De Ja aparitia lor in literatura de specialitate, modelele Hi gi trivdimensionale cu diferente finite descrise de Trescott C19752, Trescott si Larson C1976) si Trescott, Pinder si larson C1976 au fost aplicate extensiv in simlarea curgerid acviferelor subterane. Conceptele de bara vehiculate de aceste madele au fost implementate in modelul prezentat in aceasta lucrare. Obiectivele fundamentale tn elaborarea ace: rou model au fost acelea de a produce un program pe microcalculater care s& poat& fi user mocificat, simplu de exploatat si intretinut, portabll pe o familie larga de c alculatoare cu adaptari minime si relativ eficient din punct de vedere al memoriei si timpului calculator ytilizate. Lucrarea de fajA prezinta modelul matematic care face obiectul programului pe =~ microcaleulator. — Urmatearele rapoarte vor prezanta medulele grupate pe functiuni ale programilui. lectivul de realizare este indatorat colectivului catedrei de Inginerie GeolagicA de la Facultatea de Geologie-Geofizica a Universitatii din Bucuresti precum si domnului dreing. Marius Albu de la Regia Autenoma a Apelor Minerale pentru sprijinul acordat realizarii acestui proiect.Deduceres acuatiel cu oi Hodelul matematic ed Miscarea tridimensionala a apei subterane cu densitate constanta prin pamint poros se poate descrie prin ecuabia cu derivate partiale en ay fee er) on = BE unde Koo Kyy 4K, Sint valori ale conductivitatii hidraulice dewa lungul axelor de coorde te x,y,z care sint presupuse a fi paralele cu axele majore ale conductivitatii hidraulice (Lt A este cota piezometrica (L); W este fluxul volumetric pe unitatea de volum $i reprezinta cresterea ¢i/sau scaderea apei (t"); S, este capacitatea de inmayazinare specifica 4 materialului poros(L* este timpul ce). Pentru deducerea ecuatiei (1) se poate consulta de exenptu Rushton $i Redshaw ¢1070>, Tn general, Sy Kor Kysi Kp ppot fi functii de spabiu (Sy s0e9.0, Kae Ke tediad, ote.) sf # poate #1 functie de Spaviu si timp = nye. O)ecualia (1) deserie flu apes subterane in conditii de nestationaritate intr-un medi conetivitalii hidraulice stnt pareieie cu directiile de coordanate, Eenatia (1), tmpreunt cu canditiile inigiate si pe subteran. 0 solutie a ecuatiei (1), in sens analitic, este oexpresie algabrica data de ROe.y,2,t) astfel incit, Inlocuind abia (1), spabiul si timpul in ecu derivatele lui Ain rapert cu A CU conditiile initiale si pe frontiera sint aceasta impre satisfacute. Di ributia clmpului piezometric mascara atit energia Fluxului clt $i velumul apei Inmagazinate si poate fi folosita pentru caiculul directiiler si vitezelor de deplasare. Cu exceptia sistemelor foarte simple, rareori se pot obbine solutii analitice ale ecuatiei (1), asa inctt trebuie Folosite diverse metode numerice care sa ofere solutii aproximative. 0 astfel de abordare este metoda diferentelor finite In care sistemul continuu descris de ecuatia (1) Anlecuit de o multime finita de puncte discrete in spabiu si timp, $i derivatele partiale sint inlocuite cu termeni calcula}i de diferenta valorilor ctmpului piezometric in aceste puncte. Procesul conduce la sisteme liniare algebrice de wcuatii cu diferente; solutiile acestora sint valori ale clmpului piezometric si timpi specificati. Diferentele finite corespunz&toare ecuajiei (1) pot fi obtinute aplicind regulile caleulului cu diferente; cu toate acestea, In prezentarea de fala se foloseste 0 abordere tratarea matematica si de alternativa cu scepul de a simpliFil a explica precedeul de calcul In termeni familiari conceptelor Fizice privind sistemul acvifer. Figura 1 prezinté o discretizare spajialA a unui sistem acvifer cu o retea de blocuri, numite celule, identificabile prin linii, coloane si straturi. Se va folosi un sistem de indict i,jk. Pentru un sistem avind “nlin" linii, “neol" coloane $i “nstr" straturi, i este indicele de linie, i ae neol; sik este indicele de stra’ -synling j este indicele de coloana, ij = 1, k= L.2,e.ynstr. De exemplu in Figura 1 eaeColoane (J) | Straturi (K) Legenda - Prontier& acvifer * Celula activa ° Celula pasiva (inactiva) Dimensiunea celulei de-a lungul liniei. Indicele J Ay indic& numérul coloanei, Dimensiunea celulei de-a lungul coloanei. Indicele I Aes indicd numéirul liniei. E y, Dimensiunea celulei de~a lungul verticalei. Indicele aNe K indicé numérul stratului, Figura 1 - Sistem acvifer discretizat.5, neol a #acut presupuneraa ca este prezentat un sistem cu niin 9 si nstr = 5. La formilarea ecuabillor modelulud straturile corespund tn general intervalelor sau unitatilor geohidrologice orizontale. Astfel, in termenii coordonatelor carteziene ind: decarece conventia facuta in acest model este de a mumara ole ok reprezinta pozitia pe verticala 25 gkraturile de sus In jos, o crestere a indicelui k corespunde unei descresteri in indltime. Analog, liniile sint considerate paralele cu axa x, astfel cA o crestere a indicelui de Linie 4 jar celoanle sink corespunde unei descresteri pentru considerate paralele cu axa y, Incit 0 crestere a indicelui da coloand j corespunde unei cresteri in x. Aceste conventii au fost luate In considerare in reprezentarea figurii 1; cu toate acestea aplicaliile acestui model necesits doar acele linii $i coloane care se intersecteaza cu directiile ortogonale din Cazul straturilor, si nu necesité desemnarea axelor de coordonate pentru x, y si Conform conventiilor folosite in figura 1, lungimea Celulelor indirectia linied, pe o anumita coloana j, se noteaza cu Ar. labimea celulelor in directia coloanelor pe linia i se noteazé cu Ac, iar grosimea unei celule dintr~un anumit strat se noteazs cu 4,, Astfel, @ celula cu coordanatele (i, i,k) (48,5) are volumul dat de ar, dc, Av). In fiecare celula se considera un punct “nod”, in care este calculata cota piezometrica. Tn figura 2 sint prezentate In caz bidimensional, dows modalitali de definire a configuratiei celulelor in raport cu pozitia nodurilor si anume cea a blocurflor centrate gi cea a punctelor centrate. In ambele cazuri, sistemul acvifer este partitionat de un caroias ortogonal. In cazul blocurilor centrate celutele sint delimitate de liniile caroiajului iar nodurile stint determinate de centrul eelulelor. In cazul punetelor centrate, nodurile stnt determinate de intersectia © liniilor ortogonale ale. farciajului iar celulele sint determinate de mediatoarele segmentelor formate de noduri vecine. Tn ambele cazuri distanta tp aeRetea cu noduri centrate Legenda © Noduri. —— linii de retea Prontiere de celule pentru noduri centrate Celule asociate nodurilor selectate Figura 2 - Retele cu blocuri centrate gi noduri centrate, Sigeeintre noduri este astfel aleas4 ca proprietatile hidraulice ale sistemului s& Fie In general uniferme in interiorul uned celule, Ecuatiile cu diferente finite din paragraful urmator ramin adevarate In ambele cazuriz cu toate acestea, in modelarea de fabA este folosit doar cazul blocurilor centrate. In ecuatia (1), cimpul piezometric h este o funchie de timp si pabiu, astfel in in formularea diferentelor finite este necesara 31 distretizarea timpului. Obtinerea ecuatiei fluxului apei subterane in forma diferentelor finite rezulta din aplicarea ecuatiei de continuitate : suma tuturor fluxurilor care intra si ies dintr-o celula trebuie sa fie egala cu variatia cantitatii de Inmagazinare a celulei. In ipoteza ca densitatea apei subterane este constanta, ecuatia de continuitate care exprima echilibrul de flux a unei celule este (2) S a= unde n ay = @ este mirimea Fluxului de intrare Intr-o celula (Le); ~ SS este capacitatea de inmagazinare specificA pentru cazul diferentelor finite; definitia sa este echivalenta cu cea a lui S, din ecuatia (1), adic& reprezinta volumil de apé care poate i injectat In unitatea de volum a acviferului pentru a produce © variatie de o unitate a cotei piezometrice (L's AY este volumul celulei «Ls ~ Sh este variatia cotei piezometrice tntr-un interval de timp at. Yermenul din partea dreapka este echivalent cu volumul de jatie a apa Lamagazinat intr-un interval de-timp At, dind o v,cotei piezometrice da. Ecualia (2) este exprimata In termeni de flux de intrare si de acumulari, Fluxul de iesire gi pierderile sint reprezentate ca fluxuri de intrare negative, respectiv acumulari negative. Th Figura 3 este presentats 2 celula i,j,k $i sase celule acvifere adiacente ddd sks 4d ipke iy ae Ay ahyke i,jek-ty iss,k+1.Pentru a simplifica expunerea, Fluxurile stnt considerate positive daca intra in celula iyJ,ki iar semnul Minus Incorporat in mod usual tn legea lui Darcy este omis la toli termenii. Cu aceste conventii, flwul de intrare in celula i,i,k pe directia liniei de la celula i,j-1,k (Figura 4), este dat de legea lui Darcey ca + 3) san 7 ian Me My incare + Aj, este cota piezometrica tn noduh i,igk $i este cota din nodul i, j-t.ky q este debitul Fluxuiui prin fata de separatie intre Bijrtce sk i celulete i,isk si a,int,k «Leys @ conductivitatea hidraulick de-a lungul linied dintre nodurile dyisk $i a,gedyk (Lt Ac, Au este suprafata fetei celulei normale pe directia Linieis ar, este distanta dintre nodurile i,j,k $i i,i-tyk (Li. Desi prezentarea este fAcuta prin exprimarea fluxului intr-o celulA centrala, poate interpreta eronak indicele 4/2 din ecuatia (3) ca fiind asociat unui punet dintre grabs termenul KR... , al ecuatiei (3) este conductivitatea hidraulicA a intregii regiuni dintre noduri, noduri. Mai a calculata in mod normal ca medie armonicA in sensul descris de a fluxul exact Collins C1961). Cu acestea, ecuabia (5) 0} pentru cazul stationar unidimensional printr-un bloc acvifer eaBiesi Pigura 3 - Celula i,j,k gi indic celule adiacente. celor gases st fa 2 a S 2 z s 2 Re zs be a ay 2 a a 3 @ 7 3 7 a 3 “ ° a 5 ' 7 E 2 : We 3 a a to ' 7 : g 3 < 5 a a 3 Fs : ~ g = z _ Ea ee eeexting Intre nodul i,j-i,k si i,j,k $i avind o suprafata de sectiune de dv, presi imilare se pot scrie $i pentru aproximarea fluxulud de intrare In celula prin celelalte cinci fele, si anume a Fuser = Rusaree AO AM, Go Fosrraie * Misarein OP) MM, ee Forareie = sragn OP) AM, ” ar, be, a iisrare APs Ae, a, =n, . he, take 7 ae @ Fiieesre ~ Miiare APs Ay Bone Fiecare din ecuajiile (3) - (8) exprima Fluxul te intrare printr-o fata a celulei i,j,k in raport cu cota piezometrica, dimensiunea retelei si conductivitatea hidraulica. Notajia se poate simplifica prin combinarea dimensiunilor retelei si a conductivitaii hidraulice intr-o singuré constants, numita conductan}’ hidraulica, sau mai simplu, conductanta. be exemplu, conductanta in linia i si stratul & intre nodurile isdviygk Si iyisk este t “ CR icra BR arate Or Deci conductanya este produsul dintre conductivitatea hidraulic’ cu aria sechiunii de flux tmpartit la lungimea drumiui ce flux (in cazul de fata, distanba intre noduri). Substituind conductanta dati de relatia (9) si analoagele sale in ecuatiile (3) ~ (8) se abbine : eee| Saas Ficaree ~ Rien Mite 7 ine teat Fijearak = Riparen jee 7 Maa needs Forres aie 7 Mae ha 2K sa ezie aa Hide eal + - Ve ewe aa jk-a Rye eae Fintwe Mi setce Mist 7 Mia? Ecuatiile (0) ~ US) tin seama de fluxul de intrare in celula i,j,k din cele gase celule adiacente. Pentru a tine seama de fluxuri de intrare din precese externe domeniului acvifer, cum ar fi riuri, drenuri, schimbari intre acvifere, nt ney evapo-transpiratia sau puturi, Aceste Fluxuri pot Fi dependente de cota piezombtric& a celulei receptoare dar independente de celelalte cote piezometrice ale ari si alti termeni. domeniului acvifer sau pot fi tetal independente de cota celulei receptoare. Fluxurile din afara acviferului pot fi reprezentate de expresia : fee Sian = Paitin Myiaun © Fon unde + @jun Teprezinté fluxul de la a "n"-a surs& externé in calula i,isk (ED, iar oe, sig, .,eimt constante Ct) respectiv (7%), De exemplu, 84 presupunem c& o celul& receptioneaza un flux de Im dowd surse, 9 reincarcare de la un izvor si scurgerea printr-a albie de riu. Pentru prima sursa (n = i), deoarece fluxul de la igvor este presupus a fi independent de cota, py, este zero iar 4 este rata de reincarcare ket k, a izvorului. In acest caz avem ¢ an oe, 7 Sat Fab| Pentru cea de~a doua sursa (n = 2), s@ face presupuneres c& interconexiun@a riuvacvifer se poate trata ca o simpla conductanta, astfel Incit diferenta intre nivelul riului gi cota piezometrics a celulei curgersa este proportionala cu i,i,k (Figura 5); astfel vom avea : ‘ = cRIV, - a, al Sie fedekez Re A ue unde Res conductanta (L’t™) ce controleazé fluxul din riu epre celula @ onivelul rtului (L) iar CRIV, | este 0 i,i,k. De exemply, tn situalia prezentata in figura 5, CRIV ar Fi dat de produsul dintre conductivitatea hidraulica verticals a materialului albiei riului si aria albiei care sectioneara celula, Impartit la grasimea materialului albiei. Ecuatia (18) se rescrie astt¥el + 9 Geers may 7 CRI tae cn oo Y ioe - tbe ae 4 i renal conductanbei negative, —CRIV, corespunde lai ka? ne «(SiN ecuatia 16), iar termenul RIV, Ry corespunde lui g, \) 4+ Analog, orice surea extern’ poate Fi reprezentata printr-o expresie de forma ecuaviei (16). In general, daca sxista N surse externe care afecteazA o singura celula, Fluxul combinat se exprima prin Daca facem netatiile + si Poidan aide Dy Peiskon termanul Fluxuiui general extern pentru celula i,j,k este + ae tie = Pua Boi” Sui eerCota in riuy Ry 5, Gonductanta folosita pentru reprezentarea interconexiunii Tu-acvifer, CRIV,, riu-aevifer die Cota tn = H v eelulay hy | l | | | | Figura 5 - Reprezentarea scurgerii printr-o albie de riu intr-o celula,a Aplicind ecuabia de continuitate (2) celulei i,j,k $i binind seama de fluxul corespunzater celor sase celule adiacente, precum $i de fluxul extern QS, se obbine «22 + + + : Fjcnrae * Aira * Foran * Soaezie 1 + + 8 = 7 Finesca * Fiswsce * OB sx Fite unde este o aproximatie cu diferente finite pentru derivata cimpului piezometric in rapart timpud (Lt); cu SSik reprezinta inmagazinarea specifica a celuled 4 isdek (Ls Ar, de, Av. este volumul celulei i,isk q Ecuatitle (10) ~ (15) si (21) se pet Inlocui in ecuatia (22) si se obbine o aproximayie cu diferente finite pentru celul f isisk t (23) : CR aa inte Maa? * Rijeran’ jesse Mae? * Fai nike * rai a * ieee Mia? FM eee dee sa? 7 Pie oie * Sie = Sie AM) Ree AM? Mis “ME - 4 Aproximarea cu diferente finite a derivate cimpului piezonetric In raport cu timpul, Ar | ,/at, trebuie exprimata . in termeni specifici de cota si timp, In figura 6 este . prezentat un hidrograt cu valori de cota in nodul i,j,k. Pe axa | Gp eane cial aire gee conearaliacunt valence cig ie cera reprezinté timpul pentru care sint evaluati termenii Pluxutui ] din ecuatia (23); gi t, un moment precedent al lui t,. Valorile cotei In nodul i,j,k asociate acestor momente de timp Sint supraindexate prin x” ,respectiv A™ derivatei clepului 1a momentul t, se oltine prin rapertul © aproximare a| | | i / | | | | | | | Cota Legenda tm timpul la sfirgitul pasului m nM, cota in nodul (i,j,k) la momentul ty Nik aproximatia diferentei retrospective pentru panta hidrografului la momentul t,, Pigura 6 - Hidrograf pentru celula (i,j,*) Sagedintre diferenta AT Aceastk formula se numeste metoda cu diferente retrospective, deoarece AR/At se aproximeaza pe un interval de timp anterior momentului £. Mai exista si alte modalitati de exprimare al lui OA/Ats; de exemplu, se poate considera un interval dé timp care Sncepe cu momentul in care se face evaluarea, sal un interval de timp centrat pe momentul in care se face evaluarea fluxului, combining metoda prospectiva cu cea retrospective. Aceste alternative totusi pot produce instabilitati numerice, adic& cresterea sau propagarea erorilor lelaite, metoda cu pe parcursul calculelor. Spre deosebire de c diferente retrospective este totdeauna numeric stabila in senwul €4, eparitia unei erori la un moment dat se diminueaza progresiv In succesiunea etapelor. Din acest motiv, metoda cu diferente retrospective este de preferat, chiar daca aceasta conduce 1a sisteme mari de ecuatii care trebuie rezolvate pentru fiecare moment de timp in care se evalueazk cota. Ecuatia (23) sa poate rescrie in forma diferentelor retrospective prin specificarea termenului de flux tn ts capatul intervalului de timp, si aproximind derivata de timp a cimpului pe intervalul tj, t+ (2ay CR, TOR aa ae et agents * Ca raia in, : aaa PH saa ito Mae * Pa ae Bia > rae $5,668 be au et ss Ecuatia (24) este @ ecuatie cu diferente retrospectivecare poate sta la baza sim#larii scuatiei cu derivate partiale @ Flumului aped subterane, wcuatia (1). Precuim termenul 0, y.5 coufleientil diFeritiler terment ai coked din weustia (26) siint UNS, ca pi cota AT de a momentul de timp precedent. Cele sapte cote 1a momenntul t, sint necunoscute, tabi und: ele fiind parti ale distributiei cimpului ce urmeazé i determinat. Astfel ecuatia (24) nu poate fi rezolvata independent deoarece ea constituie o singuré ecuatie cu sapte necunas te. Totusi, © ecuatie de acest fel se poate scrie pentru fiscare @IULa aCtIVa din rebea; si devarece exista dear singura cota pentru fiecare celula, obbinem un sistem de “n" ecualii cu "n" necunoscute care poate fi rezolvat. Obiectivul simularii este in general de a preciza distributia de cmp la momente succesive de timp, Fiind date distributia de cimp initial, conditiile la frontiers, parametrii hidraulici siinfluentele externe. Distributia de ctmp initiala consta dintr-o valoare a lui ry, in fiecare punct al revelei, adica const& din valorile de cimp la inceputul primului moment de timp care di timpul pentru procesul diferentelor finite. Primul pas pentru retizeaza determinarea solujiei procesului este de a calcula valorile Mae primului pas. Prin urmare, in ecuatia (25), indicele superior adic& cotele la momentul t,, care marcheazd sfirsitul al cotei este 2, 1n timp ce m-i ia valoarea 1. Deci, ecuatia devina + (25) aren © ER eran Mina Md * aa Me Me * Cora ieMeu Me * eae Mine Mia?” Mines Me ia? * ee eee = $5, Car Ae bu) — in care indicii superior’ 1 si 2 se refers la momentele in carestint considerate cotele gi nu reprezinta exponenti. Aceasté procecur&é s# repetA succesiv, in fiecare etaps fiind oblinuta o noua multime de cote intermediare care satisfac sistemil de ecualii, Fiecare repetare a ancestor calcule se numeste “iteratie", In sfirsit, modificarile produse,prin succesiunea etapelor de calcul, a valorilor cetelor intermediare, solutii ale sistemelor de ecuatii, devin foarte mici. Aceasta comportare este folosita pentru oprirea iteratiilor, age cum se va arata In paragraful urmatar. Astfel, in timpul caleulelor pentru un interval de timp, vectorii valorilorcotelor intermediare int generati succesiv, Fiecare vector conjinind o valoare de cota intermediara pentru fiecare nod activ al retelei. Tn figura 7, acasti vectori sint reprezentati ca latici tridimensionale, Fiecare identificindu-se cu un simbol de vector fh cu doi indici superiori. Primul indice semnifica momentul de timp pentru care sint calculate cotele in vector, iar al doilea indice reprezint&’ numarul, sau nivelul, iteratbiei in care se obtine orul de cota. Astfel, A™reprezinta vectorul valorilor leulate in prima iteratie pentru sfirsitul pasului m “reprezinta vectorul valoriior calculate In iteratia a doua, etc.. Valorile de cota iniliale necesare pentru pornirea Tn exemplul din procesului in iteratia m apar in vectorul f™ figura 7, sint necesare n iteralii pentru realizarea inchidarii pentru cotele la sfirsitul intervalului de timp mz astfel, vectorul valorilor de cota finalé este notat A’, Figura 7 prezinta de asemenea vectorul valorilor de cota finala pentru sfirsitul intervalului de timp precedent, i (unde iarasi sint presupuse n iterabii pentru tnchidere). Valorile de cot& in acest vector apar in termenut n™* tae din ecuatia (24) pentru calculul cotelor de la pasul im Deoarece acestea reprezinta cote pentru pasul precedent, pentru care calculele au fost efectuate, acestea apar ca niste uabia de la momentul de timp constante predeterminate pentru e& my astfeleie retin acelasi valori la Fiecare iteratie de timp. Analog, valorile finale ale cotei pentru momentul de tap mValori initiale de cota pentru pasul m+i. Timp pornire pasul m+4 ane Timp final pasul m Valori finale de coté pentru | pasul m, dupd n itera tii. mat n Valori intermediare de coté pentru pasul m, dup n-1 iteratii. J te nl" Valori intermediare de cota pentru pasul m, dupa prima iteratie. Valori initiale de coti pentru pasul m. ‘imp pornire pasul m ‘imp final pasul m-t 4 Fh Valori finale de cota pentru pasul m1. Pigura 7 - Calculul iterativ aldistributiei de cota Heosink utilizate drept constante in membrul drept pe parcursul calculelor de la momentul de timp mb. Precizim cA iterajiile se opresc atunci cind cotele ral late sint suficient de apropiate de solutia exacta. Totusi, deoarece solujia eXxacté nu este cunoscuta, trebuie folosita o metods indirecta de specificare = opriril iteraviilar. Metoda cea mai uzual folosita consta in evaluarea variatiei valorilor cotelor calculate pentru deus iteratii sucnesive si care se cere a fi mai mica decit o anumits cantitake oumita “criteriu de Inchidere" sau “criteriu de convergena", specificat de utilizator. Dupa fiecare iteratie se calculeaz4 valoarea absolutA a variatiei coteler din acea iteratie In toate nodurile reyelei.Gea mai mare dintre aceste valori este comparata cu criteriul de inchidere. Dac& maximut valorii de variable este mai mare decit criteriul de inchidere, ite atiile continua; In caz contrar, iteratia se considera “inghisa" sau “convergenta", si procesul se termina pentru momentul de timp considerat. In mod normal, aceasta metoda pentru determinarea opririi tteraliilor este adecvata. ste de remarcat-~c& criteriul de Inchidere este referitior la yariatia cotei leulate gi cA valorile cotei nu Sint neaparat calculate cu a acuratele comparabila cu criteriul de inchidere, Ca regula generala, este intelept ca criteriul de inchidere sa fie cu un ordin de marime mai mic decit nivelul de acuratete cerut pentru rezultatele cotei. Programil descris aici include de asemenga un numar maxim permis de iteratii pentru un moment de timp. Daca tachiderea nu este obtinuta pentru acest numar maxim de iteratii, procesul | iterativ este oprit si se tipareste un mesaj corespunzator. Criteriul de tnchidere este notat cu HOLOSE tn modulul de intrare, iar numarul maxim de iteratii pentru un interval de timp este notat MXITER. Valorile initiale ale cotei in etapa m, conyinute in vectorul AM? din Figura 7 pot #3 luate arbitrare sau in raport cu alte conventii. retic, procesul iterativ converge catre lagi rezultat, netinind seama de valorile initiale ale -al- sub tect saecaaueee ge eeaaeaueegauacedaeieay ue sila Heacesueeaaudedesausdeaausiesgauaneasannneaaeecotei, desi in anumite cazuri volumul de caicule poate fi substanjial mai mare dectt in alte cazuri. In modelul de fats, cotele calculate Intr-un interval de timp, constituie valori initiale pentru cotele din pasul urmator. Astfel, in figura 7, shun veetorul Fi constituie valoarea finala estimata a cotei Piezamatrice din etapa m-1, valoare care este apoi transferats vectorului R™°. valorile cotei de la sfirsitul primudui interval de timp sint presupuse a fi egale cu cotele specificate de wtilizater la Inceputul procesului de simulare. Fundamnantele matematice ale diferitelor metode iterative pot figasite In numeroase lucrari de referinya, cum ar fi Peaceman C1977, Criehlow C1977> $i Remson, Hornberger si Mole (19719. Se recomanda cititorului de a revedea una dintre aceste lucrari pentru clarificarea conceptelor generale si pentru improspatarea cunostintelalr ai upra notaliilor matriciale, rolul iteratiilor paramatrilor si influenta diferitilor factori awupra vitezei de convergenta. 0 metod’ itera iva ofera doar o aproximajie pentru solutia sistemului de ecuatii cu diferente finite pentru Fiecar® interval de timp; acurate\ea aproximatiei depinde de mai multi factori, inclusiv de criteriul de inchidere. Totusi trebuie subliniat cA chiar dac& s~ar obbine solutii exacte ale ecuatiilor cu diferente finite 1a fiecare pas, acestea constituie la rindul ler a aproximajie a solujiei ecualiei diferentiale a fluxului (ecustia (1)). Diferenta dintre cota hi ob}inuts ca solubie a sistemidui de ecualii pentru un data de solubia si un timp dat, si cota hixsy.zst,, ecuatiei diferentiale Im punctul si la momentul ce timp coniiderat, se numeste eroare de trunchiere. In general, fast& eroare tinde s& devin’ mai mare odata cu cresterea intervalelor de timp ¢i a ochiurilor retelei. In sfirsit, trebuie s& recunoastem faptul c& chiar daca solutie excacti a ecuabiei diferenjiale, aceasta doar ar r obbine © aproxima conditiile din acvifer prin aceoa ca conductivitatea hidraulicA $i inmagazinarea specifica sint rareori cunoscute cu frontierele hidrolagice sint Limitate aproximativ. precizistarga ecuatiilor det Modelul descris in lucrarea de fata contine dows modalitai diferite de obtinerea a solubiei ecuatiilor cu diferente Finite, $i sint organizate astfel incit introducere altor scheme de rezolvare s& nu influenteze structura programilui. Indiferent de schema folosita, este util sa reorganizam ecuatia (24) astfel Incit tobi termenii care contin cote pentru sfirsitul intervalului le timp sa fie grupali in membrul sting, iar termenii are Sint independenti de cota s& fie in manbrul drept. Ecuatia oblinuta este : (26) Mi iteace Mein Ot Moti FR jared ica +-€V, iideeace acai OR jared O% jena “OM. incor HOOF, OPE PER, ara pote -ce, erate Mea Me aeeaee sates 7 BAS ie dn cace c 7 eee se cecw ice a gence Gi etew gemrag eee sera ean ecan a nee tet i a Gee SCI » a wie = FSi ie Intreg sistemil de ecuatii de forma (26), care include cite o ecualie pentru fiecare variabila ~ cota a celulei din retea, se poate pune sub forma matriciala astfel : cal cap = unde (AI este matricea coeficientilor cotelar tuturer aoduritor te vectorul cotei la sfirsitul active ale celulelor; th) e intervatului de timp m, pantru toate nodurile revelei; {9} este -23-un vector cu termeni constan,i, RHS, pentru toate nodurile retelei. valorile elementelor vectorului (q? si matricei [Al sint calculate cu ajutorul unor subrutine, dupa care acestea sink transferate unr module pentru rezolvarea ecuatied matriciale tn thd. de celul tap Din punet de vedere practic, mu aste necesar 54 se scrie cite @ ecuatie de forma (24) pentru fiecare celula a retelel, rite vreme starea anumiter celule este cunescuta apriors tn vederea simulArii conditiilor la frontiera a problemei, In modelul descrig in aceasta lucrare, celulele de acest tip sint grupate in dows categorii: celule “de cota constanta" si celule “inactive” (eau “fara flux Celulele de coté constant& sint acelea pentru care cata este specificata aprieri, $i isi mentin aceasta cota pe tol parcursul simularii. Celulele inactive sint acelea care nu permit trecerea nici unui flux pe tot parcursul simularii, Restul celuleler din retea, numite “de cota Variabila", sint caracterizate de cote nespecificate si pot varia in timp. Pentru fiscare celulA de cota variabila din retea trebuie sd se serie o ecuatie de furma (24), iar sistemul rezultat trebuie rezolvat la fiecare pas al similarii. Celulele inactive $i de cota constanta stnt folosite tn aceastA lucrare pentru reprezentarea conditiilor de-a lungul diferiter frontiere hidrologice, De exemplu in figura 8 este prezentata frontiera unui acvifer cuprinsa tntr-un vector de celule generate pentru model. @cviferul are o forma neregulata in timp ce vectorul din medel este mereu rectangulary celulele inactive sint folosite pentru completarea spabiului exterior acviferului. Se observa ¢& celulele de cota constanta se situeazs pe frontiera; acestea se pot falosi de exemplu acolo unde acviferul intra In contact direct cu apa, Alte conditit de ~ 24 -Legends —— Frontiera acviferului Frontier& imoermeabila a modelului Celula inactiva Celula de cota constantaé Celul& de cot# variabila Pigura 8 ~ Acvifer discretizat, SoSfrontiera, cum ar fi zone de penetratie constants sau zone cu penetralia dependents de cota, se pot reprezenta prin termeni de surse externe sau prin combinalii de celule inactive $i termeni de surse externa, Aspecte ale discretizarii pe verticals | In modelul descris In aceasta lucrare, discretizarea in flan orizontal revine la precizarea numArului de linie si de coloand gi a dimensiunilor celulei — corespunzateare. Discretizarea pe verticala se realizeaza prin indicarea pumirului straturilor folosite si prin specificarea parametrilor hidraulici care caracterizeazé grosimea stratului. a grosimii stratului in cadrul celor dows modalitati de ast& abordare este de preferat, in vederea exprimarii discretizare pe verticala. retizarea pe verticals deo parte, a) poate fac prin diviziunea verticalei In segmente alese mai mult sau mai pubin arbitrary - avind In vedere rezalutia verticala a rezultatelor, Pe de alta parte, discretizarea pe verticala poate fi privita ca o modalitate de reprezentare a anumitor acvifere sau zone permeabile prin straturi individuale ale modelului. Ta figura 9 este prezentat un domeniu geahidrologic i dascrise. Prima discretizat In raport cu cele dows modali modalitate neuce la suprapunerea unei retele tri-dimensionale ortogonale peste wistemul geohidrologic: in general poate sa existe o corespondentA intre straturile geahidrologice si cele ale modelului, dar ou stnt = luate | In considerare nereguiaritapile strategrafice. In cea de-a dows modalitate, grosimea unui strat este variabila, corespunzator cu variatia in grosime a unitalii gechidrologice respective: aceasta revine mate. la comiderares uneii | perenne. stratul 1 stratul 3 { stratul 2 { { stratur 1 { stratul e{ stratul 3 { Geluld rectangu- lar& continind trei uniteti stratografice, (») Refea rectangulard In aevifer. Celula deformata continind o singuré unitate stratografica, (c) Retea deformata in acvifer, Figura 9, - Scheme de discretizare pe verticald, = 27 -Fa re din metodele de discretizare pe verticala prezentate mai sus prezinta avantaje si desavantaje. Ecuabiile modelului se bazeazi pe ipa cA proprietatile hidraulice aint uniform repartigate in interiorul celulelor, sau cel putin se poate preciza o medie semnificativa a parametrilor integrati pentru fiecare celula. AceastS situatie se Intiineste mai ales in caruri ca cele prezentate in figura + Pe dewasupra, ne putem astepa la o acuratete mai mare daca straturile din model corespund intervaleleor in care pirderea de cota pe verticala este neglijabils. Pe de alta parte, reteaua deformata din figura 9c se conformeaza presupunerilor multiple in care au fost scrise ecuatii modeluluis oe exemplu, anumite celule nu mai au fete rectangulare, iar axele conductivitalii hidraulice ar putea sé nu mai fie paralele cu cele ale modelului. Sint totugi introduse si anumite erori datorate conditiilor impuse. In practica, multe din schamele de discretizare cobina cele doua modalitati ilustrate In figurile 9b si Gc. De exemplu, chiar daca frentierele stratului coincid cu forma geohidrologica, ar putea fi necesar si se utilizeze mai multe straturi pentru abtine a unei rezolutii corespunzatoare a rezultatelor. Figura 19 preginta un sistem compus din dows unitali de nisip separate de una de argila; unitabile sint de grosimi egale, fiecare din ele putind fi reprezentata prin cite un strat, fara deformarea releled, Cu toate acestea, fluxul nu este nici doar orizontal si nici doar vertical tn miei unul din straturis dac& se cer informajii asupra directiei Fluxului in ntate Fiecare unitate, atuci unitatile trbuie sa fie repr prin mai multe straturi. Analog, {n Figura 11 este prezentat un sistem nisip-argila in care umplerea nisipului este partial realizata de Fluxul vertical al apei provenita din stocarea si din argila. Dac& scopul analizei este sa determinam modul d scurgere a apei din argila, este necesard considerarea mai multer modele de straturi pentru reprezentarea unitatri respective. Pe de alta parte, in figura 12 este prezentat un sistem compus din nisip-argilé in care scurgerea se face numai prin nisip, astfel incit fluxul In nisip este preponderant = 28 ~ic eC” | Echipotentiale Linii de flux ya Figura 10 - Reprezentere posibild a fluxului prin dowi straturi cu conductivitate ridicata separate de un strat cu conductivitate scdzuta. ~ 29 -Strat Nisip Argila Nisip Figura 11 - Sectiune fn care conductivitatea scdzuta este reprezentaté prin gase straturi, i | -30-Stratul 1 Cotele pentru acest strat nu sint calculate. Reaistenta asupra fluxului este inclusd in termenii conductantei dintre straturile 1 3i 2. Stratul 2 Pigura 12 ~ Sectiune in cere conductivitatea ecdzuta este reprezentaté prin conductanta intre straturi. eeaate Argila Nisiporizontal in timp ce fluxul tn argilaé este preponderant verti + In cagul acesta nisipul poate fi reprezentat printr-un singur strat, In timp argila poate fi reprezentata prin conductanta verticala intre straturi. Aceasta abordare a Ciscretizarii pe verticala se intilneste sub denumirea de metodé “cvasi tridimensionala", Modalitatite de discreti sus conduc toate la re pe verticala prezentate mai rmares unui sistem de ecuatii de forma (26), care trebuie rezolvat la fiecare pas de timp. Diferenta dintre aceste abordari consta in modul de formulare a diferitor cenductante $i termeni, in numérul de ecuatii, in rezolutia $4 acuratetea rezultatelor, Modelul descris in aceasta lucrare este capabil s& implementeze oricare din aceste abordari ale discretizardi pe verticala, prin aceea cA grosimea straturilor individuale ( av, din Figura t si ecuatia (24) ) na este Miciodata citit 1n mod explicit in cadrul programuluis in realitate aceasta grosims este inclusa in diversi coeficienti hidrawlici specificati de utilizater, De exemplu, pentru straturile limitate, transmisibilitatea se poate considera ca Fiind produsul dintre conductivitatea hidraulica $i grosimea tratuluig iar pentru coeficientul de inmagazinare se utilizmazs produsul dintre capacitatea de nmagazinare specifica $1 grosimea str. tuluis Pentru un strat nelimitat, @levatia de baz’ a acviferului $i conductivitatea hidraulica stnt date de intrare pentru Fiecare celula. Grosimea saturata se calculeazd’ ca diferenta dintre cota si elevatia de basa, iar transmisibilita ma ova #i produsul dintre conductivitatea Midraulic& si grosimea saturata. Astfel, grosimea stratulud poate varia de la o celula la alta in raport cu elevatia de baza $i cot&. Tn capitolul 5 ©. re descrie pachetul de programe Pentru Fluxul in blacuri centrate, se prezink& o analiza asupra posibilitatilor de formulare ale conductantei si termenilor de inmagazina e diferitor maduri de discretizare re corespunzatea pe vericala. 32| Weenies Biblioaratie 42 of three-dimensional ground-water lew al Survey Open-File report 75-458, 32 p. Pet on S.Pe. 1976. Supplement Report 75-438, Documentation of Finite-difference iis, Documentation of finite-difference model for simulation Geolagi 75 Open-File model of three-dimensianal ground-water Flow + v.§, Geological Survey Open-File Report 76-591, 21 p, % 6 fon Pinder, G.b.. 800 G.P.. 1976, Rintte-difference model for aquifer simulating in two Ginensions with results of numerical experiments ; Vio, Gologicat Survey Techniques of Yater-Resources Investigations, Book 7, Chapter Ci, 116 p. -33- i-DETERUINAREA ~AYEOANSLOR_DG_VINATOAHS PROPRIT PE TINTEES., ABRIENE_ Seca \ §1. Punerea problemei gi descrierea acestei: Avind la dispozitie un numér de avioane de vinitoare proprii care actioneaz% cu m variante de tnarmare, se cere repartizarea vindtorilor la n tinte aeriene descoperite 1a un moment dat, astfel inctt pierderile provocate la inamic si fie maxime. Deoarece se cunose posibilitdtile tehnico-tactice a celor m variante de fnarmare, se poate construi o-matrice @ = (cj) &n care elementele o,; reprezinti factorii de efi- cientaé a variantei de fnarmare i (1 ojo, = Led en) = (P2) (3) Zp, et (Lejen) ot py = (1V0) (4) ae (lsjen) (5) Ox, - numere intregia's §2. Algoritmul de repartitie. Problema (P2) este rezolvatd de urmitorul algori Pasul Pie 1 = numirul variantelor de fnarmare - k = numrul de inte aeriene R= 6 0 multime vias. Pasul 2, Se rezolvi problema 2 maxim 2 Zo, xy : curestrictiile 2x car (1eied) (P') ; 2 P Zxy 7d; (144 dy, se Inlocuiegte a; cu a- by gi se reia pasul 5 cu acelagi indice i. Dack 0; < bj, se roia pasul 5 cu indicele itl, Pie 1 = numirul'valorilor a,;>0 (numirul variantelor de inarmare riimase disponibile), k = numirul indicilor j pentru care (i,j) ¢R oricare ar fi i (numMrul tintelor rfmase fnc& : neatacate). Dact Lk 40 se formeazd o noud problemi gi se trece 1a pasul 2. Dack Wk =O s-a obtinut solutia optima, Pasul 6.24s Teorema 1: Algoritmul descris mai sus, ofera solutia optima pentru problema (P2). ‘afte. SA observiim mai intii ci la pasul 2 ob{inem o solutie optima pentru problema maxim a Z Op yy +p) ) ou restrictiile ay xxy ca QeiedD (2!) Z.q > by (le jck) (4') « <1 (lej é ary comets prin introducerea unei cantitati fictive ay, astfel ca Zr%- a; + ay, gi luind cy) -= 0 (Le j; (Lejck) Teorema 2: Reuniunea solutiilor obtinute prin rezolvarea prbleme~ lor de mai sus este solutia optim pentru problema ob{inutd prin reuniunea lor. Demons tratie. Deoarece problemele ce se formeazit fn aceasta etapi sint independente intre ele, afirmatia teoremei este evidenti.(q.e.d.) Din tooremele 1 gi 2 rezulta GOROLARS sotutiile obtinute prin algoritmul descris mai sus oferd repartitia optimé a avioanelor de vinitoare proprii asupra tintelor serione fn conditiile restric {iilor (a) 94 (8) enuntate In §1,undez aps §3. Determinarea factorilor de eficien ti. Factorii de oficienti se caleuleazt cu ajutorul formulei oy = By / Ky Py = probabilitatea de nimicire a unui avion din tinta j de ciitre avionul propriu de vinitoare i, Aceste probabilititi stnt determinate fn functie de = tipul avionului inamic ~ viteza avionului inamic - infiltimea avionului inamic ~varianta de fnarmare proprie = clasa pilotului provriu. kj = 0 constanti care ia valori in funetie de varianta do repartitie aleasi, gi anunet 1 pentru maximul absolut glint -ing! pentru maximul ponderat, B; = gradul de important a variantei de Snarmare is a = gradul de periculozitate a tinted j; se calculeazi cu formula: Ty = Sj + (5 ~ POND)¥S;/10 unde POND este ponderea acordataé obiectivului ce urmeazii si fie atacat de {inta j(se misoard tn 10 grade de comparatie), far Sj = 24JAR(j) + 6+KV + KH + 1, unde = JAR(j) = gradul (ectimat) periculositatii mi jloacelor din compunerea tintei jr = 0 pentru arma nucleari = 1 pentru pu or de bruiaj = 2 pentru munitie chimied gi bactetologica = 3 pentru munitie clasicd : = 4 pentru cercetare acriand. - KV = coeficientul de vitesd a tintei j + [yy Cm7h) LOO. 12001500 —*+|: Vs 3 2 1 o ~ KH = coeficientul de tnaltime a jintei j: [hy (km) 3 M5. 12,5 16,5 19 Kis | 0 1 2 a... |e 4 5oes §4, Descricrea gi utilizarea programului_p. galoulator, Programul utilizeasi trei figiore de date 9i anumet ~ un figier cu probabilitayile de nimicire fn conditii meteorologice normalo, = un figier cu probabilitatile de nimicire fn conditii meteorologoce erele, = un figier cu variante simulate de atac. De pe cartele trebuic citite urmitoarele dater KAR(i) = gradul de important a variantei de fnormare i, MAXH(i)= Ind&l4imea maximii de actiune a variantei de inarmare i, MAXV(i)= vitoza maxim de ac{iune a variantei do fnarmare i, IPOND(i)= ponderea obiectivului i, M = numirul de varianto de tnarmare folosite DOM i,j) = matricea variantelor de fnarmare din dotare (4x27) linia 1-a contine numirul variantei de inarmare linia 2-a con{ine nr.de piloti cl.1-a corespunzitori linia j-a " " el.2-a ” linia 4-a . " ic el. 3ra ie ISIM + numrul de gimulare a variantei de atac na t pentru varianta maxim absolut 2 pentru varianta maxim ponderat L pentru raportul de lupté de 1 la 1 LUPT = 2 pentru raportul de luptai diferit de 1 0 conditii meteo normale KMET = 1 conditii meteo grete Programul folosegte patru subrutine gi anume? = subrutina PROB - citegte din figier fn functie de parametrul KMET probabilit&tile de nimicire. = subrutina OBIECT - calculeazi coeficientii oj ai functied obiectiv pentru MS = 2. Pontru MS = 1 avem punctele de intrare OBECT = dacd PT = 1, gi OBECTR - dact LuPT 4 1= ges = subrutina TRPPRT - rezolva problema de’ transport in numere fntregi = subrutina TRPRT - rezolvi problema de transport tn numere reale. Modul de functionare fn dotaliu al programului este redat fn schema logicdé. In blocurile de calcul stnt fnacrise qi numerele inatructiunilor corespunzitoare operatiilor descrise. §5, Performantele programului. Programul prezentat in aceasté lucrare reprezintil o oxtindere a aceluia care realizoag’ repartitia avioanelor de vinitoare proprii pe intele aeriene firii a yine seama de restric- yiile («) gi (p) din $1. Restrictiile (8) au impus partitionarea problemei globale intr-un gir de probleme mai mici ccea ce a permis, prin scricroa judicioasd e programului, sii ce ob{ind performante eu mult tmbu- nititite fai de cele ale programului anterior. Astfel, daci fn prima varianté rezolvarea unei situatii de atac dura cel mult 3 min, 10 sec., cu prezentul program aceasta este rezolvati fn cel mult 52 sec. frebuie subliniat faptul c& acest timp maximal de rezol- vare coresounde unei situa¥ii de atac de 38 finte cfreia i se opune 100 avioane de vindtoare proprii grupate fn 11 variante de {narmare, Evident, aceast’ situatie este gi ea extremald, Dac ‘se mai tine seama de faptul ci citirea unei variante de atac dureazii 10 sec., rowulti ch realizarea repartitied optime gi tipa~ rirea rezultatelor dureaz’ cel mult 42 secunde. Aceast% performanti face ca programul de fayé si poata fi inclus Intr-un circuit operativ de indat& ce problema tehnicé de legare a unor instalatii speciale cu un caleulator electronic va fi rezolvatd 1 realizati.=10- Prin felul fn care a fost realizat, progremul este foarte elastic tn'sensul ch se pot face cu ugurint# modifieiri co afnt impuse de exemplu de restrictii de combustibil, de navigatie, etc. Astfel de restrictii vor apare fn momentul. in care repartizaroa avioanelor proprii pe tintele aeriene se va face cu ajutorul unui model dinamie in timp. Din punet de vedero al memoriei, programul de fata necesita o partitie de 52 K.0. pe un calculator FELIX 0-256.KAR, MAXH, MAXY, TPO! \cTirea valorior TSIM, MS, LUPT, AMET) ‘cjtirea variantey \ie tac cu ne, ISIM 93 ‘s@ Formeaza probiema de repartitie CALL PROB M52t >" cat opecr iu CALL OBIECT CALL TRPPRT { ‘se atribuie fiecdrei finte vari- anta cu eficacitatea maxima (maxim pe coloana)pentru varianta de inarmare ‘se cauta eficacitatea maxima asupra tintelor repartizate ei KV= nr. vin. disp.- 200 av finte. gor da. KV>0, Ietet Tr init fu se formeazé 9 noud problema de repartitie cu var de inarmare rémase libere si fintele libere. L= nde tinii (var. de inarmare) Kz onrde finte OEE se formeazé problema pentru varianta I si fintele alocate ei. L= nr init (clase pilot)numérul de avioane din compunerea fintei se inmulteste. wr 1 se introduc cantitafi fictive pentru probt, de transport CALL PROB eae tae: T I CALL OBECT CALL OBECTR i i CALL_TRPPRT CALL _TRPRT r I ; 5 $e rotunjeste solutia se elimind cantitajile eee fictive introduse pentru nt Tntreg. err] problema de transport ser se verifica daca prin rotun-| jire nu se moditicd datele Initiale; in acest caz se fac corecturi in solute. a7r-zre—| se schimbd va4] lorie indicitor,co resp. problemei globale Se formeazé problema giobati he ofiseazé rezultatelea problemed dL experi iebilelor pos rEspunsul exper gi gisizea unor relatii 4 colo independentia. a abilele depend Biologic’ 2 eesul de electroli: rare natods de anslt:controlate Geedul determinath. ordonate tntr-un late, deoarece forma ‘tiale éin (2) na pot fi caleu! > ot Beste de Porm. pol Romgi (2) arat use miciodath toate varlabs. ~ooesului. Bouatia (3) este inlocul1 formieazt pro, pontau 24 (cite unay iiéboda celo® ma ehiile bD stint date ¢ ov (diverenjele dintre valori. valorile date de x a os ale peniry ca:x (1) 5 ap) Ga) eeea oe conduce let 7a) 2 Bousjia (13) permite eval anne?tosteazit al ruspunsulContractul de cercetare incheiat de Universitatea din Bucu- regti prin Centrul de Calcul gi Centrala Industtiei Articolelor Caenice prin Intreprinderea “Emailul Rogu" din Mediag.a avut. drept scop gisirea unor metode de a stabili cu ajutorul calculatorului: a) necesarul de tabli pe o perioads determinat& in functie de planul de productie al intreprinderii; b) stabilirea planurilor de croire cele mai eficiente tn funcfie de materialul de care dispune fntreprinderea 1a un momen @at pentru a obtine pierderi de materiel minime. In rezolvarea acestor dou probleme a-a tinut seama de con- digiile tehnice existente tn intreprindere, Au fost elaborate uri numiir de 13 programe care reprezint& so! lutia problemelor puse. Prelucrarea datelor se face tn trei faze: ‘Faza I. Construirea unei baze de date (programele 1, 2 gi 3), reac: tualizarea datelor (programul 4) gi listarea continutului bazei de date (programul 13). In aceast% faz% se construiesc trei figiere A, B gi ¢ care contin informatii despre planuri- ie de croire existente in unitate. Programele 1, 2 gi 3 tre- buie sf fie impkensntekextn executate In aceset% ordine la implementarea sistemului pe calculator. La crearea gi actue- lizerea bazei de date se folosesc gi trei figiere de Iucru X, XX gi ¥. Faza a II-n. Determinarea necesarului de tabl4 pe o periondi deter- minat& in functie de planul de productie al intreprinderii (programele 5, 6, 7 gi 8). Programul 5 aduce datele furnizate din planul de productie al intreprinderii gi indicatiile din baza de daté (regultatd din faza I) sub o form& clreia i se poate aplica metoda simplex, datele fiind puse in figierul D, programul 6 calculeazi solutia optim& folosind metoda simplex folosind datele din figierul D ier programul 7 interpreteazt solutia obtinutd gi tiptregte rezultatele. Pentru tipurile de tabld ale ciiror condifii dejiigesc cantitatea de memorie aloce +4 fn programul 6 se poate rula programul 8 ce folosegte pachetul OPALINE. FA~2- ‘ EEPPeEEEeEePEEEE | Faza a I1T-a. Stabilirea planurilor de croire cele mai eficiente in | funetie de materialul de care dispune intreprinderea 1a un | moment dat pentru a obtine pierderi de material minime (pro- | grameje 9,10,11 gi 12). Programul 9 aduce datele furnizate dir stocurile existente, planul de productie gi indicatiile din baza de date (rezultat& din faza I) sub o form’ ckreia i se poate aplica metoda simplex, programul 10 calculeaz’ solutia optim’ folosind metoda simplex iar progremul 11 furnizeazd rezultatele gisite. Pentru tipurile de tabl4 ale cdror condi- ii depigese cantitatea de memorie alocat& in programul 10 se poate rula programul 12 ce folosegte pachetul OPALINE, In programe au fost previzute teste asupra datelor (progr: 3, 4, 5 gi 9). In cazul aparit iei unor erori eint tiptirite mesaje Le imprimant& ce permit localizarea erorilor gi corectarea lor. Dup& ce erorile au fost corectate programele trebuie rulate din nou, Limitele intre care pot e& verieze diferitii parametrii stint discu- tate in Manuelul de utilizate pentru fiecare program in parte. In continuare vom face o deseriere a programelor sistemului, programe ce au fost teotate pe datele furnizate de beneficier.PROGRAMUL 1 In programul 1 sfnt citite cartelele de date ce reprezint& datele asupra planurilor de croire gi aint depuse in figierul x sub form de inregietriri avind 8 cimpuri de cite 4 octeti. Forma~ tul cartelelor de intrare gi a fnregistririlor figierului X sint redate in Menualul de utilizare, Figierul X fiind un figier de lueru, poate fi folosit dupt tncrcarea sistemului gi de alte pro~ grame. \PROGRAMUL 2 Programu® 2 sorteaz& tnregistririle din figierul x punindu-le fin ordine lexicografict dup primele patru cimpuri (codul tipului de tabl4, cele dou dimensiuni ale pieselor gi numtrul planului de croire). Sortarea este fXcut% de un program de firmA, Rezuitaty? eate obtinut tn figierul ¥ care are aceeagi structur X. Se folosegte gi un figier de manevr& Xx. |PROGRANUL 2 Programul 4 construiegte o bari de date oe ouprinde informatiile corespunzttoare planurilor de croire pe care le ar? intreprinderea. Sint create trei figiere 51 anume Pigterul A oe ouprinde grupate pe grosimi de tabla 91 pe dimensiuni ale pieselor codul planurtlor de oroire,dimenstunila fotlor de tabli la care se aplict,numirul ie buott4 din pic rezultate de pe o foaie de tabli gi procentul de folosire a table: pentru planul respectiv. Informatiile sint acrise pe diso fark FORMAT avind fnregistririle ou lungimea de 28 ooteti ce contin urmttoarele ofmpurit AD, ADL - dimensiunile pieselor (in cazul rondelelor variabilele ADL au valoarea 0) TL ~ codul planului de croire din ooleo{ia pentru grosime dats de tabla. Lt = lStimea foii de tabld la care se aplioX planul respectiv Le = lungimea foii de tabl4 la care se apliot planul respectiv ™B = numirul de buot}4 din piésa ou dimensiunile AD,ADL ae pe o foaie de tabl4 ou dimensiunile LT gi LG regultate dact se folosegte planul IPL v = gradul de folosire a table1 pentru planul IPL exprimat $n procente. In acest figier au fost previzute urmitoarele 6 grosimi de tabl& fn ordinea indicats ¢ oF 1 mm, 0,4 mm, 0,45 mm; 0,5 mm, "0,6'mm, 0,8 mp, codificate «:~ .- respeotiv prin numerele 1,40,45,50,60 gi So aceste ooduri fiind treoute tn vectorul ITIP, Looul de incepere al fieo%rui grup de inregistrari- in funofie de grosimea datt este dat de-veotorul ITI ce oonjine numerale 0410045004 800,120052000, 2101. Aceste numere aint ou 1 mai putin deott numirul prime fnregistriri din grup pentru'a face caloulul mai ugor.Ultinul numir (2101) este numai pentru delimitarea ultimului grup de tnregistruri.+ Vectorul ITW contine numirul de tnregistriri fn figierul A din fiecare grup. Veotorul ITW1 confine numirul de piese de dimensiuni diferite din fiecare grupa. : Inregistrarile aint puse in ordinea {S4iGAMSLIE a aimonotuntior. RCE PSE ee puss ANTOmMAy MLS deeper TONeeTP apse Gates I Fisierul B este un figier invers al figierului A.Fieotrui cod de plan de croire fi oorespunde 0 inregistrare de 124 octe}i; ce confine oa prim element numirul de piese ce se giseso in plannl respectiv iar in continuare eint date adr.” unde se gisese fnregistririle ocorespunziitoare. Am presupus ott numirul maxim de plese pe un plan de croire este jo. Inregistrurile figierului B sint grupate ca gi cele din A pe grosimi de tabli iar Mmoeputul fiectre grupiri este dat in veotorul IVI iar numirul de planuri dintr-un grup este dat in vectorul IV2. Figierul ¢ din care oint definite numai primele 7 tnregistriri (westul de 19 fiind definite in programele 5 91 9 gi f4ind folosite oa zone de luoru ) confine inregistriri de 2452 octeti oe contin © matrice D on dou linii care au pe coloane dimensiunile pieselor (aiferite) 94 veotorul IN ce indict looul unde fnoep tnregistririle in figierul A pontru fiecare dimensiune dati. Am presupus of numirul ‘tipurilor de piese 1a o grosime dati a tablei nu deptigegte 200.'A 7=a inregistrare confine informatiile din veotorii ITIP, ITI, ITN am vorbit mai sus. Mesajele oe se obtin aint disoutate tn ems, Manualul de utilizare, In acest program datele sint citite din figierul ¥ ce a fost creat in programul 2. Observatie: Programele 2 gi 3 vor fi rulate gi 1a actualizerea bazei de date dup ce a fost rulat programul 4.| PROGRAMUL 4 Programul 4 este folosit pentru reactualizarea bazei de date. Sint previzute urmAtoarele tipuri de reactualizéri: a) introducerea unor inregistréri noi in figierul Aj b) gtergerea tuturor inregistririlor din fiy! zitoare unui plan de croire dat; i ¢) gtergerea unei inregistrari din figierul A. Tipul modificdrilor gi parametrii aint date pe cartele a ci- ror descriere este ficut& in Manualul de utilizare. In coloana 36 a fiecirei cartele se perforeazd 0 sau 6 pentru operatii de tipul a), 1 pentru operafii de tipul b) gi 2 pentru operatii de tipul c). Combinind aceste operatii se pot obtine gi alte operatii cum ar fi inlocuirea unei tnregistriri din figierul A (folosind opera- fille a gic), ete. Certelele din figierul de intrare gi mesajele ce se obtin 1a rularea acestui program sint. presentate in Menualul de utilizare,PROGRAMUL@., In acest program se transformi datele furnizate din planul de produofie gi indicatiile din baza de date (figierul A gi 0) sudo form& ofreia .1 se poate aplica metoda simplex. In acest scop este oreat : : Bigierul D ce confine fnregistriri de cel mult 1204 octeti oe au oa prim element numirul de buct}i din piesele date in planul de productie 91 in continuare numtrul de buctifi de pe o foais de oroire dao’ se folosegte un plan de oroire dat «! apare pe un plam de oroire atunci acest numir este o. Pentru fiecu: grosime de tabl% looul unde tnoep Snregistrarile fn figierul D este dat tn vectorul ICP iar numirul de planuri de croire luate fn oonsideratie este dat in vectorul IP.de asemenea mai eint definite matricile + D4 - oontine dimensiunile pieselor ( pe grupe) LT gi LG ~ contin dimensiunile foilor de tabla pentru planurile de oroire considerate. NPL ~ confine codurile planurilor de oroire considerate ¥ = confine procents.1 de folosire a tablei pentru planurile de croire date. Matrioile de mai sus sint memorate in figierul Cn modul urmitor: LG gi LT tn Mregistririle 8-13, D4 in fnregistrérile 14-19, V 91 NPL fn Mnregistrirtle 21 - 26 ( ofte o fnregistrare pentru fiecare tip de tabla) . : Veotorii ICP g1 IP aint memorati fn fnregietriréa 20 a figieru e Forma de prezentare a datelor 91 mesajele ce se objin sint disoutate {n awmma Manualul de utilizare.-9 PROGRAMUL 6 Programul 6 determina solutia optima pentru necesarul de tabla ocfnd o anumiti comand& este data, Pentru rezolvarea problemelor se folosegte o subrutina SIMPLEX, In construirea modelului matemetic s-a tinut seama ca planul de productie si fie renlizat, de unde se obtin restrictiile ca numirul de piese de un anumit tip si fie mai mare sau egal cu cel indicat de planul de productie, Aceste date efnt preluate @in figierul D creat de programul 5. Punctia obiectiv urmiregte minimizarea degeurilor objinute, coeficientii acesteia fiind calculati fn endrul acestui program. Limitele dimenciunilor problemelor pe care le accepti programul de optimizare sint: ~ numérul de restrictii < 50 = numiirul de varinbile < 300 In cazul ch aceste limite sint depizite se semhaleazd un mesaj la imprimant& prezentat fn manualul de utilizare. Programul 6 necesita o partitie de 128K.PROGRAMUL In acest program aint prelucrate rezultatele objinute la | pularea programului 6. Se tipiiresc la imprimant& urm&toarele tabele pe tipuri de grosimi de tabla; = numfrul gi dimensiunile foilor de tabl& ce urmeaz& ai se taie dup diferitele planuri de croire; ~ numfrul gi dimensiunile foilor de tabld ce ts comandate; | = suprafata toteli'a tabled (in m.p.) = suprefata utils a tablei (in m.p.) - indicile de utilizare a tabled (fn procente) = num&rul de piese de fiecare tip daci se aplici procedeul de croire indicat. ~ piesele obtinute fn plus fata de plenul de productie gi nun&rul lor. In ealeulul elementelor acestor tabele au fost folosite figierele A, B, C gi D create gi actualizate in programele 1, 2,3,4, Sgi 6. Modul de prezentare al rezultatelor este aritat in anexiia Menualul de utilizare,ane PROGRAMUL 8 Programul 8 determin& solutia optimi pe.cru necesarul de tab? pentru o comand in situatia in care programul 6 ai mesajul. PENTRU GROSINEA NR, .., SE DEPASESC DIMENSIUNILE PROGRAMULUI DE OPPINIZARE Pornind de la figierele C gi D create tn programele 3 gi 5, Im acest program se creazt pe o band magnetic un figier Z care este figier de intrare pentru pachetul de programe OPALINE, Acesta optimizenzi problema pust gi aco. rezultatele pe o alt& bandit magnetics de unde aceoten sint extrase la imprimant& tn forma atan- dard pe care o a4 OPALINE. Amnumte despr jul fn care pucreaz% programul 8 precum gi formatul detelor de intrare sint prezentate fn Menualul de utilizare Programul 8 necesité o partitie de 128 kK,PROGRAMUL 9 Programul 9 este asemnXtor cu programul 5. In plus fata de prdgramul 5 se dau datele privind stocurile de tabld existente in intreprindere gi fn functie de aceasta gi de planul de productie se reactualizeaz% figierul D pentru a se puter ‘ica metoda simplex de optimizare, Condifiile stint grupate pe tipuri de grvs contin 1a inceput conditiile determinate de cantitates disponibdild gi apoi conditiile privind indeplinirea plenului de productie, Lungimea maximd a unei fnregistriri este de 1204 octeti. Inceputul fiec’rui grup de conditii este dat tn vectorul ICP, numirul conditiilor de primul fel (limiturile din cauga cantité- tilor de tabld disponibild) sint date in vectorul NST iar numirul de elemente dintr-o inregistrare este dat in vectorul IP. Modul de prezentare al datelor gi mesajele de 1a imprimant& sint date in amen Nanualul de utilizere,PROGRAMUL 10 Programul 10 determinit solutia ontim’ pentru realizarca vwnor deqeuri minime tn conditiile tm care ne pune’ la diepozitie wi anumit stoc de tabla qi se cere realizarea unoi'comenzi ante. Pentru rezolvarea problemelor se folosegte o subrutind SIMPLEX. ; In construirea modelului matematic s-a finmt some planul de productic sii fie renliant firi a se depagi st: tabla, de unde se obtin restricyiile ca numiirul de piese de un anunit tip 8 fie mai mare sau egal cu col indicat de planul de productie 7i restricyiile ca tabla folositd sf nu depXgeasch stocul existent, In cezul tn care acenst& problemi nu are solutie (sistemul de restrictii fiind imposibil de satisficut) se reia rozolvarea problemei urméirind utilisaren cit mai eficientt a stoculni de tabla tn realizarea partinli'n productiei cerute. Coeficientii restric {iilor etnt preluati din figierul D creat de programul 9 ior coeficien}ii functiei obiectiv sint calcula}i in cadrul programului. Limitele dimensiunilor problemelor pe care programul de optimizare le accepti sint: = numarul de restrictii < 50 ~ numiirul de variabile < 300 In cazul cA aceste limite sint depiiqite se cemmaleaz’ un mesaj pregentat fn manualul de utilizore. Programul 10 necesitaé o partijie minimd de 128K.PROGRAMUL 4 In acest program sint prelucrate rezultatele objinute la rularea progremului{O, Se scot 1a imprimant% urm&toarele tabele pe tipuri de grosimi de tabla: ~ nuniirul foilor de tabld ce urmenzd eM fie thiate dup planurile de croire date; - numfrul foilor de tabld din stoc folosite; | ~ suprafata totald a tablei folosite (in m.p.) - suprafata util a tablei folosite (fn mp.) = gradul de folosire a tablei (in procente} ~ numfrul de piese din fiecare tip din plenul de productie ~ numfrul gi tipul pieselor obtinute fn plue fat4 de planul de productie. Spre deosebire de programele 5-8-7 pentru care existi intotdeauna solutie (daci exist& plenuri de croire pentru toate tipurile de piese) in programele 940-fl este previzut gi cazul cind nu sint planuri de croire corespunatitoare dimensiunilor tablei din stoe sau nu este tablA suficient& in stoc pentru a putea obtine tna toate pieseke date. In ealeulul elementelor tabelelor au fost folosite figicrele A, B, C gi D create gi actualizate fn programele 1, 5 gi 6, Modul de prezentare al rezultatelor 1a impriment% este dat in smemite Menualul de utilizare,‘PROGRAMUL 12 inttor programului 8 gi renlizeazit func Programil 12 este ase: {ia de minimizere a degeurilor in conditiile in care se dispune de un onumit stoc de tnbli gi se cere realizaren unei comenzi date, Programul 12 este executat tn ipoteza ci fn progranul 10 pare me~ aajul PENTRU GROSIMBA NR. SB DEPASHSC DIMENSIUNILE PROGRAMUIUT De OPLIMIZARB Pentru optimizare se Tolosegte pachetul OPALINS care va aven ca figier de intrare un figier pe bandii magnetict creat fn program Pornind de la informatiile cuprinse tn figierele C gi D erente in programale 3 gi respectiv 9, Rezultatele modulului OFALING atnt date pe o o1th band magnetic’ de unde sint extrase 1a imprimanté tn forma standard, Programul 12 necesit% 128 x.= oe PROGRAMUL 13 Programul 13 este un program de listare a continutulud bezei de date. Pentru fiecare tip de tabli eint date dout liste: = 0 list a inregistririlor din figierul A in ordinea in care apar in figier; se tiptregte, de asemence, indict numirul asociat inregistritrii; i ~ 0 list& a tnregistrarilor din figierul A grupate pe plenuri de croire; se tiptregte gi indexul ce indick numarul aso~ ciat inregistririi in figierul A. Forma de prezentare a celor doud liste este descrisi fn’ Ma~ nualul de utilizare. in program ae folosesc figierele A, B gi C care au fost create in programul 3, Qbservatie: pach rezultatele obtinute 1a rularea progremului 13 nu concordd cu datele efective, se vor face corecturile folosind programul 4 (pentru reactualizarea figierelor) gi apoi programele 2 gi 3 dup& care se va face o nout listare, Ciclul ee repet& pint eind nu mai efnt erori in date.Modul de folosire al _progranelor. Pentru crearea bazei de date trebuiesc rulnte programele 1, 2'gi 3 apoi 4, 2 qi 3 pin cind nu mai epar erori in date. Pentru Biisirea necesarului de tablii corespunziitor planvlui de productie se ruleazi programele 5, 6, 7 gi eventual & in acenstit ordine. Rezultatele finnle sint tipiirite de programul 7. Pentru gisiren plenurilor de eroire adecvate’ planuiui de ductie qi atocului existent de tablii se ruleaz% programele 9, 10, 21 gi eventual 12 in aceast4 ordine, Rezultatele finale sini tipiiri- te de programul 11. Pentru reactualizarea bazei de date se ruleazit programe?s 2 gi 3 in acensth ordine inr pentru listaren continutului bs date se ruleazd programul 13,col. col. col. col. col, col, col. col. Prezentarea datelor pe cartele perforate, mesajele oi rezulta- tele trenswise de programe la imprimant4 gi modul cum trebu- iese ele interpretate. In programul 1 ee citesc datele corespunzXtoare plenurilor de eroire pentru fiecare tip de pies. 0 cartels perforath a acestui figier are urmitoarea structurA; 1-2 3-7 8-12 13-15 16-19 20-23 24-26 27-30 codul grosimii tablei (IGR); poate £i uw numerele 1,40,45,50,60 sau 80; (format 12) prima dimensiune a piesei (B31 mult 5 caractere inr da- c& nu apare punctul zecimal tonte cifrele sint pertea intreagt; (format F5.0) f doua dimensiune a piesei (AD1); cel mult 5 carectere iar dac& nu apare punctul zecimal toate cifrele sint partea intreagi; pentru rondele fn acest cimp nus se perforeazii nimic; (format F5.0) numfrul de cod al planului de croire pentru grosimea de tebld respectiv’ (IPL); ¢el mult trei cifre (for- mat 13) 1Mtimea foii de tablX la care se aplic% planul de cro- ire (LT); cel mult 4 cifre; (format 14) lungimea foii de tabld la care se aplicd planul de cro- ire (1G); cel mult 4 cifre; (format 14) numarul de buckti din piesa dat& pe o foaie thiatt dup planul de croire specificat; cel mult 3 cifra; (format 13) (NB) indicele de folosire al tablei{v); este cuprins intre © gi 100; 4 cifre dintre care ultima este partea zeci~ mals; (format F4,1) Acest figier se tncheie in mod obligatoriu cu certela .ZOF ce indict sfirgitul figierului. Nu conteaz& nuntrul cartelelor de date. Toate cimpurile cartelelor contin valori pozitive. Datele citite de pe cattele oint trecute fn figierul X fn or- dinea citirii, Inregistririle continind aceleagi ctmpuri ca gi car- telele gi fiecare cimp ocupind un octet. Nu epar mesaje 1a impri-Programul 2 nu citegte certele perforate gi nu tiptregte me~ saje la imprimanta, In progremul 3 nu se citesc date de pe cartele perforate, Se fac teatiri asupra datelor citite din figierul ¥ gi cu datele corec- te se construiesc figierele A, B gi C. In urma testelor f&cute asu- pra datelor pot spare urmitoarele mesuje ce se referX 1a cartelele citite in programul 1 sau respectiv programul 4: 1) CARTELA.....ARE TIPUL TABLSI DIFERIT DE CBLE INDICATE Acest mesaj apere cind in primele dou& colosne apsre un numir dife~ rit de 1, 40, 45, 50, 60 sau 80, Certela respectiva nu ae trece tr baza de. date, 2) NUMARUL DB REPERE IN PLANUL ... DSVINE MAI MARE DE 3O IN CARTELA.... Aceat mesaj apare deci pe un plan de croire apar mai mult de 30 de tipuri de piese. Este previzut acest mesaj pentru a evita o depigi- re a dimensiunii maxime a inregistr&rilor din figierul B. Aparitia acestui mesaj tntrerupe executia programului 3, Pentru reluarea procesului de calcul trebuiese modificate dimensiunile tnregistri- rilorefigierului B gi a vectorilor ce lucreazi cu el gi reluath procedura de fneiircare a sistemului. 3) BROARE IN DATE IN CARTELA ... COD DE PLAN PREA MARE Acest mesaj apare dac% codul planului de croire este mai mare decit respectiv 20, 120, 80, 100, 180, 25 in functie de tipurile de tablé enumerate mai sus. Cartela respectiva nu se trece in baza de date. Se corecteaz% cartela sau, dack este corecti, se nodifich limitele superioere ale codurilor de planuri (elementele vectorului IP). 4) VA RUGAM CORECTATI DATEL SI RULATI DIN NOU PROGRAMELE DE ACTUALTZARB : Acest mesaj apare dacd a apirut cel putin unul din mesajele anteri- oare. Se vor scoate din figierul de intrare al programului 1 sau 4 cartelele implicate in ele, se vor corecta gi se vor rnla programe- le 4, 2 gi 3. Programul 4 execut’ operatii de actualizere a bazei de date citind de pe cartele paranetrii necesari modificirilor, Cartelele de date au urmitoarea structurii col. 1-30 - aceiagi structur¥ ca le programul 1 ol. 31-35 - libere col. 36 ~~ indicele tipului de operatie de actualizare (ID) care nat Faeoe Sue aueecey registriiri fn figierul A (tn acest caz se procedeasd ca gi la progromul 1), 1 pentru gtergeren tuturor fnregistririlor din figierul A corespunziitoare unui plen de croire dat (fn acest caz eint luate fn consi- derare numai colonnele 1-2, 13-23 gi 36 restul fiind ienorate gi se qterg toate inregistririle de 1a tipul as de tabla IGR ce au codul planului IPL dacd Lt este 0 sau numai aceler ce au lungimea gi litimea foii ae tabli indicate dact LT este diferit de 0) gi 2 pentru gtergorea unei inregistriri din figierul A (format Il). ©ols 37-40 ~ indicele tn figierul A al fnregistriril oo st fie gtearsé (INDX); poate si lipseascd; este Luni in consideratie numai daci in coloana 36 apure 25 dact este 0 sau b fnregistrarea de gters este determi- nataé de valorile variabilelor IGR,AD,AD1,IPL,b? gi 1¢ (format 14). { Acest figier se inchoie fn mod obligatoriu cu cartela .B0F ce indie& sfirqitul figierului. Nu conteazi numirul cartelelor de date. Datele sint trecute fn figierul X ca la programul 1 (se ignorai { ID gi INDX), | La imprimant& pot si apara urmitoarele mosajet t 1) CARTELA ... ARE TIPUL TABLET DIFERIT DB CALA INDICATE | Acest mesaj poate si apard dack ID este 1 sau ID este 2 i INDX este i 0 sau b iar IGR nu este unul din numerele 1,40,45,50,60 sau 80, i Cartela respectiva nu este luatii in considerare. Ba se va corecta i gi se va rula din nou programul 4. , } 2) CARTEDA .., NU ARB CORESPONDENT IN FISTER i : : i i i Acest mesaj poate s& apart dacti ID este 2 gi INDX este O iar tn figierul A nu exist’ la tipul de tabl% IGR nici o tnregistrare care si eib& in cimpurile AD,AD1,IPL,LT 31 LG valorile citite de pe cartela, Cartela respectiva nu este luata fn considerare. Se va corecta gi se va rula din now programul 4, In programul 5 se citesc datele privind planul de productie f de pe cartele avind urmétoarea structuril: ‘ cole 1-2 = codul grosimii tablei (ITT); poate fi numai unul ain numerele 1,40,45,50,60 sau 80; (format 12) cole 3-7 - prima dimensiune a piesei (D1); cel mult 5 caractero iar dact nu apare punctul zecimal toate cifrele sint partea intreagi: (format #5.0)~5- ae col, 8.12 = a doua dimensiune a piesei (D2); cel mult 5 caractere mal tonte cifrele sint iar daci nu apare punctul zec pertea intrengti; pentru rondele fn acest efmp nu se perforeaz’d niwic; (format F5.0) eol, 13-20 - numarul do buciyi din piesa respectivil fn planul de productie (NB); (format 18) Structura de mai sus poate fi repetati pe o cartel de inca cel mult trei ori respectiv in coloanele 21-40, 41-60 gi 61-80. Cartelele fonle nu sint luate in considerntie. Ultima cartel a figierului trebuie si fie .V0F core sti indice effrgitul flaternte MWecejele ce apar la imprimant&’ eint urmitoarele: 1) TIPUL DE TABLA DIN COMANDA ».. BROWAT I Acest mesaj npare cind fn primele dou’ coloane spare un numir diferit de 1,40,45,50,60 sau £0, Cartela corespunziitoare trebuie corectatd sau éliminat’ gi ce ruleagi din now programul 5. 2) APARE © BROARS IN CARTELA DE DUPA CONANDA eee Acest mesaj apare in cazul cfnd existi erori de perforare pe curtele Cartela respectiva trebuie corectata gi rulat programul 5 din now. 3) VA RUGAM SA COREOTATI DATELE ST RULATT DIN NOU Acest mesaj apare dacd a apirut cel pufjin unul din mesajele ante- ricare gi indict faptul ci nua fost reactualizet figierul D, deci nu pot fi rulate programelo 6,7 gi 8. Cartelele eronate trebuie corectate gi rulat din nou programul 5 cu datele corecte. 4) PENTRU TIPUL DB TABLA ... NU BXISTA PLANURT LA DIMENSIUNILE «6. X Acest mesaj este tipiirit cind nu se giiseae fn figierul A planuri de croire pentru anumite piese, Pentru aceste piese trebuie alci— tuite planuri separate. Figierul D este inciireat chiar dact apar mesaje de acest tip 91 deci pot sii fie rulate programele 6,7 gi 8. Piesele de dimensiunile indicate nu sint luate fn considerare. Pentru fiecere grosime do tabla se ecrie la imprimantit TABDA DE GROSTNE. 555 Poort setosss sis sed NR.COND, DINGNSIUNI PIGSA NR,PIESE CERUL COEFICIENTI dup care sint listate restrictiile privind numfrul de piese ce sint continute fn figierul D. Coeficientii sint tipariti numai pind la ultimul coeficient nenul. La sfirgit este dati lista cu capituls NR.PLAN © DINWENSIUNI FOAIS TABLA~6- y ratie’fn ordinea in care apar fn condifii. Aceste planuri sint folosite pentru interpreterea rezultatelor fn urma rulfrii pro- gramului 8. : In progremul 6 nu se citese date de pe cartele, Ponte apare un singur mesaj qi anumes PENTRU GROSIMBA NRy +s. Si DOPASESC DIMENSIUNILE PROGRAVULUT DB OPTIMT ZARB Acest mesaj apare cind numirul pieselor de tipuri diferite la aceiasi grosime do tabli depiigegte 50 sau numirul planurilor de croire lunte in consideratie depiigegte 300, Pentru fo apoleazt 1a pachetul de proprame OPALING din programul 6. In programul 7 nu se citese date de pe cartele. La impri- mant& pot s& apard urmiitoareles NU SINT COMBNZI PENTRU GROSIMEA ose Acoot mesaj apare tn cazul absentei pieselor din planul de pro~ ductie pentru una dintre grosimile de tnbla specificats. La aparitie acoatuil mesaj nu mai sint tipirite alte reaultate in legituré cu grosimea de tablit dati. TABLA DE GROSIME «+6 BRE BE INITIO Dupa acest mesnj incep ed fie tipirite reaultatele pentru tipul de tabla specificat. NR.PLAN LATIME LUNGIME NR-POT DN TAIAT | este capfitul unui tebel in care sint trecute pe rind codurile pla- nurilor de croire ce trebuie folosite, litimea gi lungimea foilor de tabli la care se aplict planul de croire respectiv gi numérul de foi de acest tip ce se taie dupa acest plane LATIME FOAIS LUNGIME FOATE NR.PFOI DS COMANDAT esto capitul unui tabel in care sint totaliante pe dimensiunt nuntrul foilor de tnblA ce urmenzi sii fie comandate pentru a in~ deplini planul de productie in cele mai bune condi{it, SUPRAPATA TOTALA «.- MP SUPRAFATA UTTEA ne GRAD DE FOLOSIRE see sint alte trei menaje ce indict respectiv suprafata totald do tabla folosit’, suprafeta efectivi ocupati de piese (ambele date fn metri patrati) gi raportul de folosire al tablei (in procente).+ RrenmearmTee DIBETTAR NR.COMANDAT NR.OBTINUTal ie te enpStink ual elt tobel In core so indict num eb{inute cu planurile de croire indicate in comparatie eu numirul de plese cerut de planul de produc tic. PIESE OBTINUTE IN PLUS DINENSTUNTLY CTRSHLOR WR.PTESE este fnceputul unui tabel ce anore dacit In plonurile de erocire apar gi alte plese dectt cole cerute de planurile de productic. tele tipirite In aceet prog: qi nota executie a pieselor. in ge poate In funetie de revarl aléfitui nota de comendi pentru tani Programele 8 gi 12 se execut% in ipsters -* respectiv 10 tiptirese lo imprimant un mean cit avbrntina SIMPLEX nu a putut optimiza problema + epligirii \ilor seceptate de oubrutinti. Mesajul co: yi numtirul proviemei ce nua putut a% fie rezolvata. DupX rs a programelor 6 (respectiv 10) se cunose problemele ce nu au fc olvate gi numirul lor. Aceste informatii vor fi citite prin programul 8 ( pectiv 12) de pe cartele avind urmiitonrea atructuril: col. 1-2 = numtirul problemelor nerezolvate; cel mult 2 cifre (format 12) col. 3-4 = num&rul (cuprins intre 1 gi 6) asociat codului grosimii tablei cuprins in meaaj; codurile aint 1,40,45,50,60,80 iar numerele asociate sint respectiv 1,2,3,4,5,6; cel mult dou cifre (format 12), Aceat cinp se poate repeta de cel mult 6 ori, Se creazi apoi pe o bandit mngnetick un figier cu articole imagini ale cartelelor in formatul acceptat de OPALINE. Acesta va istitui figier de intrare pentru pachetul OPALINE, Rezultatele optimiztrii sint scoase tot pe o band magnetict, de unde sint extrase la imprimant% tn format atendard furnizat de OPALING. Generalithti despre utilizarea pachetului OPALINS se gitsesc a pagina 10 a Manue?ti de utilizare. Interpretarea rezultatelor se face pe baza tebelelor furniza- te de programele 5 gi respectiv 9 gi lista planurilor de croire dat de programul 13.-g- In programul 9 sint citite de pe certele dou% figiere gi anume a) Figierul stocurilor de tabl4 ce se citegte de pe cattele avind urmitoarea structuri col. 1-4 = 1ktimes foii de tabl¥; cel mult 4 cifre; (format T4) col, 5-8 ~ lungimea foii de tabli; cel mult 4 cifré; (format 14) col, 9-10 = codul corespunzitor grosimii tablei; cel mult dou ci-~ fre; poate fi numai 1,40,45,50,60 sau 80; (format 12) col. 11-18 - greutates totals a foilor de tipul specificat; se a fr Kgs are cel mult 8 cifre gi dnc nu spare punctul zeci- * mal toate cifrele sint considerate drept parte intren gi; (format F8.0) col. 19-26 ~ greutaten unei foi de tipul specificat; se au tn ke foaie; are cel mult 8 cifre gi dact nu apare punctul zecimal ultimele 3 cifre sint partea zecimali; (F8.3) Acest figier se incheie tn mod obligatoriu cu o cartel .EOF ce indic’ efirgitul figierului. La citirea acestui figier pot oi apert meaajele: IN stocuL TIP DE TABLA ERONAT mesaj ce apare daci codul grosimii tablei nu este dintre cele indi- cate mai ous pentru coloaneje 9-10, APARE © EROARE IN STOCUL DE DUPA NR. «+e mesaj ce apare cind sint erori de perforare pe cartele. Aparifia unuia din mesajele de mai sue face ca figierul D sit nu fie fneMrcat gi deci si nu poati fi rulate programele 10, 11 si 12 dectt dup& corectares datelor gi rulerea din nou a programului 9. bd) Figierul comenzilor ce cuprinde cartele cu aceiagi struc- turi ca la programul 5. Mesajele date la imprimantd la citirea acestor date sint aceleagi gi cu aceiagi interpretare ca cele de le programul 5. In plus mai poate e% apar& mesajul: LA TIPUL...NU EXISTA TABLA PENTRU PLANURILE DATE LA DIMENSIUNILE, mesaj ce este dat fn cazul cind toate planurile indicate pentru o pies% sint previzute pentru alte dimensiuni ale foijor de tabld existente In stoc gi LA TIPUL ... SINT COMENZI DAR NU EXISTA TABLA care apare cind in stoc nu exiath tablé dintr-o grosime dir sint solicitate totugi piese. Aceste dout ultime mesaje nu impiedict tncXrearea figierului D gi deci pot fi rulate programele 10, 11 gi 12. Ca gi la programul & 1m imnrimantX anar ai tnreeistrérile din fisierul D.Progranul 10 are aceiagi structurd ca progremul 6 din punct de vedere al intrarilor gi meaajelor de 1a imprimanti. Programul 11 este aseminitor cu programul 7. Deosebirile aint urmitoarele: 1) poate s& pars fn plus mesajul: PENTRU TIP TABLA SB VA RULA PROGRAMUL 12 Acest mesaj apare in cazul cind se depigegte memo fn pro- gramul simplex. 2) al doilea tabel are capitul: LATIME FOAIE LUNGIME FOATZ NR.FOI IN STOC NR.FOI FOLOSITE CANTITATE FOLOSITA e | gi totalizeazt numirul us rol folosite gi greutatea lor’ tip de tabla fn comparatie cu stocul existent. Restul tabelelor, mesajeleo gi interpretirilor sint cele de 1F programul 7. pe fiecare In programul 13 nu se citesc cartele perforate. Pentru fiecare tip de tabla apare la imprimantt; TABLA. DE GROSIMEA ... 22200800 REEEEEEOEOOCEE aup& care apsre tn ordine lista inregbstrarilor din figterul A corer punztoare acestui tip de tabl4 cu titlul INREGISTRARI IN FISIERUL A qi cu cap&tul de tabelx ce se repetu 1a fiecare inceput de pagink: ‘TIP TABLA DIMENSIUNI PIESA COD PLAN DIMENSIUNI FOATE NR.PIESH/FOAIE % UDILIZARE INDEX IN FISIER ce corespund respectiv la cimpurile descrise la figierul X. In con- tinuare spare descrierea plonurilor de croire conjinute in baze de date dupa titlul ‘ DESCRIEREA PLANURILOR DE CROIRE Pentru fiecere plen de croire est# tipXrit capiitul de tabel PLANUL DE GROIRB ... DIMENSIUNI FOAIE DIMENSIUNI PIRSA NR,BUCATI % UTULIZAR INDEX IN FISIERUL A Listele furnizate de programul 13 vor fi folosite pentru veri- ficarea corectitudinii datelor din baza de date gi pentru interpre- takea rezultatelor programelor 8 gi 12.HOR yey | Utilizarea pachetului de programe OPALING Produsul program OPALING realizat de etitre Comparnie Internationale pour 1'Informatique este util in rezolvarea problemelor de programere liniaré, fn special pentru cazurile fn care dimensiunea problemelor (numirul de restricyii gi vari- abile) este mare gi datele necosare rezolviril problemelor nu Incap {n memoria interni. Se pot rezolva cu acest pachet probleme pentru care nuniirul de restrictii ponte ajungp la 4095 iar numirul de variabile nefiind Limitat dectt prin fapty! 9 total de termeni nenuli ai matricii restrictiilor trebuie si f1: cel mult 32767. ; Pentru a putea folosi pachetul este necesar ca modelul matematic asociat problemei economice ce urmeazi a fi rezolvata ed fie seris sub urmitoarea form general: (max)min ox Apes by AK be Ax < by byahyx sd} x -miireinit unde ¢ este un vector linie cu n componente, by vector coloanit ou mg componente (14144), x vectorul necunoseutelor de n com- ponente fn cere necunoseutele pot fi variabile libere, pot fi miirginite inferior, mirginite superior, dublu mirginite sau chiar variabile fixate, Se observa pe aceast® formi ci restricfiile pot fi de egalitate sau inegalitate de tip inferior sau superior, pot fi dublu mirginite sau chiar functii Libere cum ar fi functia obiect: Matricea restrictiilor are m= 1 + my +m +m, + my Linii gin coloane, Termenul liber ce construiegte din vectorii by » bg» by gi b} gi se numegte vector) celui de-al doilea termen. Condijiile impuse veriabilelor alcituiese ceea co so numegto Limite ale varisbilclor. Formularen de mai sus a problemei de programare liniari corespunde intrutotul formed in care apar fn practich modeleleAvantajul pe care 21 ofers pachetul UPAidus ncceptit datele modelului exnet sub forma tn care ae ary fart a £1 necesard o prelucrare prevlabild care ef aduci modeiul sub forma canonicd. De asemenea permite si se fact diverse simuléri prin schimbarea functiei obiectiv a vectorului celui de~al doilea termen, sau a setului de limite a variebilelor, Pentra aceasta va fi necesar ca toate aceste variante si fie prevazute de programator gi atunci eind introduce datelo necesare creerii figierului cu care va luecra pachetul sii furni- zeze mai multe functii libere (care pe rind vor fi considerate functii obiectiv), si specifice mai mul¥i vectori pentru cel de-al doilea membru prin capitolul RUS fiecitrui vector atribuin du-se ofte un nume distinct de cel mult 8 caractere alfa-numeric gi si specifice mai multe seturi de limite ale variabilelor prin capitolul BOUNDS fiectrui set do limite atribuindu-se efte un nme distinct formet din col mult 8 caractere alfa-numerice. Intr-o aplicatie coneroti wtilizetorul trebuie si aispunt de aceste date (fn cazul nostru fiind cele furnizate de o comand concretit), sii atribuie fiectirei colonne din matricoa restric fiil efte wm nume gi ficclirei Linii din sceneti matrice ett wn nume distinet, Se introduc apoi datole prin intermediul enpitolelor pachetulus OPALINE (NAME, OPTIONS , ROWS, COLUMNS, RUS,RAUGAS, BOUNDS, ENDATA,MINI sau MAXI,BASIS 34 START) fn conformitate eu formatel acestora (a se vodea prchetul OPALII). Cu acente date prchotul ereeasit tn faza de citire un figter pe dice sau band magnetics (1a alegerea utilizatorului) numit figier de snlvere sau reluare Pentru o rulare concrota whilizatorul va trebui ei apecif ce o singuré functie obicctiv, un singur vector pentru cel de-nl doilea membru qi wm sinpur sot de limite a varisbilelor prin intermediul cartelei MINI sau MAXI. Pentru simuloren celorlalte variente, problema ponte fi reluntit pornind de Ia acelagi figier obtinut In ereare gi care tn plus confine bazn curenti, sau ultim bazii gisiti In eursul optimiziirii, Reluorea nu permite nici o modificare fn lista restrictiilor fn matricea restrictiilor, In vectorii membrului doi sau fn setul pentru Limitele varinbilelor. Ea permite doar modificarea opjiunilor standard, alegoroa func- ied obiectiv, alegerea problemei de optimizat, a unui vector al celui do-nl doilea mombru, a unui set de limite a varinbilelo: permite citirea unei baze de pleenre sau utiliszarea ultimed baze a optimizitrii precedente.eee sint NAME,RESTART, OPTIONS, SHDATA,WINI sau AKT, DASES gi stan, unele fiind obligntorii altele facultative (a se vedea pachetul). OPALINE necesiti o configuratie minimal ce cuprindes = un coleulator FELIX - un dise - un derulor de bandit mngnetich un cititor de cartele © imprimanti Avantajele pe care le ofert pachetul OPALING sint urmitoa~ rele ~ inversarea matricii de bazi utiliseazt o tehnicti de triunghiularizare care garantoozii un maxim de precizia gi un nuniir minim posibil de termeni fn matricen inver este foarte rapidii, ceen ce permite reinversares Lis cuys un nuniir dot de iterajii, fie cind erorile de rotunjire devin prea importante, Bazele obtjinute in cursul caleulului sint salvate automat dup fiecare inversare. ~ Algoritmul de optimizare este um algoritm primal eu alegerea coloanelor multiple, numiirel maxim do colonne de luat in consideratie fiind fntre 1 94 5. Introduecrea coloanelor suc- cosive se face In ordinea descresciitoare a amelioriirii lor efecti- ve aduse functiei economice renle sau artificialo. ~ OPALINE contine proceduri speciole ce evita la maximum fenomenuil de ciclare cum ar fi proceduri pentru un trotament particular al. liniilor co provoncit degenerarea, proceduri pentru ‘o adaptare automatii a cerce:’ ii liniilor pivot fn eas de ciclare datorité respingerii unor colonne tn timpul conversiirid, proce~ duri de detectare a unei cicliri persistente cu oprirea progra- mului. : - Urmiirirea pas cu pan a evolutied optimizdrii prin impri- marea rezultatelor din timpul iteratiilor cu o frecventi fixati do utilizator, Rezultatele eint furnuzate sub o form standard ind un maxim de informayid atit asupra variabilelor primale oft gi asupra celor duale, In eagul solutiilor infinite se furnizeazii irec}ia la infinit, inr in caz de solutie nerealizabild se pre- zinta lista restric{iilor caro m oint verificate ae variabilele din afara limitolor, Pentru interpretaren solutiei furnizate trimitem la PAZA DS OPPINIZARS, iar pentru introdicerea datelor tn format cores- punzitor la eapitolul PRYZENTARHA DATELOR in manualul de utili~ Sere ear masa rae eee eaeSubrutina simplex este utilizatii fn programele de optimizare ruuitirul 6 gi 10, gi a fost extras din biblioteca de subprograme gbiinjifice MATLIB a Centrului de calcul al Universitijii din Bucuregti. Aceasti subrutina rezolvii urmiitorul tip de probleme: min ( ex) aj go (1 (date intr) aig ell PROG4 y factuatizarey FCOR? {corecfii) LIST2 Itigierele A 5i8) PROG 13 Wistore}NT CGI FCOR2 (corectii} LIST3 ferori} PROG7 (interpretare), (OPALINE)wee INTOCMIT: VERSIUNEA, {UINLOCUIT cle enive astrere| DATA:H/09/30, Ege e107. ~ a RCornA (( PROG FCOR3 LISTS | (corectii) ane PROG 10 ‘optimizare) PROG 11 (interpretare}, —— MAPREZ ——! LIST6 jou} existd\ op MANUT probleme nere> Zolvate ? | ( ort Pag.T i perma mmr ap OY 290% I \_dipereey amayeetaynr reer] FaSr: + PiprcTagry ope Waa] — ETO wmeny ap wmioy| Sda% yoni prabn mm memmy gover €is/7 230% eveas | wee’ premmaen nour | GaOoe | woe Ei nfhacurer on mee | 2s8r | meray a meee | eB OM oerpargen tesa iecmmeare [ate anne REET Siri weming | eee mates ae eaiaee | rns ros oes Oe UT PRep Cau Tee 1 f { wie prees rm_ner od wits a 4 | | WLP an op warren |S | Ee 5 ae | Pee ane om mamnborny)| POOR Sears ca [ TEP w woe aaa) 790 [ee ap pepe PPC) TU e [ pune wT IE) 3ST: | INVS[INVE|NVI| nigsw |_WixvW|GNY 37 Se niga nixon, {aLaveivo at aye asitRi€ \DATA :Mlo dita: ‘Seg SINS xv) e TS [SRT rau LRH eovansysy nga INT ag BRL Paeve0ee VUNION aA S67 YyANN| — YVAN | 30 enn] Oe| i i { { poe | teeta 1 ind 1 8 Co sw! <3 | | NB ie | 2s T i Peep pr op pee] LON eo Ss tT payueeaed oe POAT | ESOT iS ¥ I Daina FP Be oo 1 [ orewe re wrerey A oy eons) DOE pao ape rm muy 2 48/7 Eeeas a akenanaded Ween poe pay op wameg| OF Re cone ty ame aromas eam | €UOIF Ge pion mee oo ame eee |S RIF Erp ane paw] Fo08e Faooe wm pup eel] POTeF ise wap prep apn ed tare) CUM OF “WE RSUNE A: CINEOUIT DE JIVE RSITATEIDATA 2 losfra ayer ge moe [ET 3 { (ll betas ayer yer ObLTF : aes INV @ [NV t| _nigaw |_WixXen’ Sara NIGEL WIT oo a ae % ane 3g’ OR See orga 34-00 tele gniae Loao Hs cae ae ed SABI OPMENT” GUNDN | a0 Mphun [eSLISTA BULUFLMELOR vi & oa & = = = w a 1 Tey op peng | aaa Dapemewn op porn] Ee SeTEH aan | purer ppp | LEST S | | Be Serre marr 2a5t7 5 I | a apn ama P| «iS AGIF S | I sores gyre mer! Osiart S| | (oe ae ee we i [2280 am oper ohne 977] Lei? sg Fee. eoestane aedielsee, 38 sae = 8 Te pono yeep shuren reer] TERT is re ae ey |e ss Gorn wpe rm | oueee al ee Q WULAVAMOI-XT UN | WVEDOUC-yeNCROYA| NONI OV YN | NIWAZL| FY/SHT AN3WNIOO| __FYISI S88) PaneR ORTH OOD INIWILYVEWOD [LYVI*DSYND0O a 21 ¥110, FA VYLNT BYINNINIG | FAVAINI Sey FILVNUSIO ysuns WNIOA — | ~1001a 009 sa SoINDEX FACTORI DE BLOCARE , TRIMITER! NR.MAXIM. | “INREG: | % RESTRICT | CHEIA DE ACCES (NUME I THEA ste tahalalilebolel ol inneustrapu| \S}s| ||" ]8]s}8)S] 8} 8 fe (BeSH Le TUNGINREG. |=|8ts}siatele . aaice (acs). |*{a{ §|81°|"1" FORMAT (RCF) INREGISTRARE| © (°°) 21S | SESPSEST STS" PERIOADA DE PAS TRARE (RP) | | Tip pre {elefeieiats}a}s|@}a}es MM alelelalel; onoanzare {°|°(°1°1*]*|319] 4 318 |8 HUMAR VOLUME ‘SUPORT [DVT] x delsfelsls é. iE §]8]5] 21 8)2 | § 2| 1&8 o i 8 Shy ee 5 i dteadlth 2 is APR ts s yy 5) SBla 3. 7 uy HPT aT ai 7 als? (3) a2 = w 7 = EES lealolalele{alxlleisisis(NC re IRGUNEA 2 IMOCUT OE [ecuPareA VOLUME aR |" FRE tT eouD) VOLUME FISIERE_ PE VOLUME ae seria | sume | nune |caceni w os jute. |MO008| ZONA VOLUMU- |PROPRIE-|FISIER |NUMAR [S S—PENCS IGE SJALOCA- | ALOCATA LUI TAR [GENERATES SAS RANNK aS RE OE LACIL (vs) (ON) _| (EN) \(CO/GN) [ZB SARSSTRSS I (AM) | LA CL) coum | rnmrarcneal 2 fe aH Cosmin [Bararene sev a to aay comm —|aprnrencree| © |e aur cos _|nararosesed| 0 ve 7 eoseriy —_|nmrorcrcseu| 12 ma cosy DATATORESE ve 10 anyonenivire Batman] SOM UUTILIZARE Fie peceuecees FISIERE |PROGRAME SUBPROGRAME PROS = Paes? P2062 Paces Pace e PR 7 pace F 2 PROS Ie pace Pace 15 A 2B e a 3 HMPLE OPRLINE Feaat Ta Fenn2 Fenn > x y Feors FCORZ FeordSSUNEAL YNLOCUTDE: VISTA II os ee FSIERELE DE BAZA | 10_| DENUMIRE FISIERE DE BAZA (FN) | DENUMIREA | NUME | | INFORMATIEL | SIMBOLIC elalole g & g de z z 3 Bayer" Tada laummenndime Upeer| AO = * ttle wmamnuine 2 pani not | * * leon’ plow waoine ma © o (ahr frni® Foto} “7 * - fe se fonia Fale] LG «| * Z Duman pone fe | eer aoe | va _[al 7 | -| Gnael folraine tobbn| Vv. * |Cacd grcneine ArAles ier a 233) ce Fatwa facie B[V a Railinaind petve| 0 = jToacetlon Ret agye | ala Terentia wr | TN r \Cowdini growin Fehial ITIP. eels TE | ae ae Baua Memes Zane fae a | nae ira 2 ia] elele lecematn posre life ea aest felen| sale fe pete pe gop’ | inne tel | Wve | peor pe |e aa 2 | Derirerraienripedre| ji rout fou ahbe | 04 ela plan wicel re | _|_|® Tranput gaty q eames A Ter © ae pees on aa y aa * Ee | Sool come | LV aati 3 [ened groneire toh 170 al Puimercree 7 vere ry Froenaiar puss | ORiNIOCMIT: ~WERSUNEAT NLOCUTOE VISTA INFORM. Wik SIN] Pag caer coon Oe FISIERELE DE BAZA | 14 DENUMIRE FISIERE DE BAZA (FN ) 1 ace Nr.| DENUMIREA NUME ert} INFORMATIE! | SIMBOLIC |. elule 3 3 8 <|>]2 § ql apap fp a8 [Cen gunntle : zB aisle ieee lela aenelead oer! (2 | «| 29 | rnc Lunwy cna we tu favor A | tvox Bo [akine IE “re * le 31 Mayor inde | cee | |_| [eI 3a | 7yp table UTP. x 33 [cnutlnde Bile | ay * 34| Freulale apache [ne Arcee Chop, Ro ~ =KE VE DATA Hloxjurs? Pag (2. ICA CMWERSITATE = ut -2ev0 NUME FISIER (FN): INR. TIPURT INREGIS ~ TRARI. [ADRESA DENUMIREA lay) | NUME RELA. | = INFORMATIEL SIMBOLIC FORMATIREPRE-IME_IN |VA A | ce || hie EMA locrerr|Pauiaaun SS || ws. ie Sa ' LUSIER A uaa 2x Prermemauene 7 pore ma 4 Deurternwume % pw0rd Ot 5 Cont ple eancre Wee ? i kxhime fuose tabby ia 13 daurngorve farce Hobibs “6 2 jaan page pr vo : ay Gav fobonive FohLet v as. EistER BD a Faves dis Ariord F w 7 3/ FISIER © S| cnae PRTC L a ela Quvnemmiame paine D Ha 7_| 400 Zeskin Ge eye wn oor = PRT COL 2, Conduat panwine PoE Tie 7 i Daagnar on phar Freee +o eee eer seed fin 9 een feare testa ee £. PR BET Oo jut __|. a _ Praia pommiri pe priphe ive 2/ ReT/eck % ' [kine facto Paklor ar | i 7 Fa [aamp: me thd ha hler gezennus 5 3 Pease pave ar > I @ [ermn! falancre Fohte v a Epa IP eee t! Bieler 7ep atNTOCMIF.— VERSIUNEALNOCUITOE| DESCIIER LA _ fa hyeVE 29678) Al. Baa fee = ictane cea eae [ INREGISTRArd | 7 NUME FISIER (FN): NR. TIPURT INREGIS ~ TRARI. | LUNG iJapresa| DENUMIREA Pee eeceeeet ata = RELATI- = INIVEL| (MOO DE |LUNGI = INFORMATIET | SIMBOLIC IREPRE-\ME_IN. \VA A aes [ORM ENA locreT! |PRIMULLI & & 5 RE ocreT |S@ FIS(ER DO =x ericoe £ Confivert worrekefit Lv ei werieas 2 BLP tien Wee : Shalem ae fe s Bou FISIER FARE. Cool prencarre Zohtes i z lacrinersuine 7 etre | 3 Denierrivme 2 pind 2 Coed poaury ancrere 5 \istivve Pacio Tobler 5 Muniporie Load do hl 26 Pamir beady enmcre ZA Bh Cand fhore fahbe v. ae FISIER FeeR? 7 lev proeme Ahon 16R vas 2 [Domenie ¢ pant Po | 3 3 [Doriemnine 2 pura Pot | 2 4 | Cant pin enwerio a 5 | echne foci fohler us €_ [dangeme tamie fable 20 7 |e lermis Ficonk ermceg ne 24 3 | Gann Alnaie te Bir vi 27 9 [ea operate renetiabisler 10 36 10 | Parise turrnge inne tohrn |e WD Halper FISIER FCAR2 4 ECOR: 7 [Cael paoserme Babee 777 7Si REO. APOE) DESCRIEREA TV aay) foyer —, ‘s cee INREGISTRAKI | 1 NUME FISIER (FN): WWR-TIPURI INREGIS ~ TRARI Wi A NUME LONG. THFORMATIET sa ir = =|RELATI- = NIVEL \MOD DE | LUNG! = ert} INFORMATIE! |SIMBOLIC IREPRE-WME IN \VA'A | oc (ORM ENA JOGTE 11 | PRIMLL xe RE locrev | SQ Ee =< 3 [Cass Baa 1 a [F/S7ER FEAR, FOCRI i 1 | Bhinve Abe ne 7 a 2 ldenpnie table ete $ 3 | Fp Wher TP ee 4 |eeud tale ale oh] 7 = i [OR Re on cea FieteR X,Y Ze Comfproreine Soh ber 46R a 2 |Birumerecrue 7 peer Ad i s [3 [arweunime & pusnd 231 ? 7 |Caed plaom enneie ie sii uae 5 [Lehane feos Labbe” “7 ful © [hengerve owen bobble £6 o al a 7 leclermnir Suorh erocre WB, BI 25, f [eran Alonire hie | v = 29; NTOCI MIT: 7. VERSUNEA 4 VNLOCUIT DE: oneversi7e TE 1DATA: sire | _ eae Fag. MnT.-cee) COD MACHETA: FeARt DENUMIRE MACHETA : Peaces pre carkele cbixitel chin ENSE Ble 2 &] 8} S} Spe} > hott t beetle igs aston as Mion lag tieolir gs tien cigs Mate eo le 70r 7a Wel LIMITELE A NUMEL E INDICATIL PENTRU ciuput || cimatu PERFORARE . ee 1-4 v LGR 2 3-7 ny AO a R-12 nm” Rat 4 went ” 10d. Ht [s|w-v9 x a é ao-2nd Mv AG - fa a” wa te v vINTOCMIT: RSNA Z Ee MACHE TA GARIFLE | Pay EUMIVER: i lafe sf 8! ‘ as : PERFORAIE~ | /6 FOC OT. ; 2 7 }COD MACHETA:Feoa4 — DENUMIRE MACHETA :%ixler emneckic ale Hyp FOAR 1 LG AB v 10x Moti Mb ttt dil 15 20 25 3 35 40 45 D 55 WM 65 70 7% 8 Wal GIMITELE 4 NUMEL E INOICATI_ PENTRU ciMPULUI Ay | ciMPuLur : PERFORARE . 4-2: Mn 16R are N Ao 8-12 ny Rot 13-15 wv if iaeet aa 16-19 NW 47 20-23 nN LE 4-26 nN ae | 22-30 Lt fe 2 3s eta pelle thane 36 Bn wD 24-40 AM LOX LNNTOCMMI: OWNER SITATE Fpei0nT.- eb) “Ay 1\ [bara Ta:wresyirs COD MACHETA:renn2,reoe2 DENUMIRE MACHETA: 2% vifoial ales Acorie Fisker eorecke futtuubrdsrbbbi eb bl 0 50 5 0 6 D 8 O 6 70 7% 8 6 0 15 /P™| i INR) LIMITELE 4 NUMEL E INDICAT PENTRU CIMPULUI AW CIMPULUI PERFORARE . t 1-2 _¥ aT 2 3-7 ” OL. | | Brie wy Da 4| "13-20 x we _ ae\ ICCA: VERSUNEA/ LINLOCUTT Le | MACHETA-CAPY ET, ys feeea reves (rere Data aos PERFORATE. | F2E1IBT.-Ceup jisiin exneelié COD MACHETA:Fena3,rece3 DENUMIRE MACHETA izes cttiiud bis asr | 3 Ro fost tuto hul hihi b rubles celia § 0D BEDE OE D 5 OM 65 I me hd wal Gimirece = | A NUMEL E INDICAT PENTRU cimpuur || caput | PERFORARE . aaa t | 470 2] 5-3 a 46 b 9-10 We ia ene a ST ane [s|s9-2¢ ” RO ey || gy rs : Lo & : eS) fom ep | TTT DI XG yy ALTALTALLATT ALT ALL ALL AL TAR] ALY AR x a , = 4 TITTTTT [TP TP TET TUT PTT PTT TPIT pry ITT Ty yp py ry yy rt 3 Atharlar{artattartacdar| arf artar| ar part ard andar |arbart acy ar x | MR g, Ss Be TTT]T TTTITPTTTT TITY TTT TTT L sq : el A | ON] OT] L7 1701 |Foe Joe Rt ge 4 el ees = 1 INIGES AE 28h = =Pace ere ale INREGISTRARI_|20 Fie: PT, ~ Ceo INTOCMIT ashe mocurae TMACHETA* ‘| Pag. a | 4 = q ot oe 4 S| 3 a coed q ee q | a sei 3 4 q wo 5 5 5 .4 a q q eo y q Seal iq q “4 qo H cee ae + Vv oa 5) a zy ee B | -| . 4 4 J = Ae = J q : ko} a a — ¥ q A} et s a nS a 3 Bs 4 Satis) 2 4 a. > q 8 oe NS > ra = daca |e sp OS q ae ag 4 8 4 a 3 4 : : a za qj | No S e J ‘eae 4 & =] eat eSace etCHETA IMPRI MAHWA A Ler RMANT DATA Hfe xis 29 ROM eee fh rate ¢ it “ve |NIOCMIT: UNEATL. EP eee oe nccesirarelOAEAt MN ep MCCUE ISTA PROCEDULac IR | Pes fens ro eee a 2 wf =< CONFIGU- ; : PeRIO~ Ine | AIA, | TIMP DE i DENUMIREA SI 1pleao- |= & ile EXECUTIE/ FUNCTUNEA PROCEDURII. | iy |TERMEN|S? SISMMANE | VOLUM DE ot A S 3 Bet Orery|PRELUCRARE ko) MT [DK ' since x (VOOR ae pe ee dP eel [7 | Pe ncFare pablenrs wee | AQ aa tate CORLINE Pere | | | i th iFACMNT.-€ hic put NUME LIMBA WEL arti] TRIM ~ Ne) DENTE Bal aurors (IBY Tey rt] FICARE AE KOs brecu| HEX | Fevrenn Feereen, reareon| reareny | | eoerean FORTRAN Lldniomizacae cer OPMLINE| |e ederecerdee le mhis |p \- ox7ev| CEPRinioceit: Vensinea/ a jMiocurbe | LISTA DE smemirereloaiawienad | VERIFICART | 25 ‘MACHETE DE a VAUDARE | |} py aca 7,20 | 40,120] 45, 20 [80 5 120 [60, 190} 80,25 INFORMATII NUME SIMBOLIC (GR, bee i wT ireme A d0ned ever i = aay vera SQ} | ee < geome censpostes asl ot ore 28 | upueioriawers mare 30) SABLE We Srecvao sheow ia 22 etl OP orbs "a raeh | { ines ce 2 pyre composcon a | me renpey mama, fd set earoei| LOCUS WY HL Elk ~~~ 720918 Kt a ee eae aoe PINE 647200 3 Ure 2200 cower at bm Zi2e wernumre! prima el enwareenl Bs nen 20 DE eh epiwigorD “AINBS ~ 20 see nd gov lr prurmn azar LB Mn su 2Ls10) 17 seiner WON | eh apres 7 mencny sopee as ba De a ea a mp = D20te weweaey | Be Wier 19 4 Tree eo wnpenew= 2 Winenions me axs7 Bi gab HiMidei9g uasbe OA bore Seowenes perl 7 Ret ae ‘erapewe_seweyveren ag ft | eremersuaeront 20 2 suweD We MIND O NS ee] { [ g [eee crews wewnroren ay lesz wuraca ary Hannene i gaecnaa: ue BE Roars Fasc i iS aoory ome ov |e ae 5 VP RINT pew eees a 2OA| eeueravan Hy) SON DUA BIE ules nwe-nien Lipo 8 apes ey | eso aeely iS Sn senses wewagerien of bye mow 10) wong wiueuimunll enum Dab en Bae =e SS nor boyd pore: i eee

S-ar putea să vă placă și

• Volumul V by Marin Vlada Coord. 2021

  

  Document529 pagini

  Volumul V by Marin Vlada Coord. 2021

  Marin Vlada

  0% (1)
• Opera Lui Odobleja de I. C. Drăgan - 1993

  

  Document221 pagini

  Opera Lui Odobleja de I. C. Drăgan - 1993

  Marin Vlada

  100% (1)
• Cibernetica - Congresul de La Amstredam

  

  Document162 pagini

  Cibernetica - Congresul de La Amstredam

  Marin Vlada

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• CCUB - Biblioteca Ravage (1975) & Admitere (1992)

  

  Document103 pagini

  CCUB - Biblioteca Ravage (1975) & Admitere (1992)

  Marin Vlada

  Încă nu există evaluări
• Creativitate În Fizică by Iovitz Popescu - 1980

  

  Document98 pagini

  Creativitate În Fizică by Iovitz Popescu - 1980

  Marin Vlada

  Încă nu există evaluări
• 2020, Ștefan Odobleja În Publicistica Vremurilor

  

  Document432 pagini

  2020, Ștefan Odobleja În Publicistica Vremurilor

  Marin Vlada

  100% (1)
• Consonanţe Matematice Pentru Cele 9 Legi Universale Ștefan Odobleja

  

  Document48 pagini

  Consonanţe Matematice Pentru Cele 9 Legi Universale Ștefan Odobleja

  Marin Vlada

  0% (1)
• Odobleja, Introducere in Logica Rezonantei

  

  Document204 pagini

  Odobleja, Introducere in Logica Rezonantei

  Marin Vlada

  100% (4)
• Simpozionul International Stefan Odobleja - 1982

  

  Document362 pagini

  Simpozionul International Stefan Odobleja - 1982

  Marin Vlada

  Încă nu există evaluări
• Proceedings of CNIV 2020 (ISSN 1842-4708)

  

  Document250 pagini

  Proceedings of CNIV 2020 (ISSN 1842-4708)

  Marin Vlada

  100% (3)
• M. Vlada Istoria Informaticii Românești, Vol. III

  

  Document546 pagini

  M. Vlada Istoria Informaticii Românești, Vol. III

  Marin Vlada

  Încă nu există evaluări
• M. Vlada Istoria Informaticii Românești, Vol. II

  

  Document488 pagini

  M. Vlada Istoria Informaticii Românești, Vol. II

  Marin Vlada

  100% (2)
• Site-Ul Dr. Ștefan Odobleja, Https://odobleja - Ro

  

  Document276 pagini

  Site-Ul Dr. Ștefan Odobleja, Https://odobleja - Ro

  Marin Vlada

  100% (1)
• Proiectul ROINFO 2018-2020

  

  Document1 pagină

  Proiectul ROINFO 2018-2020

  Marin Vlada

  Încă nu există evaluări
• Ștefan Odobleja, Fonoscopia, 2012

  

  Document202 pagini

  Ștefan Odobleja, Fonoscopia, 2012

  Marin Vlada

  0% (1)
• Proceedings of CNIV 2013 (ISSN 1842-4708)

  

  Document362 pagini

  Proceedings of CNIV 2013 (ISSN 1842-4708)

  Marin Vlada

  100% (2)
• Proceedings of ICVL 2013 (ISSN 1844-8933, ISI Proceedings) - The 8th INTERNATIONAL CONFERENCE ON VIRTUAL LEARNING

  

  Document366 pagini

  Proceedings of ICVL 2013 (ISSN 1844-8933, ISI Proceedings) - The 8th INTERNATIONAL CONFERENCE ON VIRTUAL LEARNING

  Marin Vlada

  Încă nu există evaluări
• Proceedings of CNIV 2012 (ISSN 1842-4708)

  

  Document322 pagini

  Proceedings of CNIV 2012 (ISSN 1842-4708)

  Marin Vlada

  67% (3)
• Proceedings of CNIV 2010

  

  Document408 pagini

  Proceedings of CNIV 2010

  Marin Vlada

  Încă nu există evaluări