Bouros Smaranda Maria

Scluptura Pietà (Michelangelo)

Michelangelo Buonarroti a fost cel mai important artist în

perioada de vârf a Renașterii Italiene. Geniul său universal este
deopotrivă oglindit de pictură, desen, sculptură și arhitectură.

Termenul Pietà înseamnă "compasiune" si este un subiect în arta

creștină care o infatiseaza pe Fecioara Maria tinandu-si fiul mort in
brate. Cel mai adesea găsit în sculptură, este o formă particulară
infatisarii lui Hristos, o scenă din Patimile acestuia.
Pietà este o sculptură creată în anii 1498-1499 de
artistul Michelangelo. (fig.1)
În prezent această capodoperă de o valoare inestimabilă a
sculpturii renascentiste se află la Vatican, în Bazilica Sfântul
Petru. Bazilica Cetatea Vaticanului, înăuntrul statului pontifical, în
monumentala Piazza San Pietro. Edificiul, lung de 186 metri, înălțimea
cupolei de 119 metri, și cu o suprafață totală de peste 15.000 m²,
este cea mai mare biserică din lume. Bazilica Sfântul Petru este una
din cele patru bazilici patriarhale din Roma, alături de Bazilica San
Giovanni in Laterano, Bazilica Santa Maria Maggiore și Bazilica
Sfântul Paul din afara zidurilor. Planul bazilicii este în forma unei
cruci latine cu trei "nave". Între stâlpii navei centrale, de la
transept la absidă, se găsesc 39 de nișe, fiecare cu statuia unui
sfânt întemeietor al unui ordin religios. În interior se poate admira
un mare număr de statui în marmură, travertin sau bronz. (wikipedia ,
2018)
Statuia a fost realizată pentru cardinalul francez Jean de
Billheres, care fusese repartizat în Roma. Statuia a fost făcută ca
monument funerar al cardinalului, dar a fost mutată în prima capelă pe
partea dreaptă de la intrarea în bazilică, în secolul XVIII, unde se
găsește la momentul actual.
Această faimoasă operă de artă o întruchipează pe Fecioara
Maria ținând în brațe trupul lui Isus după crucificare. Această temă
este de origine nordică, populară la vremea respectivă în Franța, însă
nu și în Italia. Interpretarea dată de Michelangelo lui Pietà este
unică. Este o lucrare de o deosebită importanță întrucât împletește
idealurile de frumusețe renascentiste cu cele naturaliste.
(Rivosecchi, 1977)

Artistul de douăzeci și trei de ani ne prezintă o imagine a

Madonnei cu trupul lui Hristos. Fața ei este tânără, iar capul ei se
înclină doar puțin peste corpul neînsuflețit al fiului ei. Corpul lui
Hristos expune perfecțiunea cercetării în fiecare mușchi, venea și
nerv.
Bouros Smaranda Maria

Trebuie să luăm aceste cuvinte ale lui Vasari despre

"frumusețea divină" a operei în sensul cel mai literal, pentru a
înțelege semnificația acestei compoziții. Michelangelo convinge atât
pe el însuși, cât și pe noi, despre calitatea divină și semnificația
acestor figuri prin frumusețea pământească, perfectă după standardele
umane și prin urmare divină. (Michelangelo biography, 2008).

Suntem aici față în față nu numai cu durerea ca o condiție a

răscumpărării, ci mai degrabă cu o frumusețe absolută ca una din
consecințele ei. Suferința ei înobilează dragostea.

Ea este prezentată ca fiind tânără deoarece Dumnezeu este

izvorul oricărei frumuseți pure, iar intre acestia se afla o legatura
mistica. De asemenea, exteriorul este gândit in relatie cu interiorul
(fecioara este frumoasă din punct de vedere moral).
Comparativ cu operele artistilor ce au reprezentat in scluptura
dureroasa scena, creatia lui Michelangelo surprinde maxima
expresivitate anatomica, opera acestuia fiind impecabila din punct de
vedere tehnic. Durerea si compasiunea se impletesc exceptional in
scluptura lui Michelangelo fiind reliefate de o acuratete ne mai
intalnita. Geniul lui se reflecta si in aceasta opera, facand toate
alte interpretari ca fiind aproape irelevante.
Structura este piramidală, iar vârful coincide cu capul Mariei.
Statuia se lărgește progresiv în draperia rochiei Mariei, la baza
amintind de stânca de pe Golgota. Figurile sunt destul de
disproporționate, datorită dificultății de a arăta un bărbat complet
crescut în întreaga lungime a femeii. O mare parte din corpul Mariei
este ascunsă de draperia ei monumentală, iar relația dintre figuri
pare destul de naturală. Interpretarea lui Michelangelo despre Pietà
era cu mult diferită de cea creată anterior de alți artiști, așa cum a
sculptat mai degrabă o tânără și frumoasă Maria decât o femeie mai în
vârstă de aproximativ 50 de ani.

Semnele Răstignirii sunt limitate la semne foarte mici ale unghiilor

și o indicație a ranii din coasta lui Isus.

Fața lui Hristos nu dezvăluie semne ale Patimilor. Michelangelo nu a

vrut ca versiunea lui Pietà să reprezinte moartea, ci mai degrabă să
arate "viziunea religioasă a abandonului și o față senină a Fiului",
astfel reprezentarea comuniunii dintre om și Dumnezeu este redata de
sacrificiul suprem a lui Hristos. (Gallery art , 2016)

Conform spuselor lui Giorgio Vasari1, la scurtă vreme după

instalarea Pietà în capelă, Michelangelo a auzit unele remarci cum că
ar fi lucrarea unui alt sculptor, Cristoforo Solari2, nu a sa. De
1
Giorgio Vasari (1511 - 1574) a fost un pictor, arhitect, scriitor și istoric italian. Cel mai faimos astăzi pentru
lucrarea sa „Cei mai buni pictori, sculptori și arhitecți” , scriere fundamentala a istoriei artei.

2
Cristoforo Solari- (1460-1527), cunoscut și sub numele de il Gobbo, a fost sculptor italian și arhitect. El a fost fratele
pictorului Andrea Solari. Printre lucrările sale, unul dintre cele mai renumite este mormântul dușilor Ludovico il Moro
Bouros Smaranda Maria

supărare, Michelangelo si-a scluptat numele pe centura de pe pieptul

Fecioarei Maria. A fost singura lucrare pe care a semnat-o vreodată.
Mai târziu și-a regretat gestul, considerându-l o aroganță și a jurat
că nu-și va mai semna niciodată vreo lucrare. (BBC home, 2014)

De-a lungul timpului, Pietà a suferit mai multe deteriorări.

Patru degete de la mâna stângă a Fecioarei au fost sparte în timpul
unei mutări. Au fost restaurate în 1736 de către Giuseppe Lirioni, iar
unii savanți sunt de părere că restauratorul și-a permis să aducă
modificări, făcând poziția mâinii mai puțin "emfatică".
Cea mai mare distrugere a suferit-o la 21 mai 1972, în
Duminica Rusaliilor când un geolog dezaxat mintal pe nume Laszlo Toth,
a intrat în capelă și a atacat sculptura cu un ciocan geologic
strigând "Eu sunt Iisus Hristos". Martorii au luat bucățile de marmură
care au sărit. Mai târziu, unele dintre acestea au fost returnate,
însă multe dintre ele nu, printre care și nasul Fecioarei, care a
trebuit să fie reconstruit dintr-un bloc tăiat din spate. (fig.2)

După atac, capodopera a fost minuțios restaurată și înapoiată

bazilicii Sfântul Petru, imediat după intrare pe partea dreaptă,
între Sfânta Ușă și altarul Sfântului Sebastian, iar acum este
protejată de un geam blindat. (wikipedia , 2018)

O copie a statuii Pietà, realizată de sculptorul István Toth, a

fost amplasată în 1906 fața Bisericii Sfântul Spirit din Oradea.
Lucrarea a fost renovată în 1959 dar la 22 mai 1961 a fost mutată în
curtea bisericii, în locul ei fiind amplasat bustul lui Alexandru
Moghioroș, îndepărtat și el după Revoluția Română din 1989. (Durgheru)

Pieta lui Michelangelo ramane una dintre cele mai iconice opera
de arta reprezentand un reper al Renasterii prin toate
caracteristicile ei. Avand expresivitatea stilului, claritate si
exactitate, Michelangelo da nastere la o adevarata opera de arta ce
impresioneaza prin simbolismul ei.

și Beatrice d'Este pentru Certosa di Pavia, sculptat între 1497 și 1499.

Bouros Smaranda Maria

fig.1 Michelangelo- Pieta

Bouros Smaranda Maria

fig. 2
 Bouros Smaranda Maria

Pietà, German, c. 1375–1400

 Austrian Pietà, c. 1420

 Bouros Smaranda Maria

15th-century German wood Pietà from Cologne

Bouros Smaranda Maria

Bibliografie

BBC home. (2014, 9 24). Retrieved 01 28, 2019, from

http://www.bbc.co.uk/pressoffice/pressreleases/stories/2004/02_february/05/
divine_michelangelo_overview.shtml.

In C. T. Durgheru, Teza de doctorat "Scluptura monumentala din bihor'.

Gallery art . (2016). Retrieved from http://www.la-pieta.org/_page_/gallery/photorama.

Michelangelo biography. (2008). Retrieved 1 28, 2019, from https://www.michelangelo.org/pieta.jsp.

Revista Vedete. (2013, 07 14). Retrieved 1 28, 2019, from https://www.revistavedete.ro/sindromul-anti-

pieta/.

(1977). In M. Rivosecchi, Art in Rome from Michelangelo to Bramante (p. 65). Roma: editalia.

wikipedia . (2018, 11 22). Retrieved 1 28, 2019, from https://ro.wikipedia.org/wiki/Piet

%C3%A0_(Michelangelo).