Romani de geniu. Emil Cioran, eternul student.

Viata nevazuta a filosofului

indragostit de Romania
Ramona Gaina,

Lui Emil Cioran i-a placut sa studieze si nu sa predea. A preferat sa renunte la catedra de filosofie din Brasov
pentru a-si continua viata de student la Paris. Eleonora Cioran, cumnata scriitorului, dar si criticul de teatru
George Banu si pianistul Andrei Vieru, care l-au cunoscut, vorbesc despre umorul ,,pesimistului efervescent",
despre legaturile acestuia cu lumea mondena si iubirile lui Cioran.
Pe internet, pe blogul unuia dintre nenumaratii pasionati de Cioran, este postata o imagine care il arata pe Emil
Cioran alaturi de regele Mihai I al Romaniei. Dedesubt, explicatia, in limba engleza: ,,Emil Cioran with
(Unknown)", adica ,,Emil Cioran cu (Necunoscut)".
Pe unul dintre holurile Spitalului Clinic de Psihiatrie ,,Al. Obregia", din Capitala, in fata usii unui cabinet de
psihiatrie infantila, doua fete de 13-14 ani, fiecare cu o incheietura a mainii bandajata, discuta. ,,Tu cand te-ai
sinucis prima datan", intreaba prima. ,,Cand l-am citit prima oara pe Cioran", raspunde cealalta. Dincolo de
reputatia de scriitor al trairilor devastatoare, care ,,postula nimicnicia", ,,fascinat de nebunie", cum il infatiseaza
criticul literar Dan C. Mihailescu, dincolo de renumele de ,,teoretician al sinuciderii", cum singur s-a
caracterizat, Cioran s-a aratat celor care l-au cunoscut ca un sprijin moral, ca un amator de mondenitate, ca un
iubit adolescentin la senectute.

Povestea celui mai cunoscut ,,pesimist radical", cum adesea a fost numit Emil Mihai Cioran, incepe intr-un
peisaj idilic. ,,La Rasinari, Emil Cioran si fratele lui, Aurel, aveau voie sa zburde. Protopopul (n.r. - tatal celor
doi baieti) ii lasa sa se joace cu toti copiii taranilor. Se mai ruga sa-i ia cate unul cu caruta. A fost un rai pentru
ei acest Rasinari. Coasta Boacii o pomeneste pana la sfarsitul vietii", isi aminteste, zambind, Eleonora Cioran
(89 de ani), in apartamentul ei cochet din Sibiu, cu mobila clasica si pe jos cu nelipsitele covoare romanesti
tesute in razboi. Eleonora Cioran este sotia lui Aurel Cioran, fratele scriitorului.

Aurel - fratele, Emilian - tatal, Virginia - sora, Emil Mihai Cioran - viitorul scriitor si Elvira - mama
FOTO Arhiv[ personala Eleonora Cioran
De altfel, in 1990, Cioran insusi ii dezvaluie lui Gabriel Liiceanu, intr-un interviu, ca ,,peisajul e o chestie
capitala. Cand ai apucat sa traiesti la munte, tot restul pare de o mediocritate fara pereche. Pentru ca acolo este o
poezie primitiva. Trebuie sa marturisesc ca, pentru mine, Coasta Boacii a fost capitala".
Ai mei, mama si tata: cu greu se pot imagina doua fiinte mai diferite. N-am reusit sa impac in mine caracterele
lor ireductibile. (...) Recunosc in mine caracterele tatei si mamei, mai ales pe al mamei, orgolioasa, capricioasa,
melancolica. Emil Cioran in ,,Caiete I (1957-1965)"
Emil Cioran se naste, asadar, pe 8 aprilie 1911 la Rasinari, aflat la aproximativ 15 kilometri de Sibiu, care
apartinea atunci Imperiului Austro-Ungar. Un extras din Registrul Starii Civile arata ca nasterea lui Emil,
,,fecior, ortodox", este inregistrata cateva zile mai tarziu, pe 15 aprilie. Parintii lui sunt preotul Emilian Cioran si
Elvira Cioran, nascuta Comaniciu, originara dintr-o localitate de langa Fagaras ,,Matricula cununatilor", de la
parohia ortodoxa din Venetia de Jos, localitatea de origine a mamei sale, consemneaza casatoria, din data de 12
noiembrie 1906, dintre Emilian Cioran, ,,teolog ortodox de 22 de ani din Rasinari" si Elvira Comaniciu, in
varsta de 18 ani, din Venetia de Jos. Ambii se afla la prima casatorie. Familia se stabileste la Rasinari si are trei
copii, Emil, Aurel si Virginia, iar tatal e preot in sat si unul dintre cei mai respectati oameni din comunitate.

,,Monografia satului Rasinariu", de V. Pacala, volum publicat in 1915 si aflat in prezent la Muzeul Etnografic
din sat, il aminteste pe tatal scriitorului. ,,Preotii de astazi - Maniu Lungu, Emilian Cioran, Emilian Dancas si
Pompiliu Simonetti in Rasinariu si Ioan Marin in Rau Sadului inca pun multa caldura si sarguinta in munca lor
pastorala. Influentei si lucrarii lor constiente se datoreste in mare parte avantul ce tinde a-si lua in prezent
biserica din localitate", se arata in volumul amintit.
,,Deplin corespunzator" la purtare morala
Cioran desluseste primele taine ale invataturii la scoala generala din satul natal, aceeasi unde avea sa invete si
Octavian Goga. Banca sa ocupa astazi un loc de onoare in scoala, iar un catalog pastrat aici in original vorbeste
despre parcursul scolar al elevului Emil Cioran.
La sfarsitul clasei a II-a, acesta a fost ,,deplin corespunzator" la purtare morala, ,,foarte diligent" la diligenta si
,,distins" la restul materiilor, respectiv religie si morala, citire, scrierea corecta, gramatica, aritmetica-geometrie,
fizica-chimie, caligrafie, cantare, cunostinte economice si lucru de mana.
In pauzele orelor, fugea sa-si ia presa
De la Rasinari, Cioran merge mai departe la Liceul ,,Gheorghe Lazar" din Sibiu, considerat si astazi una dintre
scolile de elita ale orasului. O foaie matricola din liceu, din perioada 1922-1923, pastrata in Arhivele Nationale
de la Sibiu, arata ca si in adolescenta Cioran a fost un elev silitor, cu rezultate dintre cele mai bune. Tanarul
licean obtine calificativele ,,foarte bine" la religie, limba romana, franceza, istorie, geografie, stiinte naturale si
desen si ,,bine" la germana, matematica, caligrafie, muzica si gimnastica, fiind declarat promovat cu media
generala ,,foarte bine". In Sibiu, sta in gazda la o familie germana, pe actuala strada a Mitropoliei, in centrul
orasului, citeste mult si duce dorul casei parintesti. ,,De la Rasinari a plecat la Liceul <<Gheorghe Lazar>>.
Copil fiind, avea o tristete extraordinara ca a parasit acest trai al Rasinariului, cu oameni deosebiti. Ca
inteligenta, ii intreceau pe toti din Marginime. Inteligenti la maximum, acesti rasinareni aveau in structura lor si
o amabilitate pe care n-am inteles de unde o au, pentru ca erau totusi tarani si fara o educatie deosebita.
Preocupari literare avea de mic si in pauzele orelor fugea sa-si ia presa", povesteste Eleonora Cioran.
De la Sibiu pleaca la 17 ani in Capitala, ca student al Facultatii de Litere si Filosofie din cadrul Universitatii
Bucuresti, unde a fost coleg cu Constantin Noica si i-a avut profesori pe Tudor Vianu si pe Nae Ionescu. In
ultimul an de studii publica articole in periodicele ,,Calendarul", ,,Floarea de foc", ,,Gandirea", ,,Vremea" si
,,Azi", iar dupa absolvire, in 1932, se inscrie la doctorat cu speranta ca astfel va putea obtine o bursa in Franta
sau in Germania. Doi ani mai tarziu, in 1934, in tara i se publica primul volum, ,,Pe culmile disperarii", pentru
care primeste Premiul Comisiei pentru scriitorii tineri needitati si Premiul Tinerilor Scriitori Romani. Ulterior,
vor mai fi publicate ,,Cartea amagirilor" (1935), ,,Schimbarea la fata a Romaniei" (1936), ,,Lacrimi si sfinti"
(1937). In perioada 1933-1935 sta la Berlin, unde este bursier al Fundatiei Humboldt.
,,Le spunea studentilor sa nu invete"
Se reintoarce in tara si, timp de un an, in 1936, este profesor de filosofie la Liceul ,,Andrei Saguna" din Brasov.
Fara sa fie deloc atras de latura didactica, insa. Eleonora Cioran povesteste ca ,,nu i-a placut niciodata catedra.
Avea formatie de profesor de filosofie si a profesat un an de zile la Brasov, dar le spunea studentilor sa nu
invete, pentru ca filosofia nu trebuie invatata, ci trebuie judecata. Numai un an de zile a fost profesor, spre
deosebire de Constantin Noica, nasul nostru, care avea un simt didactic exceptional si fiecarui student sau tanar
care venea la el ii spunea cum sa se pregateasca, sa invete limba greaca, sa invete germana, pentru ca filosofie
fara aceste limbi nu se poate face".
De altfel, se pare ca Emil Cioran nu ezita sa le povesteasca despre asta inclusiv prietenilor apropiati. Dovada
este o scrisoare pe care i-o trimite bunul sau prieten Mircea Eliade, scrisoare aflata in prezent, alaturi de o mare
parte din corespondenta filosofului, la Biblioteca Judeteana Astra Sibiu - Colectii Speciale - Fond Manuscrise.
Eliade ii scrie: ,,Ma dezoleaza tristetea ta. Nu-i vorba, nici eu n-am fost mai breaz; in ultimul timp, ma mistuie

melancolia si ma ispiteste tragedia. Daca ai sti ce prostii sunt in stare sa fac cateodata. Vreau uneori sa lupt
impotriva destinului meu - care dupa un ragaz de liniste, ma zvarle viclean intr-o infioratoare tragedie. Nu-ti pot
spune ce si cum. Sa dea Dumnezeu sa nu-mi pierd mintile, pana la urma. Dar pe tine ce te-a apucata Nu ai vreun
opium la indemana, vreo bolnava careia sa te daruiesti, vreun Hayden pe care sa-l editezil Mi s-a spus ca
Brasovul e stenic si viril. Nu te gandi ca vei imbatrani acolo. Am impresia ca oamenii pot imbatrani tot atat de
stupid si la Bucuresti. Ai sa vii si tu aici! Apropo, e vorba sa gasim de undeva bani multi (un milion) ca sa
scoatem o revista saptamanala politica si oarecum culturala de dreapta. Sa scrii tu, eu, Tutea, Sorin Pavel,
Golopentia, Stahl, Noica si inca vreo doi. Ce spuio Tu si cu Tutea m-ati scos din fire; ma voi face om politic in
orele mele de somn si delir. E teribila politica in Romania!".
Visa o Romanie ,,cu populatia Chinei si cultura Frantei"
Privind inapoi, Eleonora Cioran povesteste astazi cu emotie cum le vorbea Cioran despre satul natal, despre
Sibiu, pe care il considera cel mai frumos oras din lume, despre nesfarsitele lui plimbari pe Strada
Centumvirilor, care ii placea lui foarte mult, cu perspectiva in orasul de jos, despre Liceul de Muzica.
Ana Blandiana, in vizita la Cioran
Sibiul a ramas intotdeauna unul dintre subiectele de discutie preferate de Cioran. O dovada este vizita Anei
Blandiana, la Paris, acasa la scriitor. ,,Era destul de stanjenita, nu stia cum sa inceapa subiectul conversatiei lor
si, la un moment dat, ii spune de Sibiu si de Imparatul Romanilor (n.r. - hotel din Sibiu). A fost pentru el o
fericire nemaipomenita, pentru ca il stia asa de bine, incat si scaunele tapitate in albastru si le amintea. A fost,
dupa cum relateaza Ana Blandiana, cea mai mare fericire si deschidere, ca de acolo au inceput sa discute
diferitele probleme", spune Eleonora Cioran.
De altfel, cumnata scriitorului spune ca Emil Cioran iubea foarte mult Romania chiar daca, atunci cand l-a
cunoscut si locuia deja la Paris, vorbea in franceza. ,,Prietena lui, Simone (n.r. - Simone Boue), era frantuzoaica
si nu stia romaneste. Si atunci noi toti vorbeam franceza. A ramas cunoscuta, insa, afirmatia lui ca doreste o
Romanie cu populatia Chinei si cultura Frantei. Ca si Goga, regreta ca a plecat din satul lui natal", isi aminteste
Eleonora Cioran. ,,Trecutul meu ar fi meritat ceva uitare"
Prietenii lui Emil Cioran - Petre Tutea si Mircea Eliade - au avut in tinerete afinitati fata de Miscarea Legionara.
Cioran nu face exceptie. De altfel, la 24 de ani, scrie ,,Schimbarea la fata a Romaniei", care l-a atras in categoria
scriitorilor cu inclinatii antisemite.
N-am iubit in viata asta decat trei locuri: Sibiul, Dresda si Parisul. Emil Cioran intr-o scrisoare catre fratele sau,
Aurel Cioran
Mai tarziu, sentimentele lui fata de scrierile din 1935-1936 sunt contradictorii. ,,Cand ma gandesc la unele
izbucniri ale mele de altadata, raman interzis, nu pricep. Ce nebunie! In orice caz, am tras ponoasele si
invatamintele de rigoare. (...) numai ca eram tanar, orgolios si nebun, cuprins ca atatia altii de un soi de delir.
Ideea ca fac Istorie ma arunca in transa. Ce dobitoci am putut fi!", scrie Cioran intr-una dintre ,,Scrisorile catre
cei de-acasa".
Pe de alta parte, insa, in ,,Caiete I (1957-1965)", noteaza: ,,Ma gandesc la <<greselile>> mele din trecut si nu
pot sa le regret. Ar insemna sa-mi calc tineretea in picioare - ceea ce nu vreau cu nici un chip".
De altfel, dorinta lui Cioran de a face uitate ratacirile din tinerete este subiectul unui schimb inversunat de
scrisori cu criticul literar Dan C. Mihailescu in 1991. Acesta povesteste ,,cum l-a pierdut pe Cioran", in lucrarea
,,Despre Cioran si fascinatia nebuniei" (Humanitas, 2010). In capitolul ,,Cioran" pentru primul volum al
,,Dictionarului Scriitorilor Romani", Dan C. Mihailescu a punctat, in cateva linii, ,,ceea ce Cioran dorea sa

elimine", adica ,,excrescentele legio- naroide ale anilor '30.

Asa se face ca, dupa orele senzationale petrecute impreuna in octombrie 1990 (n.r. - Dan C. Mihailescu l-a
vizitat pe Cioran la Paris), ireparabilul s-a produs. Cioran se va fi albit de furie citind prefata si mi-a expediat, pe
adresa editurii, la 21 februarie 1991, urmatorul text, fara nicio formula initiala de adresare, ci doar cu o linie
orizontala, crancen apasata: <<Nu veti sti niciodata in ce stare de disperare m-au aruncat unele dintre
observatiile dvs. Cred ca meritam mai mult. Cred ca trecutul meu ar fi meritat ceva uitare>>." Atat.

,,Matricula" din clasa a II-a, anul scolar 1922-1923 FOTO Ramona Gaina
Dan C. Mihailescu ii raspunde cu o scrisoare in care ii atrage atentia lui Cioran ca ar putea fi ,,atacat furibund pe

tema <<Schimbarii la fata a Romaniei>>. Toata opera dumneavoastra va fi comprimata la cele cateva pastile de
cianura hitlerista, alterofoba". Il provoaca pe scriitor sa explice, sa contextualizeze, sa iasa ,,cu pieptul gol la
poteca".

La pas, pe

Coasta Boacii FOTO Arhiva personala Eleonora Cioran

Inevitabil, dupa acest episod are loc despartirea: ,,Am suferit ca un caine, dar nimeni, niciodata, nu ma va face
sa cred ca am gresit", marturiseste Dan C. Mihailescu.
Amintirile Eleonorei Cioran despre ,,Lut"
Eleonora Cioran, sotia lui Aurel Cioran, fratele scriitorului, isi aminteste cu emotie despre ,,Emilut", ,,Lut", cum
il alinta familia, un om exceptional care a ramas atasat de ei pana in ultima clipa a vietii. L-a cunoscut cand
filosoful era deja stabilit la Paris, mai intai prin convorbiri telefonice, cu greu apoi fata-n fata.

Aurel

Cioran (sus), in vizita la fratele lui bolnav FOTO Arhiva personala Eleonora Cioran
,,Era un om deosebit prin modestia lui, care era incredibil de profunda. Era o perioada cand sotul meu, fratele
lui, era bolnav, si ma aborda aproape zilnic. Avea o mare dragoste si o daruire fata de familie si de Aurel, fratele
lui bolnav. De altfel, eu m-am si amuzat, pentru ca a inceput sa ma trateze si pe mine. I-am spus ca am o

hipertensiune arteriala si el imi trimitea si mie medicamente si imi dadea indicatii, desi asta era profesiunea mea
(n.r. - Eleonora Cioran a fost medic de profesie). Asta demonstra devotamentul fata de familie", povesteste
cumnata scriitorului.

Tanarul

Cioran, deja incruntat FOTO Photoland Corbis Images

Viata de student din capitala Frantei
La Paris, Emil Cioran ajunge in 1936, cu o bursa a Institutului Francez din Bucuresti, care i se va prelungi pana
in 1944. In 1940, incepe sa scrie ,,Indreptar patimas", ultima sa carte in limba romana, a carei varianta definitiva
va fi incheiata in 1945, an cand se stabileste definitiv in Franta. Patru ani mai tarziu, in 1949, ii apare ,,Precis de
decomposition" (tradus in romana ,,Tratat de descompunere"), prima sa carte in limba franceza, la prestigioasa
Editura Gallimard, care va publica apoi majoritatea cartilor sale. Volumul de debut in Franta ii aduce Premiul
Rivarol, singurul de altfel pe care il va primi, Cioran refuzand apoi toate distinctiile literare care i-au fost
atribuite.

Eleonora si Emil Cioran, la prima intalnire. In dreapta, Aurel Cioran FOTO Arhiva personala Eleonora
Cioran
Viata lui Cioran la Paris este extrem de modesta, surprinzatoare chiar si pentru apropiatii sai. Sta in chirie
impreuna cu partenera sa, Simone Boue, intr-un apartament fara televizor, dar avand pe jos, pastrat cu sfintenie,
un covor splendid, tesut acasa de mama sa, Elvira Cioran. ,,La inceput a avut o viata de student. De fapt, el a
ramas student toata viata. A mancat la cantina. De altfel, pe Simone Boue a cunoscut-o chiar la cantina",
subliniaza Eleonora Cioran.
Dupa 32 de ani: ,,Servus, ma frate!"
Prima intalnire a Eleonorei Cioran cu scriitorul a fost o incantare. ,,Dupa nu stiu cate ore cu trenul, am coborat
in gara la Paris. Aurel, cu totul alt temperament, pana in ultimul moment nu s-a pregatit. In sfarsit, a coborat si
ne astepta un domn de statura mijlocie, cu haina trei sferturi, cu un chipiu, si, cand s-au vazut, a zis Emil:
<<Servus, ma frate!>>. Acest <<servus>> al nostru, ardelenesc. Se vedeau dupa 32 de ani, cred. A venit, m-a
imbratisat pe mine si s-a uitat la cele trei bagaje ale noastre - erau numai trei - si a zis: <<Au venit orientalii! Ceati putut avea in trei valize>>. Era firesc: o valiza a lui Aurel, una a mea si una cu cadouri, cadouri din
Romania pentru ca noi valuta nu aveam. De altfel, cred ca s-a bucurat mai mult de aceste cadouri decat de orice
altceva, deoarece erau tesaturi frumoase romanesti, fete de masa romanesti care i-au incantat", imi aminteste cu
drag Eleonora Cioran.
Acesti doi frati, Emil cu Aurel, s-au iubit foarte mult, Emil considerandu-l pe Aurel fratele lui
frumos. Eleonora Cioran, cumnata lui Emil Cioran
Aurel Cioran si sotia lui au fost dusi apoi la apartamentul scriitorului, de la etajul cinci al unui
imobil, pe scari: un apartament foarte modest, dar foarte placut. De acolo, se vedea cerul
Parisului. ,,Incaperea era atat de modesta... Ei nu se bucurau de obiecte din astea de arta. Pentru Emil, arta era
covorul mamei, tesut la Rasinari, pentru ca preoteasa a vrut sa-l ajute pe protopop material, deoarece erau trei

copii, si atunci a deschis un atelier de tesut covoare cu 16 muncitoare. Si dansa era la fel de modesta, desi
baroneasa de Comanici, nu a pregetat sa munceasca pentru familia ei. Ceea ce m-a impresionat: intotdeauna
avea un buchet de flori si covorul, care ii creau o ambianta ca acasa", descrie Eleonora Cioran locuinta
scriitorului.
I-a plimbat peste tot prin Paris, aratandu-le imobilele cu semnificatie istorica. Totusi, sotii Aurel si Eleonora
Cioran nu au putut fi cazati in locuinta lui Emil Cioran, fiindca era prea mica. Asa ca filosoful a inchiriat pentru
musafirii lui un apartament foarte frumos de la o italianca ce era plecata in Italia. ,,Ne-am simtit foarte bine. Ei
veneau la noi pentru ca noi aveam televizor. Pe ei acest capitol nu-i interesa in mod obisnuit, dar atunci veneau
permanent, deoarece erau curiosi de alegerile din Franta. Am prins aproape de fiecare data alegerile",
rememoreaza astazi Eleonora Cioran.
Cioran si Securitatea
Eleonora Cioran isi aminteste astazi cat de greu le-a fost sa-l viziteze, prima data, pe Cioran la Paris. Aproape ca
nu le venea sa creada ca in sfarsit au primit aprobarea, dupa foarte multe incercari nereusite.

Cioran e citat in laboratorul pentru inovatie al Universitatii Harvard: ,,Ambitia e un Drog care le da
potential dependentilor" FOTO Vlad Mixich

,,Ca sa putem iesi in Franta, a trebuit sa merg in audienta la comandant, la colonelul Rotaru, care era foarte
amabil, dar care imi spunea: <<Nu inteleg de ce v-ati casatorit cu un om asa in varsta>>. Era de fapt o
nepolitete. Si i-am raspuns: <<Pentru ca am avut comunicare cu acest om>>. Tot Rotaru zice: <<Dar
dumneavoastra doriti sa mergeti sa-l vizitati pe Emilm>>. <<Da, pentru acest motiv sunt la dumneavoastra in
audienta, sa va rog sa ne dati voie sa mergem in vizita in Franta. Intotdeauna am fost respinsi, si acum, cu
ajutorul dumneavoastra, poate reusim sa plecam.>> El a avut asa o ezitare, comandantul, si a zis: <<Pai daca va
dau drumul, nu va mai intoarceti>>. Zic: <<Suta la suta ne intoarcem, va rog sa aveti incredere in ceea ce spun
eu. Pentru ca, daca nu ne dati voie sa plecam in vizita, cerem sa plecam definitiv>>. Si in felul acesta am reusit
sa ajungem la Paris, bineinteles ca toata lumea credea ca cine stie ce serviciu am facut, niciun fel de serviciu",
spune Eleonora Cioran.

Legitimatia de student cu bursa la Berlin, oferita de Fundatia ,,Humboldt" FOTO Arhiva Personala
Eleonora Cioran
De altfel, ea marturiseste ca era urmarita pas cu pas: cand se ducea pana la spital, nu mai stie daca mergeau in
fata sau inapoi. In orice caz, era foarte urmarita.

Pasaportul

lui Emil Cioran FOTO Arhiva personala Eleonora Cioran

Intrebata daca Securitatea l-a cautat in Franta pe Cioran, Eleonora Cioran spune ca ,,tot timpul a fost vizitat si el
ii primea pe toti romanii, nu avea niciun secret. El avea ocazii sa-si spuna parerea si sa laude tara noastra, pe
romani ii critica pentru ca se ascundeau in spatele acestui spatiu mioritic in loc sa lupte pentru Romania, ii
pareau delasatori si nu erau luptatori pentru tara asta a noastra". Ea este convinsa ca, intotdeauna, Securitatea l-a
dorit pe Cioran inapoi acasa. ,,Au incercat tot timpul sa-l faca sa se intoarca in tara si cred ca de asta ne-au dat
noua drumul, sa-l convingem sa vina in tara, mai ales ca el era atat de atasat de tara noastra", mai spune
Eleonora Cioran.
Iubirile si demonii lui Cioran
Desi si-a trait mare parte din viata alaturi de o singura femeie, Cioran dovedeste in scrisori si in ,,Caiete" ca
poate iubi la fel de patimas cum scrie despre sinucidere, chiar si la 70 de ani. ,,Am fost un mare vanator de
fuste!", avea sa declare el in martie 1993, cu putin timp inainte sa se imbolnaveasca de Alzheimer, fata de
Simone Boue, partenera lui de viata, si de Friedgard Thoma, iubirea lui de la maturitate, scrie Dan C.
Mihailescu, in volumul ,,Despre Cioran si fascinatia nebuniei". De altfel, el aducea frecvent in conversatie, la
ospete in cercuri intime sau simandicoase, escapadele lui din tinerete prin bordeluri.
40 de ani cu Simone Boue
Cea mai cunoscuta relatie a scriitorului ramane cea cu Simone Boue, cea care, chiar daca nu i-a fost niciodata
sotie in acte, i-a stat alaturi nu mai putin de 40 de ani, pana cand Cioran a murit. Eleonora Cioran, cumnata
scriitorului, ne dezvaluie din ce i-a povestit Emil Cioran: ,,40 de ani au fost impreuna. Simone Boue a fost
prietena lui de-o viata. A cunoscut-o chiar la cantina, cu tava in mana. Se ducea sa-si ia meniul si acolo a
cunoscut-o. Au intrat in vorba, s-au imprietenit si pe urma au convietuit pana la sfarsitul vietii. Ea l-a ingrijit de
fapt si l-a iubit". Simone Boue este, de fapt, cea care l-a echilibrat pe Cioran.

Simone

Cioran
Dupa o vizita in apartamentul celor doi din Paris, Wolfgang Kraus povesteste in jurnalul lui, la data de 8
octombrie 1984: ,,Ieri, la orele 8, la Cioran si Simone, imensa bucurie. El, ca intotdeauna, cu chipul putin
zbarcit, dar tanar, rapid, precis in miscari, vanjos, rustic, parul alb ridicat, cazandu-i partial pe frunte. Ochii
mari, albastri, ii stralucesc veseli, umorul sau te incalzeste (...). Simone echilibreaza totul, el emana multumirea
unui om fericit. Cioran ii datoreaza infinit de multe".
Pasiunea din toamna vietii
La 70 de ani, scriitorul avea sa traiasca un alt fel de iubire, de-o profunzime si intensitate rar intalnite, cu o
femeie mult mai tanara decat el.

Prima

fotografie trimisa de Friedgard Thoma lui Cioran FOTO Friedgard Thoma

,,A mai avut o prietena la batranete, pe Friedgard Thoma, o femeie deosebita. Am cunoscut-o, a fost aici. A
venit la Rasinari, pentru un colocviu, si s-a bucurat asa de mult ca ne-am cunoscut, am stat mult de vorba. O
femeie foarte inteligenta. Prin corespondenta s-au cunoscut, dar pe urma s-au indragostit unul de altul. Friedgard
Thoma era o femeie de o inteligenta si o cultura exceptionale, preda filosofia la o facultate din Germania. Un
episod romantic. Era mult mai tanara, draguta, foarte draguta, si calda", si-o aminteste Eleonora Cioran pe cea
care avea sa-i tulbure batranetile cumnatului ei.
Am cutreierat mult prin Paris, care devenise, datorita lui Cioran, un fel de patrie pentru mine. Cunostea toate
povestirile picante cu femei sau tot felul de cancanuri despre morti celebri. Locul de intalnire la care reveneam
cel mai des era Biserica St. Suplice, folosita ca grajd pentru cai pe vremea lui Napoleon. Friedgard Thoma, in
volumul ,,Pentru nimic in lume"
Povestea a inceput in februarie 1981, cand Friedgard Thoma, pe atunci in varsta de 35 de ani, mama a unui copil
si doctoranda in filosofie, ii scrie pentru prima data lui Emil Cioran, atrasa fiind de lucrarile lui. ,,In general,
toate frazele lui aveau prospetimea sanatoasa a acelor lucruri care trec drept viciate sau cinice, in realitate insa

sunt eliberate de tabuuri, printr-o manevra eleganta. (...) M-am hotarat curand sa-i trimit la editura o scrisoare
acestui Cioran, despre a carui viata nu aveam habar", avea sa scrie, mai tarziu, Friedgard Thoma.
40 de ani au fost impreuna. Simone Boue a fost prietena lui de-o viata. A cunoscut-o chiar la cantina, cu tava in
mana. Se ducea sa-si ia meniul si acolo a cunoscut-o. Au intrat in vorba, s-au imprietenit si pe urma au
convietuit pana la sfarsitul vietii. Ea l-a ingrijit de fapt si l-a iubit. Eleonora Cioran, cumnata lui Emil Cioran
La momentul respectiv, Cioran traia de decenii bune cu Simone Boue, ,,semi-insurat" cum i-a marturisit, la un
moment dat, lui Friedgard Thoma, intr-o scrisoare, el ramanand de altfel alaturi de Simone Boue pana la
sfarsitul vietii. Intre Cioran si Friedgard s-a nascut o profunda legatura intelectuala, materializata printr-o
corespondenta purtata intre anii 1981 si 1991. Cioran s-a aruncat cu toata fiinta sa in iluzia acestei legaturi, cu
femeia superba, pe care a numit-o, intr-una dintre scrisori, blestemul sau indispensabil. Dupa moartea lui
Cioran, Friedgard Thoma a publicat, intr-un volum, povestea legaturii ei cu filosoful si, partial, scrisorile.
Volumul a fost tradus in limba romana de Nora Iuga, cu titlul ,,Pentru nimic in lume - O iubire a lui Cioran" si
publicat in 2005 la EST - Samuel Tastet Editeur.

Cioran (dreapta) si Simone (prima de jos), cu musafiri, la Paris FOTO Arhiva Eleonora Cioran
Ce parere avea partenera de viata a lui Cioran despre escapada lui de la 70 si ceva de ani Gasim raspunsul in
interviul pe care Gabriel Liiceanu i l-a luat lui Simone Boue in 2009, citat de Dan C. Mihai- lescu in cartea
,,Despre Cioran...": ,,Da, Cioran era mereu surprinzator", ,,era cuceritor si nu cred ca ii scapa frumusetea lumii",
dupa care aseza cateva intelegatoare puncte de suspensie.
Sorana Topa, iubita celor doi prieteni: Cioran si Eliade

30 noiembrie 1932. Noapte de tumult verbal si de caraghioasa incrucisare de sabii intre Emil Cioran si Mircea
Eliade, dupa cum povesteste Arsavir Acterian, prieten cu amandoi. ,,Se face procesul femeii Sorana Topa, pe
care Mircea o denumeste <<admirabila mlastina>> si despre care Cioran spune ca <<nu trebuie sa se amestece
in cele ale spiritului>>", noteaza Acterian in ,,Jurnal".
Sorana Topa (1898-1986), actrita celebra in perioada interbelica si autoare dramatica, dar mai bine cunoscuta si
ca un ,,vulcan gata sa erupa", de o ,,genialitate senzuala" si cu un ,,temperament clocotitor", asa cum o descriau
vocile epocii, a fost iubita de public si adorata, in privat, de cei doi prieteni: Mircea Eliade si Emil Cioran. ,,Dna
Sorana Topa de la Teatrul National" era chiar mai mult de atat! Pentru Nae Ionescu, femeia tunsa bob, cu un
contur perfect al buzelor, era, dupa Mihai Eminescu ,,cel mai mare dar pe care Iasiul l-a facut culturii romane".

Or,
Relatia
Eliade
,,Invitatie
Tot
De
Regreta
Anca
)B
Fragmente
,,La
,,Va
Cioran
,,A
,,Dumneavoastra
Friedgard
,,...
Sfarsitul
La
Ipohondria
Dar
,,Prada
Ultimii
Sunt
Simone
Eleonora
Sau,
Emil
Cioran,
Din
Memoria
Astazi,
,,Este
Ana
Iar
Despre
,,Nu
,,Ravneste
21
Toate
,,Zarim
,,Imi
Cioran
Inmormantarea
Faptul
Il
In
Poate
Pe
ROMANI
VIDEO
(A
arbatul
mangaia
tot
ciuda
noiembrie
Emil
aceeasi
Maria
teama
sunat
cele
in
contribuit
atunci,
uneori
corespondenta
ora
mai
Denoi
cred
intr-o
doi
place
Cioran
acest
oVancu
cea
scrisorile
fata
isi
ca
se
face
unei
casa
singura
lui
ani
oameni
vecinul
mandrie
si
Boue,
unu
doua
DOCUMENTAR:
insa
depresiei
Cioran,
ani
unui
amintiti
la
telefonul.
lui
sa
nu
Badila
aminteste
Securitatii,
mai
teme
la
Cioran
FriedgardThoma
DE
acestei
Eliade
dupa
alta
si
lumea
din
vede
tema:
oThoma,
(66
timp,
lui
70
teoria
tristeti
filosofului
fi
barbatie"
acasa,
de
moare
si-a
aceste
Cioran,
prietenie
ilzile
1932.
mit.
buna
primit
GENIU
de
partenera
Cioran
scrisorile
AndradaFloria)
viata
scrisoare,
de
incuraja
aproape
,,boacana"
cand
bine
din
placeri
in
mai
pentru
(92
pus
cei
chiar
de
lui
ani:
asta
cu
intense
femei
afisate,
ani)
FOTO
sinuciderii
Ultimii
bolile
am
cu
care-mi
Vreau
jigniri.
pe
Romania
descriere
Cioran
mai
iiplimbarea
si-i
intoliti,
actrita
doi
nu
de
la
Cioran
intai
capat
nici
Sorana
amantul
raspunde
poetul
oribila"
incepe
20
locuieste
dormit
Paradoxul
sunteti
Rasinari
din
noi,
marunte"
ani)
toata
mai
pe
cu
tarziu
petrece,
de
prieteni,
lui
catre
lui
cu
oiunie
Emil
Arhivapersoanala
asa
ani
aDar
zilelor
Eugen
Petre
comuna
noua
si
viata
scrisoare
sfasie
ia
venit
Cioran
are
lui
fumez
pastreaza
Dumneavoastra
cu
osper
arde
FOTO
elvetian
ma
aviata
atat
sa
prietenul
sfarsit
din
cateva
pentru
salvare.
adolescentin
despre
Wolfgang
atat
spiritului
nu
1995,
Cioran
fete
casa
chiar
scartaie.
patimasului
ani
Tutea,
insa,
aimbolnavesc
sfarsitul
Mircea
lui
ca
de
inima"
viata
cele
Ionescu
este,
vrea
lui
de
de
si
catre
natala
frumoase
mai
ati
aici,
credibila
Arhivapersoanala
la
Mircea
de
ceasuri,
mine
sase
la
Armel
Cioran
,,ereditatea
in
Cioran,
apropiata
in
din
40
De
este
spun
lui
inceputul
in
sunatDumneavoastra.
patriotul
la
84
vecinatatea
uitare.
lui
mare
Friedgard
Eliade
Cioran
Kraus,
la
de
continuare
literar.,,Cincisprezece
copilarie
luni
este
exemplu,
un
bun
un
de
un
Rasinari,
Cioran
unii
Eliade:
Guerne,
scrisori
mi-au
si
m-am
necunoscutnormal.
la
il
<<sufletinfratit>>,
Cioran,
si
ani,
de-a
decat
sprijin
de
Arsavir
proprietateprivata,
ceea
Seimbolnaveste
viziteazazilnic,
pe
si
brat.
in
editorulaustriac
iicu
comentatori,singura
veriianului
bolnava",
cand
si
EmilCioran,
ia
operelesale,
marginealaculuii
Thoma,extrase
dreptul.Prieteni
fost
in
otrezitdevreme
un
ininterviul
caseinatale
de
el,
ce
pe
esteinmormantat
sa
parteaSoranei
redata
ofera,insa,
C.aproape
pentruapropiati
enascut
minte
la
Acterian(scriitor
vis:
n-am
la
MirceaEliade
vadeveni
careCioran
preaaproape,
ovada,
14mai
corigentulmiop
,,Romani,nu
de,,arterioscleroza
de
opoveste
1933,
maipus
in
Venea
DanC.
chiar
pe
se
si
ilade
1911,
ca-i
prietenul
1981:
carti,
al
,,a
(...)
dar
scriitorului.
in
ingrijeste
are
impacasera
si
care
din
intr-o
dementa
ilui
sau
silor"
episoadele
Din
le-a
atunci
si
uraste,
gura
de
trebuie
sau
Nu
si
se
oinconsecventa,
incepe
extrem
in
Mihailescu
cincisprezece
volumul
Cioran,
apeste
i-l
necunoscuti
inscriptie
un
undeva
armean
va
pierde
plecat
Sorana:
cimitirul
cauza
scris.
mi-au
zi
Dumneavoastra
la
pe
acorda
apropiat
pol
mai
acand
si
dar
savantul
Alzheimer
sa
30
cafea.
sa-l
inceput
de
,,Foarte
si
iide
noastra
al
Iar
la
in
frigului,
adaug
cerut
publicat
de
alegeti
nu
dintr-o
de
este
cu
erau
frumoasa,
,,Nu
Sorana
veseliei
atace
lui
Paris,
care
pe
toamna
in
Montparnasse
de
pesimism
Arsavir
ani,
mai
care
Frunze
care
cadavre
volumul
Gabriel
alaturi
singura
chinul.
niciodata
excentric
la
2mai
putea
imediat:
aminteste
mandru
de
conducatori
pe
martie
cand
lume
putin
si
copilaria
femeia
Cioran
azi-dimineata
de
se
se
si
familie".
mi-ati
prieteni
anului
este
Eliade
de
Acterian:
cu
duce
adresanta,
bizuie
pana
al
intelege
ea
M-am
Liiceanu
exuberant
-atat
ii
,,boacana"
,,Despre
coacaze,
scriitorul
1994,
opozitiei
cred
internat
aonimic,
admira.
fatala,
are
se
venit
fost,
ca
sa-l
din
1932.
sora
in
si-a
de
ca
afla
pe
Sufera
oca
aici
gandit
care
ultima
lucrarile
indepartata
Paris.
cum
cu
niciodata.(
viziteze
corespondenta
,,Cioran
mine,
foarte
petrecut-o
pentru
prea
fiindca
in
cu
ajunge.
nu
Cioran
intr-o
intr-un
Nu
de
exprimat
Ar
un
afata
cantand
anu-si
2005,
1990,
13
locuit
un
era
lui
de
rozmarin,
la
an
vrea
clipa.
peste
aproape.
care
frumos,
de
ani
om
sale.
caresimt
vizita
dumneavoastra
ulcer
aproape
Cioran.
pe
stiau
si
esi
iubesc
Insfarsit,
spitalmare
la
Cioranface
tentativelede
vesel,
sa
marelescriitor,
mai
treiluni
siatat
inRasinari.
fascinatia
la
EmilCioran
vin
inteligent,care
mult
Eaii
in
EST
Scriearticolul
fie
vioara
duodenal,
canu
laParis.
cercurilede
Sentimentul
bogata)
un
la
maredecat
de
tara!"
PianistulA
povesteste
siel
timp,
nimeniaco
ode
-Parispent
omvazut
cimbru,
intelepci
inclinati
inainte
SamuelT
le
unpesim
apropia
din
peCoa
ca
nebun
opot
,,Ma
iubit
Vor
sep
suic
ma
ei",
sila
la
Par
deodS
epda