GERIATRIE

Profesor: DOBRESCU LAVINIA

Elev: SERBAN ADRIANA MIOARA

3B-AMG

1
 Ana Aslan,
medicul care a descoperit tinereţea veşnică

„Nu se moare de bătrâneţe, ci de boală“

Cel mai cunoscut medic geriatru român, care a inventat primul medicament capabil să
întâzie procesul de îmbătrânire, obişnuia să spună că nu se moare de bătrâneţe, ci de boală.
Pentru invenţia sa, Ana Aslan a ajuns celebră pe tot mapamondul şi a fost supranumită
„Femeia care a învins bătrâneţea”

Ana Aslan se naște în 1897 într-o familie de intelectuali brăileni. După ce tatăl ei moare în
1910, familia se mută la București, unde tânăra Ana studiază la Școala Centrală.
Decide, în pofida împotrivirii mamei sale, să se înscrie la Facultatea de Medicină – și face
chiar greva foamei pentru a-i demonstra mamei hotărârea de a-și urma visul. Urmează
cursurile de medicină în anii 1915-1922, iar în perioada refugiului la Iași din Primul Război
Mondial lucrează în spitalele militare îngrijind răniți.
După absolvirea facultății, Ana Aslan devine preparator la clinica din București condusă de
profesorul Daniel Danielopolu, care îi devine mentor, și își începe studiile de doctorat. În
următorii ani, Ana Aslan va lucra la spitalul Filantropia, la Institutul Clinico-Medical al
Facultății de Medicină, la Clinica Medicală din Timișoara și la Spitalul CFR. După Al Doilea
Război Mondial, preia șefia Secției de fiziologie a Institutului de Endocrinologie din
București, moment în care își începe propriu-zis cariera în gerontologie. Din 1952 devine
director al noului Institut de Geriatrie, primul de acest gen din lume.
În 1952 prepară vitamina H3, cunoscută sub numele de Gerovital, un medicament menit să
întârzie procesul de îmbătrânire. În următoarele trei decenii, tratamentul cu Gerovital H3,
brevetat de Ana Aslan, avea să devină cunoscut în întreaga lume.
Tot în 1952 a amenajat un institut dedicat problemelor vârstei a treia. Aceasta a fost prima
instituţie din lume dedicată cercetării geriatrice. În 1952, Ana Aslan a primit premiul
international si medalia "Leon Bernard", distincţie acordată de Organizaţia Mondială a
Sănătăţii pentru contributia adusa la dezvoltarea gerontologiei si geriatriei.
În 1974 , institutul Anei Aslan s-a extins cu o secţie clinică noua.

2
În 1980 cercetătoarea a inventat, împreună cu farmacista Elena Polovrăgeanu, produsul
geriatric Aslavital. Produsul a fost brevetat în 1980.
La clinica Anei Aslan au ajuns cele mai mari personalităţi ale vremii.
În istoria medicinei româneşti niciun alt medic nu a fost atât de solicitat de oameni importanţi,
de la regi, şefi de stat, scriitori celebri, vedete. Printre pacienţii Anei Aslan s-au numărat
Pablo Neruda, Salvador Dali, Miguel Asturias, Charlie Chaplin, Mareşalul de Gaulle, Indira
Ghandi, Regele Arabiei Saudite, Generalul Franco, Mareşalul Tito, Marlene Dietrich, Lillian
Gish, Aristotel Onasis, Jaqueline Kenedy, ltzack Shamir.
Datorită faimei şi cunostinţelor sale avansate în domeniu, Ana Aslan a deţinut mai multe
funcţii, precum: membră a Academiei de Stiinţe din New York, a Uniunii Mondiale de
Medicină Profilactică si Igienă Socială, a Societăţii Naţionale de Gerontologie din Chile,
membră de onoare a Centrului European de Cercetări Medicale Aplicative, membră în
Consiliul de Conducere al Asociaţiei Internaţionale de Gerontologie, preşedinta Societăţii
Române de Gerontologie, consilier în Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Este numita membru
titular al Academiei Republicii Socialiste România.
De-a lungul întregii sale cariere de medic şi cercetător, Ana Aslan a primit nenumărate premii
şi distincţii precum: „Merito della Repubblica, Commander Degree”, Italia (1969), „Medalia
de Aur”, Nicaragua (1971), „Crucea de Merit, Clasa I a Ordinului de Merit”, Germania
(1971), „Diploma de Profesor Extraordinar al Primului Curs Internaţional pentru Dezvoltare
în Gerontologie şi Geriatrie”, „Cavaler al Ordinului Les Palmes Académiques”, Franţa
(1974), „Ordinul De Orange Nassau” şi multe altele care au făcut-o celebră în lume.

Ana Aslan a murit la 91 de ani răpusă de boală. A fost convinsă că nu bătrâneţea a răspus-o, ci
boala. Şi-a dorit să fie înmormântată creştineşte, cu preot şi să fie depusă alături de mama şi
fratele ei. Comuniştii i-au refuzat dorinţa. De la morga spitalului Elias unde a murit, a fost
dusă la cimitirul Bellu, unde a fost înmormântată fără preoţi. Noaptea, pe mormânt, i s-a pus o
cruce pe care a fost scris : Ana Vasilichia Aslan, 1897-1988.

3
 INSTITUTUL NAȚIONAL DE GERONTOLOGIE
ȘI GERIATRIE "ANA ASLAN"

Primul din lume, Institutul de Gerontologie și Geriatrie a fost fondat în anul 1952 prin
Hotarâre a Consiliului de Miniștri și a devenit Institut Național în 1974, iar în anul 1992, i s-a
atribuit numele de "Ana Aslan".

Înca de la înființare, pâna în anul 1988, Institutul a fost condus de Acad. Prof. Dr. Ana Aslan,
având ca obiect de activitate: asistența medicală geriatrică, cercetarea și gerontologia
socială. În 1964 presedintele OMS l-a propus ca model de Institut de geriatrie țărilor
dezvoltate.

În anul 1974 Institutul se extinde cu o secție clinică nouă, remarcabilă prin confortul interior
și spațiile largi, situată într-un decor natural pe o suprafață de 33 ha la Otopeni. Clădirea din
strada Mănăstirea Căldărușani nr. 9, care este și sediul central al Institutului, face parte din
patrimoniul arhitectural, fiind o creație a lui I. D. Berindei, cu decorațiuni de ceramică în stil
românesc.

Primul medicament creat anume să întârzie procesul de îmbatrânire, a fost elaborat între anii
1946 și 1956, de Prof. Dr. Ana Aslan și școala sa după numeroase cercetări clinice și
experimentale. Rezultatele acestui studiu fac obiectul lucrării "Novocaina - factor eutrofic și
întineritor" publicată împreuna cu Prof. C. I. Parhon în 1955. Un an mai târziu, în 1956,
Gerovitalul este prezentat pentru prima data lumii medicale internaționale la Congresul
Therapiewoche de la Karlsruhe și apoi la Congresul European de Gerontologie de la Basel.