Femei celebre din perioada interbelica

• Regina Maria (1875 - 1938)

• Ana Aslan (1897 - 1988)
• Ştefania Mărăcineanu (1882 - 1944)
• Sofia Ionescu (1920 - 2008)
• Ana Ipătescu (1805 - 1875)
 Regina Maria (1875 - 1938)

• Născută cu numele Marie Alexandra Victoria, din Casa de Saxa-Coburg și Gotha,

Regina Maria a fost prințesă a Marii Britanii și a Irlandei, consoarta Regelui Ferdinand
și Regină a României. Majestatea sa a fost o influență puternică în decizia Regelui
Ferdinand de a intra în război de partea Antantei, în 1916. Regina Maria a iubit arta,
poezia și filosofia. Ea a continuat tradiția Reginei Elisabeta de susținere a acestor
domenii, ajutând cu burse de studiu și bani o seamă de personalități din lumea
literară și artistică. A scris la rândul ei povestiri pentru copii și poezii, dar s-a dedicate
și picturii. De asemenea, a colecționat lucrări de artă ale unor pictori foarte cunoscuți
precum Arthur Verona, Ștefan Popescu, Kimon Loghi, Cecilia Cuțescu Storck, Nicolae
Vermont, Eustațiu Stoenescu. Regina Maria a avut ca ultima dorință ca trupul să-i fie
înmormântat la mănăstirea Curtea de Argeș, iar inima la reședința de la Balcic.
 Ana Aslan (1897 - 1988)

• Ana Aslan a fost medic român specializat în gerontologie, dar și academician

și director al Institutului Național de Geriatrie și Gerontologie (1958 - 1988).
A evidențiat importanța procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate
de vârstă, aplicând-o pe scară largă în clinica de geriatrie, sub numele de
Gerovital. Numeroase personalități internaționale au urmat tratament cu
Gerovital: Tito, Charles de Gaulle, Hrusciov, J.F. Kennedy, Indira Gandhi,
Imelda Marcos, Marlene Dietrich, Konrad Adenauer, Charlie Chaplin, Kirk
Douglas, Salvador Dali. Ana Aslan a inventat (în colaborare cu farmacista
Elena Polovrăgeanu) produsul geriatric Aslavital, brevetat și introdus în
producție industrială în 1980.
 Ştefania Mărăcineanu (1882 - 1944)

• Ștefania Mărăcineanu a fost chimist și fizician român de renume

internațional.  Ea a formulat teorii despre radioactivitate, radioactivitatea
artificială și procedeul de declanșare artificială a ploii. Ștefania Mărăcineanu a
studiat legătura dintre radioactivitate și ploi, iar, mai târziu, relația dintre
cutremure și precipitații. Ea s-a lansat și în alte ipoteze controversate, cum ar
fi influența razelor de soare sau chiar a apei de ploaie asupra radioactivității.
Ipoteza că razele de soare ar putea induce radioactivitate artificială a fost
dezbătută îndelung în comunitatea științifică de atunci, atât în Franța, cât și în
Germania și Anglia. Se pare că disputa a fost destul de aprinsă și a contribuit
la izolarea Ștefaniei Mărăcineanu de către grupul de la laboratorul Curie.
 Sofia Ionescu (1920 - 2008)

• Sofia Ionescu a fost prima femeie neurochirurg din lume. Anul 1944, în ciuda cumplitelor
dezastre provocate de război, a însemnat un moment decisiv în cariera Sofiei Ionescu.
Tânără studentă pe atunci, ea a operat un copil grav rănit într-un bombardament din
București, salvându-i viața. „Această operație mi-a decis viața pentru 47 de ani înainte, cât
am stat în neurochirurgie, și mi-a adus-o la 180 de grade față de ceea ce îmi propusesem
eu, o viață liniștită de medic internist în orașul meu natal, Fălticeni”, mărturisea Sofia
Ionescu. În 1945 își susține doctoratul în medicină și chirurgie. În același an se căsătorește
cu doctorul Ionel Ionescu, secundar neurochirurg, cu care a avut doi copii. Sofia Ionescu a
fost o personalitate distinsă, cunoscută în întreaga lume pentru contribuțiile sale
remarcabile în domeniul neurochirurgiei, în special pentru operațiile pe măduva spinării și
creier, și pentru lucrările sale științifice apărute în numeroase publicații internaționale de
prestigiu.
 Ana Ipătescu (1805 - 1875)

• Ana Ipătescu, născută în București, într-o familia din burghezia vremii, a

fost o eroină a revoluției de la 1848 din Țara Românească. Datorită
soțului ei, funcționar la Departamentul Vistieriilor, a participat la întâlniri
ale societății secrete „Frăția‟, unde i-a cunoscut pe câțiva dintre
conducătorii care vor intra în guvernul revoluționar după izbucnirea
revoluției la 9 iunie 1848. A participat direct, în fruntea mulțimii
prorevoluționare bucureștene, la eliberarea guvernului revoluționar,
arestat la 19 iunie 1848, în urma unui complot contrarevoluționar. S-a
stins din viață în anul 1875. Deși ea a dorit să fie îngropată la Mănăstirea
Pasărea, nu s-a putut identifica până acum care este mormântul ei.