Banda desenata, ilustratie - e arta sau nu? frumos sau agreabil?

Incepand cu picturile rupestre din preistorie, considerate primele ilustratii cunoscute de om,
pana la benzile desenate umplute de imagini si desene de toate spetele si tipurile posibile, in fiecare
tehnica la indemana artistului, ilustratia este printre cele mai cunoscute forme de exprimare
artistice, prin diversitatea sa si capacitatea de a numi aproape orice lucrare de arta existenta o
ilustratie.
Primele ilustratii de carte au pornit din mana aponezilor si a chinezilor, ce dea incep sa
foloseasca xilogravura ! gravura in lemn" pentru a acompania cartile scrise de mana. Ilustratiile, in
fond, sunt forme, personae, imagini per ansamblu in carti, sau povesti scrise pe orice suprafata,
imagini care arata o mica parte din povestea respectiva, astfel incat privitorul sa isi poata imagina el
insusi cum ar putea arata povestea, uneori chiar pentru a se introduce el insusi in poveste si a-si
imagina costumatia unui persona ilustrat, sau al unui monstru etc.
In evul mediu, #ohannes $utenberg a inventat presa tipografica, precum si inovatii maore
destinate cartilor printate, la acestea adaugand ilustratii, de obicei gravuri in lemn. In timpul
secolului %& cartile cu ilustratii realizate prin intermediul xilogravurii au devenit disponibile pentru
publicul larg, si pentru publicatiile in masa, iar in secolele %'-%( forma cea mai utilizata de gravura
pentru ilustratii a fost a)uatinta si a)uaforte, ulterior in secolul %* a fost introdusa si litografia, unul
din cei mai cunoscuti artisti fiind +illiam Bla,e.
-tat in -merica cat si in .uropa, de la sfarsitul anilor %*// pana la inceputul anilor %0//,
ilustratia a fost in perioada sa de aur, in .uropa dezvoltandu-se o multitudine de stiluri dezvoltate
de-a lungul vremii, invatate de la predecesori, dar luand si de la alte meserii si stiluri artistice,
precum art deco.
In timpul celor doua razboaie mondiale munca ilustratorilor a fost centrata pe propaganda
vremii, mai ales in cadrul tarilor guverate de partide comuniste ori naziste, in cazul acestora
propaganda fiind o parte extrem de importanta in cadrul societatii, si pentru reinprospatarea
rangurilor militare. In anul %0&/ studiourile Push Pin au fost fondate de catre 1e2mour 3h4ast,
5ilton $laser, 6e2nold 6uffins si .d4ard 1orel. 3olectivul a fost unul dintre cele mai populare
studiouri de graphic design si ilustratie in lume si a influentat o varietate mare de artisti, contribuind
astfel si cu publicatia sa bi-lunara, Push Pin $raphic, care a fost publicata din %0&& pana in %0*%.
1tudioul exista chiar si astazi sub directiile lui 1e2mour 3h4ast.
7in %0(/ pana astazi industria tot mai mare a fotografiei a provocat declinul ilustratiei pe
piata. 8otografia a devenit milocul dominant folosit in lumea media si aceea a scenei artistice.
1ecolul 9/ a fost o perioada foarte grea pentru ilustratie, desi evolutia constanta a computerelor si
introducerea programelor precup Photoshop, In7esign si Illustrator au permis reinventarea
ilustratiei.
Ilustratia, precum toate celelalte ramuri artistice, este considerata si ea la randul ei arta, ea
fiind conceputa pentru a creea placere vizuala, iar faptul ca aproape toate tehnicile se pot folosi
pentru conceperea ei !fotografie, pictura, desen, gravura, etc" mareste numarul de oameni dispusi sa
agreeze acest gen de arta.
Ilustratia sau banda desenata : o relatare mai mult cu imagini, decat cu scris, a unei povesti,
spre deosebire de marea maoritate a cartilor ilustrate : ar fi mai degraba considerata arta agreabila
decat frumoasa de catre ;ant, deoarece frumosul pentru el este dat doar de un om cult, acel om cult
considerand si ponderand actul vizual in sine ca fiind frumos, ;ant exprimandu-se ca odata ce acel
om cult isi da parerea ceilalti nu pot sa se opuna, decat daca sunt, la randul lor, oameni culti.
Ilustratia este agreabila pentru marea maoritate a oamenilor, dar nu toti, de aceea este mai
degraba inclusa ca fiind agreabila si nu frumoasa, desi in multe cazuri, cum ar fi lucrarile unor
artisti precum 5ucha, sau 5atisse, care ei la randul lor au lucrari considerate ilustratii, nu neaparat
picturi, acele imagini relatand la randul lor o poveste, personae, animale sau oricare alt tip de
imagini, si nu o simpla pictura a unui peisa sau obiect, desi la randul lor acestea pot fi considerate
ilustratii daca li se introduce si o poveste.
Ilustratiile la randul lor, in cartile stiintifice sau de specialitate, pot fi folosite pentru a reda
imagini folositoare cititorilor, pentru a identifica obiecte sau procedee redate mult mai greu prin viu
grai sau doar prin cuvintele citite. In ziua de astazi, exista o cerere tot mai mare pentru lucrarile
originale folosite ulterior in cartile ilustrate, postere, reviste, etc.
7esi ilustratiile nu sunt concepute cu ideea de a fi frumoase neaparat, ci de a reprezenta
imagini si de a creea acele imagini in mintea privitorului, fie ca este vorba de arta sau de stiinta, in
unele cazuri ilustratorii au avut gandul initiat de a creea o imagine frumoasa, cum ar fi un persona
perfect, fara defecte, dar in unele cazuri exista si ilustratori care au avut in minte ideea de a satiriza
diverse lucruri dea existente, uneori poate prea comune in viata de zi cu zi, personae politice, sau
in unele cazuri chiar de a satiriza arta.
-sadar, avand incluse destul de multe tehnici in arta daca nu chiar toate pentru a realiza
imaginile necesare intr-o carte sau revista, sau in cazul picturilor rupestre, un perete dintr-o grota,
ilustratia poate fi considerata agreabila de marea maoritate a publicului, fie el atras de arta, sau
oameni care mai de care mai simplisti, ce nu isi framanta mintea cu problema frumosului, si cu ce
sa isi infrumuseteze viata, ci cum mai degraba sa aiba succes. 7ar pentru multi agreabilul si<sau
frumosul este necesar in viata, in lipsa sa riscand o viata depresiva si monotona fara pic de culoare,
desi in multe cazuri cresterea si cultura omului poate restrange viziunea acestuia asupra oricarei
teme legata de arta, si procesarea sa atunci cand este pus fata in fata cu o pictura, o ilustratie, etc.