El Greco

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Acest articol este despre artist al Renaterii spaniole. Pentru alte utilizri, a se vedea El Greco
(dezambiguizare) .

El Greco

Portret de brbat (presupus auto-portret al lui El Greco), circa 15951600, ulei pe pnz,52,7 x 46,7 cm , Metropolitan Museum of Art , New
York City, Statele Unite ale Americii [ 1 ]

Numele

Domenikos Theotokopoulos

natere

Nscut

1541 Regatul Candia (moderne Creta: exact locul de

nastere necunoscut)

Decedat

07 aprilie 1614 (in varsta de 72-73)Toledo , Spania

Domeniu

Pictura, sculptura si arhitectura

Micare

Manierism

Fabric

El Expolio (1577-1579) Adormirea Maicii

Domnului (1577-1579)nmormntare a contelui de
Orgaz(1586-1588) Vedere din Toledo(15961600) Deschiderea pecetea a cincea (1608-1614) "Agonie
n Garden "(1608)

El Greco , nscut Domenikos Theotokopoulos , (1541 - 07 aprilie 1614) a fost un

pictor, sculptor i arhitect al Renaterii spaniole . "El Greco" ( greac ) a fost o porecla, [a] [b] o trimitere la su
naional grec de origine, iar artistul a semnat n mod normal picturile sale, cu numele su de natere n litere
greceti , ( Domenikos Theotokopoulos ), de multe ori adugarea cuvntului
( Kres , " Creta ").
El Greco a fost nscut n Creta , care era la acel moment parte a Republicii Veneia , i centrul de art postbizantin . El a antrenat i a devenit un maestru n care tradiia nainte de cltorie, la varsta de 26 la Veneia ,
ca i ali artiti greci au fcut. [ 2 ] n 1570 sa mutat la Roma, unde a deschis un atelier de lucru i executat o
serie de lucrri. n timpul ederii sale n Italia, El Greco mbogit stilul su cu elemente de manierism i
a Renaterii veneiene . n 1577, sa mutat la Toledo, Spania , unde a trit i a lucrat pn la moartea sa. n
Toledo, El Greco a primit mai multe comisioane mari i produse picturile sale cele mai cunoscute.
Stilul dramatic i expresionist El Greco a fost ntlnit cu nedumerire de ctre contemporanii si, dar a gsit
apreciere n secolul 20. El Greco este privit ca un precursor de attexpresionismului i cubismul , n timp ce
personalitatea i lucrrile sale au fost o surs de inspiraie pentru poei i scriitori, cum ar fi Rainer Maria
Rilke i Nikos Kazantzakis . El Greco a fost caracterizat de cercettori moderni ca un artist att de individ care
aparine nici o coal convenionale. [ 3 ] El este cel mai bine cunoscut pentru cifre ntortocheat alungite i de
multe ori fantastic sau fantasmagoric pigmentare , cstoria bizantine tradiii cu cele ale picturii occidentale . [ 4 ]
Coninut
[ ascunde ]

1 Viaa

1.1 Primii ani i familie

1.2 Italia

1.3 Spania

1.3.1 Mutare la Toledo

1.3.2 lucrri mature i ani mai trziu

2 Art

2.1 Tehnica i stil

2.2 Sugestii de afiniti bizantine

2.3 Arhitectura si sculptura

3 Legacy

3.1 reputaia critic postum

3.2 influen asupra altor artisti

4 Dezbateri cu privire la atribuirea

5 Note

6 A se vedea, de asemenea,

7 Citatele

8 Referine

9 lecturi suplimentare

10 link-uri externe

Viaa [ edit ]
Primii ani de via i de familie [ edit ]

Adormirea Maicii Domnului (nainte de 1567, tempera i aur pe panou, 61,4 45 cm, Catedrala Sfnta a Adormirii Maicii
Domnului, Hermoupolis , Syros ) a fost probabil creat aproape de sfritul perioadei de Cretan artistului. Pictura combin
manieriste elemente stilistice i iconografice post-bizantine i italiene.

Nscut n 1541, fie n satul Fodele sau Candia (numele veneian de Chandax, prezent zi Heraklion ) pe
Creta, [c] El Greco a fost cobort de la o familie urban prosper, care a fost, probabil, condus din Chania la
Candia dup o revolt mpotriva veneienilor ntre 1526 i 1528. [ 5 ] tatl lui El Greco, Georgios Theotokopoulos
(m. 1556), a fost un comerciant i vame . Nu se tie nimic despre mama lui sau prima sa soie, de asemenea
greac. [ 6 ] fratele mai mare al lui El Greco, Manossos Theotokopoulos (1531-1513 December 1604), a fost
un negustor bogat i-a petrecut ultimii ani ai vieii sale (1603-1604), n Toledo casa lui El Greco. [ 7 ]
El Greco a primit formarea sa iniial ca o icoana pictor al colii cretane , centrul de lider de arta postbizantina. n plus fa de pictura, a studiat probabil clasice ale Greciei antice , i, probabil,latino clasice, de
asemenea, a lsat o "biblioteca de lucru" de 130 de cri de la moartea sa, inclusiv Biblia n limba greac i un
adnotat Vasari . [ 2 ] Candia a fost un centru de activitate artistic n care culturile occidentale coexistat
armonios, n care aproximativ dou sute de pictori au fost activi n timpul secolului al 16-lea, i a organizat o de
Est i de breasla pictorilor " , bazat pe modelul italian. [ 5 ] n 1563, la vrsta de douzeci i doi, El Greco fost
descris ntr-un document ca un "maestru" ("Maestro Domenigo"), adic el era deja un maestru al breslei i
probabil de funcionare propriul atelier. [ 2 ] Trei ani mai trziu, n iunie 1566 , n calitate de martor la un contract,

a semnat numele su ca ("Maestrul Mnegos Theotokopoulos,

pictor"). [d]
Cei mai muli cercettori cred c Theotokopoulos "familie a fost aproape sigur Ortodox Greac",
unele surse catolice nc l pretinde de la natere.

[e]

[8]

, dei

Ca muli emigrani ortodoci n zonele catolice din Europa,

se pare c a transferat la catolicism dup sosirea sa, i, desigur, practicat ca un catolic n Spania, unde el sa
descris ca fiind un "catolic" n testamentul su. Ample de cercetare de arhiv efectuate de la nceputul anilor
1960 de cercettori, cum ar fi Nikolaos Panayotakis, Pandelis Prevelakis i Maria Constantoudaki, indic cu
trie c familia i strmoii lui El Greco au fost Ortodox Greac. Unul dintre unchii si a fost un preot ortodox,
iar numele su nu este menionat n catolice documentelor de arhiv botez pe Creta. [ 9 ] Prevelakis merge
chiar mai departe, exprimndu-i ndoiala c El Greco a fost vreodat o practica romano-catolic. [ 10 ]

Italia [ edit ]

Portret de Giorgio Giulio Clovio , mai devreme portret supravieuitor de la El Greco (c. 1570, ulei pe panza , 58 86
cm ,Muzeul di Capodimonte , Napoli ). n portretul Clovio, prieten i susintor n Roma a tinerilor artist cretan, prima dovada
de cadouri lui El Greco, ca un portretist sunt evidente.

Era firesc pentru tineri El Greco a continua cariera n Veneia, Creta fiind o posesie de Republica de la Veneia
din 1211. [ 3 ] Dei anul exact nu este clar, majoritatea cercettorilor sunt de acord c El Greco sa dus la
Veneia n jurul 1567 . [F] Cunoaterea de ani, El Greco n Italia este limitat. El a trit n Veneia pn n 1570 i,
n conformitate cu o scrisoare scris de prietenul su mult mai vechi, cel mai mare miniaturist al vrstei, Giulio
Clovio, a fost un "discipol" de Titian , care a fost de atunci, n optzeci de ani, dar nc viguros. Acest lucru poate
nsemna a lucrat n studio mare lui Titian, sau nu. Clovio caracterizat El Greco ca "un talent rar n pictur". [ 11 ]
n 1570, El Greco sa mutat la Roma, unde a executat o serie de lucrri puternic marcat de ucenicia
veneian. [ 11 ] Nu se tie ct timp a rmas la Roma, dei el ar fi ntors la Veneia (c. 1575-1576) nainte de a
pleca n Spania. [ 12 ] n Roma, la recomandarea Giulio Clovio, [ 13 ] El Greco a fost primit ca un oaspete de
la Palazzo Farnese , care Cardinalul Alessandro Farnese a fcut un centru al vieii artistice i intelectuale a
oras. Nu a intrat n contact cu elita intelectual a oraului, inclusiv Roman savant Fulvio Orsini , a carui colectie
va include mai trziu de apte picturi ale artistului ( Vezi de Mt. Sinai i un portret de Clovio sunt printre ei). [ 14 ]
Spre deosebire de alti artisti cretani care s-au mutat la Veneia, El Greco modificate n mod substanial stilul
su i a cutat s se disting prin inventarea de noi interpretri i neobinuit de subiect religios
tradiional. [ 15 ] lucrrile sale pictate n Italia au fost influenate de stilul veneian renascentist al perioad, cu
agile figuri, alungite amintind de Tintoretto i un cadru cromatic care-l conecteaz la Titian. [ 3 ] De pictori

veneieni, de asemenea, l-au nvat s organizeze compoziiile sale multi-fasonate n peisaje vibrante, cu
lumin atmosferic. Clovio rapoarte de vizita El Greco-o zi de var, n timp ce artistul era nc n Roma. El
Greco a fost aezat ntr-o camer ntunecat, pentru c el a gsit ntunericul mai favorabile pentru gndire
dect lumina zilei, care deranjat sau "lumina interioara". [ 16 ] Ca urmare a ederii sale la Roma, lucrrile sale au
fost mbogite cu elemente, cum ar fi violente perspectiva puncte de fug sau atitudini ciudate lovit de cifrele
cu lor repetate rsucirea i de cotitur i gesturile intempestive;. toate elementele de manierism [ 11 ]
Pn n momentul El Greco a ajuns la Roma, Michelangelo i Rafael au murit, dar exemplul lor a continuat s
fie extrem de important, i oarecum copleitoare pentru tinerii pictori. El Greco a fost determinat s fac propria
marc de la Roma aprarea opiniile sale personale artistice, idei i stil. [ 17 ] El a scos n
eviden Correggio i Parmigianino pentru anumite laud, [ 18 ] , dar el nu a ezitat s resping lui
MichelangeloJudecata de la Sixtin capela , [g] a extins oferta de a Papei Pius al V pentru a picta peste tot de
lucru n acord cu gndirea catolic noi i mai stricte. [ 19 ] Cnd a fost mai trziu ntrebat ce prere are despre
Michelangelo, El Greco a rspuns c "el a fost un om bun, dar nu tia cum s picteze ". [ 20 ] i astfel, ne
confruntm cu un paradox: El Greco se spune c a reacionat cel mai puternic sau chiar condamnat
Michelangelo, dar a fost imposibil s reziste influenei sale . [ 21 ] influenta lui Michelangelo, poate fi vzut n mai
trziu, El Greco lucrri, cum ar fi alegorie a Ligii Sfinte . [ 22 ] Prin pictura portrete ale lui Michelangelo, Titian,
Clovio i, probabil, Rafael ntr-una din lucrrile sale ( Purificarea templu ), El Greco-a exprimat nu numai
recunotina, dar avansat, de asemenea, cererea de a rivaliza cu acesti maestri. Ca propriile sale comentarii
indica, El Greco vizualizat Titian, Michelangelo i Rafael ca modele pentru a emula.[ 19 ] n cei 17-lea Cronici ,
Giulio Mancini inclus El Greco printre pictori care au iniiat, n diferite moduri, o re-evaluare a lui Michelangelo
nvturile. [ 23 ]
Din cauza convingerilor sale neconvenionale artistice (cum ar fi concedierea sa de tehnica lui Michelangelo) i
de personalitate, El Greco a achiziionat curnd dumani n Roma. Arhitect i scriitor Pirro Ligorio el un "strin
prostie", numit, i materiale de arhiv recent descoperite relev o ncierare cu Farnese, care a obligat tnrul
artist s prseasc palatul su. [ 23 ] La data de 06 iulie 1572, El Greco plns oficial despre acest
eveniment. Cteva luni mai trziu, la 18 septembrie 1572, El Greco platit datoriile la Guild de Sfntul Luca din
Roma ca o miniatura pictor. [ 24 ] La sfritul acelui an, El Greco-a deschis propriul atelier i angajat ca asisteni
de pictori Lattanzio Bonastri de Lucignano i Francisco Preboste. [ 23 ]

Spania [ edit ]
Mutare n Toledo [ edit ]

Adormirea Maicii Domnului (1577-1579, ulei pe pnz, 401 x 228 cm , Institutul de Art din Chicago ) a fost unul dintre cele
noua tablouri El Greco completate pentru biserica din Santo Domingo, el Antiguo n Toledo, primul su a Comisiei din
Spania.

n 1577, El Greco migrat la Madrid , apoi la Toledo, unde a realizat lucrrile sale mature. [ 25 ] n timp, Toledo a
fost capitala religioasa a Spaniei i un ora populat [h] cu "un trecut ilustru, un prezent prosper i un viitor incert
". [ 26 ] n Roma, El Greco-a ctigat respectul unor intelectuali, dar a fost cu care se confrunt, de asemenea,
ostilitatea unor critici de art . [ 27 ] n 1570 imens manastirea-palat de El Escorial era nc sub construcie
i Filip al II-lea al Spaniei a ntmpinat dificulti n gsirea de artiti bune pentru multe picturi de mari
dimensiuni necesare pentru a decora. Titian a fost mort, i Tintoretto , Veronese i Anthonis Mor toate au
refuzat s vin n Spania. Filip a trebuit s se bazeze pe talentul mai mic de Juan Fernandes de Navarrete , a
crui gravedad Y decoro ("seriozitate i decen"), regele aprobat. Cu toate acestea, el a murit n 1579,
momentul ar fi fost ideal pentru El Greco. [ 28 ] Prin Clovio i Orsini, El Greco ntlnit Benito Arias Montano , un
umanist spaniol i agent de Filip, Pedro Chacn , un preot, i Luis de Castilla , fiul lui Diego de Castilla ,
decanul Catedralei din Toledo . [ 29 ] prietenie El Greco cu Castilla va asigura primele comisioane mari n
Toledo. El a sosit n Toledo pn n iulie 1577, i a semnat contracte pentru un grup de picturi, care a fost de a
mpodobi biserica din Santo Domingo, el Antiguo n Toledo i pentru renumitul El Espolio . [ 30 ] n septembrie
1579 el a terminat noua tablouri pentru Santo Domingo , inclusiv Treimei Adormirea Maicii Domnului . Aceste
lucrri ar stabili reputaia pictorului n Toledo. [ 24 ]
El Greco nu au de gnd s se stabileasc permanent n Toledo, deoarece scopul su final a fost de a ctiga
favoarea lui Filip i pun amprenta n curtea sa. [ 31 ] ntr-adevr, el a reuit s obin dou comisii importante

din monarh: Alegoria Sfntul League i Martiriul Sfntului Maurice . Cu toate acestea, regele nu a fcut ca
aceste lucrri i plasat Maurice altar St ncapitolul-house , mai degrab dect capela intenionat. El nu a oferit
alte comisioane de El Greco. [ 32 ] Motivele exacte pentru nemulumire regelui rmn neclare. Unii cercettori au
sugerat c Filip nu-i place includerea persoanelor care triesc ntr-o scen religioas; [ 32 ] alii c lucrrile El
Greco a nclcat o regul de baz a Contra-Reformei , i anume c n imaginea de coninut a fost extrem de
important, mai degrab dect stil. [ 33 ] Filip a avut un interes aproape n comisii sale artistice, i a avut un gust
foarte hotrt, o lung cutat sculptat Rstignirea de Benvenuto Cellini , de asemenea, nu a reuit s v rugm
s atunci cnd a sosit, i a fost, de asemenea, exilat ntr-un loc mai puin important. Urmtorul experiment lui
Filip, cu Federico Zuccari a fost chiar mai puin succes. [ 34 ] n orice caz, nemulumirea lui Philip ncheiat orice
speranta de Royal patronaj El Greco ar fi putut avea. [ 24 ]

Lucrri mature i ani mai trziu [ edit ]

nmormntarea a Contelui de Orgaz (1586-1588, ulei pe pnz, 480 x 360 cm , Santo Tom, Toledo), acum mai cunoscut
lucrare a lui El Greco, ilustreaz o legenda locala popular. O pictur deosebit de mari, este clar mprit n dou zone: de
mai sus ceresc i mai terestre, a reunit al compoziiei.

Lipsindu favoarea regelui, El Greco a fost obligat s rmn n Toledo, unde a fost primit n 1577 ca un mare
pictor. [ 35 ] n conformitate cuHortensio Flix Paravicino , un predicator spaniol din secolul 17 i poet, "Creta ia
dat via i ambarcaiuni pictorului, Toledo o patrie mai bun, n cazul n care, prin moarte, a nceput pentru a
obine viaa venic ". [ 36 ] n 1585, el pare s fi angajat un asistent, pictor italianFrancisco Preboste, i au
stabilit un atelier de lucru capabile s produc altar cadre i statui, precum i picturi. [ 37 ] La data de 12 martie
1586 a obinut Comisiei pentru nmormntare a Contelui de Orgaz , acum funcioneaz cel mai bine-cunoscut
lui. [ 38 ] deceniul 1597-1607 a fost o perioad de activitate intens de El Greco. n aceti ani el a primit mai
multe comisioane mari, iar atelierul su a creat ansambluri picturale i sculpturale pentru o varietate de instituii
religioase. Printre comisiile sale majore din aceast perioad au fost trei altare pentru capela din San Jos n
Toledo (1597-1599), trei tablouri (1596-1600) pentru Colegio de Doa Mara de Aragon,
o augustinian mnstire n Madrid, i altar , patru altare laterale, i pictura St Ildefonso pentru primarul Capilla

de Hospital de la Caridad (Spitalul de Caritate) laIllescas (1603-1605). [ 3 ] Procesul-verbal al Comisiei

de Fecioara a Neprihnitei Zmisliri (1607-1613), care au fost compuse de personalul municipiului, descrie El
Greco ca "unul dintre cei mai mari oameni din ambele aceast mprie i n afara ei". [ 39 ]
ntre 1607 i 1608 El Greco a fost implicat ntr-un litigiu prelungite cu autoritile de la Spitalul de Caritate la
Illescas cu privire la plata pentru munca sa, care a inclus pictura, sculptura si arhitectura,

[i]

acest lucru i alte

dispute juridice a contribuit la dificultile economice el a experimentat spre sfritul vieii sale. [ 40 ] n 1608, el a
primit ultimul su Comisiei major: pentru Spitalul Sf. Ioan Boteztorul . n Toledo [ 24 ]
El Greco a fcut Toledo casa lui. Contractele care au supravietuit l menioneaz ca locatarul 1585 ncepnd
de un complex de format din trei apartamente i douzeci i patru camere care au apartinut marchizului de
Villena . [ 41 ] Acesta a fost n aceste apartamente, care, de asemenea, a servit ca atelierul su, care a trecut
restul vieii sale, pictur i de a studia. El a trit n stil considerabil, folosind uneori muzicieni pentru a juca n
timp ce a cinat. Nu este confirmat i dac a locuit mpreun cu partenerul su de sex feminin spaniol, Jernima
de Las Cuevas, pe care el nu, probabil, cstorit. Ea a fost mama singurul su fiu, Jorge Manuel, nscut n
1578, care a devenit, de asemenea, un pictor, asistat tatl su, i a continuat s repete compoziiile sale de
mai muli ani dup ce a motenit studio. [J] n 1604, Jorge Manuel i Alfonsa de los Morales a dat natere la
nepotul lui El Greco, Gabriel, care a fost botezat de Gregorio Angulo, guvernatorul de Toledo i un prieten
personal al artistului. [ 40 ]
n timpul executrii unei comisii pentru Spitalul Tavera, El Greco a czut grav bolnav, i o lun mai trziu, la 7
aprilie 1614, a murit. Cu cteva zile mai devreme, la 31 martie, el a regizat c fiul su ar trebui s aib puterea
de a face voia Lui. Doi greci, prieteni ai pictorului, asistat la acest testament (El Greco pierdut niciodat
legtura cu originile sale greceti). [ 42 ] El a fost ngropat n biserica din Santo Domingo, el Antiguo, in varsta de
73. [ 43 ]

Art [ edit ]
Pentru mai multe detalii despre acest subiect, a se vedea Art de El Greco .

Tehnica si stilul [ edit ]

Disrobing lui Hristos ( El Espolio ) (1577-1579, ulei pe pnz, 285 x 173 cm , Sacristia Catedralei, Toledo) este una dintre
cele mai faimoase piese de altar de El Greco.Piese de altar El Greco sunt renumite pentru compoziiile lor dinamice si
inovatii uimitoare.

Primatul de imaginaie i intuiie asupra caracterului subiectiv al creaiei a fost un principiu fundamental al
stilului lui El Greco. [ 20 ] El Greco aruncate criterii clasiciste, cum ar fi msura i proporia. El a crezut c harul
este cutarea suprem al artei, dar pictorul realizeaz graie numai dac el reuete s rezolve cele mai
complexe probleme cu evidente uurin. [ 20 ]
"Am apsat imitaie de culoare pentru a fi cea mai mare dificultate de art."
- El Greco, din notele de pictor n unul din comentariile sale.

[ 44 ]

El Greco considerat culoare ca cel mai important i elementul cel mai greu de controlat de pictur, i a declarat
c culoare au prioritate fa de form. [ 20 ] Francisco Pacheco , un pictor i teoretician care a vizitat El Greco n
1611, a scris c pictorul a placut "culorile brut i neamestecat n pete mari, ca un display ludros de
dexteritate sa "i c" a crezut n revopsire constant i retuare, n scopul de a face masele largi spun plat ca n
natur ". [ 45 ]
Istoricul de arta Max Dvok a fost primul savant pentru a conecta arta lui El Greco cu manierismul
i Antinaturalism . [ 46 ]Cercettorii moderni caracterizeaz teoria lui El Greco ca "de obicei manierist" si
identifica sursele sale n neoplatonism a Renaterii . [ 47 ] Jonathan Brown consider c El Greco strduit s
creeze o form sofisticat de art, [ 48 ] n conformitate cu Nicholas Penny . "o dat n Spania, El Greco a fost
capabil de a crea un stil de propria-una care negat cele mai multe dintre ambiiile descriptive ale picturii" [ 49 ]
n lucrrile sale mature El Greco a demonstrat o tendin caracteristic de a dramatiza, mai degrab dect
pentru a descrie. [ 3 ] Cele mai tari transferuri spirituale emoie de la pictura direct la publicul. Potrivit lui

Pacheco, El Greco perturbate, violent i uneori aparent arta neglijent-in-execuie sa datorat un efort studiat
pentru a dobndi o libertate de stil. [ 45 ] preferinta El Greco pentru figuri extrem de inalte si subtiri si compozitii
alungite, care a servit ambele scopurile sale expresive i principii estetice, l-au determinat s nu in seama de
legile naturii si alungi compoziiile sale ntr-o msur tot mai mare, n special atunci cnd acestea au fost
destinate pentru piese de altar. [ 50 ] anatomia corpului uman devine i mai nelumesc n matur El Greco lucrri,
pentruFecioara a Immaculate Conception El Greco a cerut pentru a prelungi altarului se cu nc 1,5 picioare
(0,46 m), "pentru c n acest fel, formularul va fi perfect si nu a redus, ceea ce este cel mai ru lucru care se
poate ntmpla la o cifr '". O inovaie semnificativ a lucrrilor mature El Greco este mpletirea dintre form i
spaiu, o relaie de reciprocitate este dezvoltat ntre cele dou care unific complet suprafaa picturii. Acest
mpletirea ar reaprea trei secole mai trziu, n lucrrile lui Czanne i Picasso . [ 50 ]
O alt caracteristic a stilului matur El Greco este utilizarea luminii. Ca Jonathan noteaz Brown, "fiecare figur
pare s efectueze propria sa lumin n interiorul sau reflect lumina care emana de la o surs
nevzut". [ 51 ] Fernando Marias i Agustn Bustamante Garca, savanii care transcrise note scrise de mn El
Greco, conectai puterea de care pictorul d la lumin cu ideile care stau la baza cretin neoplatonismului . [ 52 ]
Cercetare tiinific modern subliniaz importana Toledo pentru dezvoltarea complet a stilului matur El
Greco i subliniaz capacitatea pictorului de a adapta stilul su, n conformitate cu mprejurimile lui.

[ 53 ]

Harold

Wethey afirm c "dei grec de origine i italian de pregtire artistic, artistul a devenit att de cufundat n
mediul religios de Spania, care a devenit reprezentant vizual cel mai important de spaniol misticism ". El
crede c n operele mature El Greco "intensitatea devoional de starea de spirit reflect spiritul religios al
romano-catolice Spania, n perioada Contra-Reformei". [ 3 ]
El Greco, de asemenea, a excelat ca un portretist, capabil nu numai s nregistreze dispune de un sitter, dar,
de asemenea, de a transmite caracterul lor. [ 54 ] Portretele sale sunt mai puine la numr dect picturile sale
religioase, dar sunt la fel de nalt calitate. Wethey spune c "prin aceste mijloace simple, artistul a creat o
caracterizare de neuitat, care l plaseaz n cel mai nalt grad ca un portretist, mpreun
cu Titiani Rembrandt ". [ 3 ]

Afiniti bizantine propuse [ edit ]

Vedere din Toledo (c. 1596-1600, ulei pe panza, 47.75 x 42.75 cm , Metropolitan Museum of Art, New York) este una dintre
cele dou peisaje supravieuitori de Toledo pictate de El Greco.

De la nceputul secolului 20, oamenii de tiin au dezbtut dac stilul El Greco a avut origini
bizantine. Anumite istorici de art au afirmat c rdcinile El Greco au fost ferm n tradiia bizantin, iar
caracteristicile sale cele mai individuale deriv direct din arta de a strmoilor si, [ 55 ] n timp ce alii au
susinut c arta bizantin nu ar putea fi legate de El Greco mai trziu lucreze .

[ 56 ]

Descoperirea a Adormirii Maicii Domnului pe Syros , o munc autentic i semnat de perioada Cretan
pictorului, i de cercetare de arhiva de la nceputul anilor 1960, a contribuit la reaprinderea i reevaluarea
acestor teorii. Dei dup mai multe convenii ale icoanei bizantine, aspecte ale stilului arta cu siguran o
influen veneian, i compoziia, artnd moartea Mariei, combin diferite doctrinele ortodoxe Adormirii Maicii
Domnului i catolic Adormirea Maicii Domnului . [ 57 ] lucrri semnificative academice din a doua jumtate a
secolului 20 dedicat El Greco reevalua multe dintre interpretri ale operei sale, inclusiv trebui bizantinism
lui. [ 58 ] Pe baza note scrise de mna lui El Greco, pe stilul su unic, i pe faptul c El Greco a semnat numele
su n caractere greceti, ei vd o continuitate organic ntre picturii bizantine i arta sa. [ 59 ] n conformitate cu
Marina Lambraki-Plaka ", departe de influena Italiei, ntr-un loc neutru, care a fost intelectual similar oraul su
natal, Candia, elemente bizantine de educaia lui a aprut i a jucat un rol de catalizator n noua concepie a
imaginii care ne este prezentat n lucrarea sa mature ". [ 60 ] n luarea acestei hotrri, Lambraki-Plaka nu este
de acord cu Universitatea din Oxford profesori Cyril Mango i Elizabeth Jeffreys , care afirm c "n ciuda
afirmaiilor contrare, singurul element bizantin al lui picturi celebre semntura sa n litere greceti ". [ 61 ] Nikos
Hadjinikolaou afirm c din 1570 pictura lui El Greco este "nici bizantin, nici post-bizantin, dar din Europa de
Vest. Lucrrile la produs n Italia, fac parte din istoria artei italiene , precum i cele a produs n Spania, la istoria
artei spaniole ". [ 62 ]

Adoratia Magilor (1565-1567, 56 62 cm, Muzeul Benaki , Atena). Pictograma, semnat de El Greco (" ",
creat de mna a Domenicos), a fost pictat n Candia din partea unui piept vechi.

Englez istoricul de arta David Davies caut rdcinile stilului lui El Greco n sursele intelectuale ale lui
nvmnt greco-cretin i n lumea de amintirile sale de la aspectul liturgic i ceremonial al Bisericii
Ortodoxe. Davies consider c mediul religios a Contra-Reformei i estetica de manierism a acionat ca un
catalizator pentru a activa tehnica individuala. El afirm c filozofiile de platonism i vechi neoplatonism ,
lucrrile lui Plotin i Pseudo-Dionisie Areopagitul , textele Prinilor Bisericii i liturghia oferi cheile de la

nelegerea stilului lui El Greco. [ 63 ] Rezumnd urmat dezbateri academice pe aceast tem, Jos lvarez
Lopera, curator la Museo del Prado , Madrid, ajunge la concluzia c prezena de "amintiri bizantine" este
evident n lucrrile mature El Greco, dei exist nc unele probleme obscure cu privire la originile sale
bizantine care au nevoie de iluminare suplimentare . [ 64 ]

Arhitectura si sculptura [ edit ]

El Greco a fost foarte stimat ca un arhitect si sculptor n timpul vieii sale. [ 65 ] , de obicei, El a proiectat
compoziii complete de altar, de lucru ca arhitect i sculptor, precum si pictor-la, de exemplu, Spitalul de la
Caridad. Acolo, el a decorat capela spitalului, dar altarul din lemn i sculpturi create de el au pierit n toate
probabilitile. [ 66 ] Pentru El Espolio maestru proiectat altarul original al aurit lemn care a fost distrus, dar sa
grup mic sculptat de Miracolul de Sf. Ildefonso nc supravieuiete n centrul de jos a cadrului. [ 3 ]
"Nu a fi fericit pentru a vedea o frumoas, femeie bine proportionat, indiferent din ce punct de vedere, cu toate acestea
extravagante, nu pierde doar frumuseea ei, n scopul de a, a spune, creterea n mrime n conformitate cu legea de
viziune, dar nu mai par frumos, i, de fapt, s devin monstruos. "
- El Greco, din marginalia pictorul nscris n copia sa de Daniele Barbaro "traducerea lui de Vitruvius " De Arhitectura . [ 67 ]

Mai important realizare a sa de arhitectura a fost biserica i mnstirea din Santo Domingo, el Antiguo, pentru
care a sculpturi, de asemenea, executate i picturi. [ 68 ] El Greco este privit ca un pictor care a inclus
arhitectura n pictura lui. [ 69 ] El este, de asemenea, creditat cu cadrele arhitecturale la propria picturi din
Toledo. Pacheco la caracterizat ca "un scriitor de pictur, sculptur i arhitectur". [ 20 ]
n marginalia care El Greco nscrise n copia sa de Daniele Barbaro "traducerea lui de Vitruvius " De
Arhitectura , el a infirmat ataament Vitruvius "la vestigii arheologice, proporiile canonice, de perspectiv i
matematic. El a vzut, de asemenea, modul Vitruvius "de proporii denaturare, n scopul de a compensa
distana de la ochi la fel de responsabil pentru crearea de forme monstruoase. El Greco a fost potrivnic la
ideea de norme n arhitectur, el a crezut mai presus de toate, n libertatea de invenie i a aprat noutate,
varietate i complexitate. Aceste idei au fost, ns, mult prea extreme pentru cercurile arhitecturale ale epocii
sale i a avut nici o rezonan imediat. [ 69 ]