Hieronymus Bosch magnum opus:
Grdina plcerilor
Grdina plcerilor,Hieronymus Bosch,Renasterea, Renasterea in Tarile de Jos
Hieronymus Bosch s-a nscut dup epoca primilor pictori flamanzi, care au fost maestrii
goticului. Perioada lui Bosch a fost dominat in totalitate de personalitatea lui Jan van Eyck.
Contemporan cu Memling i Drer, Bosch a lucrat exclusiv n Brabant, crend o pictur
surprinztor de original i de multe ori ciudata, intotdeauna puternica si originala, absolut
nemaintlnit n arta european de pn atunci si foarte putin repetata in cele doua secole
de dupa el.
Creaturile lui
Bosch sunt luate din infern nite montri stranii, balauri, broate rioase, erpi i alte
jivine hidoase, dar moderaia le face credibile. Inventivitatea metodic, temeinic, sporete
senzaia
de
grotesc,
mistic
si
profunz
ime
ezoterica.
Grdina plcerilor (numit i mpria milenar) este considerat, adesea, drept
cea mai important oper a lui Bosch si constituie ilustrarea excesului plcerilor senzuale,
interpretat i ca argument n favoarea teoriei apartenenei pictorului la unele secte eretice.
Ipoteza este puin credibil, innd seama i de faptul c Tripticul a aparinut regelui Filip al
II-lea al Spaniei, rege catolic, profund religios, care nu ar fi tolerat n palatul su picturi ce
ar fi fost suspectate de erezie. Sa ne amintim ca a reprezentat prima data Pamantul ca un
glob cu 100 de ani inaintea lui Galileo Galilei.
Grdina
plcerilor este un triptic (o formatiune compusa din trei picturi) de 220 x 389 cm. Opera
este datata intre 1490 1510, cand Hieronymus Bosch avea 40-50 de ani, deci o opera de
maturitate, fara indoiala cea mai buna dintre toate creatiile lui.
Exteriorul
Tripticului reprezinta Creatia, probabil ziua a treia, cand a fost creata vegetatia pe pamant.
Partea exterioara este compusa din doua parti care se inchid din exterior peste tabloul
central al tripticului.
Hieronymus Bosch, cunoscut si ca Jeroen van Aken sau in
spaniola ca El Bosco, s-a nascut in anul 1453 la s-Hertogenbosch (in franceza Bois-le-Duc
Padurea Ducelui). Toata viata a semnat lucrarile lui cu Bosch, derivat din numele localitatii
natale. Nu se cunosc prea multe detalii din viaa sa. Fiu i nepot de pictori, provenii probabil din
Aachen (Aken), Hieronymus Bosch continu tradiia familial. Cnd a murit tatl su, n anul
1478, trebuie s fi avut n jur de 25 de ani si il mosteneste ca membru al breselei din care acesta
facea parte. n anul 1481, Bosch este pentru prima dat pomenit n arhive ca brbat nsurat. n
1480 sau chiar puin mai devreme, el se nsoar cu Aleyt Goyaert van den Meervenne, fiica unui
nstrit cetean al oraului care l-a intretinut probabil toata viata.
Desi,
Hieronymus Bosch devine membru al breslei Notre Dame n 1486 sau 1487, n care tatl su
ndeplinise rolul de consilier artistic. Confreria Notre Dame(Lieve-Vrouwe Broederschap),
bogat i influent, insa pictorul, considerat eretic, alchimist i chiar alienat mintal, este platit
foarte putin pentru picturile sale.
La
cererea
breslei, Bosch picteaz prin anul 1490 voleurile exterioare ale unuiretabulum (fundal al altarului).
Mai trziu va executa i alte lucrri de dimensiuni mai mici. Arta lui Bosch, desi bizara, este
recunoscut i dincolo de graniele oraului. Astfel, Filip I cel Frumos, suveranul Olandei, i
comand n 1504 un tablou de altar reprezentnd Judecata de Apoi, iar Margareta de Austria
i cumpr Tripticul intitulat Ispitele Sfntului Anton.
Este cunoscut
i ipoteza privind preocuprile alchimiste ale lui Bosch, fiindc n unele opere ale pictorului se
regsesc elemente cu caracter ezoteric. Dovezi nu exist, ns, nici n acest sens. Civa critici
pun sub semnul ndoielii integritatea mintal a artistului, vznd n el un predicator duntor din
punct de vedere moral.
De
fapt,
imaginaia exuberant a lui Bosch se hrnete din folclorul flamand i din lumea fantastic a
Evului Mediu, populat de numeroase figuri legendare i groteti. Hieronymus Bosch picteaz
satire,
lucrrile
sale
moralizatoare
amestec
mereu
profanul
cu
sacrul,
obinuitul
cu
supranaturalul, n consens cu regulile greu de descifrat ale poeziei, care este o prezen
puternic n arta sa.
