lungul timpului, s-au
adunat fapte, întâmplări, evenimente, procese etc., care se constituie în zestrea omenirii,
în patrimoniul societății, într-un adevărat tezaur de viață. Noi suntem oameni și – ca să
parafrazez un dicton latin – nimic din ceea ce este omenesc nu trebuie să ne fie străin”.
De asemenea, acesta continua „De fapt, trecutul a fost, pentru cei care l-au trăit, viață
intensă prezentă. Până la urmă, toată viața oamenilor devine trecut, orice am face noi și
oricum am încerca să ocolim acest curs. Prezentul durează o clipă și apoi devine trecut,
viitorul este mereu incert, dar ajunge și el prezent și apoi trecut, astfel încât, iremediabil
și reversibil, dimensiunea cea mai lungă și mai certă la care avem acces (limitat, e drept)
este trecutul”.
„Un mare istoric francez, devenit martir – Marc Bloch – făcea în prima
jumătate a secolului al XX-lea apologia pentru istorie și elogiul meseriei de istoric și a
plătit cu viața pentru convingerile sale, pentru apărarea valorilor umanității. Nu mai
dorim să plătim cu viața pentru a asigura perpetuarea valorilor umane, a marilor creații
ale omenirii. Nu, fiind viață, trecutul poate să fie frumos și sublim, urât și rușinos sau,
pur și simplu, oarecare” mai spune Acad. Ioan Aurel Pop.
Ideea scrierii unei istorii a informaticii românești nu a apărut dintr-o dată. La
fel cum în natură fenomenele și procesele ce se desfășoară au nevoie de condiții și de
timp pentru a apărea și a se exercita prin funcțiile lor, tot așa și conceperea și elaborarea
unei istorii a informaticii românești a avut nevoie de timp și de unele condiții pentru:
 înțelegerea multiplelor și diverselor etape în apariția și dezvoltarea conceptului

de Computing (metode și tehnici, echipamente etc. = tehnică de calcul),
 testarea și utilizarea metodelor de rezolvare a problemelor folosind calculatorul,
înțelegerea rolului și impactului informaticii teoretice în dezvoltarea științei și
tehnologiei informației (IT),
 necesitatea utilizării facilităților oferite de calculator în dezvoltarea societății

omenești, necesitatea utilizării calculatorului în toate domeniile de activitate pentru
eficiența și optimizarea activităților,
 necesitatea utilizării noilor tehnologii oferite de calculator în sistemul educațional,
utilizarea calculatorului în domeniul descoperirilor și cercetărilor din știință și
tehnică etc.
Au existat următoarele etape concrete pentru aceste idei privind scrierea unei istorii a
informaticii românești:
1. Anul 2000, când înainte și după acest an tehnologiile Web au avut un impact
deosebit asupra utilizării calculatorului în sistemul educațional românesc. Pe plan
mondial, deja noile tehnologii Web își demonstrau utilitatea și influența în toate
activitățile din sectoarele societății omenești. Era perioada când elaborarea și
utilizarea paginilor Web schimba atitudine utilizatorilor de tot felul, privind
utilitatea calculatorului în eficiența și optimizarea activităților. Era perioada de
înflorire a domeniul IT&C (Information and Communication Technologies, ICT).
Precizăm că această denumire a fost utilizată, în anul 1997, într-un raport al
lui Dennis Stevenson [1] pentru revizuirea curriculumului național din UK
(National Curriculum for England).
2. Anul 2003, anul în care am inițiat organizarea CNIV (Conferința Națională de
Învățământ Virtual) – proiectul CNIV (www.c3.cniv.ro), la Facultatea de
Matematică și Informatică, având ca obiective promovarea tehnologiilor de e-
Learning în educație și cercetare: „Noi tehnologii în educație și cercetare”.
3. Anul 2006, anul în care am inițiat organizarea ICVL (International Conference of
Virtual Learning) – proiectul ICVL (www.c3.icvl.eu), la Facultatea de Matematică
și Informatică, având ca obiective promovarea tehnologiilor de e-Learning în
educație și cercetare: „New technologies in education and research”.
4. Perioda 2010-2014, o perioada de documentare privind activitatea Centrului de
Calcul al Universității din București (CCUB), înființat de Grigore C. Moisil, în anul
1962, și desființat în anul 1993. Această documentare a avut rolul de a scoate în
evidență activitatea de pionierat desfățurată la Facultatea de Matematică, și care a
avut o mare influență în introducerea și dezvoltarea informaticii în România.
5. Perioada 2015-2017 a fost o perioadă de documentare privind activitatea
profesorilor de informatică în promovarea domeniului informaticii în Romania, ca o
recunoștință pentru profesorii de la Catedra de Informatică a Facutății de
Matematică din București.
6. Anul 2018, anul lansării proiectului ROINFO „Romanian Informatics”, dedicat
Centenarului Marii Uniri de la anul 1918, în memoria acad. Grigore C. Moisil,
considerat fondatorul informaticii românești.
Planul volumelor concepute în anul 2018, volumele I-IV (estimare), total 12 capitole:
 VOLUMUL I: Computing – Contextul internațional

Cap. 1 Contextul internațional la apariția și evoluția calculatoarelor
 VOLUMUL II: Computing – Contextul național

Cap. 2 Contextul național privind fondarea informaticii românești
 VOLUMUL III: Computing – Apariție & Dezvoltare

Cap. 3 Dezvoltarea industriei de calculatoare în România
Cap. 4 Grigore C. Moisil, promotorul informaticii în România
Cap. 5 Solomon Marcus, o viață dedicată matematicii și informaticii
Cap. 6 Pionierii informaticii românești – Universitatea din București
 VOLUMUL IV: Computing – Dezvoltare & Impact

Cap. 7 Pionierii informaticii românești – Oameni și instituții
Cap. 8 Dezvoltarea și impactul informaticii în România
Cap. 9 Informatica și Cibernetica la Academia de Studii Economice (ASE)
Cap. 10 Istoria informatizării în mediul preuniversitar românesc 1985-2018
 VOLUMUL V: Computing – Dezvoltare & Impact

Cap. 11 Dezvoltarea domeniului de informatică/IT în România
Cap. 12 Manifestări științifice și evenimente de informatică/IT în România

De asemenea, tot în anul 2018 a fost definitivată o definiție pentru conceptul de „Pionier
al informaticii românești” (a se vedea cap. 6).
Primele rezultate în cadrul proiectului ROINFO 2018-2020

Concluzii importante desprinse după înțelegerea fenomenului informaticii românești, și
după scrierea primelor 2 volume din proiectul ROINFO. Astfel, vom afirma cu tărie și cu
convingere că, România trebuie să fie mândră de eforturile și de contribuțiile importante
ale oamenilor de știință, profesori, cercetători, ingineri etc., în apariția și dezvoltarea
informaticii din România.
Etape. Dezvoltarea Computing/IT/Informaticii în România:
1. CERCETĂRI PRIVIND FUNCȚIILE RECURSIVE, LOGICA ȘI TEORIA
DEMONSTRAȚIEI – În anul 1927, matematicianul român Gabriel Sudan (1899-1977),
cu doctoratul la David Hilbert, a dat primul exemplu de funcție recursivă care nu este
primitiv recursivă, înaintea lui Wilhelm Ackermann (1928). În perioada 1934-1942, la
Universitatea din Iași, matematicianul Grigore C. Moisil (1906-1973) se ocupa de
«Logică și teoria demonstrației» și propunându-și «să învețe matematica de la început»,
a studiat la «minunata bibliotecă» a Seminarului matematic din Iași, cartea
lui Hilbert și Ackermann, dar și cele 3 volume „Principia Mathematica” ale
lui Russel și Whitehead. Moisil a aflat despre logicile cu mai multe valori ale
lui Lukasiewicz, în primăvara anului 1935, când T. Kotarbinski, profesor la Universitatea
din Varșovia a ținut la Iași 3 conferințe publice și o scurtă lecție la Seminarul Matematic
asupra scrierii fără paranteze a lui Lukasiewicz.
2. CIBERNETICA S-A NĂSCUT ÎN ROMÂNIA (1938-1939) – Astăzi se știe că, cu 10
ani înainte de cartea matematicianului american Norbert Wiener (1894-
1964) Cybernetics: Or Control and Communication in the Animal and the Machine,
românul Dr. Ștefan Odobleja (1902-1978) – medic militar (membru post-mortem al
Academiei Române, 1990), publică în 2 volume „Psihologia consonantistă“, 1938, 1939,
la Editura „Maloine”, Paris, în limba franceză (însumând peste 800 de pagini), în care
stabilește legi generale, pe care le aplică atât ştiinţelor naturii inerte, cât şi ştiinţelor lumii
vii, psihologiei şi fenomenelor economico-sociale. Dr. Ştefan Odobleja face o descriere a
funcţiilor psihologice folosind o schemă generală a unui sistem cibernetic, unde organele
de simţ, care primesc informaţii din mediu, reprezintă intrările (INPUT), iar muşchii sunt
consideraţi ieşirile (OUTPUT). Acesta face „pași peste granițele psihologiei” trecând de
la om la alte sisteme complexe (comunități, organizații sociale) etc., inventând o nouă
știință: Cibernetica.
3. FUNDAMENTAREA MODELELOR PENTRU COMPUTING ȘI DEZVOLTAREA
DOMENIULUI INFORMATICĂ – În perioada 1953-1954, ROMÂNIA ocupa locul III
în lume, după SUA și URSS, în activitatea de cercetare privind „Teoria circuitelor de
comutație” – după nr. de articole (Gr. C. Moisil, Activitatea CCUB, revista AMC,
Editura Tehnică, nr. 13-14, 1970). Programe pentru sistemul național de informatică și
conducere, dotarea cu tehnică de calcul în perioada 1971-1980 (1967, 1971, 1972).
4. REALIZAREA DE CALCULATOARE ROMÂNEȘTI – În perioada 1955-1957,
ROMÂNIA a proiectat și construit primul său calculator electronic numeric (anul 1957,
calculatorul CIFA 1), de către un colectiv condus de ing. Victor Toma, la Institutul de
Fizică Atomică (IFA) – Măgurele.
5. DEZVOLTAREA DE CALCULATOARE ÎN LUME – ROMÂNIA a fost a 8-a țară

din lume ce a proiectat și a construit un calculator electronic (1957) și ceea de-a 11-a țară
din lume, care a construit un calculator electronic cu tranzistoare (1963).
Exemple de ințiative privind dezvoltarea informaticii în România – Cursuri de utilizare a

calculatoarelor în perioada 1963-1969, când Grigore C. Moisil era director al Centrului
de Calcul al Universității din București (CCUB), înființat de acad. Moisil la Facultatea
de Matematică și Fizică, în anul 1962.
 Cursuri de utilizare a calculatoarelor electronice desfășurate la sediul următoarelor
instituții, în perioada 1963-1969, când Gr. C. Moisil era director al CCUB: Centrul
de Calcul al Universității din București (CCUB), Institutul de Matematică al
Academiei, Institutul Energetic al Academiei, Observatorul Astronomic al
Academiei, Institutul de Mecanica fluidelor al Academiei, Centrul de Cercetări
Aerodinamice, Ministerul Petrolului și Chimiei, Ministerul Construcțiilor de
Mașini, Ministerul Căilor Ferate, Ministerul Forțelor Armate, Academia Militară
București, Institutul Politehnic București, Institutul de Construcții București,
Facultatea de Matematică din Iași, Institute de Proiectare, ISPE, IPROMET,
ISCAS, CEPECA, IPACH, CSCAS. (Sursa: Gr. C. Moisil, Activitatea CCUB,
AMC nr. 13-14 1970, Editura Tehnică).
Astăzi, în România, sectorul IT&C are o dinamică printre cele mai ridicate din UE
conform celui mai recent Studiu al evoluțiilor sectorului IT&C în România, Studiu BNR
2017 (Autori: Veaceslav Grigoraș, Andrei Tănase, Alexandru Leonte):
 Sectorul IT este printre cele mai dinamice sectoare din economie în ceea ce priveşte
numărul firmelor noi, iar comparativ cu alte state europene, creșterea numărului de
firme din sectorul IT plasează România în partea superioară a clasamentului;
 Sectorul IT este printre cele mai dinamice din economie în ceea ce priveşte numărul
firmelor noi, în perioada 2011-2016, înregistrând un surplus cumulat de peste 4000
de firme (+48%). Sectoarele de business care au contribuit cu cele mai importante
cote la venitul din piața de software și servicii IT sunt: industrial – 22%, sectorul
public – 20%, banking – 16%, telecom – 11%, utilități, retail, servicii – câte 8%.
TOP 20 companii de IT ce activează în România (cu peste 100 de angajați): eMAG,
Amazon, Adobe, Bitdefender, Electronic Arts, ING Software Development Center
Endava, Luxoft, Gameloft, Microsoft, Ixia, Oracle, Deutsche Bank, Ubisoft,
Sparkware NXP Semiconductors, SAP, Amber Studio, Fortech, Vodafone Shared
Services;
 Numărul de salariați din domeniul IT s-a majorat semnificativ, dinamica acestuia
fiind printre cele mai ridicate din UE. În plus, există în continuare o competiție
acerbă pentru forța de muncă calificată. Potrivit ANIS, numărul total de angajați cu
contracte full time din sectorul de software și servicii IT a ajuns în 2017 la 89.850
de specialiști, o creștere cu 7,5% comparativ cu 2016; În sectorul IT, 78,9% dintre
angajați fac parte din generația Millennials (între 20 și 34 ani) și 19,8% sunt din
generația X (35-49 de ani);
 Cele mai recente cifre oficiale ale Institutului Național de Statistică (INS) sunt
pentru 2016 și au valoarea de 110.000 de angajați din IT la nivel național, dintre
care peste 85.800 în București, Cluj (17.530 de angajați), Timiș (11.350), Iași
(6.410) și Brașov (5.860);
 Analiza identifică sectorul IT ca fiind printre cele mai profitabile din economie în
anul 2016, aspect relevat atât de indicatorul ratei rezultatului din exploatare calculat
la nivel de sector, cât mai ales de indicatorii de tendință centrală ai distribuțiilor
sector-an;
 Rezultatele indică o tendință ascendentă a profitabilității în sectorul IT, în intervalul
2011-2016. Rata rezultatului din exploatare calculată la nivel de sector a crescut de
la 10,3% la 12% pentru firmele care desfășoară activități în sectorul serviciilor în
tehnologia informaţiei (62), respectiv de la 11,6% la 16,2% pentru cele din sectorul
serviciilor informatice (63). Creşterile sunt chiar mai semnificative în cazul
indicatorilor de tendință centrală;
Simulările indică posibilitatea atingerii unei ponderi de 12% din PIB în anul 2025 în
condițiile în care sectorul IT își păstrează în următorii 9 ani evoluția notabilă din 2016. În
acest caz contribuția la creșterea PIB s-ar dubla, atingând 1,5%, față de 0,7% în 2016.
Potrivit datelor publicate de Biroul european de statistică (Eurostat), 45% dintre
companiile din România au avut dificultăţi să angajeze specialişti în domeniul
tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (ITC), sub media europeană de 53%. Între
statele membre ale UE, cea mai mare proporţie de companii care au avut dificultăţi să
recruteze specialişti ICT, în 2017, au fost Cehia (79%) şi Austria (78%). Cele mai mici
ponderi au fost înregistrate în Polonia (37%), Portugalia (35%) şi Spania (25%).
Observație. 70% din tinerii din lume sunt ONLINE, sursa: Brahima Sanou, Facts and
figures ICT, 2017, https://www.itu.int/en/ITU-
D/Statistics/Documents/facts/ICTFactsFigures2017.pdf.
Evenimentele și acțiunile din anul 2019 privind Proiectul ROINFO – activități de

elaborare, promovare și diseminare.
În incheiere, vom trece în revistă evenimentele și acțiunile din anul 2019 privind
Proiectul ROINFO – activități de elaborare, promovare și diseminare.
1. 9 ianuarie 2019 – Omagierea acad. Grigore C. Moisil de ziua lui – 10 ianuarie.

Omagierea acad. Grigore C. Moisil – 60 de ani de la înființarea secției „Mașini de
Calcul” la Universitatea din București. Miercuri, 9 ianuarie 2019, Facultatea de
Matematică și Informatică a organizat, la 60 de ani de la înființarea secției „Mașini
de calcul”, o conferință de omagiere a academicianului Grigore C. Moisil.
Evenimentul a avut loc începând cu ora 12:00 în Amfiteatrul „Spiru Haret” al
Facultății de Matematică și Informatică. În cadrul conferinței au fost prezentate
secvențe audio-video care să reflecte personalitatea profesorului Grigore C. Moisil,
a fost făcută o prezentare a lucrării „Istoria informaticii românești. Apariție,
dezvoltare și impact. Oameni, organizații, evenimente, rezultate și tehnologii”, ce a
fost în curs de elaborare pentru publicare, iar participanții la eveniment au putut afla
mai multe detalii cu privire la cariera și la viața academicianului Grigore C. Moisil,
http://c3.cniv.ro/?q=2018/moisil2019, https://unibuc.ro/academicianul-grigore-c-
moisil-omagiat-la-60-de-ani-de…, http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/gen-info,
https://youtu.be/SEav0F5WES0
2. Februarie 2019 – Articole de Gr. C. Moisil – revista AMC, Ed. Tehnică, Nr. 13-14,
1970 – INSTRUIREA ÎN ȘTIINȚA CALCULATOARELOR, Pag. 81 – Contribuția
românească în teoria algebrică a automatelor, –
https://www.scribd.com/document/405794652/Articole-Gr-C-Moisil-AMC-Nr-
13… . Documentare pentru Grigore C. Moisil și Tiberiu Popoviciu – Grigore C.
Moisil (1966) – https://www.scribd.com/document/387489845/Gr-C-Moisil-1966,
Tiberiu Popoviciu (1966) – https://www.scribd.com/document/387489488/Tiberiu-
Popoviciu-1966, http://c3.cniv.ro/?q=2018/restituiri
3. Martie 2019 – Elaborare video Proiectul ROINFO (Romanian Informatics) 2018-
2020, Omagiu acad. Grigore C. Moisil (1906-1973), fondatorul informaticii
românești- https://youtu.be/Y9gbKLUYHR8. Ⓒ Video Marin Vlada (foto), Stelian
Niculescu (sunet), George Vlada (procesare).
4. Sâmbătă, 6 aprilie 2019, ora 10, activitate la Colegiul Național „Ferdinand I” din
Bacău în cadrul Cercului de informatică „Programare cu răbdare” – inițiativă a
Asociației EduSoft din Bacău (coord. lect. dr. Bogdan Pătruț). Toate grupele au
participat la o întâlnire, în amf. „Solomon Marcus” cu profesorii de informatică:-
prof. univ. dr. Stelian Niculescu, fost profesor la Universitatea Politehnica din
București, pionier al informaticii din România, fiind din a II-a promoție a secției
„Mașini de calcul” înființată de profesorul Gr. C. Moisil, în anul 1959, discipol al
academicianului Grigore C. Moisil (http://c3.cniv.ro/?q=2018/stelian,
https://stelianniculescu.wordpress.com/) – Copilăria informaticii românești așa cum
cum am trăit-o. Amintiri, descrieri și exemple – conf. univ. dr. Marin Vlada,
Universitatea din Bucureşti, coordonator al proiectelor de e-Learning CNIV &
ICVL, Centrul de Cercetări în Informatică, Facultatea de Matematică şi Informatică
(www.c3.cniv.ro, www.c3.icvl.eu), membru titular CRIFST (Comitetul Român de
Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii), Academia Română
(http://www.unibuc.ro/user/marin.vlada/) – Algoritmică & Programare. Rezolvarea
problemelor: de la enunțuri și idei, la concepte și soluții
(http://mvlada.blogspot.com/ 2019/04/conferinta-copilaria-informaticii.html).
5. Vineri, 7 mai 2019, Departamentul de Matematică și Informatică – Universitatea
din Pitești, în cadrul Sesiunii de comunicări științifice studențești – într-o sesiune
plenară, M. Vlada și St. Niculescu au prezentat „Proiectul ROINFO – Informatica
românească, de la Gr. C. Moisil, până astăzi”, organizarea fiind realizată de
profesorii Tudor Bălănescu și Doru Popescu.
6. 14 mai 2019 Ploiești (sala EIV 9) – Departamentul Informatică, Tehnologia
Informației, Matematică și Fizică – Universitatea „Petrol-Gaze” din Ploiești, în
cadrul unei întâlniri cu studenții – într-o sesiune plenară, M. Vlada a prezentat
„Proiectul ROINFO – Mărturii despre dezvoltarea informaticii românești, de la Gr.
C. Moisil, până astăzi”, organizarea fiind realizată de profesorii Gabriela Moise și
Cristian Marinoiu: „Informatica, o carieră de succes! 60 de ani de informatică
românească! 27 de ani de Informatică la Ploiești!”.
7. 31 mai 2019 – Participarea la aniversarea Semicentenarului Departamentului de
Calculatoare din Facultatea de Automatică şi Calculatoare a Universității
POLITEHNICA din București, https://upb.ro/eveniment/semicentenarul-
departamentului-de-calculatoare/
8. Iulie 2019 – Primele rezultate ale Proiectului ROINFO „Romanian Informatics”
2018-2020, Tipărirea volumelor I (cap. 1) și II (cap. 2),
http://www.c3.cniv.ro/?q=2019/roinfo-2019
9. 4 septembrie 2019, „Istoria informaticii românești, descrisă de cei ce au trăit-o”,

https://jurnalul.antena3.ro/stiri/educatie/istoria-informaticii-romanest… . Anunț
privind „Întâlnirea generațiilor de informaticieni” de la Universitatea din București,
Facultatea de Matematică și Informatică. Au fost invitați să participe, din întreaga
țară, absolvenți ai secțiilor de Mașini de calcul și Informatică de la Facultățile de
Matematică, precum și absolvenții secțiilor de Calculatoare și Cibernetică, ocazie cu
care se vor scoate în evidență eforturile întreprinse de oamenii de știință, profesori,
cercetători, matematicieni, ingineri, economiști etc., pentru dezvoltarea domeniului
de Computing în România: tehnica de calcul (IT) și industria de software. Mai
multe informații găsiți la adresa web http://c3.cniv.ro/?q=2018/iir.
10. 26 septembrie 2019, Lansarea volumelor I și II, amf. S. Haret, Facultatea de
Matematică și Informatică – Universitatea din București – Primele rezultate ale
Proiectului ROINFO „Romanian Informatics” 2018-2020, Tipărirea volumelor I
(cap. 1) și II (cap. 2)- http://www.c3.cniv.ro/?q=2019/roinfo-2019. „Prof. univ. dr.
Cristian Calude, la întâlnirea generațiilor de informaticieni de la UniBuc”,
https://unibuc.ro/prof-univ-dr-cristian-calude-la-intalnirea-generatiilo… „Joi, 26
septembrie 2019, profesorul Cristian Calude va fi prezent la Facultatea de
Matematică și Informatică de la Universitatea din București, la întâlnirea
generațiilor de informaticieni din România. Evenimentul va avea loc începând cu
ora 12, în amfiteatrul Spiru Haret (Strada Academiei 14). Acest eveniment se
desfășoară în cadrul proiectului ROINFO „Romanian Informatics” 2018-2020 ce
are ca obiective elaborarea istoriei informaticii românești prin descrierea apariției,
dezvoltării și impactului informaticii și calculatorului în România. Cu acest prilej se
vor prezenta primele rezultate din cadrul proiectului ROINFO, volumele I și II,
având ca motto „Istoria informaticii românești, descrisă de cei ce au trăit-o”. La
eveniment vor participa conf. univ. dr. Radu Gramatovici, decanul Facultății de
Matematică și Informatică a UB, prof. univ. dr. Constantin Popovici, prof. univ. dr.
Dragoș Vaida, prof. univ. dr. Ion Văduva, prof. univ. dr. Adrian Atanasiu, prof.
univ. dr. Stelian Niculescu, prof. univ. dr. Vasile Baltac, prof. univ. dr. Afrodita
Iorgulescu, prof. univ. dr. Eufrosina Otlăcan, prof. univ. dr. Radu Homescu și alții,
care vor vorbi despre eforturile realizate, uneori cu sacrificii, privind apariția și
dezvoltarea informaticii romanești. Mărturii și impresii de la întâlnirea
informaticienilor, din 26 sept. 2019, cu ocazia lansării vol. l și 2:
– Vasile Baltac a scris pe Facebook: „În amfiteatrul Spiru Haret al facultății a avut loc
lansarea a două volume din cartea Istoria informaticii românești, avându-l ca editor
coordonator pe profesorul Marin Vlada. Un moment frumos de evocare a pionierilor
români în informatică, în primul rând al celor care au activat în Centrul de calcul al
Universității București și, mai ales a mentorului nostru, al tuturor, Grigore C. Moisil.
Personal, am avut emoții mari întâlnind colegi cu care am colaborat în anii 1960, dar mai
ales intrând în acest amfiteatru de care mă leagă amintiri puternice. În anii 1956-1957
dădeam aici probele la olimpiadele de matematică ce m-au consacrat pe viață. Apoi, în
anul 1963, tânăr cercetător la MECIPT Timișoara, am fost invitat împreună cu colegul
mat. Dan Farcaș de către Grigore C. Moisil, să facem expuneri despre bionică tot în acest
amfiteatru. O mare onoare și încurajare atunci pentru noi! Amfiteatrul Spiru Haret ar
trebui renovat. Mii de studenți au trecut prin el. Eminenți profesori ai facultății și oaspeți
celebri de peste hotare au conferențiat aici. Băncile nu mai sunt cele pe care le știu eu,
din anii 1950-1960, dar cele de acum nici noi nu arată. Un proiect de restaurare ar fi bine
venit. Amfiteatrul ar trebui declarat monument istoric pentru rolul lui în istoria
matematicii și informaticii din România.”
– Adrian Atanasiu a scris pe Facebook: „De la întâlnirea – extrem de placută – a
promoțiilor de informaticieni. Au venit reprezentanți din toate generațiile: de la 16 la 91
ani. Din București, Craiova, Pitești, Timișoara, Cluj”.
– Radu Jugureanu a scris pe Facebook: „Despre noi. Despre istoria informaticii în
România. Despre începuturile școlii românești de informatică, școală ce a determinat
apariția celei mai dinamice industrii din economia românească, Industria IT. Un regal cu
oameni despre care presa nu vorbește, dar cărora le datorăm enorm. În prima bancă,
ascultând conștiincios introducerea Domnului Profesor Marin Vlada, este Domnul
Profesor Stelian Niculescu, o legendă pentru multe generații, studentul lui Moisil și
autorul primului manual de informatică. În fața decanului Radu Gramatovici și a
domnului Profesor Adrian Atanasiu este Cristian Calude, unul dintre profesorii mei din
facultate care mi-au determinat traiectoria profesională. Profesorul Dragoș Vaida, coleg
de grupă cu mama mea, mi-a făcut cadou -cu gentilețe, o carte. O sală plină de mari
personalități ale științei românești, dar și de eleve și elevi de la Colegiul Național
Cantemir Vodă din Bucuresti, prima școală românească cu acces la Internet, din anii ‘90.
Vom povesti despre toate acestea, la Satu Mare, la conferința CNIV 2019”.11-13
octombrie 2019 – Participarea la Drobeta-Turnu Severin, la invitația Fundației Ștefan
Odobleja, pentru a prezenta lucrarea „Primele rezultate ale Proiectului ROINFO
„Romanian Informatics” 2018-2020”, la Congresul cu participare internațională:
ȘTEFAN ODOBLEJA – 80 de ani de la apariția volumelor „Psihologia Consonantistă” –
http://c3.cniv.ro/?q=2019/odobleja-2019, https://www.edumanager.ro/congresul-cu-
participare-internationala-stefan…
11. 11-13 octombrie 2019 – Participarea la Drobeta-Turnu Severin, la invitația Fundației
Ștefan Odobleja, pentru a prezenta lucrarea „Primele rezultate ale Proiectului ROINFO
„Romanian Informatics” 2018-2020”, la Congresul cu participare internațională:
ȘTEFAN ODOBLEJA – 80 de ani de la apariția volumelor „Psihologia Consonantistă” –
http://c3.cniv.ro/?q=2019/odobleja-2019, https://www.edumanager.ro/congresul-cu-
participare-internationala-stefan…
12. 25-26 octombrie 2019 – Conferința de e-Learning CNIV 2019 dedicată Centenarului
Colegiului Național „Mihai Eminescu” din Satu Mare, https://mvlada.blogspot.com/
2019/10/conferinta-de-e-learning-cniv-2019.html.
A avut loc cea de-a XVII-a Conferință Națională de Învățământ Virtual (CNIV) dedicată
Centenarului acestei unități de învățământ preuniversitar din Satu Mare, cu rezultate de
excepție în învățământul românesc. În premieră, în volumul CNIV 2019 au fost
prezentate următoarele lucrări:
– M. Vlada, „ROMANIAN INFORMATICS 2018-2020”, primele rezultate – Proiectul

național al unei istorii a informaticii românești: apariție, dezvoltare și impact. Proiectul
Romanian Informatics (RoInfo) – Informatica în România. Oameni, organizații,
evenimente, rezultate și tehnologii, http://c3.cniv.ro/?q=2018/ro-info
– Prof. dr. Stelian Niculescu (Universitatea Politehnica din București), autor cu lucrarea
Secția „Mașini de Calcul” și Centrul de Calcul (CCUB) de la Facultatea de Matematică -
Universitatea din București, înființate de acad. Gr. C. Moisil.
– Prof. univ. dr. Ferucio Laurențiu Țiplea, Facultatea de Informatică, Universitatea „Al. I.
Cuza” din Iași, autor cu două lucrări: „Atitudini actuale privind Informatica în România”
și „Tendințe actuale privind formarea specialiștilor de informatică din România”.
– Prof. Radu Jugureanu, Senior Educational Expert (Horváth & Partner Management
Consulting GmbH) și Prof. Dorina Jugureanu (Colegiul Național „Mihai Eminescu“ din
București), autori cu lucrarea „Pagini din istoria informatizării mediului preuniversitar
românesc – Scurt istoric al Internetului în România”.
13. 15 noiembrie 2019 – Craiova, Simpozionul Naţional „Educație și formare pentru

societatea digitală” la Colegiul „Ştefan Odobleja” din Craiova, manifestare științifică
avizată de ministerul de resort, ce se dorește a fi un cadru de manifestare a inițiativelor și
a acțiunilor cadrelor didactice din mediul preuniversitar. Organizatorii au anunțat
prezența la eveniment a două personalități de prestigiu ce au prezentat următoarele
alocuțiuni (adresa Web: http://www.stefanodoblejacraiova.ro/):
– Primele rezultate ale Proiectului ROINFO 2018-2020 „Romanian Informatics” (vol. I

& II), Istoria informaticii românești, descrisă de cei ce au trăit-o, conf. univ. dr. Marin
Vlada, coord. proiecte de e-Learning CNIV & ICVL, Universitatea din București.
– Despre destinul unui vizionar, Dr. Ștefan Odobleja – părintele ciberneticii generalizate,
ing. Ștefan Odobleja jr., președintele Fundației „Ștefan Odobleja”, Drobeta-Turnu
Severin.
14. 21 noiembrie 2019, Hotelul Ramada Parc din București – Gala Edumanager și
Conferința Națională Management Modern în Educație. La eveniment au participat peste
80 de lideri ai instituțiilor de învățământ românești – reprezentanți ai inspectoratelor
școlare județene, directori de instituții din învățământul preuniversitar, reprezentanți ai
universităților, ai asociațiilor profesionale din domeniu și reprezentanți ai companiilor

private. Gala a fost precedată de Conferința Națională Management Modern în Educație.
Anul acesta Universitatea din București a participat cu prezentarea intitulată „Primele
rezultate în proiectul ROINFO (Vol. I & II), ROMANIAN INFORMATICS 2018-2020 –
Proiectul național al unei istorii a informaticii românești: apariție, dezvoltare și impact”,
realizată de conf. univ. dr. Marin Vlada, de la Facultatea de Matematică și Informatică,
coordonator al proiectului.
15. 17 Decembrie 2019, Drobeta-Turnu Severin – Participarea la Zilele Colegiului

Național Pedagogic „Ștefan Odobleja” din Drobeta-Turnu Severin
(http://cnpstefanodobleja.ro/). Au fost prezentate 2 lucrări: „Despre destinul unui
vizionar, Dr. Ștefan Odobleja – părintele ciberneticii generale. Cibernetica s-a născut în
România (1938-1939)” de Ing. Ștefan Odobleja jr., președintele Fundației „Ștefan
Odobleja”, Drobeta-Turnu Severin, Conf. univ. dr. Marin Vlada, Universitatea din
București – coord., proiectul ROINFO; „ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI,
DESCRISĂ DE CEI CE AU TRĂIT-O, Fenomenul informaticii Românești”,
LANSAREA VOLUMELOR I & II de M. Vlada, coordonator ROINFO
(https://www.edumanager.ro/zilele-colegiului-national-pedagogic-stefan-od…).
Concluzii privind dezvoltarea informaticii românești
 „Orice știință care nu se dizolvă în aplicații practice este o știință infirmă, și

inutilă. Marile invenții au fost făcute de savanți care erau în același timp erudiți.
Cu simple incursiuni nu se poate reuși mare lucru. Trebuie atacat pe un front larg.
Numai într-o asemenea manieră se va putea produce o străpungere mai importantă
în frontul inamic al necunoscutului.” – dr. Ștefan Odobleja[2], membru post-
mortem al Academiei Române
 „Dezvoltarea informaticii în România este marcată de inițiative și personalități
care, în anumite împrejurări au știut, ca specialiști cu o mare deschidere spre nou
și cunoaștere, să valorifice ceea ce le-a oferit ca posibilități și resurse perioada
istorică în care și-au promovat inițiativele. Evoluția informaticii prin produsele
care au caracterizat diferite perioade în această evoluție se poate prezenta prin trei
niveluri de performanță: calculatoare electronice utilizate în sistem batch-
processing; minicalculatoare și calculatoare personale (PC), bazate pe circuite
integrate; rețele de calculatoare, cu o evoluție care a depășit chiar și imaginația
celor care au condus proiecte de pionierat în acest domeniu.” acad. Marius
Guran[3]
14 August 2019, Constanța, Update: 06 Marin Vlada, Universitatea din Bucureşti,

Decembrie 2019, 25 Februarie 2020, membru titular CRIFST (Comitetul Român
Bucureşti de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii),
Academia Română
[1] The Independent ICT in Schools Commission, Information and Communications

Technology in UK Schools: An Independent Inquiry, 1997. Impact noted in Jim Kelly,
What the Web is Doing for Schools, Financial Times, 2000.
[2] Ștefan Odobleja, Psihologia consonantistă, Editura științifică și enciclopedică,
București, 1982.
[3] Începuturile și dezvoltarea informaticii în România, http://www.sas-
sibiu.ro/fisiere/istoric%20guran.pdf.
INTELIGENȚĂ ARTIFICIALĂ
Home Domenii Inteligență artificială
Cybernetics and brain simulation
Dacă în deceniul 70 (secolul XX) la nivel universitar, erau câteva discipline proprii
informaticii, astăzi există domenii complexe ale Informaticii: Programare şi Software
Engineering, Reţele de calculatoare şi Computing, Baze de date şi sisteme informatice,
Programare şi dezvoltare Web, Grafică pe calculator şi realitate virtuală, Geometria
computaţională, Modelare şi simulare, Calcul paralel şi distribuit, Inteligenţă artificială
şi sisteme expert, Ingineria cunoaşterii.
 An example is “The four colour problem” (Thomas 2007, Vlada 2003) that was
resolved in 1977 simply by using computer and using a new
method (Backtracking). The fact that there are alternative ways of executing a logic
program has been characterised by the pseudo-equation:
 AlGORITHM = LOGIC + CONTROL (Kowalski 1979) , where “Logic”

represents a logic program and “Control” represents different theorem-proving
strategies.
The research and development, innovation and improvement, foundation work and new
concepts for the implementation and development of modern technology on the use of
computers led to define the following pseudo-equation:
 PROGRAM = ALGORITHM + DATA STRUCTURES (Wirth, 1975)

 EXPERT SYSTEM = KNOWLEDGE + META-INTERPRETER (Sterling, 1984)
Definition. “In Computer Science, Artificial Intelligence (AI), sometimes called machine
intelligence, is intelligence demonstrated by machines, unlike the natural intelligence
displayed by humans and animals. Leading AI textbooks define the field as the study of
“intelligent agents”: any device that perceives its environment and takes actions that
maximize its chance of successfully achieving its goals. Colloquially, the term “artificial
intelligence” is often used to describe machines (or computers) that mimic “cognitive”
functions that humans associate with the human mind, such as “learning” and “problem
solving”.
 Artificial Intelligence (AI): The name “Artificial Intelligence” was proposed
by John McCarthy when he and other AI influential figures (Marvin Minsky, Allen
Newell, Herbert Simon, and others) organized a summer workshop at Dartmouth in
1956. (Gh. Tecuci, Wiley Interdisciplinary Reviews: Computational Statistics, Vol.
4/2, 2012)
 Predicting the Future of Computing: “Readers are invited to make predictions and
collaboratively edit this timeline, which is divided into three sections: a sampling of past
advances, future predictions that you can push forward or backward in time (but not, of
course, into the past), and a form for making and voting on predictions.” The New York
Times
 – Armstrong, Stuart, and Kaj Sotala. 2012. “How We’re Predicting AI—or Failing To”. In
Beyond AI: Artificial Dreams, edited by Jan Romportl, Pavel Ircing, Eva Zackova, Michal
Polak, and Radek Schuster, 52–75. Pilsen: University of West Bohemia,
2012 http://intelligence.org/files/PredictingAI.pdf
 Creating Artificial Intelligence Based on the Real Thing: Ever since the early
days of modern computing in the 1940s, the biological metaphor has been
irresistible. The first computers — room-size behemoths — were referred to as
“giant brains” or “electronic brains,” in headlines and everyday speech. As
computers improved and became capable of some tasks familiar to humans, like
playing chess, the term used was “artificial intelligence”. The New York Times.
BIBLIOGRAFIE.
1. Bratko, Ivan – Prolog Programming for Artificial Intelligence, 2000, (3rd ed.).pdf
download at 2shared: LINK | (LINK , Prolog code for all chapters ):
www.pearsoned.co.uk
2. DOCUMENTATION: SWI Prolog – www.swi-prolog.org/pldoc/refman/ , SICStus
Prolog – http://www.sics.se/sicstus/docs/latest4/html/sicstus.html/
3. David Poole, Alan Mackworth, Artificial Intelligence: Foundations of
Computational Agents, Cambridge University Press, 2010 (ONLINE, Complete
BOOK) – http://artint.info/
4. Reid G. Smith, Knowledge-Based Systems: Concepts, Techniques,
Examples:MYCIN , Ottawa, ON, May 8, 1985 | LINK (pdf,
http://www.reidgsmith.com)
5. Gheorghe Tecuci, Artificial intelligence, Wiley Interdisciplinary Reviews:
Computational Statistics, Vol. 4/2, 2012 (OnLine HTML, PDF) –
http://onlinelibrary.wiley.com/
6. Robert
Kowalski, http://www.doc.ic.ac.uk/~rak/ | http://www.doc.ic.ac.uk/~rak/papers/Cha
pter6.pdf
Language of knowledge:
 Natural languages (the languages of the peoples) – “entity“=word; lexical
constructions describe states, images, actions, etc.
 Languages of sciences (used in the fields of science: mathematics, physics,
chemistry, economics, etc.) – “entity“= knowledge/meet; study of objects and
relationships between objects in the fields of mathematics, physics, chemistry,
computer science, biology, economics, etc.
 Artificial languages (used computer) consisting of
 Procedural Programming languages – “entity” =memory location
 Functional Programming Languages – “entity” = item list
 Logic Programming Languages – “entity “= object, clause
 Object Oriented Programming – “entity” = object
 Web Programming Languages – “entity” = web/multimedia elements
 Languages for Databases – “entity” = registration
 Languages for Computer graphics – “entity” = graphics object
 Languages for Modeling-Simulation – “entity “= event
 Languages for Operating Systems- “entity” = process/ task
 Languages for Artificial Intelligence – “entity” = meet/ knowledge
Definition. A language of knowledge is virtual system/logical

L = ( V, Sin, Sem, O, C, T, Tc) , where
V = vocabulary / alphabet, Sin = syntax (rules), Sem = semantics (rules), O = objects, C

= concepts / terms, T = theories / methods / techniques to solve, Tc = treasury of
knowledge (knowledge base). (Vlada 2005)
Propose the following:
MODELING = KNOWLEDGE + REPRESENTATION
LANGUAGES = PROCESSING + INTERPRETATION

News 2012 – University of Sussex: “Anthropomimetic” Robot (Robotul antropomimetic)
What should an intelligent agent do?

David Poole, Department of Computer Science, University of British Columbia,
Vancouver, B.C., Canada [Semantic science , Science and the Semanitic Web ]
REF.: David Poole, Alan Mackworth, Artificial Intelligence: Foundations of
Computational Agents, Cambridge University Press, 2010 (ONLINE, Complete
BOOK) – http://artint.info/
Eccerobot is the first “Anthropomimetic” Robot (University of Sussex).
The EU-funded Eccerobot (Embodied Cognition in a Compliantly Engineered Robot)

Project – http://eccerobot.org/
Artificial Intelligence (AI) was founded as an academic discipline in 1955, and in the
years since has experienced several waves of optimism, followed by disappointment and
the loss of funding (known as an “AI winter”), followed by new approaches, success and
renewed funding. For most of its history, AI research has been divided into sub-fields
that often fail to communicate with each other. These sub-fields are based on technical
considerations, such as particular goals (e.g. “robotics” or “machine learning”), the use of
particular tools (“logic” or artificial neural networks), or deep philosophical differences.
Sub-fields have also been based on social factors (particular institutions or the work of
particular researchers).
– The traditional problems (or goals) of AI research include reasoning, knowledge

representation, planning, learning, natural language processing, perception and the ability
to move and manipulate objects. General intelligence is among the field’s long-term
goals. Approaches include statistical methods, computational intelligence, and traditional
symbolic AI. Many tools are used in AI, including versions of search and mathematical
optimization, artificial neural networks, and methods based on statistics, probability and
economics. The AI field draws upon computer science, information engineering,
mathematics, psychology, linguistics, philosophy, and many other fields.
 The study of mechanical or “formal” reasoning began with philosophers and
mathematicians in antiquity. The study of mathematical logic led directly to Alan
Turing’s theory of computation, which suggested that a machine, by shuffling
symbols as simple as “0” and “1”, could simulate any conceivable act of
mathematical deduction. This insight, that digital computers can simulate any
process of formal reasoning, is known as the Church–Turing thesis Along with
concurrent discoveries in neurobiology, information theory and cybernetics, this led
researchers to consider the possibility of building an electronic brain. Turing
proposed changing the question from whether a machine was intelligent, to
“whether or not it is possible for machinery to show intelligent behaviour. The first
work that is now generally recognized as AI was McCullouch and Pitts’ 1943
formal design for Turing-complete “artificial neurons”.
 The field of AI research was born at a workshop at Dartmouth College in 1956,
where the term “Artificial Intelligence” was coined by John McCarthy to
distinguish the field from cybernetics and escape the influence of the cyberneticist
Norbert Wiener. Attendees Allen Newell (CMU), Herbert Simon (CMU), John
McCarthy (MIT), Marvin Minsky (MIT) and Arthur Samuel (IBM) became the
founders and leaders of AI research. They and their students produced programs
that the press described as “astonishing”:[35] computers were learning checkers
strategies (c. 1954) (and by 1959 were reportedly playing better than the average
human), solving word problems in algebra, proving logical theorems (Logic
Theorist, first run c. 1956) and speaking English. By the middle of the 1960s,
research in the U.S. was heavily funded by the Department of Defense[39] and
laboratories had been established around the world. AI’s founders were optimistic
about the future: Herbert Simon predicted, “machines will be capable, within
twenty years, of doing any work a man can do”. Marvin Minsky agreed, writing,
“within a generation … the problem of creating ‘artificial intelligence’ will
substantially be solved”.
 Cybernetics and brain simulation – In the 1940s and 1950s, a number of

researchers explored the connection between neurobiology, information theory, and
cybernetics. Some of them built machines that used electronic networks to exhibit
rudimentary intelligence, such as W. Grey Walter’s turtles and the Johns Hopkins
Beast. Many of these researchers gathered for meetings of the Teleological Society
at Princeton University and the Ratio Club in England. By 1960, this approach was
largely abandoned, although elements of it would be revived in the 1980s.
 Applications: Healthcare, Automotive. Finance and economics, Cybersecurity,
Government, Law-related professions, Video games, Military, Hospitality, Audit,
Advertising, Art, Philosophy and ethics.
—————————————————————————————–
“Stelian Bajureanu a fost o minte strălucită a ciberneticii internaţionale”
„Este interesant că cibernetica odoblejiană a lui

Bajureanu (1975-2000), nu are practic, nimic în
comun cu cibernetica americană, prima (1948)
cibernetică din lume! Dar este verificată de
Consonantică fiind o parte introductivă a ei.
Asemănarea dintre autorii ciberneticii americane
Rosenblueth şi Wiener, şi Bajureanu este că toţi trei
au scris-o, după studiul aprofundat al psihologiei
consonantiste şi cu aceasta pe masa de lucru.
Deosebirea este că americanii nu au avut consilierea
lui Ştefan Odobleja şi cibernetica lor nu a fost verificată de acesta. O altă deosebire este
că Bajureanu n-a scris-o pentru a ascunde consonantica lui Odobleja, ci pentru a o
întregi ca o parte introductivă” ciberneticianul Alexandru Oprescu
Despre Stelian Bajureanu – Autor al unui mare număr de invenţii şi inovaţii,
înregistrate la O.S.I.M., autor a peste şaptezeci de lucrări de specialitate, unul dintre cei
13 membri ai Consiliului Internaţional de Cibernetică, dr. ing. Stelian Bajureanu şi-a luat
doctoratul în 1975 cu o teză care este prima din lume în domeniul ciberneticii
reale. SURSA: Denis Grigorescu, Opera fabuloasă a lui Stelian Bajureanu, românul
care a elaborat prima teză de doctorat din lume în cibernetică,
https://adevarul.ro/locale/pitesti/opera-fabuloasa-stelianbajureanu-romanul-elaborat-teza-
doctorat-lume-cibernetica-1_57e78de55ab6550cb8f81ff2/index.html
Stelian Bajureanu, și-a luat al doilea doctorat la 66 de ani Stelian Bajureanu s-a stins din
viaţă la 30 noiembrie 2009 la Piteşti, unde se stabilise încă din anul 1968. De remarcat că
Stelian Bajureanu şi-a mai luat un al doilea doctorat, de data aceasta în inginerie electrică
la Piteşti în anul 2000. Ca activitate profesională, a lucrat ca inginer la Intreprinderea de
Construcţii şi Montaje Metalurgice, Reşiţa, Caraş Severin (1959-1960), Combinatul
Chimic, Borzeşti, Bacău (1960-1964), Combinatul Petrochimic, Brazi, Prahova (1964-
1966), Institutul de Proiectări Foraj Extracţie, Câmpina, Filiala Ploieşti, Prahova (1966-
1968), Combinatul Petrochimic, Piteşti, Argeş (1968-1973) şi Institutul de Reactori
Nucleari Energetici, Mioveni, Argeş (1973-1987). Printre volumele importante
menţionăm: Elemente şi sisteme automate pneumatice (1967), în colaborare

sau Dicţionar enciclopedic de consonantică şi cibernetică consonantistă (2006).
În 1975, cu o teză ce este prima din lume în domeniul ciberneticii reale, deterministe,
consonantistă, odoblejeană, modernă, disjunctă în raport cu prima cibernetică (din lume)
americană. De fapt, remarcabil este că cibernetica odoblejeană a lui Bajureanu (1975-
2000) nu are nimic comun cu cibernetica americană, prima cibernetică din lume (1948).
El a scris pentru a aprofunda anumite idei, n-a scris pentru a obţine sume consistente de
bani sau premii ca în cazul celor care au furat cu nonşalanţă rezultatul muncii prof.
Nicolae Paulescu (cel care a descoperit insulina, iar premiul Nobel l-au luat alţii).
Stelian Bajureanu, Teză de doctorat, ”Metode inginerești de ameliorare a stabilității

și calității sistemelor automate de măsură și reglare“ cu subtitlul: Introducere în
consonantica tehnică sau știința despre inteligența artificială creativă
1995 august 29, Pitești. Ing. Stelian Bajureanu îi scrie ing. Ștefan Odobleja jr.
rugându-l să-l ajute, ca om de afaceri, să-și procure prin sponsorizare o mașină de
scris electronică.
Dragă Fănel,
”Lucrez de zor“ la redactarea tezei de doctorat pentru că am primit aprobarea s-o susțin.
Știi că în 1974 n-am avut aprobarea s-o susțin pentru că descoperirile mele confirmau
teoria acad. Ștefan Odobleja. De fapt la acea dată descoperirile mele erau găselnițe. Așa
se numesc descoperirile explicate numai prin “mecanisme specifice” etc. și nu printr-o
teorie ”elaborată de la cap la picioare“. Până la apariția Psihologiei Consonantiste – din
păcate și după și acum! – teoriile se elaborau “de la picioare la cap”! Așa au ajuns teoria
probabilităților și statistica surori cu logica!
Lucrul cel mai important nu a fost consacrarea găselnițelor mele drept descoperiri (cu
ajutorul teoriei lui Odobleja), ci faptul că am putut să trec foarte ușor de la descoperiri la
soluții tehnice patentabile. Așa am ajuns eu (zic eu!) un inventator mai de soi. Nu zic
mare pentru că mulți au fost foarte mari…și, cu timpul, faptele lor au dovedit că sunt
mici. Avem și noi un caz… părintele Ghermănuță. Dar acesta a fost mai onest și a refuzat
premiul Nobel pentru a nu mai da naștere și la alți antiromâni!
Și… mai este un lucru. Cea mai potrivită vorbă lângă cuvântul INVENȚIE este noțiunea
ce definește RISCUL! Cu ”mijloace românești“ am reușit să mă depărtez mult de “risc”
modelând majoritatea invențiilor mele fără să am FDSN (Fonduri Despre care nu Știe
Nevasta!). Este vorba despre invențiile care se referă la Inteligența Artificială Creativă
(IAC). Unele modelări le-am făcut chiar cu sponsorizarea soției, care și-a consumat și
primele pentru aceasta și pentru materiale de pictură! Dar eu sunt un ”bad boy“ din
naștere. Un olandez mi-a găsit un diagnostic mult mai exact, care s-a materializat prin:
“you have to grow”.
Cu patru ani înainte de a fi împușcați Ceaușeștii mi s-a întocmit un dosar (de 1200
pagini! Deși n-am făcut un imperiu precum Napoleon), cum că aș fi ”sabotat culegerea
porumbului și cercetarea științifică“. Soluția: am fost ajutat să ies la pensie pe “caz de
boală”. Nu-ți spun ce pensie am. Pot să-ți povestesc că întreținerea costă circa 60.000 lei
pe lună. N-am fost reîncadrat deși aș putea lucra. Morala: făcătorii dosarului meu sunt
oamenii zilei (nu cunosc ce au descoperit și inventat în viața lor), cică au salariile ceva
peste 800.000 lei. Realitatea este că sunt nepriceput în a-mi valorifica propria proprietate
(invențiile și descoperirile) intelectuală!
Teza mea de doctorat are titlul: ”METODE INGINEREȘTI DE AMELIORARE A

STABILITĂȚII ȘI CALITĂȚII SISTEMELOR AUTOMATE DE MĂSURĂ ȘI
REGLARE“ cu subtitlul: INTRODUCERE ÎN CONSONANTICA TEHNICĂ SAU
ȘTIINȚA DESPRE INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ CREATIVĂ. Practic, lucrarea (la
sfaturile multor specialiști, inclusiv dr. Alex. Olaru) este o demonstrație cu fapte de
necontestat că nici un drum spre cibernetica generală, totală, a viitorului (consonantica)
nu poate ocoli Psihologia Consonantistă și Logica Rezonanței. Iar consonantica înseamnă
trecerea de la tehnologiile postindustriale la TEHNOLOGIILE PSIHOLOGICE
CONSONANTISTE.
Sper că până aici te-am amețit destul. Și te poți întreba – legitim – de ce?, întrucât tu nu
mi-ai răspuns la ultima mea scrisoare. Fănică este vorba de o sponsorizare pentru
redactarea și multiplicarea tezei de doctorat, care se dorește a fi o introducere în știința
inteligenței artificiale creative. Tehnoredactarea și multiplicarea lucrării (de circa 400-
500 pagini) costă circa două milioane lei. Este vorba de șase exemplare. M-am gândit că
ar fi mai bine dacă s-ar găsi un sponsor care să-mi dea nu două milioane lei, ci numai
șase sute mii lei sub forma unei mașini electronice de scris cu memorare pe dischete, care
să poată fi folosite la calculatoarele existente pentru imprimare. Scrierea lucrării
(imprimarea dischetelor) ar urma să le fac personal. În schimbul acestei mașini de scris
electronice aș trece sponsorul la capitolul mulțumiri și aș insera la începutul lucrării o
pagină sau două A4 cu reclama dorită de sponsor sau sponsori. Cu ajutorul dischetelor
sponsorul ar putea multiplica la imprimanta unui calculator, inclusiv în culori, un număr
negociat de exemplare pentru uzul sau valorificarea proprie. Te previn. Institutul de
Cercetări Nucleare Pitești a refuzat orice ajutor în acest sens!
Desigur, te poți întreba de ce nu m-am adresat bunului român Prof. dr. Iosif Constantin
Drăgan? Ți-aș putea răspunde simplu că nici Domnia Sa nu mi-a răspuns la ultima mea
scrisoare, dar nu aceasta este cauza reținerii mele, ci alta. Domnul Profesor Drăgan a
semnat o carte despre Ștefan Odobleja (Odobleja: Apariția ciberneticii generalizate pe
pământ românesc. O evaluare. Editura Europa Nova, București, 1993), care conține în
esență toate părerile Doamnie Profesoare Dr. Minerva Bocșa (din celebra sa scrisoare
peiorativă și scabroasă trimisă organelor de partid și de stat din Drobeta-Turnu Severin
prin…. etc.) și ale D-lui Prof. Dr. Ion Străchinaru. Deosebirea este că redarea ideilor și
judecăților este făcută elegant și într-o frumoasă limbă academică de ultimă oră.
Să “fabrici”dintr-o femeie obișnuită, cum a fost Doamna Ceaușescu, ”un savant de

renume mondial“ a fost cea mai mare afacere în domeniu a secolului douăzeci. Dar să
reduci un creator de talia lui Odobleja la ceea ce au reușit D-na Bocșa și cu D-nul
Străchinaru să pună pe hârtie întrece orice imaginație. Și cum? Sub semnătura și girul D-
lui Prof. I.C. Drăgan! Fantastică escrocherie. Se poate asemăna doar cu ascunderea
ororilor Holocaustului comunist, care deși a fost (și nu mai este) primul Holocaust
cunoscut de omenire, de sute de ori mai vast și mai barbar, mai atroce, viclean și
devastator decât Holocaustul nazist, n-a fost condamnat la nici un Nürnberg și n-a apărut
nicăieri un muzeu al victimelor sale!?!?
Dragă Fănică cum atâția miliardari români vor să-și lege succesele lor și de ceva peren
din istoria culturii și științei românești, poate la Drobeta s-ar găsi sponsori amatori să ne
ajute. Am considerat că era de datoria mea să apelez, în primul rând, la tine, pentru că nu
numai interesul familiei este în joc, dar și priceperea ta în ale afacerilor profitabile pentru
toată lumea. Este vorba de o afacere fără păgubași. Afacerile cu păgubași sunt
escrocherii. Dacă nu-i posibil ca ceea ce doresc eu să fie fezabil, nu-i nimic grav. Câte nu
visează neajutorații, ca mine, noaptea! Ce ar mai fi dacă a doua zi s-ar realiza toate!
Vă îmbrățișez cu drag pe toți.
ss., Stelian Bajureanu P.S. Sper că și tu ai primit câteva exemplare din lucrarea D-lui
Prof. Dr. Iosif Constantin Drăgan amintită mai sus!?
ss., Stelian Bajureanu, Arhiva personală ing. Ștefan Odobleja, orig., 6 p.
———————————————————————————
Scrisoare din 11 mai 2006 trimisă de Stelian Bajureanu academicianului prof. univ.
dr. Leon Dănăilă
Expeditorul scrisorii din 11 mai 2006 este Stelian Bajureanu – autorul primului
„Dicţionar enciclopedic de Consonantică şi Cibernetică Consonantistă“, secretar general
al Academiei „Odobleja”, membru în Consiliul Ştiinţific al Asociaţiei Internaţionale de
Cibernetică şi un apropiat al lui Ştefan Odobleja.
Destinatar este academician prof. univ. dr. Leon Dănăilă, coleg şi prieten din copilărie cu
autorul acestei scrisori – Alexandra Georgescu, Savantul Ştefan Odobleja, părintele
ciberneticii, şi comuniştii: „Dacă ar fi trăit într-o lume normală, azi întreaga lume ar fi
ştiut că a existat“ 19 iunie 2015, https://adevarul.ro/locale/turnu-severin/savantul-Stefan-
odobleja-parintele-ciberneticii-comunistii-daca-trait-intr-o-lume-normala-intreaga-lume-
stiut-existat-1_55829825cfbe376e35690214/index.html
VIITORUL UMANITĂȚII
Home Domenii Viitorul umanității
“Este vina societății și a familiei, a pedagogiei și a școlii că cei creativi nu evoluează

spre destinul lor natural și că atât de des ajung niște epave ale societății, în loc să
constituie stelele” dr. Ştefan Odobleja
 “The Art of Creation is a Global Art: The Art of Thinking” Ștefan Odobleja (1902-
1978).
 “Thanks to the psycho-physical reversibility, we can materialize the act of creation.
Undoubtedly, the inventive machine has not yet been created, but we can see its
creation soon.” Stefan Odobleja, “Consonant Psychology”, Paris
 “By trying to build machines that simulate and reproduce human brain activity, and
because the most important computational models were made by simulating the
activity of the nervous system, it can be said that Informatics was born as a chapter
of the medical sciences” Solomon Marcus (1925-2016).

 “Există o consonanţă între unde şi materie…
Viteza luminii (ale cărei vibraţii sunt de o mare
frecvenţă şi de o mică lungime de undă) este net
superioară în aer şi mult mai mică în apă … “
Ştefan Odobleja [1982: 356]
 “Care ar fi raportul între energia psihică şi
energia vitală? Cele două energii au puncte de
comunicare? … Noi opinăm pentru unitatea celor
două energii şi intertransformarea lor reciprocă,
ceea ce ar explica într-un mod satisfăcător
compensările şi decompensările reciproce ale activităţilor psihice şi ale
activităţilor fiziologice. Fluidul psihic nu e decât o formă a fluidului vital”. Ştefan
Odobleja [1982: 409]
Creierul informațional
permițând acestui organ ca, plecând de la o lume, să construiască o altă lume.” prof.
dr. Adrian Restian
Interacțiuni psihosomatice. Sursa: adaptare după Ștefan Odobleja (1982):

Psihologia consonantistă, Editura științifică și Enciclopedică, București, p. 425.
Conclusions
to enjoy any scientific community, a strong enough institution and a favorable social
context, as well [2]:
The reversibility law (feedback) is present at the interpretation of all the domains that
Stefan Odobleja approached. Examples (The examples might continue):
 Psycho-physiology: “The intellectual exercise develops the brain and its

development incites to the development of the intelligence”;
 Psycho-pathology: “Between the cerebral structure and the cerebral function,
between the cerebral pressure and mental disorder there is reversibility and
reciprocity of determination, The lesion produces disorder and the mental disorder
produces lesion”;
 Language: “The image evokes the spoken word; in its turn, the spoken word evokes
the image”;
 Sociology: “The functioning of a society determines its structure but (the structure)
influences, in its turn, upon the functioning”; philosophy: “Any philosophy is the
crop of the past experience, in its turn any philosophy determines the experiments
and behaviors in future”;
 Aesthetics: “Art is the product and the expression of the individual and society
which comprises him; in is turn, art influences the individual and the society”.
References
 [1] BDM Soft (2015): CHC61 Competition, Odobleja precursor al
Ciberneticii IEEE Computer Society’s Web Programming Competition Unsung
Heroes,http://www.bdmsoft.com/ieeecontest/index1.php, accessed 2017
 [2] Nicolae Jurcău (1998): “Two Specialists in Cybernetics: Stefan Odobleja and
Norbert Weiner. Common and Different Features”, Twentieth World Congress of
Philosophy, in Boston, Massachusetts from August 10-15, 1998, Boston University
http://www.bu.edu/wcp/MainComp.htm, accessed 2017
 [3] Ştefan Lăpădat (2003): “Ştefan Odobleja, întemeietorul ciberneticii teoretice

generalizate“, Camera Deputaţilor,
http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=5543&idm=1,41&idl=1(Roma
nian)
 [4] Colectiv (1979): „Precursori români ai ciberneticii“, Editura Academiei
României (Romanian)
 [5] Colectiv (1981): „Odobleja between Ampere and Wiener“, Editura Academiei
Române
 [6] John von Neumann (1945): EDVAC Report 1945, The John von Neumann
Architecture of Computer Systems, http://www.wps.com/projects/EDVAC/,
accsessed 2017
 [7] Ștefan Odobleja (1935): „La Phonoscopie“ Ed. Gaston Doin & Cie, Paris
 [8] Ștefan Odobleja (1938, 1939): “Psychologie consonantiste“, Paris: Publishing
House Librairie Maloine
 [9] Ștefan Odobleja (1983): Cybernetique generale. Psychologie Consonantiste,
Sciences des Sciences, St. Odobleja – 1938 Editions Nagard, 875 p., Montreak-
Paris-Lugoj-Roma-Pelham N.Y
 [10] Ștefan Odobleja (1982): Consonantist Psychology (first published in French),
Scientific and Encyclopaedic Publishing House (Romanian)
 [11] Ștefan Odobleja (1978), Psihologia consonantista și cibernetică. Editura
“Scrisul Românesc”, Craiova
 [12] Ștefan Odobleja (1984, 2003): Introducerea în logica rezonanţei, Scrisul
Românesc Craiova, 1984 (ed. I), 2003 (ed. II) (Romanian)
 [13] Ștefan Odobleja Jr. (2013): “Tatăl meu era un vizionr, un om al
viitorului” (Romanian), http://www.gds.ro/Actualitate/2012-07-
14/Stefan+Odobleja+Jr.%3ATatal+meu+a+fost+un+vizionar%2C+un+om+al+viito
rului/, accessed 2017
 [14] British Medical Journal (1936) Mar 14; 1(3923): 531–
534, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2458113/pdf/brmedj06831-
0019b.pdf, accessed 2017
 [15] Br Med J. (1936) Apr 25; 1(3929): S189–S248. Book of British Medical
Association, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2458392/pdf/brmedj0
6837-0049.pdf, accessed 2017
 [16] Dan G. Siposan, Octavian Florin Aliu (2014): “Adjusting the light in the limit
conditions of consciousness by the means of ascending reticular activating system
(ARAS) and of subordinated systems Part 1: Introduction and Aims”, Laser
Therapy. 2014 Mar 27; 23(1): 31–40. accessed 2017
 [17] Marcus Solomon (2014): “10 nevoi umane”, https://hyperliteratura.ro/10-
nevoi-umane-solomon-marcus/, accessed 2017 (Romanian)
 [18] Marcus Solomon (2015): “Cît de greu e să fii om!”, Convorbiri Literare,
Uniunea Scriitorilor, http://convorbiri-literare.ro/?p=4911, accessed 2017
(Romanian)
 [19] Alexandru Surdu (2013): “Ștefan Odobleja – logica rezonanţei”,
http://www.art-emis.ro/stiinta/1568-stefan-odobleja-logica-rezonantei.html ,
accessed 2017 (Romanian)
 [20] Wobbe Vegter (2009): CyberHeroes,

http://wvegter.hivemind.net/abacus/CyberHeroes/Odobleja.htm, accessed 2017
 [21] Marin Vlada, Adrian Adăscăliţei (2012): “2012 The Alan Turing Year – de la
maşina Enigma şi testul Turing la Inteligenţa Artificială”, In Lucrările celei de-a X-
a Conferinta de Invatamant Virtual, Editura Universității din București, ISSN 1842-
4708, 2012, pag. 41-51 (in romanian)
 [22] Marin Vlada (2010): New Technologies in Education and Research. Models
and Methodologies, Technologies and Software Solutions, LAMBERT Academic
Publishing, ISBN 978-3-8433-6391-4
 [23] Norbert Wiener (1948): “Cybernetics, or Control and Communication in the
Animal and the Machine” Cambridge: MIT Press
 [24] Norbert Wiener (1972): Sunt matematician. Editura Politica, București
(Romanian)
 [25] Norbert Wiener (1966): Cibernetica sau știința comenzii și conducerii la ființe
și mașini, Editura științifică, București (Romanian)
Academia Română - CENTRUL NAȚIONAL PENTRU

CERCETAREA CREIERULUI (CNCC)
A fost înființat prin Hotărârea Prezidiului Academiei Române din 27 februarie 2019 ca
unitate de cercetare în coordonarea secțiilor: Secția de științe biologice, Secția de științe
medicale și Secția de știința și tehnologia informației, la propunerea Grupului Român
pentru Cercetarea Creierului. Obiectivul principal al CNCC este de a iniția și coordona
programe de cercetare științifică din domeniile: Neuroștiințe, Neurologie, Neurobiologie,
Neuroinformatică, Neurotehnologie și Neuro-psihofarmacologie.
DETALII – https://acad.ro/centreAR/CNCC/CNCC.pdf
Ciberneticianul legist
SAVANTUL ŞTEFAN ODOBLEJA, PIONIERUL CIBERNETICII ŞI
PSIHOLOGIEI CONSONANTISTE – vizionar în materia detecţiei
comportamentelor criminale
Col.(r), Prof. univ. Tudorel Butoi-psiholog
Prof. univ. dr. Tudorel Butoi, Col.(r) prof. Vasile

Lăpăduşi, Lector univ. drd. Pantelimon Boştină
Articolul abordează excepţionala carieră ştiinţifică a

savantului român Ştefan Odobleja, ca deshidere pentru
prezentarea unui manuscris încă necunoscut publicului larg.
În textul savantului, intitulat “Viziune în anul 296“, este
descrisă o anchetă criminalistică din viitor, realizată cu
mijloace de cercetare imaginate de autor dintre care unele
sunt pe cale de a deveni deja realitate.
Prin bunăvoinţa domnilor Ştefan Odobleja jr., a dr.medic Nicolae Popescu şi a

excepţionalului inginer de catedră matematică, prof. dr.Viorel Sahagia, cu puţin timp în
urmă am intrat în posesia unui manuscris intitulat –Viziune în anul 2969– în care am
găsit cu surprindere proiecţiile unei perspective criminalistice inedite asupra identificării
autorilor unui omor prin investigarea matricei infracţionale cu “memoriografu” ( parţial
acoperită astăzi de tehnica poligraf), a apariţiei în echipa de cercetare la faţa locului a
profilereului (ciberneticianul legist), a apariţiei helicopterului în transportarea spre
unităţile medicale a rănţilor grav (vezi SMURD-ul de azi).
***
“În pădurea din Ponoare, în seara zilei de 18.V.2969 a fost găsit în stare de inconştienţă
tânărul Ilie Ciocîrlie domiciliat în T.Severin, bloc 99 etaj 288 ap. 1580. El a fost
transportat cu helicopterul la spitalul judeţean N.73. Ciberneticianul legist chemat la
patul bolnavului, i-a pus la fiecare tâmplă câte o placă a memoriofrafului, parat care,
după cum se ştie, citeşte gândurile şi gândirea prin metode electronice, permiţând şi
înregistrarea fidelă, pe un fir de oţel, a firului memorial a celui examinat.
Memoria bolnavului, copiată la memoriograf, a fost apoi rulată şi proiectată pe un ecran
lat. Procurorul, ciberneticianul legist, medicii legişti şi alte persoane oficiale au putut
viziona (vedea şi auzi) tot ceeace examinatul el însuş a văzut şi a auzit.
Atenţia a fost concentrată asupra capătului proximal al firului, unde erau înregistrate
ultimele întâmplări din viaţa victimei, pînă la căderea sa în starea de comă.
S-a stabilit astfel că Ilie Ciocîrlie fusese atacat cu ciomegele de către doi indivizi.
Fotografiile agresorilor, copiate din creierul victimei şi amplificate, au fost difuzate în
toataă regiunea prin televiziunea locală, ceeace a permis identificarea şi imediate lor
arestare. Ei se numesc Albulescu D-tru şi Evcea Nicolae, ambii din Glogova şi ambii în
vîrstă de numei 17 ani. S-a procedat azi la luarea interogartoriului celor doi agresori de
către Procurorul de serviciu. Agresorii au fost pe rînd invitaţi a lua loc pe un scaun în faţa
procurorului, fără ca ei să ştie că prin acel scaun ei erau puşi la priză cu memoriograful.
În timp ce ei negau cu înverşunare orice amestec în acea întîmplare, prin mintea lor
alergau cu iuţeală şi nervozitate gîndurile lor cele adevărate, în care apărea frecvent
figura victimei din momentul agresiunii. Procurorul avea astfel posibilitatea să constate şi
să aprecieze totala contadicţie dintre vorbele acuzaţilor şi gîndurile lor care se proiectau
pe ecranul din faţa organelor de instrucţie. Acuzaţii fiind aşezaţi cu spatele spre acel
ecran, nu aveau nici măcar vre-o cît de mică bănuaială despre făptaşul că odată cu
înregistrarea magnetofonică a vorbelor lor li se citeau şi înregistra în acelaşi timp şi
gîndurile lor cele mai ascunse.
 Pe firul lor memorial (pe porţiunea de la 18 Mai a acestui fir) s-a putut descifra
clar şi precis agresiunea, reconstituită astfel în cele mai mici
detalii. Ciberneticianul legist a înregistrat totul pe peliculă, după care filmul a
fost rulat în faţa agresorilor, care au fost uimiţi, fiind nevoiţi a-şi recunoaşte în
întregime bestiala lor faptă. Uimirea lor a fost şi mai mare cînd au asistat la
filmul copiat din capul victimei. Ei au rămas ferm convinşi că cineva i-a
fotografiat în momentul agresiunii. Perplexitatea lor era mare deoarece, pe de
altă parte, ei ştiau prea bine că îl pîndiseră pe Ilie Ciocîrlie şi-l atacaseră într-un
loc unde nu era nimeni nici de faţă nici prin apropiere. Mobilul agresiunii:
rivalitatea în dragoste. Cei doi huligani au fost condamnaţi la cîte doi ani
detenţiune în Institutul de reeeducare aflat în colonia romînească de pe satelitul
lunar. Ei au fost expediaţi spre cer cu racheta de 8 seara, ora Severinului.
 Cu această ocazie, ne simţim obligaţi să amintim că memoriaograful este
o inevnţie romînească, inventatorul său Silviu Mucianiu fiind originar din judeţul
nostru. Meritul marelui nostru inventator este cu atît mai mare cu cît el este un
autodidact. Lipsa titlurilor l-a făcut să aibă mari dificultăţi în promovarea şi
difuzarea epocalei sale invenţii. Ani de zile a bătut zadarnic pe la uşile
Academiilor, Institutelor şi Societăţilor ştiinţifice iar revistele de specialiotate îi
refuzau sistematic publicarea articolelor sale. Inerţia, tradiţionalismul, spiritul de
castă şi obtuziunea academicienilor a făcut să se repete cu inventatorul
mehedintean ceeace s-a întîmplat cu Edison, acum 1100 de ani, la Academia din
Paris, în timp ce făcea acolo prezentarea inevenţiei sale, gramofonul şi cu care
ocazie un prea ilustru şi tot pe atît de stupid academician l-a apostrofat pe
inventatorul gramofonului drept escroc şi ventricloc. Alchimiştii
psihologiei tînjeau încă de acum o mie de ani şi mai bine după o “psihologie
obiectiv” . Ani la rînd, alergînd după această fata morgana şi căzînd mereu din
lac în puţ, ei trăiseră cu iluzia că au prins-o, pe cînd, de fapt, nu făceau decît să se
îndepărteze tot mai mult de obiectiviate şi încă şi mai mult de psihologie. Şi cu
cît ei sbierau mai tare şi băteau mai îndrăcit tobele aniunţînd “psihologia cea
adevărată“, cu atît acea mult trîmbiţată a lor psihologie era mai denaturată, mai
şubredă şi mai subiectivă. Abia azi, prin geniala invenţie a conjudeţeanului
nostru, psihologia a ajuns să împlinească visul bieţilor vizionari care au trăit şi au
murit în beatitudinea unei magnifice iluzii.
Pentru conformitate, Dr. St. O.”
***
Iată, aşadar, cum după 44 ani de la cele imaginate de marele om de ştiinţă, astăzi
serviciile SMURD au această deja renumită linie de transport în situaţii de urgenţă a
răniţilor grav, cu helicopterul, cum în criminalistica anglosaxonă profilerul-
ciberneticianul legist-contribuie la realizarea cercurilor de bănuiti, iar în ceea ce priveşte
poligraful (deşi cu merite de unii contestate, de alţii confirmate) aceasta rămâne
deocamdataă o exprimare palidă a ceea ce şi-a imaginat Ştefan Odobleja a fi
“memoriografu” …
Să fim optimişti, sperăm în realizarea şi a acestei prorociri.
„CONSONANTISMUL” ŞI „ARTA MORALĂ” ÎN PERSPECTIVĂ

ODOBLEJIANĂ de ERONIM CELESTIN BLAJ
pag. 27, http://irdo.ro/irdo/pdf/187_ro.pdf
LUCRĂRILE SIMPOZIONULUI INTERNAŢIONAL „DIMENSIUNEA SPIRITUALĂ

A DREPTURILOR OMULUI” EDUCAȚIA PENTRU VALORI, INSTITUTUL
ROMÂN PENTRU DREPTURILE OMULUI, Iași, România, 20-22 octombrie 2016,
Vol. III, 2016, Ed. a XVIII-a
Editura I.R.D.O., București, 2017
Coordonatori: Irina Moroianu Zlătescu, Adrian Bulgaru, Laurențiu Șoitu
Rezumat:
„Psihologia consonatistă” (1938-1939) nu este doar o lucrare asupra teoriei legii
reversibilității, ci şi una de gândire, o filosofie a proceselor și științei minții. Autorul,
Ștefan Odobleja, căută o mai mare varietate de legi universale care se aplică tuturor
științelor, dar, de asemenea, şi psihologiei și vieții economice și sociale. Astfel, arta
morală este mai eficientă, deoarece știința morală este mai adevărată, iar știința morală
este mai adevărată, deoarece psihologia care a inspirat-o este mai reală. Întregul
concept al eticii este construit, la Odobleja, pe baza psihologiei. Autorul insistă mult pe
moralitate, ca domeniu de aplicabilitate asupra legilor consonantismului. Din punctul
său de vedere, legile universale, extrase din sfera psihismului, sunt o expresie a tipului
armonios de organizare. Viziunea lui Odobleja poate fi un ghid pentru o etică autentică,
în contextul real marcat în mod semnificativ de revoluția tehnologiilor informaționale și
de comunicare.
Cuvinte cheie: Ștefan Odobleja, consonanță, artă morală, știință
Abstract:
Psychologie consonantiste (1938-1939) is not just a work on the theory of the law of
reversibility, it is a work of thinking, a philosophy of the mind’s processes and science,
the author, Stefan Odobleja, was looking for a larger number of universal laws that
apply to all sciences, also to psychology and to economic and social life. Thus, the moral
art is more effective as the moral science is truer, and the moral science is truer as the
psychology that inspired it is more real. The whole concept of ethics is built, at Odobleja,
on psychology. The author insists a lot on morality, as a field of applicability on the laws
of consonantism. From his point of view, the universal laws, extracted from the
psychism’s sphere, an expression of the harmonical type of organization. Odobleja’s
vision can be a guide for us towards a genuine ethic, in the actual context, significantly
marked by the revolution of information and communicational technologies.
Keywords: Stefan Odobleja, consonantism, morality art, science.

8. Proiecte & Cercetare

Proiecte & Cercetare
 Știri
 Diverse
 Proiecte propuse
 Proiecte realizate
 Cercetare științifică
 Video & Diverse
 Arhivă
PROIECTE REALIZATE
Home Proiecte & Cercetare Proiecte realizate
Anul 2020
 Elaborarea site-ului Fundației “Ștefan Odobleja” – ianuarie 2020 (concepere
categorii și meniuri, Conf. dr. Marin Vlada, Designed by Advanced Technology
Systems), iunie 2020 (actualizare și ordonarea documentelor, resurselor, cărților etc
– ing. Ștefan Odobleja jr., Conf. dr.
Marin Vlada)
ANUL 2019
Dr. Ștefan Odobleja inclus în Istoria
informaticii românești, în cadrul
Proiectului ROINFO, Universitatea din
București (coord. conf. dr. Marin Vlada)
– http://www.c3.cniv.ro/?q=2019/roinfo-
2019
Simpozionul Naţional „Educație și

formare pentru societatea digitală” la
Colegiul „Ştefan Odobleja” din
Craiova
Vineri, 15 noiembrie 2019, Colegiul
„Ştefan Odobleja” din Craiova
organizează ediţia a VI-a a Simpozionului
Naţional „Educație și formare pentru
societatea digitală”. Simpozionul este
structurate pe 4 secțiuni: 1. Educație
inovativă vs. educație tradițională; 2. Revoluția digitală și piața muncii; 3. Competențele

necesare în secolul XXI; 4. Promovarea carierelor STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie
și Matematică) – exemple de bună practică. Organizatorii au anunțat prezența la
eveniment a două personalități de prestigiu ce vor prezenta următoarele alocuțiuni:
Primele rezultate ale Proiectului ROINFO 2018-2020 “Romanian Informatics” (vol. I &
II), Istoria informaticii românești, descrisă de cei ce au trăit-o, conf. univ. dr. Marin
Vlada, coordonatorul proiectelor de e-Learning CNIV & ICVL, Universitatea din
București
Despre destinul unui vizionar, Dr. Ștefan Odobleja – părintele ciberneticii generalizate,
ing. Ștefan Odobleja jr., președintele Fundației “Ștefan Odobleja”, Drobeta -Turnu
Severin
Ing. Ștefan Odobleja, Reconstituiri – dr. Ștefan Odobleja, Editura Publicitaria,

București, 2018
2018 Reconstituiri Stefan Odobleja by Marin Vlada on Scribd
Tudor Rățoi, Corespondențe Ștefan Odobleja, vol. I, 2018
2018 Corespondenta Odobleja Vol I by Marin Vlada on Scribd
ANUL 2017
Proiectul “Casa memorială Ștefan Odobleja” din localitatea “Ștefan Odobleja” (fostă
Valea Hoțului), Mehedinți
”ȘTEFAN ODOBLEJA – ETERNITATE LA TIMPUL PREZENT“, Simpozion
internațional, Drobeta – Turnu Severin, 20-21 octombrie 2017
La 20-21 octombrie 2017, în organizarea Fundației “Ștefan Odobleja”, la Hotelul
“Severin” al Episcopiei Severinului și Strehaiei, a avut loc cea de-a VI-a ediție a
Simpozionului internațional ”ȘTEFAN ODOBLEJA – ETERNITATE LA TIMPUL
PREZENT“. Au participat personalități ale vieții științifice și culturale din Drobeta-
Turnu Severin și Mehedinți, onorate, ca și în anii precedenți, de prezența acad. Alexandru
Surdu, vicepreședintele Academiei Române, și prof. univ. dr. Aurel Popa-Wagner, de la
Universitatea de Medicină din Craiova și cercetător la un institut de științe din Rostock
(Germania).
– În prima zi, participanții au fost invitați să facă o excursie în satul Valea Hoțului,
Mehedinți, acolo unde s-a născut savantul, la casa părintească a acestuia, reconstruită de
fiul său, ing. Ștefan Odobleja, cu gândul de a amenaja acolo o casă memorială. Cea de-a
doua zi a fost deschisă de ing. Ștefan Odobleja, care a amintit că simpozionul se
desfășoară la puțin timp după împlinirea a 115 ani de la nașterea savantului. De
asemenea, vorbitorul s-a referit la proiectul reconstrucției casei părintești și la intenția de
a amenaja aici o casă memorială care să reconstituie mediul în care s-a născut și s-a
format în primii ani de viață și de școală viitorul savant și chiar mai mult decât atât, să
reconstituie universul rural specific acestei zone a Mehedințiului în primele decenii ale
secolului al XX-lea.
– În continuare a vorbit acad. Alexandru Surdu, cel mai avizat cunoscător al operei
odoblejiene, animator și susținător al tuturor simpozioanelor precedente, și al păstrării vii
a interesului pentru dr. Ștefan Odobleja și pentru opera sa. Pornind de la prețuirea pe care
Academia Română o poartă unor personalități de frunte ale culturii românești multă
vreme ocultate în timpul regimului comunist (exemplu, C. Noica, Lucian Blaga, C.

Rădulescu – Motru și Odobleja, însuși), acad. Al. Surdu a subliniat că dintre aceștia mulți
au fost primiți în rândurile înaltului for, ca membri post-mortem. Odobleja se află, pe
merit, în compania marilor noștri oameni de știință și de cultură, cu trecerea timpului
numele lui dobândind o tot mai amplă notorietate.
– O dovadă în această direcție este apariția, încă din timpul vieții savantului, a lucrării
“Introducere în logica rezonanței”, cu o prefață a lui C. Noica, ceea ce n-a fost un lucru
întâmplător. Dimpotrivă, el s-a produs în contextul discuției deschise asupra priorității în
cibernetică, domeniu în care, după unii, Odobleja a fost un precursor. Și în pofida
rezervelor unora, în timp ce era președinte al Academiei, prof. Mihai Drăgănescu, a
subliniat cu tărie că numele lui Odobleja stă alături de altele două la fel de semnificative
pentru această disciplină științifică: cel al ing. Paul Postelnicu și cel al dr. D.
Danielopolu. În opinia acad. Surdu, de vreme ce, cvasisimultan, trei savanți români au
vorbit despre un principiu care avea să fie feed-back-ul, înseamnă că ”plutea ceva în
atmosfera științifică românească“ din perioada interbelică. Tot cam atunci a vorbit și C.
Noica despre cercul vicios, un sofism în legătură cu ceea ce se petrece atunci când vrem
să demonstrăm ceva folosind termeni tautologici. Cercul vicios era un concept neobișnuit
pentru cultura occidentală. Abia după 20 de ani s-a vorbit despre feed-back ca despre un
echivalent al aferentației inverse. Asemenea idei au apărut spre sfârșitul perioadei
interbelice și ele au fost expresia potențialului material și uman al României Mari. Ștefan
Odobleja este unul din produsele acestei epoci efervescente și plină de creativitate.
Războiul, al Doilea Război Mondial, a întrerupt cunoașterea lucrărilor medicilor români
în occident, deși Danielopolu a fost, totuși, ceva mai bine receptat. Este cert, însă, că în
România acelei vremi știința ajunsese la un nivel elevat și țara noastră avea prioritatea în
mai multe domenii. După război, România avut de suportat o situație chiar mai grea decât
cea din timpul marii conflagrații. Activitatea savanților – Ștefan Odobleja fiind un
exemplu grăitor – a fost întreruptă și pe acest fond lucrările lor – și din nou Odobleja este
un exemplu – n-au ajuns să fie valorificate cum s-ar fi cuvenit. Din păcate, astăzi este un
moment la fel de nefavorabil. Cu toate acestea, Ștefan Odobleja își menține actualitatea
în știința și cultura românească prin noutatea incontestabilă a unor concepte din opera sa
(vezi psihosomatica). La fel de interesante rămân conceptele de consonanță (raportarea
între două sunete compatibile) și rezonanță (care și ea are o semnificație sonoră).
Odobleja a aplicat cei doi termeni în mai multe domenii, chiar în cazuri în care nu e
vorba despre sunete (în societate, de pildă, realitate cu privire la care acad. Surdu observă
lipsa consonantismului, în societatea românească de astăzi). Este neîndoielnic, a conchis
vorbitorul, că Ștefan Odobleja a fost un mare gânditor și că el a creat și a scris în spiritul
epocii de atunci al societății românești, ceea ce nu-i scade cu nimic din actualitate și
interes.
Pe aceeași linie s-au înscris și aprecierile prof. Popa-Wagner, care l-a plasat pe Ștefan
Odobleja în seria de creatori de înaltă probitate științifică (Paulescu, de pildă), chiar dacă
ei n-au dobândit recunoașterea internațională meritată. Cercul vicios al lui Noica, dar în
egală măsură și al lui Odobleja, are aplicabilitate certă în medicină, căci avem nevoie de
cercul vicios pentru a trăi sănătos; stresul rupe cercul vicios și atunci se cade în patologie.
Este ideea subliniată și de dr. Nicolae Popescu, la rându-i un cunoscător avizat al unora
dintre ideile lui Șt. Odobleja, vorbitorul semnalând că sunt boli psihosomatice care apar
dacă stresul este continuu. Ba chiar – menționează dr. N. Popescu – toate bolile par a fi
psihosomatice, potrivit tezei prof. Iamandescu. Este indubitabil, așadar, că unele dintre
ideile lui Ștefan Odobleja se aplică și în medicină, în medicina psihosomatică, și că ele
pot oferi sugestii valabile asupra a ceea ce, de obicei, se circumscrie așa-ziselor enigme
ale medicinii.
În încheiere, prof. Tudor Rățoi, directorul Arhivelor Naționale Mehedinți, unde se

păstrează fondul de documente Odobleja, a informat succint cu privire la câteva achiziții
noi ce au îmbogățit acest fond, concluzia de ansamblu fiind că simpozionul a fost o
reușită iar tradiția instituită de-a lungul celor șase ediții ale sale de până acum se impune
continuată și amplificată.
Tex preluat – prof. dr. Tudor Rățoi, Simpozionul internațional anual „ȘTEFAN
ODOBLEJA – ETERNITATE LA TIMPUL PREZENT“, Revista de lingvistică și
cultură romănească, nr. 24, 2017
, https://limbaromana.org/revista/%E2%80%9D%C8%99tefan-odobleja-%E2%80%93-
eternitate-la-timpul-prezent%E2%80%9C/
Anul 2013 – Un monument pentru savantul Ştefan
Odobleja, https://www.mhalert.ro/simpozion-national-dedicat-savantului-stefan-
odobleja/ | https://adevarul.ro/
CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ
Home Proiecte & Cercetare Cercetare științifică
 “Activitatea creatoare – ca și toate acțiunile noastre, dealtfel – trebuie să fie ciclică,

ritmică oscilatorie, pendulând neîncetat între diversele antiteze din care sunt
compuse funcțiile noastre intelectuale și fizice. Inteligența este un miriapod ai cărui
pași trebuie să alterneze succesiv. Trebuie, deci, să specializăm momentele, să le
diferențiem, să le variem mereu. Munca de creație nu este un bloc; ea este
reductabilă la numeroase faze, a căror succesiune trebuie să fie ciclică.” dr. Ștefan
Odobleja, Testament către tineri
modelelor rezonante” afirma Acad. Alexandru SURDU, la ediția din anul 2018.
Interacțiuni psihosomatice. Sursa: adaptare

după Ștefan Odobleja (1982): Psihologia
consonantistă, Editura științifică și
Enciclopedică, București, p. 425.
1998 – Twentieth World Congress of

Philosophy Boston, Massachusetts U.S.A.,
10-15 August 1998 –
http://www.bu.edu/wcp/index.html
Two Specialists in Cybernetics: Stefan

Odobleja and Norbert Weiner. Common
and Different Features.
Nicolae Jurcau, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
SURSA – http://www.bu.edu/wcp/Papers/Comp/CompJurc.htm
ABSTRACT: Among the Romanian forerunners of cybernetics (i.e., Daniel

Danielopolu, Paul Postelnicu), Stefan Odobleja is, undoubtedly, the most important.
European recognition of his contribution to the foundations of cybernetics took place
twenty years ago when his paper, “Diversity and Unit in Cybernetics” (presented at the
Fourth Congress of Cybernetics and Systems in Amsterdam, August, 1978), was received
with great acclaim. His work has been used by other Romanian scientists and
philosophers like Constantin Noica, Mihai Draganescu, Alexandru Surdu, Georghe M.
Stefan, Constantin Balaceanu, Mihai Golu, Pantelimon Golu,Victor Sahleanu, etc.
Meanwhile, another scientist-philosopher, Norbert Wiener, reached conclusions similar
to Odobleja’s. It is interesting to note that two individuals who worked in and came from
such diverse backgrounds and media, reached such similar conclusions within the
interval of a decade.
Out of the Romanian forerunners of cybernetics (ex: Daniel Danielopolu, Paul
Postelnicu), Stefan Odobleja is – undoubtedly – the most important. A European
recognition of his indisputable contribution to the foundation of cybernetics took place 20
years ago. At that time his paper, entitled “Diversity and Unit in Cybernetics” was of a
very successful. This paper was defended at the 4th Congress of Cybernetics and
Systems, at Amsterdam, 21-25 August 1978 by Stefan Odobleja’s emissary, engineer
Stelian Bajureanu. This was his most enthusiastic admirer. Being ill, Stefan Odobleja
could not be present that very important scientific manifestation. In Romania, doctor
Stefan Odobleja’s merits as a Romanian scientist’s at the foundation of the generalized
cybernetics were well – known at the academic level, at the same time with the
publication of two collective works. These works are: “Romanian Forerunners of
Cybernetics”, published in 1979 and “Odobleja between Ampere and Wiener”, published
in 1981. The former work has a Preface also translated into English that is signed by
Mihai Draganescu and the latter being entirely printed in English. The Romanian also
known on an international plane has dedicated themselves, with a great consideration and
competence, the work of this pioneer of cybernetics, who was Stefan Odobleja. These
important scientists and philosophers are: Constantin Noica, Mihai Draganescu,
Alexandru Surdu, Gheorghe M. Stefan, Constantin Balaceanu, Mihai Golu, Pantelimon
Golu, Victor Sahleanu, etc.
It is interesting to notice how two scientists who were, at the same time, of science and
philosophers (Stefan Odobleja and Norbert Wiener) arrived at very close conclusions in
their subjects within a decade. They lived and worked on so for off meridians, originating
from very different media. Their names are mentioned in a chronological.
STEFAN ODOBLEJA (1902 – 1978) who originated from a family of peasants in

Romania, was obliged to be a self-educated man (that is, as a self-taught person) the last
forms of the High School and the Faculty of Medicine he was able to finish only with the
financial support of the Medical-Military Institute of Bucharest (whose scholar he was).
Endowed with an uncommon capacity of work and with an astonishing spirit of
inventivity, Stefan Odobleja has dedicated the greatest part of his life to the problems of
knowledge in general, to the knowing of human nature, especially. In spite of the
vicissitudes which the unfair fate gave to him, this great scientist of Romaine (and of the
world!) left an impressive work to the posterity. This work was comprised in about
50.000 pages. The most important of these writings is “Psychologie consonantiste”. This
book which in the Princeps edition (vol.I in 1938 and vol.II in 1939) totalized almost 900
pages and included 300 figures in the text. The author considers that “this book is rather a
table of contents, an index or a dictionary of psychology, a general plane for a great
Treatise of Psychology that should contain 20-30 volumes”. This fact confirms us the
proportions of the work at whose achievement the bold personality of Stefan Odobleja
engaged himself
.
In this work Stefan Odobleja was laying the theoretical foundations of the generalized
cybernetics. It was forgotten for over 35 years, maybe also because of same difficulties
caused by the Second World War. The book was printed in French and diffused by the
famous “Librairie Maloine” from Paris The appearance of this pioneer work in the
domain of cybernetics drew the attention of the scientists through only two published
review. The first was published in a Romanian magazine (in 1939) and the second in the
well-known American magazine “Psychological Abstracts” (p.59-60), in January 1941.
S.M. Strong was signing the latter. It is also to be noticed that the author himself – Stefan
Odobleja – has diffused the prospect by which he announced the participants at the
International of Military Medicine about the appearance of this paper “Psychologie
consonantiste”. That Congress took place at Bucharest between 8-12 June 1939. At this
Congress also participated a delegation of the Military Navy of USA, lead by Dr. W.S.
Bainbridge.
The first edition in Romanian of this work of an inestimable value appeared only in 1982.
NORBERT WIENER (1894 – 1964) was born and grown up in a family of a Jewish
scientist. As he himself said this father “could speak about forty foreign languages”.
These word were cited from the second volume of his autobiography, entitled “I am
mathematician” (London, 1956). His father was a teacher of Slavonic languages and
literature at Harvard and he made he son learn classic and modern languages from a
child. Unlike the Romanian scientist, who as we have previously mentioned was obliged
to be a self-taught man, because of the financial problems all through to fight his
struggling life, the American scientist, this precocious child, who took his doctor’s
degree in philosophy, at the famous Harvard University, at his age of only 18 – he was
lucky to get teachers and mentors like Bertrand Russell, Edmund Landau and David
Hilbert. Landau, as Norbert Wiener will write later in his autobiography mentioned above
– “his spoilt child of Mathematics “originated in a family of Jewish bankers and he also
was a kind of precocious child”. And, going on with the compassion, while the cruel fate
always kept Stefan Odobleja far from the university life so important for stimulating his
interest towards the scientific knowledge and deprived him totally of the financial means
necessary to realize the most modest journey for a scientific documentation abroad (the
only one that “travelled” was his Work – and even it, not sufficiently!!!), Norbert Wiener
had – according to his own confessions – the great chance to travel the world over and to
work permanently in a favourable academic life. The American scientist published his
work that brought him the laurels of Nobel Prize – “Cybernetics or Control and
Communication in the Animal and the Machine”, Herman, Paris, 1948 – also published
in the capital of France (like Stefan Odobleja’s work!). What a coincidence! And, yet,
how much difference, at the same time: whereas Cybernetics “represents the beginning of
the material welfare which I am enjoying at present”- as Norbert Wiener has noted in his
autobiography – because “it became a scientific best-seller fact that amazed all of us, and
especially me” (see chapter 15, “Nancy…” from the above autobiography), “Psychologie
consonantiste” has not brought to its author, Stefan Odobleja, even the hope of a decent
living and over the work of the Romanian scientist there passed three and a half decade
of silence.
As, the “scientific best-seller” of the American scientist is very well know in the whole
world, we shall try to remember here same of the Romanian scientist’s ideas. This is the
first monumental work in literature in which starting from a profound study of a
particular domain (psychology) that supposes real mechanisms of a great complexity, he
comes to the generalising conclusions of a cybernetic nature. We should notice that
Odobleja was a pioneer in the “science of the XXth century”, as cybernetics was called.
For a correct understanding of our position, we want to specify that we subscribe for our
compatriot opinion, Prof. Mihai Draganescu, who, in this “Introductive study” at the
edition in Romanian of the “Psychologie consonantiste” said: “…Stefan Odobleja cannot
be considered as the founder of Cybernetics, this merit undoubtedly belongs to Norbert
Wiener, but, Stefan Odobleja is not only a forerunner of cybernetics but he also has
world priority of a generalized cybernetics idea considering as first the feed-back (closed
loop) that is, with a reverse connection, as a universal law. Out of all we know, till him
nobody has had such a vision of the general role of the feedback in nature and society.
Odobleja is the first one who tired to apply the feedback law (the law of reversibility) to
as many domains as possible, in the main, to all the domains. In this way he delimitates
himself from all the peculiar cases in which reverse connections have been revealed”.
“Psychologie consonantiste”- a title that proved not to be well chosen – is “the paper on
general methodology of the scientific knowledge, with an applicable opening in all the
domains, even in technic, a substantiation work of general cybernetics” (wrote Mihai
Golu in “Preface” at Stefan Odobleja’s book “Psihologia consonantista si cibernetica”,
Romanian writing publishing house, Craiova, 1978) and it exposing an original
conception crystallized on the basis of a comparative analysis of a large fan of scientific
knowledge – Physics, Mechanics, Medicine, Biology, Neurophysiology, Psychology.
The author’s hypothesis: on the work “Psychologie consonantiste” is that there a certain
level of approaching the reality where a series of valuable universal laws many by
defined; having, at the same time a strong operational character too, which makes that
this level distinguishes clearly from that of a Philosophical approach. Later, such a level
was characterized as being cybernetics. This author formulates a cybernetic premise of a
special importance, namely the existence of some laws common to all domains of
research which refer specially of the behaviour at the system. The presentation of the
general laws which govern the cognitive steps in any scientific domain is followed, in the
vast work of the Romanian scientist, by the presentation of the way in which the stated
principles are applied to the particular domains of scientific investigation. These domains
range from the socio-economical to the mathematical and philosophical ones.
As concerns the psychical activity, for example, Stefan Odobleja said that this develops
between entrances and exits (input and output) and that it supposes, first, memorising
operations. He made a description of the psychological functions using the general

scheme of a cybernetics system in which the organs of sense were considered as
entrances (input, which captivate the events from the environment) and the muscles were
considered as exit (output), which transfer, over the environment the reactions
determined in the nervous system by the entrance stimulants. The organs of senses
represent the entrance gate of the psyhism, they having the of translation (codification or
coding), some of them also having a selection function role. The reversibility law
(feedback) is present at the interpretation of all the domains that Stefan Odobleja
approached. Examples:
psycho-physiology: “The intellectual exercise develops the brain and its development
incites to the development of the intelligence”; psycho-pathology: “Between the cerebral
structure and the cerebral function, between the cerebral pressure and mental disorder
there is reversibility and reciprocity of determination, The lesion produces disorder and
the mental disorder produces lesion”; language: “The image evokes the spoken word; in
its turn, the spoken word evokes the image”; Sociology: “The functioning of a society
determines its structure but (the structure) influences, in its turn, upon the functioning”;
philosophy: “Any philosophy is the crop of the past experience, in its turn any
philosophy determines the experiments and behaviours in future”; Aesthetics: ” Art is the
product and the expression of the individ and society which comprises him; in is turn, art
influences the individ and the society”. The examples might continue. Stefan Odobleja’s
great merit is that he has discovered the general character of the feedback and has tried
(and succeeded, we say) to put it into evidence in the most various processes and
phenomena. The quotations above are selves evident in this respect. Supposing the
Romanian scientist’s thoughts and the scientific debates (and, may be of others, too
which we have not known by now), Norbert Wiener would have noticed later, in his
autobiography: “Other persons were doing at the same time, the same thing, in other
countries but I do not think that one of their solutions proved to be more satisfactory than
that I have given at last”. The American scientist referred definitely to the task which the
Electrotehnical section a Massachusetts Institute of Technology committed to him that is,
the task of finding a logical base for Heaviside calculation (it is about Heaviside’s work
about which Norbert Wiener wrote that it may be translated word for word into the
language of the generalized harmonious analysis). The syntagm “Other persons were
doing the same thing at the same time with other countries” is also good for the wider
frame of cybernetics, with the specification that this thing wasn’t made just
“simultaneously” and that as it also results from the above concise presentation the
solutions they reached the two scientists (Romanian an American) were similar. The two
ways of working of Odobleja and Wiener were similar and yet different. While Stefan
Odobleja was operating with the dyad “substance-energy”, Norbert Wiener has operating
with triad “substance-energy-information”, this last concept – with such a great value –
Romanian scientist missing it. Together with our compatriot Gheorghe M. Stefan we say
that “the birth certificates” given by the history to different sciences are not always
enough substantiated. Also, the history has demonstrated that an idea may possibly by
emitted by a scientific personality but, its imposing supposes a scientific community
which has to act in a strong enough institution for having a penetration, by its attitude, in
a wider social context. It is well known that Heron from Alexandria discovered the steam
engine -as an example – in the antiquity, but it was indispensable only when it appeared
in the full industrial revolution in England. The same happened with Cybernetics, too.
to enjoy any scientific community, a strong enough institution and a favourable social
context, as well.
Our paper does not put the problem in the terms of the priority because a priority is
anytime disputed by supplementary investigations or by a new way of approaching the
problem. The Romanian scientist’s contribution to the foundation of Cybernetics must be
defined by its referring to the concept of participation and this thing is indisputable.
Therefore, we consider that such a wide-world Congress at which we participate must
also register, among others, the contributions of a world importance in the vast domain of
human knowledge brought in by the Romanian scientist, Stefan Odobleja, who proved
himself so confident in man’s powers to create, in a very near future, what he has called
“the thinking machine” (that is, the artificial intelligence) which – he was convinced –
would lead to a considerable increase of the high efficiency of thinking, whose
productivity and efficiency will be centupled”.
References
Odobleja, Stefan. (1938-1939). Psychologie consonantiste. Librairie Maloine, Paris
Odobleja, Stefan. (1978). Psihologia consonantista si cibernetica. Editura “Scrisul
romanesc”, Craiova.
Odobleja between Ampère and Wiener. ( 1981). Editura Academiei Romane, Bucuresti.
Odobleja, Stefan .(1982). Psihologia consonantista. Editura stiintifica si Enciclopedica,
Bucuresti.
Odobleja, Stefan. (1984). Introducere in logica rezonantei. Editura “Scrisul romanesc”,
Craiova.
Precursori romani ai ciberneticii .(1979). Editura Academiei Romane, Bucuresti.
Wiener, Norbert .(1972). Sunt matematician. Editura Politica, Bucuresti.
Wiener, Norbert .(1966). Cibernetica sau stiinta comenzii si conducerii la fiinte si masini.
Editura stiintifica, Bucuresti.Odobleja, Stefan. (1938-1939). Psychologie consonantiste.
Librairie Maloine, Paris
Odobleja, Stefan. (1978). Psihologia consonantista si cibernetica. Editura “Scrisul
romanesc”,
9. Parteneri
PARTENERI
Home Parteneri
Motto:“The Art of Creation is a Global Art: The Art of Thinking” Ștefan Odobleja
(1902-1978).
“Thanks to the psycho-physical reversibility, we can materialize the act of creation.
Undoubtedly, the inventive machine has not yet been created, but we can see its creation
soon.” Stefan Odobleja, “Consonant Psychology”, Paris 1938-1939
Academia Română: “Dacă prestigiul oricărei instituţii este dat de calitatea celor
care fac parte din ea, atunci acest adevăr este valabil mai mult ca oriunde în cazul
Academiei Române, care, de la înfiinţare şi până în prezent, a numărat printre
membrii ei ilustre personalităţi ale ştiinţelor, literelor şi artelor, între care: … Ștefan
Odobleja, descoperitorul
ciberneticii“, https://acad.ro/academia2002/acadrom/pag_ist_mem.htm
 Academia Română – https://acad.ro/

 Academia Oamenilor de Știință din România – http://www.aosr.ro/
 Primăria Drobeta-Turnu Severin – https://primariadrobeta.ro/
 Arhivele Naționale Mehedinți – http://arhivelenationale.ro/site/directii-
judetene/mehedinti/
 Universitatea din București (ROINFO – Istoria informaticii românești) –
http://c3.cniv.ro/?q=2018/iir
 Spitalul Clinic de Urgență Militar “dr. Ștefan Odobleja” –
http://www.smucraiova.ro/index241t.html
 Colegiul “Ștefan Odobleja” Craiova – http://www.stefanodoblejacraiova.ro/
 Colegiul Național Pedagogic “Ștefan Odobleja” Drobeta-Turnu Severin –
http://cnpstefanodobleja.ro/
 Liceul Teoretic „Ștefan Odobleja” București –
https://www.liceulstefanodobleja.ro/
 Advanced Technology Systems Târgoviște, Advanced Technology Systems
 Episcopia Severinului şi Strehaiei – https://www.episcopiaseverinului.ro/
 Direcția Silvică Mehedinți – https://drobeta.rosilva.ro/
10. Presă
PRESĂ & FEEDBACK
Home Presă & Feedback
 Ştefan Odobleja – precursor mondial al ciberneticii, Studioul: Radio România

Reşiţa, Realizator: Sebastian
Dragomir, http://www.eualegromania.ro/2015/11/19/stefan-odobleja-precursor-
mondial-al-ciberneticii/
 “Graţie reversibilităţii psiho-fizice, noi putem să materializăm actul creaţiei.
Fără îndoială, maşina de inventat încă nu a fost creată, dar noi putem
întrevedea crearea ei pe curând.” Ștefan Odobleja, “Psihologia consonantistă” ,
1938-1978.
Prof. Cornelia Cucu, Ştefan Odobleja – inventatorul ciberneticii, 2019, https://e-

pedia.ro/2019/03/18/stefan-odobleja-inventatorul-ciberneticii/
“Cibernetica este teoria controlului prin retroacţiune. Termenul s-a răspândit mai ales
în legătură cu sistemele digitale, dar domeniul este mult mai larg: cibernetica se ocupă
de modul în care un sistem (digital, mecanic, electric, biologic etc.) prelucrează
informaţiile şi reacţionează la acestea; tot cibernetica se interesează de modul în care
sistemele se modifică sau permit modificări pentru a-şi optimiza acţiunile. Medicul
Ştefan Odobleja, creatorul psihociberneticii şi părintele ciberneticii generalizate,
publica în 1929 studiul “Metoda de transonanţă toracică” în care enunţa pentru prima
oară legea reversibilităţii. Odată cu participarea sa la Congresul Internaţional de
Medicină Militară din Bucureşti (1937), anunţa apariţia operei sale capitale “Psihologia
consonatistă”, lucrare prin care face publică prima variantă a concepţiei cibernetice
generalizate şi demonstrează caracterul multi şi interdisciplinar al acesteia. Modelul
cibernetic, pornind de la observaţii, intuiţie şi raţiune, creat de Odobleja în
perioada1938 – 1939, dar vehiculat zece ani mai târziu în literatura americană şi apoi în
cea europeană, a fost utilizat şi aplicat într-o varietate de domenii. Începând din anul
1972, Ştefan Odobleja şi-a subordonat studiile teoriei conform căreia originea
ciberneticii se află în psihologie “ .
 Ştefan Odobleja, https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_Odobleja

 Ştefan Odobleja, https://en.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_Odobleja
 Dr.ȘTEFAN ODOBLEJA, INVENTATORUL CIBERNETICII!, 11 oct. 2019

(+video), https://francisc.org/dr-stefan-odoblejainventatorul-ciberneticii/
 Daniela Șontică, Ştefan Odobleja, românul care a pus bazele ciberneticii,
2018, https://leviathan.ro/stefan-odobleja-romanul-care-a-pus-bazele-ciberneticii-
de-daniela-sontica/
 Ștefan Odobleja, inventatorul ciberneticii, 2015, https://hotnights.ro/stefan-
odobleja-inventatorul-ciberneticii-art7322
 Ștefan Odobleja, inventatorul ciberneticii (imagini +
video), https://electrokits.ro/articole-c-39/stefan-odobleja-parintele-ciberneticii-p-
565.html
 A fost elaborat site-ul Fundației „Ștefan Odobleja” Drobeta-Turnu
Severin, http://c3.cniv.ro/?q=2020/site-so
 www.edumanager.ro, https://www.edumanager.ro/a-fost-elaborat-site-ul-fundatiei-
stefan-odobleja-drobeta-turnu-severin/
 Proiectul ROINFO – Pionierii informaticii românești, Dezvoltarea Computing
IT/Informatică în România: Etape, ianuarie
2020, http://www.c3.cniv.ro/?q=2020/pionieri-ro
 Marin Vlada, Priorități în Cibernetică, Informatică și Inteligența Artificială, ianuarie
2020, http://www.c3.cniv.ro/?q=2020/prioritati
 Simpozionul Naţional „Educație și formare pentru societatea digitală” la Colegiul
„Ştefan Odobleja” din Craiova, noiembrie 2019, http://c3.cniv.ro/?q=2019/craiova
 Congresul cu participare internațională: ȘTEFAN ODOBLEJA – 80 de ani de la
apariția volumelor “Psihologia Consonantistă” –
http://c3.cniv.ro/?q=2019/odobleja-2019
 https://www.edumanager.ro/congresul-cu-participare-internationala-stefan-
odobleja-80-de-ani-de-la-aparitia-volumelor-psihologia-consonantista/
 https://www.edumanager.ro/simpozionul-national-educatie-si-formare-pentru-
societatea-digitala-la-colegiul-stefan-odobleja-din-craiova/
 https://www.gazetanord-vest.ro/2019/10/conferinta-nationala-de-invatamant-
virtual-cniv-60-de-ani-de-informatica-romaneasca-istoria-informaticii-romanesti-
descrisa-de-cei-care-au-trait-o/
 Mihai Andrei, Interviu Stefan Odobleja jr., ROMANIA
CURTURAL, https://culturaromana.ro/stefan-odobleja-fondatorul-ciberneticii/
 Ion Jianu, “80 de ani de la apariția Psihologiei consonantiste a lui Odobleja”, 10
octombrie 2018, https://www.gds.ro/
 Octavian Dobrisan, Simpozionul Internațional „Ștefan Odobleja”, la Drobeta Turnu
Severin, Radio România Oltenia, 2018 – http://www.radiooltenia.ro/simpozionul-
international-stefan-odobleja-la-drobeta-turnu-severin/
 Pr. Cosmin-Eftimie Necşoiu, Simpozionul Internațional „Ștefan Odobleja”,
2018, https://www.episcopiaseverinului.ro/social/comunicatii-media/stiri/arhiva-
stiri/stiri/simpozionul-international-stefan-odobleja.html
 Alexandra Georgescu, Revolta lui Ştefan Odobleja, părintele nerecunoscut al
ciberneticii: „Truda mea de-o viaţă este pusă la stâlpul infamiei şi scuipată de tot
felul de nătărăi“, 21 mai 2018, https://adevarul.ro/locale/turnu-severin/revolta-
Stefan-odobleja-parintele-nerecunoscut-ciberneticii-truda-de-o-viata-pusa-stalpul-
infamiei-scuipata-felul-natarai-1_5b015605df52022f7533d9da/index.html
 Eugenia Mitrache, Povestea unui interviu. Savantul Ștefan Odobleja: “Truda mea
de-o viață este pusă la stâlpul infamiei și scuipată de tot felul de nătărăi”, 29 mai
2018, https://mehedinti.psnews.ro/povestea-unui-interviu-savantul-stefan-odobleja-
truda-mea-de-o-viata-este-pusa-la-stalpul-infamiei-si-scuipata-de-tot-felul-de-
natarai-207757/
 Prof. dr. RĂŢOI TUDOR, SIMPOZIONUL INTERNAȚIONAL „ȘTEFAN
ODOBLEJA – ETERNITATE LA TIMPUL PREZENT“. DROBETA-TURNU
SEVERIN – 13 OCTOMBRIE 2018, https://limbaromana.org/revista/simpozionul-
international-stefan-odobleja-eternitate-la-timpul-prezent-drobeta-turnu-severin-13-
octombrie-2018/,
 Prof. dr. RĂŢOI TUDOR, UN NOU VOLUM DE CORESPONDENȚĂ DR.
ȘTEFAN ODOBLEJA, 2018, https://limbaromana.org/revista/un-nou-volum-de-
corespondenta-dr-stefan-odobleja/
 Prof. dr. RĂŢOI TUDOR, ”ȘTEFAN ODOBLEJA – ETERNITATE LA TIMPUL
PREZENT“, Simpozion internațional, Ediția a VI-a, Drobeta – Turnu Severin, 20-
21 octombrie 2017, https://limbaromana.org/revista/%e2%80%9d%c8%99tefan-
odobleja-%e2%80%93-eternitate-la-timpul-prezent%e2%80%9c/
 Prof. dr. RĂŢOI TUDOR, CAZUL ODOBLEJA – ASPECTE ALE
DEMERSURILOR SAVANTULUI PENTRU RECUNOAȘTEREA
CONTRIBUȚIEI SALE ÎN FUNDAMENTAREA CIBERNETICII CA ȘTIINȚĂ,
2017, https://limbaromana.org/revista/cazul-odobleja-aspecte-ale-demersurilor-
savantului-pentru-recunoa%c8%99terea-contribu%c8%9biei-sale-in-
fundamentarea-ciberneticii-ca-%c8%99tiin%c8%9b%c4%83/
 Prof. dr. RĂŢOI TUDOR, FONDUL ARHIVISTIC PERSONAL DR. ŞTEFAN
ODOBLEJA DE LA ARHIVELE NAŢIONALE MEHEDINŢI,
2017, https://limbaromana.org/revista/fondul-arhivistic-personal-dr-stefan-odobleja-
de-la-arhivele-nationale-mehedinti-2/
 Prof. dr. RĂŢOI TUDOR, FONDUL ARHIVISTIC PERSONAL DR. ȘTEFAN
ODOBLEJA DE LA ARHIVELE NAȚIONALE MEHEDINȚI,
2017, https://limbaromana.org/revista/fondul-arhivistic-personal-dr-stefan-odobleja-
de-la-arhivele-nationale-mehedinti/
 Ion Jianu, A IV-a ediţie a Simpozionului Internaţional „Ştefan Odobleja – Eternitate
la timpul prezent” va avea loc în perioada 11-12 iulie, la Drobeta Turnu Severin, la
Colegiul Naţional „Traian”, Gazeta de Sud,
2015, https://www.gds.ro/Local/Mehedinti/2015-07-09/simpozionul-international-
stefan-odobleja-eternitate-la-timpul-prezent-la-severin/
 Marian Nencescu, Ștefan Odobleja și „legile reversibilității”, Curtea de la Argeș,
anul VI, nr. 12 (61), decembrie 2015,
http://www.curteadelaarges.ro/arhiva/VI_12_61/VI_12_61.pdf
 Mihaela – Ștefania Puțeanu, Revista EduSoft Bacău, 2016 –
https://www.edusoft.ro/stefan-odobleja-precursorul-ciberneticii/
 Corina Macavei, „Eternitate prin sculptură” – artistul plastic Adrian Curcan,
2013, https://www.mhalert.ro/simpozion-national-dedicat-savantului-stefan-
odobleja/
 SIMPOZIONUL STEFAN ODOBLEJA – I , 26 OCTOMBRIE 2013, Video
2013, https://www.youtube.com/watch?v=oWDWUpTwAbw
 Ștefan Odobleja, http://www.itc-cluj.ro/capatana/valori/Portrete/odobleja.htm

 Ștefan Odobleja – povestea românului sărac care a pus bazele unei noi științe,
2012, https://stirileprotv.ro/techschool/stefan-odobleja-povestea-romanului-sarac-
care-a-pus-bazele-unei-noi-stiinte.htm
 Irina Munteanu (30 iulie 2009). „O idee apărută zece ani prea devreme”. Jurnalul
Național, https://jurnalul.antena3.ro/stire-redescoperirea-romaniei/o-idee-aparuta-
cu-zece-ani-prea-devreme-516227.html
 Wobbe Vegter. „Ștefan Obobleja”. Cyber Philately
Articles, http://wvegter.hivemind.net/abacus/CyberHeroes/Odobleja.htm
 Ştefan Odobleja, inventatorul ciberneticii, https://www.giz.ro/stiinta/stefan-
odobleja-inventatorul-ciberneticii-43826/
 Ştefan Odobleja, inventatorul ciberneticii, http://www.cunoastelumea.ro/stefan-
odobleja-inventatorul-ciberneticii/
 Ştefan Lăpădat, “Ştefan Odobleja, întemeietorul ciberneticii teoretice generalizate”,
DEZBATERI PARLAMENTARE, Şedinţa Camerei Deputaţilor din 7 octombrie
2003, http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=5543&idm=1,41&idl=1
11. Contact
CONTACT
Home Contact
Academia Română: “Dacă prestigiul oricărei instituţii este dat de calitatea celor
care fac parte din ea, atunci acest adevăr este valabil mai mult ca oriunde în cazul
Academiei Române, care, de la înfiinţare şi până în prezent, a numărat printre
membrii ei ilustre personalităţi ale ştiinţelor, literelor şi artelor, între care: … Ștefan
Odobleja, descoperitorul
ciberneticii“, https://acad.ro/academia2002/acadrom/pag_ist_mem.htm
Date de contact
Asociația: Fundația “Ștefan Odobleja”, înregistrare (cod unic 11614880) din data de 31
martie 1999
 Președinte: Ing. Ștefan Odobleja jr., fiul savantului
 Vicepreședinte: Av. Natalia Odobleja
 Adresă: Str. Ștefan Odobleja Nr. 72, Drobeta-Turnu Severin, jud. Mehedinți
 Web: https://odobleja.ro
 E-mail: stefanodobleja.fundatia[at]gmail.com [adresă pentru a trimite mesaje]
© 2020 Acest site este conceput/actualizat de conf. dr. Marin Vlada – membru titular
CRIFST (Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii), Academia
Română, cu suport design oferit de către Advanced Technology Systems și administrat
de Fundația “Ștefan Odobleja” Drobeta-Turnu Severin, România. Toate drepturile
rezervate.
12. Bibliotecă digitală cu opera lui Ștefan

Odobleja
Fundația „Ștefan Odobleja”, înființată și coordonată de către ing. Ștefan Odobleja
jr.-fiul savantului, are meritul incontestabil de a menține mereu vie, în actualitatea
științifică și culturală a României, dar și pe plan internațional, personalitatea complexă,
puternic iradiantă, a părintelui ciberneticii generalizate, dr. Ștefan Odobleja, membru
post-mortem al Academiei Române, precursor al Inteligenței Artificiale și al Informaticii.
Recent, după elaborarea site-ului Ștefan Odobleja (https://odobleja.ro/), au fost

stocate on-line majoritatea lucrărilor lui Ștefan Odobleja, cele mai importante fiind cele
două volume „Psychologie consonantiste”, Libraire Maloine, Paris (1938-1939),
Psihologia consonantistă și cibernetica, Editura Scrisul Românesc, Craiova (1978),
„Psihologia Consonantistă”, Editura Științifică și enciclopedică, București (1982)
„Cybernetique generale. Psychologie consonantiste. Sciences des sciences” ( 1938-1983),
Editions Nagard-Montreal-Paris-Lugoj-Roma-Pelham New York și „Fonoscopia. O nouă
metodă de explorare clinică”, Ed. Universitaria Craiova(2012). De asemenea, pentru
comparația ciberneticii lui Odobleja (psihologia consonantistă) cu cibernetica lui Wiener,
a fost iclusă și cartea fundamentală Norbert Wiener, “Cibernetica sau știința comenzii și
comunicării la ființe și mașini”, Ed. științifică, București, 1966.
REF.: http://c3.cniv.ro/?q=2020/odobleja-0
Bibliotecă digitală cu opera lui Ștefan Odobleja
Dr. Ștefan Odobleja, părintele ciberneticii generalizate ("science des sciences"),

precursor al Inteligenței Artificiale și al Informaticii
 Dr. Stefan Odobleja, Psychologie consonantiste, vol. I, Libraire Maloine, Paris,

1938, pag. 1-500
 Dr. Stefan Odobleja, Psychologie consonantiste, vol. II, Libraire Maloine, Paris,
1939, pag. 501-885
https://www.scribd.com/document/472087793/Psychologie-consonantiste-vol-...
https://www.scribd.com/document/472088392/Psychologie-consonantiste-vol-...
 Constantin Drăgan, Paul Postelnicu, Ștefan Odobleja, Cybernetique generale.

Psychologie consonantiste. Sciences des sciences. 1938-1983, Editions Nagard-
Montreal-Paris-Lugoj-Roma-Pelham New York (Ediția 1983 în limba franceză,
după ediția din anul 1938-1939, sub îngrijirea prof. dr. Constantin Drăgan și prof.
dr. ing. Paul Postelnicu), 877 pag.
https://www.scribd.com/document/471965591/Stefan-Odobleja-Cybernetique-g...
https://www.scribd.com/document/471968636/p-441-640-pdf
 Ștefan Odobleja, Psihologia Consonantistă - Partea I, Editura Științifică și

enciclopedică, București, 1982
https://www.scribd.com/document/471778997/Psihologia-Consonantista-Partea-I
 Ștefan Odobleja, Psihologia Consonantistă - Partea II, Editura Științifică și
enciclopedică, București, 1982
https://www.scribd.com/document/471779512/Psihologia-Consonantista-Parte...
 Ștefan Odobleja jr., Ștefan Odobleja – Reconstituiri, 2018
https://ro.scribd.com/document/468471304/2018-Reconstituiri-Stefan-Odobleja
 Tudor Rățoi, Ștefan Odobleja - Corespondența, Vol I, 2018
 Tudor Rățoi, Ștefan Odobleja - Corespondența, Vol II, 2018
https://ro.scribd.com/document/468474043/2018-Corespondenta-Odobleja-Vol-I
 Ing. Ștefan Odobleja jr., Destinul unui vizionar - Ștefan Odobleja, 2017
https://www.scribd.com/document/468470146/Destinul-unui-Vizionar-dr-%C8%...
 Nicolae POPESCU, 2016 Ștefan Odobleja , Psihosomatică consonantistă.
Contribuția doctorului Ștefan Odobleja adusă conceptului de psihosomaticăEdiția
a II-a completată și adăugită (în limba română), Editura Unuiversitaria, Craiova,
2016
https://ro.scribd.com/document/469099152/%C8%98tefan-Odobleja-
Psihosomat...
 Nicolae Popescu and Grigore-Alexandru Popescu, Consonantist
Psychosomatics, Contribution of doctor Stefan Odobleja to the concept of
psychosomatic, LAP LAMBERT Academic Publishing, 2015
https://ro.scribd.com/document/469099733/CONSONANTIST-
PSYCHOSOMATICS
 Dr. Ștefan Odobleja, Fonoscopia. O nouă metodă de explorare clinică, Ed.
Universitaria Craiova, 2012 (ed. în limba română de Ștefan Odobleja jr.,
traducere – Aurelia-Felicia Cotoroianu, coord.- N. Popescu, D. Pleniceanu)
https://www.scribd.com/document/472094291/%C8%98tefan-Odobleja-
Fonoscopi...
 Centenar Ștefan Odobleja, O viață, un destin, Editura Radical, 2002
https://ro.scribd.com/document/468559971/2002-Centenar-%C8%98tefan-
Odobleja
 Constantin Negreanu, Dr. Ștefan Odobleja - Pagini inedite, Editura Scrisul
românesc, Craiova, 1986
https://www.slideshare.net/MarinVlada2/stefan-odobleja-pagini-inedite
 1982 – Cybernetics Academy Odobleja
https://ro.scribd.com/document/468541854/1982-Cybernetics-Academy-Odobleja
 Norbert Wiener, Cibernetica sau știința comenzii și comunicării la ființe și mașini,
https://www.slideshare.net/MarinVlada2/1966-wiener-cibernetica-vs-st-odo...
CUPRINS
PREFAȚĂ
Academia Română - CRIFST anunță realizarea site-ului “Ștefan Odobleja” 7
1. Argumente privind proiectul de elaborare a site-ului Fundației “Ștefan Odobleja” 10
2. Structură și meniu de categorii 14
3. Submeniul Ștefan Odobleja 16
4. Fundația 144
5. Evenimente 167
6. Conferințe 169
7. Domenii 183
8. Proiecte & Cercetare 257
9. Parteneri 267
10. Presă 268
11. Contact 272
12. Bibliotecă digitală cu opera lui Ștefan Odobleja 273

Site-Ul Dr. Ștefan Odobleja, Https://odobleja - Ro

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Site-Ul Dr. Ștefan Odobleja, Https://odobleja - Ro

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SITE-UL DR.

ȘTEFAN ODOBLEJA, Bucureşti: Publicitaria, 2020

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Bucureşti: Publicitaria, 2020

I. Odobleja, Ștefan jr.

Editura: Publicitaria, 2020

Tipar: Daniel Parpalea

Ing. Ștefan Odobleja jr., Conf. univ. dr. Marin Vlada

SITE-UL DR. ȘTEFAN ODOBLEJA

Editura Publicitaria - 2020

Fundația „Ștefan Odobleja” din Drobeta-Turnu Severin a fost înființată în anul

Cu adâncă recunoștință față de întreaga viață a tatălui său – membru post-

“Odobleja milita pentru modelarea comportamentelor organismului uman pentru a

“Dacă numai matematicienii au stilul prezentării lucrărilor științifice prin precizare de

Ing. Ștefan Odobleja jr., președintele Fundației „Ștefan

Conf. univ. dr. Marin Vlada, membru titular CRIFST, Academia

29 iulie 2020 - EVENIMENT

Divizia de Istoria Ştiinţei a CRIFST anunță realizarea site-ului

In memoriam: Ștefan Odobleja

Cu adâncă recunoștință față de întreaga viață a tatălui său – membru post-mortem al

propus: să publice integral opera savantului; să organizeze dezbateri, simpozioane,

“Dacă numai matematicienii au stilul prezentării lucrărilor științifice prin precizare de

1. Argumente privind proiectul de elaborare

ACADEMIA ROMÂNĂ – SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI

“Ștefan Odobleja – membru post-mortem, 13 noiembrie 1990. Prin lucrarea Psihologia

odoblejiană, socio-psihologie, literatură etc;

 Fundația „Ștefan Odobleja”, înființată și coordonată cu pricepere și

elevată, a numeroase Simpozioane științifice naționale și internaționale,

Anul 2019 – Dr. Ștefan Odobleja inclus în Istoria informaticii românești

Astăzi, se știe că, cu 10 ani înainte de cartea

Ca urmare a studiilor și cercetărilor în cadrul proiectului ROINFO, s-a elaborat o definiție

2. Structură și meniu de categorii

Pagina principală (Home)

Home | Ștefan Odobleja | Fundația | Evenimente | Conferințe | Domenii | Proiecte &

Ștefan Odobleja Fundația Evenimente

 Biografia  Mesajul  Știri

Conferințe Domenii Proiecte & Cercetare

 Obiective CISO  Cibernetică& Feedback  Știri

3. Submeniul Ștefan Odobleja

Dr. Ștefan Odobleja (13.10.1902 – 4.09.1978), medic militar, inventatorul

COPILĂRIA. PRIMII ANI ÎN SATUL NATAL

 Părinții (Maria și Ștefan Odobleja) au fost

Copilăria am petrecut-o ca la țară: desculț, în cămașă și izmene, încins cu brăciri. Nu m-

STUDII PRIMARE, MEDII ȘI MEDICALE

de franceză și a suplinit profesorul de geografie Chiricu, un excepțional profesor,

MEDIC DE REGIMENT, ACTIVITATEA ȘTIINȚIFICĂ, RĂZBOIUL

 Ca medic militar (o perioadă de 18 ani în armată),

toracică” în care formulează așa-numita lege a reversibilității-feedback

 Termenul de fonoscopie a fost introdus de dr. Ștefan Odobleja, de aceea acesta

odată cu progresul tehnologiilor, prin introducerea instrumentelor de precizie

pentru citit”. A repetat experienţa şi în lunile următoare, după participarea la

30 DE ANI RETRAS ÎN SATUL NATAL-CONTINUĂ SĂ STUDIEZE, SĂ

 După ce se îndrăgostește de o femeie (din Cluj) – cu care a avut 3 copii (1947-

După anul 1971 – participarea la Cenaclul literar, Casa de cultură Drobeta –

Este înțeles și ajutat de scriitori și

“A revenit târziu în bătălia cu destinul.

Sursa: ILEANA ROMAN, FEED-BACK SENTIMENTAL, text preluat din cartea

DUPĂ ANUL 1972, LUPTA PENTRU RECUNOAȘTEREA MERITELOR

 După război, dorind să se consacre activității de cercetare, se retrage din armată

CONCLUZII GENERALE ALE OPERELOR “PSYCHOLOGIE

“Logica este o aplicație a psihologiei, de aceea un Tratat de psihologie ar trebui

 Rațiunea de a fi a capitolelor “Știință”, “Științele fizico-chimice”, “Științele

ANUL 1978, ANUL DISPARIȚIEI MARELUI SAVANT DR. ȘTEFAN