SCULPTURA

BAROCĂ
Sculptura barocă se caracterizează prin:

✓dinamism

✓dramatism

✓încordare

✓mișcare

✓torsiune

✓emoție

✓somptuozitate
 Fântâni care decorează piețele publice

• Fântâna Triton (Piața Barberini) – Gian Lorenzo Bernini;

• Fântâna Barcaccia (Piața Spaniei) – Pietro Bernini și fiul, Gian Lorenzo Bernini;

• Fântâna celor patru fluvii (Piața Navona) – Gian Lorenzo Bernini;

• Fontana di Trevi – Nicola Salvi și Pietro Bracci;

 Fântâna Triton, Gian Lorenzo Bernini
Comanditar: papalitatea.

Soclul este compus din delfini care susțin scoica pe care se sprijină tritonul; el ține în mâini o altă scoică,
din care țâșnește apa.
Fântâna albinelor (Piața Barberini, Roma)
Fântâna celor patru fluvii (Gian Lorenzo Bernini) – Piața Navona, Roma
Fântâna celor patru fluvii

Personificarea fluviilor celor patru continente cunoscute la vremea respectivă:

Nil, Gange, Rio de la Plata, Dunărea (cele 4 temperamente, cele 4 elemente) – plasate în puctele
cardinale.

Gange
Dunărea
Fântâna celor patru fluvii

Fluviul Nil

Rio de la Plata
Gange
Rio de la Plata
Fântâna celor patru fluvii
Fântâna celor patru fluvii
Sant Agnese
Fântâna Barcaccia
Piața Spaniei, Roma
Fântâna, de forma unei bărci, este realizată de Pietro Bernini și de fiul său,
Gian Lorenzo Bernini
 Fontana di Trevi

Proiectul este realizat de Nicola Salvi, lucrarea fiind preluată de Giorgio Parmini, iar sculpturile sunt create
de Pietro Bracci.
Fontana di Trevi
 Fontana di Trevi

Personajul principal al ansamblului este Neptun, zeul mării, într-un car de luptă ce are forma unei scoici, tras
de doi cai. Unul dintre cai este nărăvaș, iar celălalt este calm și supus, ilustrând dispoziția fluctuantă a mării.
Neptun este încadrat de două statui plasate în nișe: Abundența și Sănătatea.
Apa din fântână reprezintă marea.
Fontana di Trevi
Fontana di Trevi
Fontana di Trevi
Gian Lorenzo BERNINI (1598 – 1680)
 Gian Lorenzo BERNINI

Face parte din aceeași generație cu Borromini, Velazquez, Rembrandt.

Devine prim sculptor la Roma și principalul coordonator al activității artistice

patronate de papalitate.

- continuă construcțiile complexe apărute în manierism, dar impune o axă dominantă, pentru
a controla unghiul din care trebuia privită lucrarea;

- adesea combină diferite materiale și acceptă folosirea mai multor bucăți de marmură într-o
lucrare (se desprinde de ideea sculpturii monolit din Renaștere);

- se folosește de lumina dirijată, cu scopul amplificării efectelor supranaturalului;

- lucrările sale prezintă momentul maxim al unei acțiuni (de exemplu, David este reprezentat
în momentul aruncării pietrei spre Goliath).
 Gian Lorenzo Bernini, David
(Galeriile Borghese, Roma)

Bernini prezintă luptătorul dezlănțuit, care ne

face și pe noi părtași la acțiune.

Prin forța de expresie a personajului,

privitorul devine implicat emoțional în lupta
cu Goliath. Bernini surprinde atât tensiunea
fizică a eroului, cât și pe cea mentală.

Lucrarea a fost realizată în 7 luni.

 David este reprezentat în momentul maxim al
acţiunii, pregătit să arunce piatra către uriaşul Goliat.
Gian Lorenzo Bernini, David

Bernini continuă mișcarea

complexă apărută în manierism,
dar impune o axă dominantă,
încercând să controleze unghiul
din care trebuia privită lucrarea.

Întreaga lucrare exprimă

energia încordării lui David,
intensitatea emoţională: buzele
strânse, fruntea încruntată.
 Gian Lorenzo Bernini, David

• trăiri puternice ale personajului;

• surprinderea momentului de maxim
dramatism al acțiunii;
• dinamism – folosirea liniilor
diagonale;
• contraste de lumini și umbre;
• personajul nu este idealizat, ci tratat
naturalist;
Michelangelo Buonarroti, David Gian Lorenzo Bernini, David
Donatello Michelangelo Bernini

• frumusețe idealizată
• stabilitate (contrapost)
• verticalitate
• naturalism;
• dinamism, mișcare;
• folosirea unei diagonale
puternice pentru a sugera
mișcarea;
Donatello Verrocchio Michelangelo Bernini
Bernini, Baldachinul și Tronul arhieresc al Sfântului Petru
(Bazilica San Pietro, Roma)
Bernini, Baldachinul de la San Pietro
• bronz
• lemn
• marmură policromă
29 m
• Bernini îmbină arhitectura și sculptura în această lucrare monumentală;
• Baldachinul este plasat la intersecția navei centrale cu transeptul, sub cupola
proiectată de Michelangelo, pentru maxima luminozitate;
• Sub baldachin se află mormântul Sfântului Petru și altarul unde oficiază slujba doar
papa, la marile sărbători.
• Coloanele în torsadă ale baldachinului conferă dinamism lucrării.
 Bernini, Baldachinul de la San Pietro
(detaliu)

coloane în torsadă (partea inferioară și partea superioară)

baldachinul Tronul Sfântului Petru
Tronul Sfântului Petru

• Sursa de lumină este concretizată într-o

fereastră ovală, cu simbolul Sfântului Spirit,
care marchează centrul de interes, de la
care se propagă raze aurii sub forma unei
mișcări într-o continuă amplificare. Bernini
a creat acest efect cu ajutorul unor baghete
aurite de mărimi variate, plasate în planuri
diferite.
• Îngerii care plutesc în jurul ferestrei
dinamizeazează compoziția și creează un
aspect teatral.

• Sub fereastră se concretizează forma

tronului, creat din bronz și bronz aurit.

• În planul inferior sunt redați Sfinții

Părinți ai Bisericii ridicând tronul și dau
lucrării dimensiunea politică a
Contrareformei.
 Tronul Sfântului Petru

Lucrarea este structurată în trei planuri:

1. Sfinții Părinți ai Bisericii

2. Tronul
3. Fereastra înconjurată de îngeri
Tronul Sfântului Petru
Tronul Sfântului Petru
Tronul Sfântului Petru
 Tronul Sfântului Petru

Îngerii care plutesc în jurul ferestrei dinamizeazează compoziția.

Tronul Sfântului Petru
Tronul Sfântului Petru (detaliu)
 Bernini, Extazul Sfintei Tereza
(Biserica Santa Maria della Vittoria,
Capela Cornaro,
Roma)

Bernini surprinde momentul extazului mistic al

Sfintei Tereza, când îngerul se pregătește să îi
străpungă inima cu săgeata aurită.

Razele de lumină sunt amplificate de

baghetele aurite, care unifică ansamblul și
amplifică sentimentul mistic.
Gian Lorenzo BERNINI, Extazul Sfintei Tereza

Grupul statuar este suspendat în spațiu și imaginat pe un val de nori.

În această compoziție, Bernini reia ideea folosirii sursei de lumină exterioare, dar
pentru amplificarea sentimentului mistic, fereastra este camuflată de cadrul creat
pentru plasarea scenei, format din coloane policrome și un fronton întrerupt.

Bernini se utilizează toate mijloacele plastice pentru surprinderea ideii de

extaz mistic: bogăția faldurilor transmit senzația de plutire, iar capul lăsat pe spate,
gura întredeschisă, ochii parțial închiși trădează puternica trăire a personajului.

Săgeata divină din mâna îngerului creează o axă care concentrează atenția
asupra personajului principal, Maria Tereza, surprinsă în momentul extazului, plutind
pe un nor.
 Bernini, Extazul Sfintei Tereza (Biserica Santa Maria della Vittoria din Roma)

Concepe un spațiu în care lumina filtrată de fereastra elipsoidală aduce străluciri fantastice.
Faldurile bogate ale veșmintelor amplifică mișcarea și efectul dramatic.
Cele două personaje plutesc pe un nor
cioplit într-o piatră diferită față de
marmura lucioasă a veșmintelor.
 Bernini, Extazul Sfintei Tereza

Capul căzut pe spate, gura

întredeschisă, ochii parțial închiși
indică puternica trăire a personajului.
Bernini, Extazul Sfintei Tereza
Bernini, Extazul Sfintei Tereza
Bernini, Extazul Sfintei Tereza (capela Cornaro)
Pe laterale, în nișe, sunt realizate reliefurile cu membrii Familiei Cornaro, care au
finanțat lucrarea.
Nișa în care sunt realizate busturile
membrilor Familiei Cornaro.

În spatele personajelor este creat un

spațiu iluzionist (relief plat).
 Bernini – Apollo și Daphne

(Galeriile Borghese, Roma)

Bernini surprinde momentul în care

nimfa Daphne, conform legendei, se
transformă într-un arbore pentru a scăpa
de Apollo, care îndrăgostit de ea, încearcă
să o răpească.
Bernini – Apollo și Daphne
Bernini – Apollo și Daphne
Bernini – Apollo și Daphne
Picioarele lui Daphne se transformă în rădăcini de copac.
Bernini,
Apollo și Daphne
 Bernini – Apollo și Daphne (detaliu)

Faldurile draperiei amplifică mișcarea și ideea de metamorfoză.

 Bernini – Apollo și Daphne

• Mișcare
• Transformare/metamorfoză
• Energie
• Emoție
 Bernini – Răpirea Proserpinei

Această lucrare, în care este redat momentul în

care Pluton o răpește pe Proserpina pentru a o
duce în lumea de dincolo, a fost realizată la
începutul carierei artistice a lui Bernini.
 Portretul de aparat

Bustul lui Ludovic al XIV-lea

Bernini a realizat portretul monarhului

cu ocazia călătoriei în Franța pentru
proiectul colonadei Palatului Luvru.

Fizionomia suveranului degajă un

sentiment nobil, elegant, iar privirea
este plină de viață. Pentru obținerea
acestui efect, Bernini tratează pupila în
mod plastic, realizând o serie de
scobituri în care lumina lasă umbre
diferite.

Buclele ample ale perucii Regelui

Soare și faldurile draperiei conferă un
efect teatral bustului.
Bernini - Elefantul
 Bernini – Elefantul și obeliscul
(Piazza della Minerva)

• Elefantul servește drept soclu

pentru obeliscul egiptean.
• Obeliscul are cca 5 m și este
cel mai mic din Roma.
• A fost descoperit în grădina
unei mănăstiri dominicane, iar
Papa Alexandru al VII-lea decide
să îl expună în fața acesteia.
 Bernini – Elefantul și obeliscul
(Piazza della Minerva)

Bernini alege să proiecteze soclul sub forma

unui elefant pentru a sugera ideea de putere
și înțelepciune, inspirându-se dintr-o nuvelă în
care personajul principal întâlnește un elefant
ce cară un obelisc. Ilustrațiile cărții îl ajută pe
Bernini să conceapă animalul.
Bernini - Elefantul
Bernini - Elefantul
Moartea Sfintei Ludovica Albertoni (Biserica San Francesco Aripa, Roma)

Surprinde momentul de abandon, tranziția spre moarte.

Moartea Sfintei Ludovica Albertoni
Moartea Sfintei Ludovica Albertoni
 Monumentul funerar al Papei Alexandru al VII-lea (Bazilica San Pietro, Roma)

Papa Alexandru al VII-lea

Justiția
Prudența

Caritatea Dreptatea

Moartea
Monumentul funerar al Papei Alexandru al VII-lea (Bazilica San Pietro, Roma)
Monumentul funerar al Papei Alexandru al VII-lea (Bazilica San Pietro, Roma)
Monumentul funerar al Papei Alexandru al VII-lea (Bazilica San Pietro, Roma)

Dreptatea are un picior sprijinit pe Globul pământesc, chiar în

zona Angliei, unde papa a încercat în zadar să contracareze
anglicanismul.
Monumentul funerar al Papei
Alexandru al VII-lea
(Bazilica San Pietro, Roma)
 Monumentul funerar al Papei Alexandru al VII-lea (Bazilica San Pietro, Roma)

Monumentul funerar al Papei Alexandru al VII-lea este unltimul mare proiect al lui Bernini, care
avea deja 80 de ani.

Grupul personajelor este amplasat într-o nișă, deasupra unei uși. Marmura de culoare roșie ce
constituie drapajul, cu faldurile în mișcare, precum și dispunerea personajelor, ca într-un
spectacol de teatru, creează dinamism.

Compoziția este piramidală, baza piramidei fiind formată din drapajul masiv și greu, ce conferă
stabilitate.

Personajul central, Suveranul pontif, îngenuncheat și absorbit de momentul rugăciunii, este

impasibil în fața apariției morții, care ține în mână o clepsidră din care timpul s-a scurs. De o
parte și de alta a papei sunt dispuse, simetric, patru virtuți: Caritatea, Dreptatea, Prudența și
Justiția. Amplasarea personajelor conferă echilibru întregii compoziții.

Bernini utilizează marmură roșie (jasp), marmură albă, granit verde și bronz aurit pentru
schelet.
https://www.youtube.com/watch?v=fSzdiiHclKA - Fântâna celor 4 fluvii

https://www.youtube.com/watch?v=o08YefS0QLg

https://borghese.gallery/collection/sculpture/david.html