19, MEDICATIA APARA‘’ LOCOMOTOR TULL DEFINITI $f EXPLICATIL Anticolinesteraze = substanje care prin inhibarea colinesterazei favorizeazi ac{iunea acetilcolinei in exces. Unele anticolinesteraze sunt folosite in scop tera- peutic (neostigmina), altele ca pesticide (insecto-fungicide organofosforate), iar altele ca substan(e toxice de lupta pentru exterminare (sarinul, tabunul). Boala Kawasaki = afectiune care apare la copii gi se manifesta prin febri, erupfie cutanata, tumefactii palmoplantare, adenopatii periferice, deseori atin gere cardiaca, Este posibil decesul prin tromboza arterials. Ciclooxigenaza-2 = enzima care particip’ la sinteza ~ din acid arahidonic - prostaglandinelor gia tromboxanului [> Autacoizii in cap. 4] Climacterium = menopauza Colinesteraza = enzima care se giseste in sinapsele din fesutul nervos si in eritrocite. Prin actiunea ei de hidroliza a acetilcolinei libere menfine un echili bru in activitatea acestui neurotransmifitor. Curara = otrava vegetala puternica alcatuita dintr-un amestec de alcaloizi, care actioneazi la nivelul plicii terminale motorii din muschi, paralizind mus- culatura striaté, Moartea survine rapid datorita paraliziei muschilor respirator Osteogenezd = formarea de fesut osos. Osteolizéi = resorbtia de fesut osos. Placa motorie = placa terminal motorie = sinapsa colinergici neuromus- culara = formatiune alcatuit’ din butonii terminali ai axonilor (care asigura inervatia motorie) si sarcolema fibrei musculare. La acest nivel, influxul nervos provoaci cliberarea mediatorului chimic ~ acetilcolina ~ care declangeaza con- tracfia musculara RAA = reumatism articular acut,- afectiune produsi de streptococul B-hemolitic, care ,linge articulatiile si mugca inima‘ Netratat la timp, lasi se- chele valvulare la cord (insuficien{& mitral, stenozi mitrali etc.) Ventilatia mecanica = suportul ventilator = procedeu tehnic prin care respi rafia este asigurata de un ventilator automat, actionat electric si la care bolnavul este conectat printr-o sonda oro- (sau nazo-) traheal’. La acest aparat se pot 270orizeava op tera- ate), jar i n febra, mri atin- onic ~a os sin echili caloizi, d mus- iratori, romus- asigur’ nervos ‘A con- ococul asi se- respi- naval se pot GUID DE FARMACOLOGIE regla: frecvenja miscirilor ventilatorii, volumul si presiunea aerului introdus, concentrajia in oxigen in caz. de amestec ete. x x x 19.1. MEDICAJIA ANTIREUMATISMALA 19.1.1, ANTIINFLAMATOARE NESTEROIDIENE (AINS) [M 01 A] Clas de medicamente ce face parte din marea grupa de analgezice-antipire tice gila care predomina actiunea antiinflamatoare $i antireumatica. Clasificarea > Tabelul 19.1. Bfectul lor farmacodinamic este cel de inhibare a ciclooxigena- zelor (COX-1 si COX-2), ceea ce realizeazi ac{iune antiinflamatoare prin diminuarea proceselor inflamatorii cu diferite localizari; ' actiune antireumatica, avand efect benefic electiv asi apra inflamatiilor de la nivelul {esutului conjunctiy, ciruia ii aparfin gi structurile articulares ~ acfiune analgezic’ prin sca actiune antitermica, deoarece contribuie la si actiune antiagreganta plachetara, utilizata impotriva trombozelor arteriale, dar expunand la singerari persoanele care uzeaza de a doze mari si timp indelungat ~ efect de iritare a mucoasei gastrice, putind duce pana la aparifia unui ulcer peptics actiune tocolitica (de inhibare a contractiilor uterine). tensitate de la un antiinflamator ka i Jerea temporaria durerilor legate de inflamajie; derea febrei; ‘ste medicamente in Aceste ac{iuni si efecte sunt diferite ca altul gi in plus, la unele dintre aceste medicamente se adauga gi alte proprie farmacodinamice, dupa cum se va vedea mai jos. Indicayi male (poliartrita reumatoida, reumatismul articular acut); unele colagenoze; tendinite; tenosinovite; entezite; lombalgii; diverse dureri articula izi. Prez : boli reumati si musculare; migrene; angine; otite; tromboflebite; hemoro- ntim antiinflamatoarele nesteroidiene utilizate in mod curent. # Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) neselective ~ Acidul acetilsalicilic (aspirina) este cel mai raspandit si mai cunoscut AINS. Are actiune antiinflamatoare, antireumatic’, analgezica, antipireticd gi de antiagregant plachetar. Se prezinta sub forma de comprimate. Are utilizari multiple: in reumatologie pentru tratamentul reumatismului articular acut, al poliartritei reumatoide, al manifestarilor inflamatorii articulare (artrite, artral- gii) sau musculare (miozite, tendinite, entezite) in diferite boli; in cardiologie pentru profilaxia trombozelor coronariene i a infarctului miocardic; in infect respiratorii sezoniere febrile; in tromboze arteriale; in unele sindroame de hi- 27CRIN MARCEAN, VLADIMIR-MANTA MIHAILESCU percoagulabilitate; in boala Kawasaki, Dozele sunt diferite in funcjie de afecyi. uunea tratata sau de scopul profilactic, Fiind un medicament iritant pentru mu- spirina tamponata', in combinatie cu carbonat de calciu, Intra in compozitia comprimatelor de antinevralgie P, folo sit intercostale, nevralgie de trigemen, dureri dentare, otalgii etc) si in compozitia altor preparate farmaceutice industriale cu acjiune similara, sub forma de com- primate (unele efervescente): Aspirin plus C*; Calmogripin* ; Calmonevral*; Ephimigrin® ; Fasconal P* ; Rompirin T° etc. Farmacotoxicologie, Acidul acetilsalicilie poate produce epigastralgii, great’, ‘ituri, microhemoragii gastrice, erupii alergice; favorizeaza fenomene he- moragice cu diverse localizari. fn timp, poate duce la aparifia unui ulcer gastric sau duodenal, Pentru evitarea reactiilor adverse, se ia intotdeauna pe stomacul plin, in timpul sau imediat dup& mese (doza zilnica se fractioneaza in 3-4 prize, la intervale egale). Se poate asocia cu un pansament gastric tip Dicarbocalm sau Ulcerotrat. Contraindicafiile acidului acetilsalicilic: afecjiuni gastroduodenale (gastrite, ulcer peptic, duodenite) ; insuficien{i hepatic’; sindroame si boli hemoragi ce; sarcina; anemie hemolitica prin deficit de glucoz0-6-fosfat-dehidrogen: (G-6-PD). ~ Diclofenac se prezinti se denumiri comerciale [> Tabelul 19.1] in forma de comprimate filmate, drajeuri gastrorezistente, capsule cu eli- berare prelungita, supozitoare si fiole pentru i.m. Utilizare larga in toate mani. festirile bolilor reumatismale. Indometacin, capsule si supozitoare, are proprieta{i gi indicafii aseman’. toare celorlalte AINS, dar reactiile adverse sunt mai intense. ~ Ketorolac (Ketorol*), comprimate filmate gi fiole pentru i.m., este indicat in tratamente de scurté durata pentru combaterea durerii. ~ Ibuprofen este un derivat al acidului propionic, avand o buna toleranta digestiva, Se prezinta sub forma de comprimate filmate, capsule, drajeuri, s pensie oral, supozitoare pentru copii, avand o gama larg de denumiri comer- ciale {> Tabelul 19.1]. Pentru un efect rapid in cazul durerilor intense s-a rea- lizat produsul Ibalgin’ forte, comprimate filmate care au un confinut dublu de ibuprofen (400 mg) fai de preparatele uzuale din gama (care confin 200 mg). ~ Ketoprofen (Ketonal*), sub forma de comprimate filmate, capsule cu eli berare prelungiti, supozitoare, fiole inj, este tot un derivat al acidului propionic, ~ Naproxen, antiinflamator nesteroidian, tot derivat al acidului propionic, se administreaz pe cale oral. ~ Piroxicam (Feldene’) face parte din grupa oxicamilor, are indicafii spe- ciale in boala artrozica, poliartrita reumatoida si spondilita ankilozanta. Se pre- zinta sub forma de capsule, comprimate, pulbere pentru solufie oral, supozi toare, fiole inj. Produce reacfii adverse digestive importante. 272 coasa gastrica se gaseste si sub forma de ,: tratament simptomatic in dureri cu diverse localizari (lombalgii, nevralgii vi a sub numero:GHID DE FARMACOLOGIE nctie de afeci. Tabelul 19,1, Antiinflamatoare nesteroidiene (AIN. ) IM O1 A) ant pentru mu | Sivoa teonace Dc Penumisi comerciales forme de prezentare ‘combinafie cu oe - —1 7 yralgic P, folo- ————___AINS NESELECTIVE _ — — algii, nevralgii Deval ilactdtig fed still ee T+ Acid act sl Aspirina = Mie (ass uropirin T*; Rompirin T (comprimate, com In compozitia salicilic primate cfervescente) orma de com. har ti i Acid mefe Vidan* (comprimate) imonevral*; pe omprimat — i Fenamati Acid tolfenamic_ _ a algi, grea, —_____[ofenama | cutanat file nj) Miihiene he. Diclofenac Almiral*; Clafen* Diclofenac; Diclogesic®; Be astric Epifenac*; Voltaren* (comprimate, comprimate pee Detivalatacdtl erare modifica, dau sapere pe stomacul aa [tei | in 3-4 prize, findemetacin __[Indometacin (capsule, suporitoar) ee ibocalm sau —_____] Ketorolac oe __| Ketorol* (comprimate, fiole in im) _ y Ibuprofen Ibalgin; Ibugesic*; Marcofen*; Nurofen*; ale (gastrite, Paduden* (toate in forme de administrare orala, tunel gi ca supozitoare); ——__[Nurofengel(ptiuzestem) Derivali ai acidulut Fetoprofen Ketalgon*; Ketonal*; Ketoprofen; (capsule, propionic supozitoare,fiole in); a $$ |fastum gel: Profenid (gluri pent uz extern) Naproxen __| Naprorex";Rewsen®(comprimate) _ }-|exketoprofen | Tador* (comprimate ate) Piroxicam mexin*; Hotemin’ Piroxicam {comprimate, supozitoare) Oiteamt ‘Tenoxicam Neo-Ensudix*; Tilcotil*; Tenoxicam (compri 7 mate, pulbere pentru preparat solute injectabila aa i [| etessam_ ovals omprimate supine ole) — Acid niflumic & mo- I"; Novopone* (capsule, supozitoare) pamate ae Diverse Glucozamins __| Dona* (plicuri cu pulbere pe tu solutie orala) | esulid Allogen*; Aulin*; Nimesil?; Nimesulid (comp po mate, plicuri cu granule pentru suspensi orala) AINS SELECTIVE (COXIBE) (inhibitoare ale ciclooxigenazei C Celecoxib __[Cetetrex* (capsul | Freon _}Arcoxia"(comprimatefilmate) | Parecoxib Dynastat® (pulbere pentrupreparat solutie inj im. profund, iv) : L [Valdcoxy ex lcmyuigaisinrCRIN MARCEAN, VLADIMIR-MANTA MIHAILESCU ~ ‘Tenoxicam, comprimate si capsule, are efecte asemanatoare piroxicamulu Meloxicam (Movalis"), din aceeasi grup’ de oxicami, se prezinti sub forma de comprimate, supozitoare, fiole inj. Reacfii adverse importante: great’, diaree, sangerari digestive, eritem multiform, favorizarea trombozelor - Acidul niflumic (Nifluril’) are o actiune antiinflamatoare medic, dar gi reacfii adverse mai pufin inten Nimesulid (Aulin’) este inhibitor selectiv al COX-2. Indicafii: in reu- matologie, in procese inflamatorii articulare; procese inflamatorii ale | rior moi (in special jesutul conjunctiv); dureri posttraumatice, postoperatorii, flamatii dureroase ale cavitafii bucale. Se prezinta sub forma de orala atu. menstruale; comprimate gi pulbere pentru preparat solu # Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) selective: coxibe In afara de AINS ,,clasice* si neselective, exist’ o categorie de AINS, coxi- bele, care ac{ioneaz selectiv prin inhibarea ciclooxigenazei-2. Dintre acestea menfionim: ~ Celecoxib (Celebrex*) capsule; peste varsta de 65 de ani se admi Zi jumatate din doza maxima; ~ Valdecoxib (Bextra®) comprimate film rea. . Reacfii adverse numeroase: HTTA, edeme periferice, dureri lombare, prurit, stare de agitafie si insomnii, tul burari respiratorii, oligurie pana la insuficienta renal acuta. ~ Parecoxib (Dynastat") pulbere pentru preparat solufie inj. iv. in bolus sau im. profund, in doza unica. Este precursor al valdecoxibului, avand aceleasi reactii adverse. Indicafii: dureri postoperatorii ~ Etoricoxib (Arcoxia’) comprimate filmate. Indicafii: troduod boli reumatismale 1; hemo- astm nelu iv artrita gutoas’, Contraindicafii: ulcer ga insuficienga renala cronice, ragii digestive in antecedente; insuficienfa hepatica brongic; sarcina; aliptare; copii sub 16 ani 19.1.2, ALTE MEDICAMENTE ANTIREUMATISMALE # Produse pe bazii de glucozamina gi condroitinsulfat Sunt indicate in artroze, boli in care are loc o wzuri $i un proces de dege- nerare a cartilajelor intraarticulare (la varstnici gi la sportivi cu traumatisme articulare repetate). Substanfele pe care le conjin aceste medicamente fac parte din structura cartilajelor. ~ ArtroStop*, medicament cu administrare oral # Glucocorticoizi sistem Sunt folosifi in unele boli reumatismale (RAA, poliartrita reumatoida) si in colagenoze pentru efectul lor antiinflamator si antialergic. Se pot administra: 274camului, ntd sub : greafa, 2 dar gi in reu- fesutu- atorii, rma de » COxi cestea istrea- toase: , tul- bolus eleasi male emo- astm ege- isme arte GHID DE PARMACOLOGIF : prednison ; metilprednisolon (Medrol*) ; njectabila: prednisolon (Solu-Decortin*) ; metilpredni s*); hidrocorti sub forma ora sau sub forma solon (Solu-Medrol’, Depo-Medrol*); betametazona (Diprophc zon acetat (administrare locala). Pentru detalii > Corticosteroizi de uz sistemic in cap. 14. # Imunosupresive Sunt utilizate pentru efectul lor imunomodulator, impiedicind formarea de autoanticorpi. ~ Forme orale: ciclosporina (Sandimun Neoral*); azatioprina (Imuran’) ; micofenolat (Cellcept®) ~ Forme injectabile: etanercept (Enbrel*); infliximab (Remicade* ~ este un anticorp monoclonal). Pentru detalii > Imunosupresive in cap. 18. # Unele medicamente citotoxice (citostatice) Acjioneazi inhiband mecanismele imune (de formare a anticorpilor si auto- anticorpilor). Administrate in acest scop, dozele sunt mult mai mici decAt atunei cand se folosesc in boli neoplazice (canceroase). ~ Metotrexat (Antifolan*) administrat per os sau i.m. in poliartrita reuma- toida si artrita psoriazica. Pentru detalii > Citostatice in cap. 17. # Derivati ai acidului aminosalicilic Sunt utilizati si in gastroenterologie, ca antiinflamatoare intestinale (in coli- ta ulceroasa, boala Crohn, ileita regionals, diferite colonopati ~ Sulfasalazina (Salazopyrin) indicat in poliartrita reumatoida si spondi- nchilozanta. Administrare oralit 19,2, SUBSTANTE MIORELAXANTE PERIFERICE (CURARIZANTE DE SINTEZA) [M 03 A] Aceste substante se asociaza cu anestezicele generale in interventiile chi- rurgicale de amploare, realizand o relaxare musculari totala, ceea ce faciliteaza desfigurarea actului operator, Curarizantele de sintez actioneavai prin blocarea efectului acetilcolinei la nivelul plicii motorii (sinapsa colinergic’ neuromus. culara) din muschii striafi, producand paralizia acestora. Ele prezint& un rise potential imens, deoarece dupa ce paralizeaza succesiv mugchii mici oculari, ai mandibulei si degetelor, apoi ai gatului si trunchiului, afecteaza in final muschii intercostali $i — ultimul ~ diafragmul, ducand la moarte prin paralizie respira torie. Singurul mijloc de evitare a acestui accident este instituirea prealabila a 275CRIN MARCEAD WTA MIHAILESCU VLADIMIR-MA\ ventilafici mecanice (suport ventilator), sub care interventia chirurgicala poate decurge fra pericol, cu condijia monitorizarii (urmaririi gi supravegherii nein trerupte a functiilor vitale) a persoanei operate. Exist doua grupe de substante curarizante de sinteza 1, curarizantele depolarizante, care activeazd receptorii colinergici din placa motorie, producind o zona inexcitabila in jurul acesteia, astfel incat influ- xul nervos motor (potenfialul de actiune) nu se mai poate propaga spre mugchi, Substan{ele anticolinesterazice (Miostin"), favor potenteazi efectul depolarizantelor. Din grupa depolarizantelor fac parte: suxa metoniu (succinilcolina, Lysthenon”) si decametoniu; 2. curarizantele antidepolarizante, care se fixeaz pe receptorii coliner- gici ai plicii motorii, blocindu-i competitiv fafa de acetilcolina. Substanfele anticolinesterazice, impiedicand inactivarea acetilcolinei, favorizeaz’ acumula rea acesteia gi anuleaz actiunea curarizantelor antidepolarizante. Din aceasta grupa fac parte: galamina (Flaxedil"), mivacurium (Mivacron’), pancuroni- um (Pavulon®), rocuronium (Esmeron*), vecuronium (Norcuron®), atracu rium (‘Tracrium®). Antidotul specific al acestor substanfe este neostigmina (Miostin*), la care se asoci: hice ale neostigminei). ‘and acumularea a A si atropina (pentru prevenirea efectelor muscari- 19.3, MEDICATIA OSTEOPOROZEI SI A ALTOR AFECTIUNI OSOASE DECALCIFIANTE [M 05] Osteoporoza este o rarefiere a structurii osoase, localizata sau generalizata, astfel incat osul, fir’ a-si modifica forma, devine fragil si casant, fiind expus la Luri, (Trebuie deosebita de osteomalacie, in care se produce un deficit de mineralizare, adicd o depunere de fosfat de calciu redusa, astfel incat osul devine moale si deformabil). Exist osteoporoza senili, osteoporoza postclimacterium, osteoporoza din boala Cushing gi din corticoterapia prelungita, osteoporoza din insuficienfa renal cronica. Investigafia care confirma si evalueazi osteoporo: este osteodensitometria, unde ca etalon de comparatie se utilizeaz densitatea mineral osoasa a adultului tana ra ¥ BIFOSFONATII cuprind: ~ Acidul alendronic (alendronat de sodiu ; Fosamax’) este indicat in os- teoporoza postclimacterium gi in cea dupa imobilizare prelungita. Administrare oral. ~ Acidul ibandronic (Bondronat’) este indicat in plus si pentru profilaxia osteolizei din metastazele aparute in tumorile maligne. Administrare orala si PE’GHID DE FARMACOLOGIE Acidul risedronic (risedronat de sodiu; Actonel*) actioneaza prin in hibarea osteoclastilor care produc osteoliza si prin activarea osteoblastilor care induc osteogeneza. Reac{ii adverse: tulburari digestive (gastrita, dureri abdomi: ree), Administrare orala, nale, di # ALTE MEDICAMENTE IMPOTRIVA OSTEOPOROZEI ~ Fluorura de sodiu (Ossin®), administrare oral’. Ranelatul de stronfiu (Osseor), administrare orabi. ~ Raloxifen (Evista*) este un modulator selectiv al receptorilor estrogenici, indicat in profilaxia osteoporozei la femei in preclimacterium. Salcitonina (Tonocalcin*) este un hormon secretat de celulele parafo liculare din tiroida gi are rol in metabolismul calciului: scade resorbjia osoa- si, economisind conjinutul oaselor in calciu gi scizdnd calciul plasmatie (efect hipocalcemiant). Indicafii: osteoporoza postclimacterium gi cea din imobiliza stiri de hipercalcemie, metastaze osoase ale tumorilor maligne. erosoli din spray; inj.s.c., i.m. gi ~ in situafii speciale ~ in PEV. re prelungi20, ANESTEZICE $1 ANALGEZICE DEFINIJIL $1 EXPLICATIL Analgezic = medicament care suprima temporar durerea prin actiune la ni- velul Anestezic = substanfA care suprima temporar sensibilitatea dureroast, acli- onand local (prin contact sau prin infiltrarea unui trunchi nervos) sau general (prin inducerea unei stiri de narcoza profunda). Ciclooxigenaza > Cap. 19 - MEDICATIA APARATULUI LOCOMOTOR. emului nervos central. 20.1. ANESTEZICE GENERALE [N 01 A] Anestezia general, pang la instalarea ei completa, parcurge mai multe faz 1.0 rims perioada, numita de inducfie, este caracterizati prin pierderea partial a stiri de constienfa, insofita de excitatie psihomotorie, cu migcari dezordonate gi uneori foarte ample, putdnd si propulseze bolnavul de pe masa de operatic. Respiratia gi pulsul sunt accelerate, TA 5i tonusul muscular sunt ugor crescute, migcarile globilor oculari de: vin automate, diametrul pupilei este normal. Reflexele sunt pastrate: reflexul palpebral, cel de virsitur’, cel faringian, reflexele peritoneale, reflexul fotomotor. I, Faza urmatoare este de somn superficial, in care 0 parte din reflexe dispar, migcitile respiratorii, pulsul si TA sunt normale, pupilele apar in mioza (diametrul micsorat), tonusuil muscular scade. IIL, Urmeaza faza de somn artificial profund, cea optim’ pentru efectuarea actului operator: respirafia, pulsul i TA sunt normale, tonusul muscular scizut, pupilele au diametrul normal, reflexele sunt majoritatea abolite. LV, Daca anestezicul se supradozeaza, se ajunge la faza de alarma ratorii se riresc, pulsul este frecvent, dar slab, au disparut toate reflexele, globii oculari sunt ficgi, pupilele in midi V, Ultima faza este cea toxic’, in care viaja bolnavului este in pericol imediat migcati respiratorii din ce in ce mai rare, ‘TA prabusita, puls imperceptibil, globii oculari ficsi, midriaza persistent’, musculatura flasca la toate segmentele, Moartea poate surve- igcarile respi ni rapid, prin paralizie cardiorespiratorie. 278GUID DE PARMACOLOGIE ‘Tabelul 20.1. Anestezice generale [N 01 A] Dupacaleade | Grupachic | Denumirea co: ea Observatit istrare mici comercial Hidrocarburi | Halotan Halothane®; | Sunt imbuteliate halogenate Narcotan* sub forma lichidla ~ siseadministreaza ‘Anestezice gene Enfluran Ethrane® prin inhalatoare cu rale administra Isofluran Forane® vaporizatoare special bile prin inhalare |sevoftaran—TSevorang | SUBSTAN E MIORELAXAN- ‘TE PERIFERICE (curarizante de sintezA) in cap. 19. 279CRIN MARCEAN, VLADIMIR- MANTA MIBAILESCU 20.2. ANESTEZICE LOCALE [N 01 B] emporar sensibilitatea dureroasa in zona unde unt aplicate, uneori cu pistrarea altor forme de sensibilitate (de exemplu, intr-o anestezie superficiala, sensibilitatea la presiune care are receptori diferiti fafa de receptorii pentru durere, poate fi pastrata), Exist anestezie local de contact (de suprafafa) prin stropirea suprafefei cu un lichid anestezic vo. latil; prin injectarea ane interven{ii; ~ anestezie loco-regionali prin infiltrarea nervului senzitiv care serveste o zona mai intinsa, Cateva anestezice locale ~ Lidocaina (xilina), in prezent unul dintre cele mai utilizate. Indicafii: interventii chirurgicale de micd amploare si de durata scurta; intervenfii in stomatologie; tinnitus; sughi} persistent. Livrata in fiole cu concentratie 1% gi 2% si ca spray pentru anestezie de suprafafa. Exist’ combinatia xilin& cu adre- nalina tot pentru anestezie locala. Afenfie, xilina solufie 1% se utilizeaz si in cardiologie, ca antiaritmic clasa I B, dar sub forma de fiole injectabile i.v. [> Medicamente antiaritmice in cap. 9]. ~ Procaina, cunoscuta cindva sub numele de novocaina, se prezint& sub forma de solujie in fiole. Este si o component a medicamentelor Aslavital” gi Gerovital H3°, dar nu pentru efectul anestezic [> Medicafia la varstnici in cap, 28] Anestezicele locale suprir icului in mai multe puncte din regiunea supusi unei ~ Bupivacaina se utilizeaz§ ca anestezic de infiltratie, iar in bronhoscopie caanestezic de suprafata. Marcaine spinal” (tot bupivacaina) este folosita pentru rahianestezie, in care sunt suprimate temporar gi reversibil toate functiile madu vei spinitrii sub nivelul introducerii substanfei (actioneaza atat asupra cordoane lor de fibre ascendente din maduva care conduc diferitele tipuri de sensibilitate, cit si asupra cordoanelor de fibre descendente care conduc influxul motor.) ~ Ropivacaina (Naropin*) se foloseste in anestezia chirurgicala ca aneste- zic de infiltrafie, in rahianestezie si in dureri acute de mare intensitate care nu rispund la analgezice (de exemplu, dureri postoperatorii). De notat ci in rahia- nestezie blocarea funcfiei motor este mai pufin intensa si de durata mai scurta. 20.3. ANALGEZICE OPIOIDE [N 02 A] Opiaceele (naturale sau de sintez’) actioneaza la nivelul sistemului ner- vos central, prin intermediul receptorilor specifici care sunt receptorii opio- Acesti receptori corespund peptidelor opioide endogene, care reprezinti agonistii fiziologici. Opiaceele determina ~ alituri de combaterea durerii ~ si 280 iviGHID DE PARMACOLOGIE _Tabelul 20.2. Clasifie: Grupa DCL De co Observatit Morfini Morfina (fole in. sc, im, | Agonist opioid pur, cu cel iv. lent) mai puternie efeet anal: Sevredol® (comprimate | gezic | filmate) | Produce dependent! Oxycodonum | Oxycontin® (comprimate | Agonist opioid pur, cu Alcaloizi naturali filmate cu eliberare pre- | efect analgezic mai slab din opi fungi decit morf —_ Codei Codeina fosfat (compri- | Efect analgezic foarte slab, mate) folosita in acest scop nu ‘mai in combinafiiantine. vralgice | indicata ca antitusiv Petidina Mialgin (fiole inj. s.c, im.) | Agonist opioid partial cu fect analgezic mai slab decit morfina si oxycodo: Derivati de fenil - num, piperidina Fentanyl (ole inj plasture transdermic); Durogesic* (plasture trans. dermic _ Detivajideben-|Pentazocina | Fortral® (Compr, file inj. | Efect analgeric mal slab zomorfan {s.c, im, exceptional ix.) | decét morfina Derivati de mor- | Nalbufin Minalbuphine Serb* (fiole | Efect analgezic echivalent finan 8, Lm, iv) cu al morfinei ‘Tramadol Tramal" (caps., sol. de uz | Agonist opioid pur, blo intern, comps. filmate cu _ | cheaza recaptarea noradte- eliberare prelungita, supo- | nalinei si serotoninei. zitoare, file in.) Urgendo!® (caps.,fiole inj) Alte analgerice opioide de semi- sinteza si sinter Metadond [Methadone (tablete, sol. | Utilizat in programele de ‘oral, fiole in.) dezintoxicare pentru mor- finomani efecte secundare importante, euforizante, narcotice, modificari ale unor funcfii vitale, precum gi fenomene de farmacodependenta (adictie). Din opiu ~ sucul uscat din capsulele de mac alb (Papaver somniferum al- bum) ~ se extrag o serie de alcaloizi naturali, unii avand intense efecte farmaco- dinamice, Cel mai activ ca analgezic este morfina (care este agonist pur). analgezic mult mai slab are codeina, utilizata pentru proprietatile ei de antitu Alituri de acegti produsi naturali exist opioide de semisinteza si de sintez De notat c& toate opiaceele pot da - intr-o masur& mai mare sau mai mica - de pendenfa fizica si psihica, generand astfel toxicomanii. Din acest motiy, prescri- erea si administrarea lor se face sub un regim special, eliberarea din farmacii pentru cele mai active find permisa numai pe baza de refet& cu timbre sec, iar pentru celelalte, pe baza de refeta care se refine la farmacie. ~ Morfina (fiole pentru administrares.c,,i.m, sii, lent) este principalul opi- aceu natural, avand un efect analgezic rapid si foarte puternic. Farmacoterapie este indicata in preanestezie si in dureri postoperatorii; arsuri; fracturi; infarct 281CRIN MARCEAN, VLADIMIR-MANTA MIHAILESCU Tabelul 20.3. Relatia intre calea de administr atingerea peak-ului gi durata efectul Caleadeadministrarea | Atingerea peak-ului (concen- Durata trafia plasmaticit maxi efectului analgezic care a morfinei, analge: __morfine Calea oral Supozitoare (cale mai pujin folosita in ara noastra) Injectii sc 50-90 _ 30-60 minute injectii 20 minute (Dupa Taketomo C.K. et alt, mod miocar varsta de 1 an; batrani: abdomen acut; astm bronsic; hipertrofie de prostata Farmacotoxicologie: poate produce deprimarea respiratiei, varsaturi, constipa- tie, hipotensiune arteriala $i mai ales farmacodependenfa cu instalarea morfino: maniei [> Cap. 33 - DROGURI, STUPEFIANTE, NARCOTICE]. ~ Codeina, un alt alcaloid natural din opiu, are ca acfiune principal inhibarea reflexului de tuse, find utilizata ca antitusiv. Deoarece efectul analgezic este slab, este utilizata in acest scop numai in combinafii cu alte analgezice: Napodoren® codeina fosforic + paracetamol (comprimate) ; Eferalgan*codeine = parace. tamol + codeina fosforici (comprimate efervescente), ~ Petidina (Mialgin) (fiole pentru administrare s.c., iam. si i.v. lent) este un opioid de sinteza cu efect analgezic mai slab decat morfina (luati ca substanja de referinga), totusi cu larga intrebuinfare in chirurgie, ortopedie si obstetric’, Indicafii: in special pentru tratamente si dureri de scurt durata, Poate produce farmacodependenja, dar nu de gravitatea morfinomaniei ~ Fentanyl (Durogesic*) se prezinta si ca fiole injectabile gi ca sistem trans- dermic (plasture), avand absorbtie cutanata lenta, dar continua. indicat in dureri cronice, unde trebuie asigurat un aport continuu gi constant de analgezic, Pentazocin (Fortral’) (comprimate gi fiole pentru s.c., im. si - cu pru denfa ~ i.y.) este un preparat de sintezai cu efect analgezic mai slab decat al mor finei, fiind un agonist parfial. Nu necesita refeta cu timbru sec, ci doar refeta care se refine. ~ Tramadol (Tramal”; Urgendol*) (comprimate, supozitoare, fiole pentru im. gi iv.) este indicat in dureri de inten ‘ate mode- ic; edem pulmonar acut; dureri in cancer, Contraindicajit: copii sub late medie sau de o sever 20.4. ANALGEZICE-ANTIPIRETICE [N 02 B] Medicamentele din aceasta clas au un efect analgezic mai slab de. ceele, dar se bucura de o foarte larga rispandire si utilizare curenta. Nu creeazt 282 At opia-i sub tata. area slab, ren’ ace- un nf ict, uce ns- fin zic, eta GHID DE FARMACOLOGIE dependent, pot fi folosite si la copii de varsta mica, iar majoritatea nu necesita prescripfii medicale pentru eliberare din farmacii, Farmacoterapie: sunt indica te in special in dureri reumatismale si posttraumatice ale aparatului locomotor (artralg lizati gi - fiind antipiretice ~ in afectiuni virotice ale sezonului rece, insotite de febri, cefalee, dureri musculare difuz Cele mai frecvent utilizate [> Tabelul 20.4], ~ Acid acetilsalicilic (aspirin’), livrata sub diferite forme si in multiple combinatii cu alte medicamente (toate cu administrare pe cale oral), face parte si din clasa AINS [> Cap. 19 - MEDICATIA APARATULUI LOCOMOTOR) si acfioneaza prin inhibarea ciclooxigenazei. Farmacoterapie: are indicafii mul tiple, fiind folosita in reumatologie (reumatism articular acut = RAA, artrit’ reumatoida); ca antiagregant plachetar, prevenind formarea de tromboxan A,, este utilizata profilactic si curativ in tromboze arteriale, infarct miocardic, an gina pectorala instabila, AVC ischemic. Numeroasele combinajii sunt folosite ca tratament simptomatic in virozele respiratorii sezoniere. Farmacotoxicologie prezinta riscul producerii de ulcer gastroduodenal, de hemoragii (in special di gestive), iar la copii, de aparifie a sindromului Reye. ~ Metamizol (Algocalmin,- comprimate gi fiole pentru im. si ix. lent; Novocalmin®,- supozitoare si comprimate) face parte din grupa pirazolone; este gi antispastic. Farmacoterapie: este indicat in dureri postoperatorii, coli ca biliara, colica renal, dismenoree, Combinatiile metamizolului au aceleagi indicafii [> ‘Tabelul 20.4.]. Farmacotoxicologie: administrarea repetata poate produce leucopenie, trombocitopenie sau insuficienfi hepato-renali ~ Paracetamol. Este acetaminophen sub diferite forme de prezentare (com primate, sirop, supozitoare) si avand numeroase denumiri comerciale (Adol*; Calpol”; Dafalgan® ; Eferalgan’; Panadol”). Solujia pentru administrare i.v. in perfuzie poarta denumirea de Perfalgan. In practic’ poate fi considerat cel mai raspandit analgezic-antipiretic, fiind inclus gi ca un component in numeroase combinafii (Antinevragic P; Calmaforte; Codamin P* ; Coldrex’ ; Saridon’). Indicafii: cefalee; dureri articulare; febra si celelalte fenomene produse de viro zele respiratorii sezoniere. Farmacotoxicologie: are efect toxic potential asupra catuluis in urma administrarii prelungite poate determina pancreatita acuta, methemoglobinemie, neutropenie sau trombocitopenie. ~ Gabapentin (Gabagamma’) este un analog al acidului gamma-ami- nobutiric (GABA) care de fapt NU apartine clasei de analgezice-antipiretice, fiind un medicament antiepileptic [> Cap. 21 - MEDICATIA UNOR BOLI NEUROLOGICE). Are ins si un puternic efect analgezic asupra durerilor {i nand de un sindrom neuropatic. Indicafif: nevralgii produse de herpes-viru suri; nevralgie de trigemen, migrena; dureri posttraumatice, dureri din poline uropatie, discopatie lombara (lombosciatic’). Administrare oral. , mialgii, entorse, luxafii); mai au indicafii in nevralgii cu diferite loca 283CRIN MARCEAN, VLADIMIR-MANTA MIHAILESCU, Tabelul 20.4. Clasit Grupa DG. antipiretice “observa Aspirin® (comprimate) Are in plus acfiune antin Europiin T* (comprimate) Nlamatoare si antreu Z [estes antiagregamt plachetar Algopirin =acid acetilsalicilic+ | Exist numeroase alte combi Acid acetilsalicilic dduluiacetlsaicilic. | paracetamol + cofein’ + clorfeni- | nai ale aciduli acetlsalii Derivayi ai acidu amind (comprimate); lic, toate pentru administrate lui saleiic Antinevralgic P= acid acetlsa- | oral licilic + paracetamol + cofeina (comprimate); Fasconal M' = acid acetlslicilic + paracetamol + cofeina + codei rn + fenobarbital comprimate) Metamizol Algocalmin (comprimate, ole); Novalgin® (compr, sol. pentru uz intern, suporitoare) Novocalmin® (compr, supozi tome) ‘Alger? = mctamizol + ptofeno- | Find combina de analged tamizatlai [n+ fenpipramida(compr,fole | ce cu antcolinergice snttice pentri jz, profund sai iv lent); | (care au actiune antispastica Derivaipirazo Piafen® = metaniza + ptofenoni | muselotropa, sunt indicate ! lente + fenpipramila(compr, supoz., | in colic abdominale bill fiolepentruim, profund sauist | uterine, renae,sindrom de _ Jen |inestiniitabi,dismenoree Propifenazos ond (comprimate) 7 Combinajt ale | Lizadon* = papaverind + feno- _ | Ind colic abdominale, H propifenazonel [barbital + propifenazona + atro- | ilar, uterine, re pina (caps, supozitoare) dom de intestin irtabil, Z dismenoree. Paracelamal (acela: | Paracetamol (comprimate, si- | Indicate ca tratament simpto ‘minophen) oz) matic in sta febrile, cefaee, Calpol (suspensie oral pentru | nevrali, dareri musculare opi): difaze gin manifestvile de Eferalgan®(compr.efervescente, | acest fel provocate de riceala sirop, supoztoare); comuna (guturai), de griph | gan (soluie perfuzabils Lx) | sau de alte vtoze respirator Gombinatiale | Calmaforte= paracetamol + | sezonire. paracetamolulut | codeind+cofein (comprimate): ae , Colder = pareetamal + ofa + fenilefrina + terpinhidrat + acid ascorbic (comprimate); Fervex" = paracetamol + acid ascorbic + feniramin&(plicurl ct fran); Saridon" = paracetamol + pro: Pifenazona + cofein (compe mate) = Thaproten Tbalgin forte (comprimate i M {sirop, capsule); Nurofen (drajeuri, comprimate oro-dispersabile, suspensie oral, supozit, pentru copil)GUID DE FARMACOLOGIE 20.5. PRODUSE IMPOTRIVA MIGRENEI [N 02 Cc) Migrena este un sindrom caracterizat prin cefalee intensa, cel mai adesea unil la (hemicranie), care apare sub forma de crize cu durat Durerea are caracter pulsatil, este accentuata de eforturi fizice, zgomote, lumina si unele mirosuri. Criza este insoiti de o senzatie de rau general, de greafa gi varsaturi, uncori gi de tulburari de vedere. La originea migrenei stau modificiri vasomotorii endocraniene, era de citeva ore pani la 2-3 zile care sunt reversibile Dintre medicamentele antimigrenoase mengionim # Alcaloizi din ergot Actioneaza in criza migrenoasi prin efectul lor vasoconstrictor asupra vase- lor endocraniene. Sunt contraindicate in sarcina gi al Cofedol (drajeuri confinand ergotamina + cofein’). tare, Produs disponibil: # Agonisti ai receptorilor serotoninergici 5-H, Acestia actioneaza selectiv asupra receptorilor 5-HT,, inhiband procesul de vasodilatajie intracraniana care are loc in criza migrenoasa. NU au efect profi lactic, ci numai curatiy, in criza, Sunt contraindicagi in HTA $i afectiuni corona- riene. Preparate disponibile Sumatriptan (Imigran*) ~ comprimate filmate. Rizatriptan (Maxalt*) ~ comprimate. Eletriptan (Relpax*) ~ comprimate filmate, Frovatriptan (Fromena*) ~ comprimate filmate. z a 2 # Medicamente din alte clase folosite in scop profilactic (prevenirea crizelor migrenoase) ~ Amitriptilina, ca acjiune principala este antidepresiv. Administrare ora- 1a [> Medicamente antidepresive in cap. 22]. Utilizat gi in profilaxia migrenei. ~ Propranolol este un B-blocant adrenergic neselectiy, avind principalele indicafii HA si unele aritmii cardiace [> Medicamente antiaritmice in cap. 9]. Administrare oral, Folosit si ca medicament profilactic in migren’. ~ Verapamil este un important medicament antiaritmic, dar folosit si pentru profilaxia crizelor migrenoase [-> Medicamente antiaritmice in cap. 9] Administrare orala. # Unele medicamente combinate din clasa analgezice-antipiretice, care au in comporitie acid acetilsalicilic, paracetamol si cofeina, pot fi folosite ca tratament simptomatic impotriva durerii din cursul crizelor migrenoase. Preparate dispo- nibile: Algopirin; Antinevralgic P ; Calmonevral®; Ephimigrin ; Fasconal M°; Rompirin’ plus.21. MEDICATIA UNOR BOLI NEUROLOGICE DEFINITU SI EXPLICATIL Anticolinergice = agen(ii farmacologici care blocheaza structurile nervoase colinergice, adic& cele care au drept mediator chimic acetilcolina. Aici se in- clud sinapsele din sistemul parasimpatic gi placa motorie terminal’ din mugchi (jonctiunea neuromusculara). Efectul medicamentelor anticolinergice este pa: rasimpaticolitic. Sunt anticolinergice: atropina, tofi compusii pe baza de bela dona, butilscopolamina, substanfele ganglioplegice, curarizantele, trihexifeni- dil, biperiden Anticolinesterazice = agentii care inhib& producerea colinesterazei (enzi ma care scindeaa acetileolina, menjinand-o in limite fiziologice) gi in acest fel intensificd activitatea sistemului parasimpatic care are drept mediator chimic acetilcolina, Medicamentele anticolinesterazice sunt deci parasimpal tice. Din grupa lor fac parte inhibitori reversibili ai colinesterazei (fizostigmina, neostigmina) si inhibitori ireversibili. Acestea din urma sunt substanfe toxice (insectofungicide organofosforate tip paration, gazele de lupt’ neuroparalitice tip sarin, soman, tabun). 21.1, MEDICATIA ANTIEPILEPTICA [N 03] Clasificarea moderna a epilepsiei (,mal comifial*) foloseste criterii combinate, in primul rind clinice, completate apoi cu cele electroencefalografice. O clasificare oare- cum simplificata a epilepsiei gi medicafia de electie la unele forme clinice -> Tabelul ana. Un rol deosebit in tratamentul epilepsiei fl are cunoasterea neurotransmi- {atorilor din SNC gi a actiunii lor asupra receptorilor postsinaptici de la nivelul emisferelor cerebrale. Intereseaza, pentru efectul terapeutic, cei cu efect inhi- bitor asupra neuronilor corticali, Din aceasta categorie face parte acidul gama- aminobutiric (GABA), un neurotransmifitor important de la nivelul scoarjei cerebrale. Un rol asemanitor au dopamina, care actioneaza asupra receptorilor dopaminergici si serotonina (5 hidroxitriptamina = 5-H) care acjioneaza pra receptorilor serotoninergici 5-HT, si 5-H. O actiune opusa, de excitatie, 0 286Yabelul 21 Epllepst ali (partia hk convulsive localizate combinate, in Dilasificare oare. hice > ‘Tabelul Epilepsia ‘general $i sindroame convulsive sgoneraliza Pcdul gama- Helul scoarfei Ba rece Ptorilc Honea asu- 1. Clasificarea epilepsiei gi medicatia de electie la unele forme clinice Epilepsi paryiala idiopatiea wudebut lependent i simptomaticd Epilep temp Epilepsie partial crip logeneticd Epilepsie generaizata idiopatica nial) | eu debut dependent de Crize de mae (grand mal) generalieate primar (epilepsia maj Entititi morbide | Caracteristiciclinice gi clectroencefalogratice | Ia EEG. Epilepsia ben Vindecare vif in aria copiliriecu | occiph pitale ontinud progre- | tur localizate fara plerderea liriesindrom | epileptice Kojevnikov) sinyptomat le cerebrale; leziun trauma tice, infeetioase, vasculate, tumorale, degenerative. Este | mai freeventa la adult Epilep apsiho- | Alterarea congtienjel, a me | moriet, a limbajutui migedti automate (automa: tisme motor) halucinayit, eneoriale, tulburér Epilepsia mio- | Contractii musculare TonicA benigna a |b Epilepsia mio- | clonica juvenita (nie riu impul {si Crizele de absen: (ale copilului (ic rau epilep rire scurte de pierdere a stride constien, fri cedere, fird contractur Constau in aura urmata de pierdetea constienel gi fara de contractura i epileptic mid gene iati, apoi de conteacti clonice repetate, Se termina ‘eu fa de relaxare, FEG: pect de varfuri unda. Medicamente indie I= de prima intentie T= deadowa ale H:fenobarbital T: carbamazep Has trigin Trea IL valptetde odin T:earbamazepin | 11: gabapentin Tw M: etosuximid + val Teetosuximid 1 valproat de soca IM: fenobarbital ; fyoase se in- wuschi te pa- bela- cfeni- (enzi- est fel himic nime- mina, toxice ralitice nate, in. @ oare- Tabelul ansmi- hivelul st inhi- [gama- coarfei orilor 28 asu- itatie, o Tabelul 21.1. Clasificarea epilepsie Epilepsia focal (partia 1a, localizata) si sindroame convulsive localizate Epilepsia ‘generaizata| si sindroame convulsive ‘generalizate Forme ci Epilepsie partial iiopaties cu debut dependent de vast Upilepsie parfiali simptomaticd Epilepsie temporala Epilepsie partial crip: {ogeneti pilepsie sgeneralizatt ‘iopatica (esentiala) cea debut dependent de virsta Crize de mare | Entitayi morbide Epilepsia din copilirie ew paroxisme occ pitale Epilepsia partala continua progre sivi din copi Hirie Sindrom Kojevnikov) GuID medicatia de electie Caractersticclinice gt electraencefalografice Crize nocturne. Vindecare Ia ASani, EEG: vir centeo-temporal i-unda in aria EEG: virfuri-nda in aria ‘occipital ‘Alterneaza crize de contrac: tui localizate fied pierderea cunostingei cu mari atacuri epileptce dE FARMACOLOGIE unele forme clinice Medicamente indicate T= de prima intentie M=dea doua alegere T:carbamazepin I: asociere cu lamo trigin ML: asociere cu valproat niin Epilepsia paral simptomatica Epilepsia psiho- Epilepsia mio. clonica benigna a sugarului Epilepsia mio. clonic’ juvenita (mic rau impul sv) Crizele de absen {ale copilului (mic rau epi: t= petit mal) _ ri epileptic (grand mat) generalizate primar (epilepsia majora) Cauze: anomalicongenita Te cerebrales tice, infectioase, vascular, tumorale, degenerative. Este mai frecventa Ia adulji Alterarea constien morie,a limbajulu. Apar migeari automate (automa: tisme motori), halucinaii senzorial, tulburdrl vege: tative Contractii musculare bust, nesistematizate, re petate la intervale variabile Te carbamazepin :valproat de sodiu fenitoin fenobarbital 1: carbamazepin I: fenitoin Tscarbamazepin Ti: gabapentin I: valproat de sodiu I: etosuximid + val proat de sodia Grize seurte de pierdere a stiri de constien(, firs ‘cidere, rd contractor muscular. Constau in aura, uemata de pierderea congtientei gi faza de contractura tonica ge ralizat,apoi de contractit clonice repetate. Se termind cu faza de relaxare, EEG: aspect de viet uunda. Te etosuximid 1: valproat de sodiu I: valproat de sodia U1: carbamazepin TIL: fenobarbital; feCRIN MARCEAN, VLADIMIR-MANTA MIHATLESCU inuare tabelul 21.1 i epileptic Teearbamazepin asociere eu lamo: secundar (grand mal focal) tr IF: asociere cu valproat de sodiu sau eu fenitoin Crize pre- Epilepsia foto- | Produsa de stil hn cipitate cu varia prin stimuli pide ale intensiti (de specific _ | exemphatelevizor, oe Epilep: Gauze cunoscute | Cauze traumatice, infecf: generalizats ‘nse, tumorale, vasculare simptomatica degenerative Spasme infantile | Aparla cpl sub forma de | nivazepam sau val Epilepsia phen indroame | (sindrom West) | tic ,salaans". Este o encefa- | proat de sodiu; ACTH. sgeneralizata gneraizat | particulre Jopatiemioconid infant | {Synacten") sealave cu hipsavitmie, T:clonazepam a UI: pridornd (vita {contimare) | fat _| indromval | ApareTa cops erzegene- 1: valproat de sod Lennox-Gastaut | ralirate tonic, altenind cu {Iz in convulsi severe (petit malvar Jabsenjesdefch intelectual | clonazepam; fenoba. flat) EEG: viruci-undelente. bial fenitoin+ carb lifes. maaepin; _ tout Epilepsia aki | Crzceconstau In perder [1 valpoat de soda netich Cumogtngel cere yiimo- | stoma val bitte, dar fir contacturi | prat de sodiusclona rnusculare. pam Tpilepsivcu | Epilepsia mio- T: valproat de sodiu orgine ne clonic sever a Is clnazepam determina copilu (focali sau ~_ [Afaziaepileptica | a serait) tga (in rom Landaw Klefins) ‘parla vrsteintre 6luni | In criza convulsivi: Convulsile si3.ani, la inceputul unui | diazepam iv. lent Sindroame | febrile ale episod febril care trebuie | Tratament de fond speciale sugarului i sh depageasca 38,5°C fenobarbital, copilulvi mic albsenja oriciror tall neurologice obiective sau a vyreunel modificari metabo: lice. Se pot repeta pana la varsta de 5 ani au receptorii glutamici, care, pentru obfinerea efectului terapeutic, impun blo- carea prin diferite medicamente antiepileptice. Astfel, fenobarbitalul actioneazi prin cresterea nivelului de GABA gi blocarea canalelor de sodiu, dar nu are efect asupra receptorului glutamic; fenitoina are efect doar prin blocarea receptori lor glutamici; carbamazepina actioneaza doar prin blocarea canalelor de sodit; acidul valproic prin stimularea GABA si blocarea canalelor de sodiu; lamotrigin numai prin blocarea canalelor de sodiu; gabapentin prin stimularea GABA. 288pin amo a valproat ufenitoin au val ACTH bar. ona blo- ai fect ari- ius gin GHID DE FARMACOLOGIL In domeniul epilepsiei, mai jos este desc i medicatia utilizata in terapia de fond a acestei boli, terapie cu 0 durata de circa 3-4 ani, Toate medicamentele pentru terapia de fond a epilepsiei se adminis mentul de urgengi al unei crize, rman doar masurile de protejare a bolnavului impotriva eventualelor accidente gi ~ in criz de inghitire a limbii, In crizele convulsive prelungite si in starea de rau epileptic se administreaz4 diazepam iv. lent sau intrarectal ori propofol iv lent, la acesta din urma find necesara asigurarea monitorizarii si a unui suport ventilator (se face intubajia orotraheala a bolnavului sise conecteaza la un ventilator automat) Medicatia de fond a epilepsiei include: ~ antiepileptice de ordinul I (de prima alegere), care pot asigura de la ince put si singure controlul crizelor (in acest caz este o monoterapie) ; ~ antiepileptice de ordinul II (de a doua alegere), care se asociaz tai sau le inlocuiese in caz de intolerant; reaza pe cale orala, Pentru trata- de mare rau epileptic ~ a riscului celor din ~ antiepileptice de ordinul III, care se adauga ulterior numai in caz de ne voie si suplimenteaza cura de tratament. De notat ca pentru unele forme de epilepsie un medicament poate fi de prima alegere (se incadreaza in ordinul 1), iar pentru alte forme, acelagi medi- ¢ clasificarea an- cament se poate situa in ordinul IT. Din acest motiv vom fa tiepilepticelor dup& structura lor chimica [-> ‘Tabelul 21.2.], cu mentionarea principalelor caracteristici. im urmatoarele: Dintre medicamentele antiepileptice disponibile mentior ~ Acidul valproic (Convulex*; Depakine®; Orfiril’), sub forma solubil iepilepticul cu cele mai largi indicafii, situandu- se ca prima intenfie in tratamentul de fond din epilepsia generalizata idiopa- tic cu crize majore, epilepsia secundar generalizata, epilepsia gene! crize mioclonice, epilepsia cu absenfe tipice, epilepsia partiala idiopatica si cea simptomatica. Reacfii adverse > Reactii adverse prin efecte toxice in cap. 30. Administrare oral, sule gastrorezistente, compri- mate filmate cu cedare controlata, granule cu eliberare prelungita in plicuri. ~ Carbamazepin (Finlepsin® ; Neurotop*; Tegretol”) are o larga intrebu- infare fiind indicat ca tratament de fond in epilepsia psihomotorie, epilepsia pa {iala idiopatica gi simptomatica (prima alegere), epilepsia secundar generalizata, Reacfii adverse ~> 'Tabehul 21.2. Pentru detalii > Cap. 30 - REACT I ADVERSE, (EPECTE SECUNDARE) ALE MEDICAMENTELOR. Administrare orala. ~ Clonazepam (Rivotril*) este indicat ca tratament de fond in epileps mioclonica, in crize akinetice si in spasme infantile. Administrare oral’. ~ Btosuximid (Petinimid!”) are indicafii restranse la tratamentul de fond al epilepsiei minore (crize de absenfa ale copilului), fiind in aceasta forma de ord 1. Administrare oral. de valproat de sodiu, este an id disponibil ca sirop, cap 289CRIN MARCEAN, VLADIMIR-MANTA MIHAILESCU ~ Fenitoin (Phenhydan‘) este difenilhidantoina. Indicafii: in tratamentul de fond al crizelor de mare rau epileptic (ord. [11 ca optiune) si in epilepsia p: homotorie. Ca tratament de fond, administrare per os. In tratamentul de urgen- {ial anumitor crize se administreaza iv. lent ~ Fenobarbital (luminal). Aparfine grupei barbiturice. Este cel mai vechi antiepileptic si care inca mai face parte din arsenalul impotriva acestei boli, dar cu o arie de utilizare mai restransa. Indicafii: ca tratament de fond antiepileptic de ordinul II in crize partiales este de ordinul III in crize majore (grand mal), de ordinul I in convulsii febrile, Reacfii adverse ~> ‘Tabelul 21.2, (Pentru detalii > Cap.30). Administrare per os in NU privind reactiile adverse ale fenobarbitalul tratamentul de fond al epilepsiei si im. in criza de convulsii febrile, Atenfi se administreazi iv, find solufie uleioasa! ~ Lamotrigin (Epiral’: Lamictal’) actioneazi inhiband eliberarea de glu- tamat (care are efect excitant) in centrii nervosi. Indicajii: tratament de fond in epilepsia generalizata idiopatica (rezistenta la alte antiepileptice), epilepsia secundar generalizata, convulsii mioclonice, epilepsia partiala simptomatica, Administrare per os. ‘Tabelul 21.2. Medicafia antiepileptica Grupa |D.CL. Reactii adverse prin. chimica _ eipale ‘Acid valproic | Convulex* (capsule, [Crize de mareriu | Astenie; LES; alopeciey (valproat de | sirop); epileptic (epilepsia | edeme; dureri epigastr Depakine* (compe: fil- | majora); crize mioclo- | ce; varsituri; disfuncti ‘mate, sop, granule cu_| nice; convul hepatice; enurezis; Derivatide liber. prelungit, fiole | ale; crize aki cefalee; somnolenfas acizi gragi pentraix.siPEV) | spasme infantile; crize | confucii; remurituri; COrfirl* (sieop, compri- | de absent parestezii; spasme mate, capsule); ‘musculares leucop Petiin® (comprimate twombocitopenies feno filmate) _ Fenobarbital | Fenobarbital; Luminal pti alergice; som: Barbitutice (compt,fiole pentru | epileptic; convulsii | nolenta im.) partiale uprimate) | Convulsii mioclonice; | Oboseala; depresie convulsii pariale; cri | respiratorie; incontinen ze akinetice;absene; | ;Somnoleatas spasme infantile ataxie; tulburiri de comportament; tulburir de coordonare; tulburii wile Clonazepam | Rivotil” (con Benzo. Jdiazepine [Diazepam | Diazepam (compr, fio- | Medicament de ur- | Oboseala insuficienga le pentru administrare | geng’ in starea de riu | respiratorie pind la ium. giv. lend); epileptic (rau convul- | apnee; hipotensiune Diazepam-Desitn (so. | siv). NU face parte din | arterials constipatie; rectal preambalati in | tratamentul de fond al | icter; somnolenta; talbu tuburi pentru clisma) | epilepsici. Anxiolitic. | riri de vedere; sciderea Hibidoutuatamentul epsia psi de urgen- nai vechi boli, dar epileptic nd mall), u detalii per'os in fie: NU de glu- de fond pilepsia matica, GHID DE FARMACOLOGIE Continuare tabelul 21.2. Cabana Grizede mare rin [Pebriyedeme:sindrom zepins epileptic (epilepsia__| Stevens-Johnson: as majora) tenes mili erupi étizetonico-clonice | alergiceartralgis ade generalizate secundar; | nati; ibrorA pulmo: onvulsiparjiale; | nara; tromboflebite; bradicardie; HA. gingi- | | sirop de uz pediatric) ‘vita; dureri abdominale; varsitui; dare; hepa tomegaies eter; distri Derivali de hematurie; cefalees a amefeli; somnolents confit paresis ns tagmus; anemie leuco penie; rombocitopenies hipocalcemie; scdderea bidoului Oxcarba- | Tileptal® (Compr. | Grizetonico-clonice | Erupfialegiceastenie; zepind filmate) generalizate secundas; | ameteli;cefalee; somno Convalsi paral. lent; varsiturisdureri abdominal; diaree sat constipatie Dif. Fenitoin(comprimate); | Crize de mare ru | Erupfialegices LES: hhidantoint | Phenhydan® (fle inj) | epileptic; epilepsia | osteomalacte:gingiits pahomotorie; hipertofcl pigas Tabelul 21.2. si cap. 30 - REACT IT ADVERSE (EFECTE SECUNDARE) ALE, MEDICAMENTELOR]. 9. In unele cazuri, daca este necesar, se urmareste concentratia serica a medi. camentelor antiepileptice. Exist anumite valori-limita ale eficienfei fara a apa rea efecte toxice, valori fafi de care nu trebuie ficute abateri in minus sau in plus. 10, Suprimarea definitiva a oricirei medicafii antiepileptice NU se face brusc, ci sc&zand treptat doza in decurs de 2-3 siptimani. 21.2. MEDICATIA ANTIPARKINSONIANA [N 04] Boala Parkinson este rezultatul unor leziuni degenerative situate in corpit striayi (care fac parte din nucleii diencefalici de la baza emisferelor cerebrale). Apare dupa varsta de 50 de ani si are caracter progresiv, durand ani indelungaji. Sunt caracteris- tice acestei boli tulburarile motorii de tip extrapiramidal: rigiditate, tremuraturi ale extremititilor, dificultati de mers, vorbire monotona, lipsa mimicii fefei. In afara boli Parkinson propriu-zise exista si un sindrom parkinsonian postencefalitic si dupa unele medicamente (dupi trimetazidin = Preductal”), Medicatia antiparkinsoniana cuprinde doua grupe principale: anticoliner- gice si dopaminerg 21.2.1. AGENT ANTICOLINERGICI Aceste medicamente.actioneaza blocand efectele acetilcolinei, avand deci o acfiune parasimpaticolitica, Diminucaza rigiditatea muscular prin combate rea spasmelor. Sunt contraindicate in glaucom si in hipertrofia de prostata (im- piedic’ actul micjiunii cu un element functional in plus). Administrare orala Preparate disponibile: 292revizuti, ea culun rea unui ptimani, tat doza tru con, na care de apa- nedicul adver ave [> E) ALE | medi- a api- nplus, striafi dupa cteris- ri ale \ bol unele iner- cio ate- im- ala. GHID DE FARMACOLOGIE ‘Trihexifenidil (Romparkin). Biperiden (Akineton*). 21.2.2. AGENTI DOPAMINERGICI Unii dintre acestia se transforma in organism direct in dopamina, aljii favo rizeaz sinteza presinaptica gi eliberarea dopaminei, iar alfii cresc concentratia dopaminei in corpii striati sau stimuleaza receptorii dopaminergici din acestia (cfect agonist). Au reac{ii adverse numeroase. Administrare orala Preparate disponibile: Levodopas Levodopa + Carbidopa (Carbidopa/ Levodopa Teva"); ~ Amantadina (Viregyt K°) este si un antivirotic activ asupra lui Myxovirus influenzae (virusul gripal). Reacfii adverse importante ~ Bromocriptina este contraindicata in sarcin’, fiind inhibitor al prolacti nei; la fel pergolidum si dihidroergocriptina. Selegilina (Selegos*) este un inhibitor al monoaminooxidazei (IMAO) tip B, enzima care degradeaz dopamina din centri nervosi. Prin acfiunea sa, blocand enzima, selegilina asigura o concentratie mai mare de dopamina in cor pii striafi si scade necesarul de levodopa din tratament. 21. MEDICATIA ANTIVERTIGO [N 07 C] Cuprinde preparate folosite impotriva amefelilor de origine labirintica, impotriva raului de migcare (in diferite mijloace de transport) si in sindro mul Ménitre. Actioneaza prin vasodilatafie in teritoriul arteriolelor labirintice. Mentionim dintre aceste produse ~ Betahistina (Betaserc”), cu admi ~ Cinarizina (Stugeron*), utilizata si in tulburari circulatorii cerebrale, in istrare orala. migrei 29322. MEDICATIA PSIHOTROPA DEFINITII $I EXPLICATI Analeptic = medicament care restabileste forja activita{ii $i stimuleaz’ anu- mite functii. Inhibitori ai monoaminooxidazei (IMAO) > Cap. 31 - INTERACTIUNI $I INCOMPATIBILITATI MEDICAMENTOASE. Nootrop = care actioneaz asupra funcfiilor intelectuale, stimulandu-le. Prin medicatie psihotropa se infelege totalitatea substanjelor care influen- feaz starea psihicd. Dintre acestea, unele sunt psiholeptice, avand efecte de calmare, de linistire sau hipnotice (de inducere a somnului). O alté clasa o re nti psihoanalepticele, care au ac{iune inversa, de stimulare gi tonifiere a psihice. 22.1, MEDICAMENTE PSIHOLEPTICE [N 05] Substanjele din aceasta clas sunt deprimante centrale, avand efecte de cal- mare, de linigtire sau de inducere a somnului 22.1.1, ANTIPSIHOTICE (NEUROLEPTICE) [N 05 A] Antipsihoticele acfioneaza prin blocarea diferijilor receptori ai sistemului nervos central, reducand efectul unor neurotransmititori (de exemplu, al dopa- minei prin blocarea receptorilor dopaminergici). Rezultatele objinute constau : diminuarea gandirii dezorganizate si paranoide; un rispuns mai bun la psi- hoterapie; cresterea nivelului de activitate al bolnavilor cu tending la izolare; modificarea comportamentelor bizare; reducerea ideilor delirante, a halucina- iilor sia confuziei mintale; diminuarea agitatiei psihomotorii. De notat ck NU au gi actiune hipnotica (NU provoaci somn). Farmacoterapie. Indicafii: schizofrenie; faza maniacal’ din cursul afectiu- nilor bipolare; stari de agitajie psihomotorie; deliruri; sindroame organice cu 294Tabelul 22.1. Clasificar i principalele reprezentante din fieca GHID DE FARMACOLOGIE edicamentelor psihotrope Clasa_ Grupa ‘de medicamente | Fenotiazin cudiferte | Clorpromazing levomne Anipsthotice | stuctut chimice promazinas fufenaxind; tiple proclorperazing tor dazina Haloperidol ‘Compusi cu tia Carbonat delta open Derivajide toxanten | Flupentixol; zuclopentixol {anouroleptice) - ‘xazepine, | Clozapindsolancapind; Amtpsibotice pink atipice | Benzamide “Amisulpridsulpti - tiapr | Derivagi de indal Ziprasidon Derivajicu diferite alte | Risperion;2otepin stiuctur chim Paiholeptice - i i - - ~ | Diazepam; clordiazepoxid Benzodiazepine (Napoton’); medazepam (Qudotel);oxazepam; lorazepam; bromszepam: rioitice (ranchilizant pam; bromazep: A « Ne) alprazolam (Xanax") Derivajide dfeitmetan_| Hidroxizina Carbarnai Meprobamat - Barbituric “Amobarbitals ciclobarb ‘Combinajt diverse cong | Extraveral (= fnobarbital | nind barbiturice extractde vaeriand) —_| Hipnotice si sedative Benzodiazepine ‘Nitrazepam sflunitraze- pam midazolam: Produse inrudite cu | Zopiclons zolpidem benzodiazepine _—_ - - Inhibitori neseectivi ai | Imipramind; clomiprami recaptirii monoaminelor | n&; amitiptiinds norrip tind doxepina Antidepresive Inhibitor’ sclectivi ai | Fluoxetina; parexctinds recaptitii monoaminelor Psthoanaleptice Alte antidepresive Mianserind mitazapind . bupropion’; venafaxin Cofeina Pathostimutent $i nootrope Meclofenorat;pritinol; - - - nootrope piracetam - 295CRIN MARCEAN, VLADIMIR-MANTA MIHAILESCU_— afectare cerebral; psihoze halucinatorii ; psihoze toxice; psihoze senile; anxie tatea sever’ la alcoolicii cronici si la toxicomani; nevroze. Antipsihoticele se impart in doua grupe: antipsihotice tipice (conventiona le) si antipsihotice atipice. Dintre cele atipice, unele au proprietatea de a actiona asupra manifestarilor bipolare din anumite psihoze, adica acele manifestiri care se situeazi la extreme: pe de o parte simptome negative (adinamie, lips’ de re activitate, pasivitate, negativism, izolare, stare de depresie), iar pe de alta parte simptome povitive (crize maniacale, agitatie, furie, ostilitate, halucinatii, agresi vitate, logoree, reactii impulsive etc.) [->'Tabelele 22.2. $i 22.3.] ¥ Dintre antipsihoticele tipice (convenfionale) trebuie cunoscute Clorpromazina (Plegomazin*- fiole), medicament utilizat in special in psihiatrie in stiri de agitatie, delir, halucina(ii (manifestiri intalnite in schizo! nie, mania acuta, demena presenila si senila). Se mai foloseste in stiri de tensi- une psihic’, disfuncfii neurovegetative severe, boli interne condifionate nervos. Reac{ii adverse: somnolen{a, astenie, fenomene alergice. Contraindicatii: stiri depresive; insuficienga hepatica sau renala; diskinezii biliare atone; hipotensiu- ne arteriala, Administrare orala gi im. ~ Proclorperazina (Emetiral - comprimate) are efecte antipsihotice ase- manatoare clorpromazinei, dar este in plus antiemetic. Alte indicafii (in afara celor de antipsihotic): rau de migcare; crize migrenoase; sindrom vertiginos; varsituri de orice etiologie. ~ Haloperidol (Haldol®) poate fi administrat oral (comprimate, solujie oral in picaturi) sau injectabil. Indicafii: stiri de agitafie, agresivitate, crize ma- niacale, halucinafii in cursul schizofreniei sau al psihozei maniaco-depresive, precum gi in anumite psihonevroze. Reacfii adverse: stiri depresive; hipotensi. une arteriala; sindrom parkinsonian, Contraindicajii: stari de depresie. ~ Zuclopentixol (Clopixol*) este antipsihotic, antihalucinator si seda tiv; indicat in schizofrenie, delir cronic, psihoze halucinatorii. Reacfii adverse: somnolenfi, tulburiri motorii, sindrom extrapiramidal, hipotensiune arteriala ortostatica. Se prezinti in forme de administrare orala (comprimate filmate si solufie oral in picdturi) gi ole pentru im. # Dintre antipsihoticele atipice semnalim: ~ Olanzapin (Zyprexa’), antagonist al receptorilor serotoninergici gi care asupra manifestarilor bipolare din schizofrenie, in special asupra ilor maniacale. Administrare oral sau parenterala in doze progre- sive, . ~ Sulpirid (Eglonyl*) este medicament dezinhibitor, slab sedativ si anti- depresiv. Indicafii: psihoze; stari posttraumatice cerebrale cu fenomene anxi oase gi depresive; nevroze cu inhibifie; tulburari de comportament la copii. Administrare oral sau parenterala. 296anxie- entiona actiona tiri care de re- ti parte agresi ecial in tizofre. ¢ tensi- nervos. tensiu- ce ase- 1 afara ginos; olutie ema- esive, tensi- seda- verse: eriali ate si care \pra Dgre- anti nxi- opi GHID DE FARMACOLOGIE ~ Ri serotoninergici si dopaminergici. Indicajif: schizofrenie, psihoza maniaco-de- peridon (Essens*), antipsihotic atipic, este antagonist al receptorilor presiva si alte psihoze cu manifestari bipolare (adic simptome negative, alter nnd cu cele pozitive). Reacfii adverse: insomnii; agitatie; constipatie ; tulburari digestive; tulburiri de vedere, Administrare oral sau im. in doze progresive. ~ ‘Tiaprid (Tiapridal*) este blocant selectiv gi exclusiv al receptorilor do- paminergici. Indicafii: psihe kinezii; tulburari de comportament. Reacfii adverse potensiune arterialas stiri depresive; hipertermie maligna, Administrare ora sau parenterala Atenfie, antipsihoticele ~ in special cele atipice ~ produc reacfii adverse une ori foarte grave: cardiace, hematologice si neurologice, principala find apa unui sindrom extrapiramidal care imbraci uneori aspect parkinsonian, Persoa- nele sub tratament trebuie tot timpul monitorizate (urmarite).. insofite de stiri de agitafie si agresivitate; hiper- tenie; somnolenfi; hi 1a ‘Tabelul 22.2. Antipsihotice tipice (convenfionale) Grupa chimict [D.C Denumiri comerciale [Forme de prezentare Fenotiazine cu | Clorpromazi Plegomazin® _[Fiote inj. im. diferite structuri | Levomeproma ~__[Comprimates foke inj am. chimice Clorproetazina ~[Drajeur 7 Proclorperazinia Drajeuri, super | Tioridazin - Drajeuri_ | Derivafi de butiro- | Haloperidol Haldol*; Haloper* —_[Comprimate; solutie oral non’ _ fiole inj. in Z Derivajide tioxan- | Fpentixol Fluanxol depot® Fiole inj. im. ten Zuclopentixol | Clopixol Comprimatefilmate; sol _ [tie oral. - ‘Tabelul 22.3. Anti e atipice Grupa chimich—_[D.C.1. ‘orme de prezentare Amisulprid | Solian’® Comprimate | Benzamide Sulpirid Eglonyl ‘Capsule; comprimate; [| fio iy | Clozapin ~ | Leponex® Diazepine, oxazepi- | Olanzapin Zyprexa ate; com, ne gi tiazepine primate orodispersabile; - pulbere pentru solufie in _ Quetiapin Seroquel” ~__|Comprimate filmate Derivajide indol | Ziprasidon Zeldox® Capsule; pulbere (lofi ‘ | zat) pentru soluie inj.im, Derivati cu diverse | Risperidon Rispolept™ ‘Comprimate filmate; 50 alte structuri chi- Iie orala; pulbere pentru mice iz suspensie injectabifa im. ‘otepin [Zoleptit” | Drajeuri 297GRIN MARCEAN, VLADIMIR-MANTA MIHAILESCU Litiul este utilizat sub forma de carbonat de litiu in tratarea episoadelor acute hipomaniacale si maniacale, in tratamentele pe termen lung ale afectiu- arilor fluctuante din tulburarile afective ciclice. Dat fiind potentialul sau toxic, litiul este contraindicat la batrani, la bolnay nilor bipolare, in episoadele maniacale recurente si pentru stabilizarea s i cardiaci gi renali, la persoane suferinde de boli vasculare, afectiuni tiroidiene, epilepsie sau cu sechele cerebrale 22.1.2. ANXIOLITICE (TRANCHILIZANTE) (N 05 B] Aceste medicamente reduc starea de tensiune psihicd, teama, nelinistea gi reacfiile psihomotorii; echilibreaza afectul si induc o stare de calm, chiar de indiferenga, fara si provoace in general ~ o stare de somnolenja ~ Diazepam ~ este un derivat benzodiazepinic cu larga utilizare in psihi atrie, Ca tranchilizant este indicat in stiri anxioase, nevroze, tulburiri vegeta- tive care apar in cursul bolilor cardiace sau digestive. Ca anticonvulsivant s foloseste in starea de rau epileptic, crize convulsive generalizate, eclampsie. In le ugoare se administreaza oral, iar in urgenfe se administreaza iv, sau pe nf pat.) ind efect mai rapid cazi cale rectal (Diazepam-Desitin in pompife de unica folos ~ Alprazolam (Xanax*) ~ este tot o benzodiazepina, a si durata de actiune mai scurta. Indicafii: depresie anxioasa ; atacuri de pani sindromul de intestin iritabil. Administrare orala ~ Medazepam (Rudotel’) ~ este 0 benzodiazepina indicatd in modificari ale starii psihice induse de boli interne, in tulburri neurovegetative, in sindro- mul de abstinen{é Ia alcoolici. Administrare ora ~ Hidroxizin — este un derivat de difenilmetan cu actiune tranchilizanta si de relaxare a musculaturii. Reacfii adverse: cefalee, somnolenta, astenie; greata; hipotensiune arteriala; fenomene alergice. Administrare orala. ~ Meprobamat face parte ca structuri chimicd din carbamaji si are indi- cafii aseménitoare hidroxizinei. Reacfii adverse: somnolenta, amefelis great’, varsituri, diaree, fenomene alergice. Administrare oral’, Pentru detalii > Tabelul 22.4. li. 22.1.3. HIPNOTICE $I SEDATIVE [N 05 C] Aceste medicamente au efect de calmare a stiri psihice si de inducere a somnului. Unele se folosesc gi pentru preanestezie. ~ Fenobarbital (comprimate si fiole pentru i.m.) ~ are o larga utilizare. Este indicat mai ales ca anticonvulsivant (injectabil in doze relativ mari); antiepilep- tic de ordinul II in crizele parfiale si de ordinul III in crizele de mare ru epilep- tic, in cure lungi (ani) pe cale orala. Dozele in scop sedativ si hipnotic sunt ma upfii alergice; somnolenfa, Contraindicafii: insuficiena‘Tabelul 22.4, Pr Derivati de ben: zodiazepina Alprazolam Bromazepam Diazepam Denum merciale Prazolex*; Xanax* ‘Calmepam*; GHID DE FARMACOLOGIE alele medicamente anxiolitice (tr Comprimate Comp fiole; soluyie ectalai ‘Comprimate mates ante) [N 05 B] Observati | Efect rapid; | durata de actiune scurti In doze mici, in dlicat in insommnii Anticonvulsi vantul de electie in pediatrie iComprimate ee ET Medazepam Eurozepam; Rudotel” Derivati de dife- | Hidroxizin Drajeuri | Reacjii adverse nilmetan _| numeroase Meprobamat Reactii adverse numeroase hepatica gi renal. Dintre combinatiile fenobarbitalului, menfionam Extraveral, comprimate in care fenobarbitalul este asociat cu extract de valerian’ ~ Nitrazepam (comprimate) ~ este un derivat de benzodiazepina, utilizat mai mult ca antiepileptic de ordinul IL ~ Midazolam (Dormicum® - comprimate si fiole pentru im. gi ix.) ~ tot derivat de benzodiazepina, este folosit oral ca hipnotic gi injectabil in preanes tezie gi in inductia anesteziei. ~ Zolpidem (Hypnogen*; Ladinox) ~ se administreaz pe cale orala in insomnii de toate tipurile. Reacfii adverse: somnolenta, amefeli, tulburiri de echilibru, ataxie, confu ‘Tabelul 22.5. Principalele hipnotice si sedative [N 05 C] Grupa chimica Barbiturice DCI. Denumi Icomerciale [Amobarbital_|-.. Forme de prezen- [Comprimate Observay [Ciclobarbi Fenobarbii n 7 nal Compr ‘Comprim pentru administra Tn plus, este anticon vulsivant, antiepi leptic de ordinul II si antihipertensiv Benzodiazepine Midazolam Dormicum™ Comprimate; fiole pentru administra. smprimate Produse inrudite cu benzodiazepinele Tinctura de Diverse valerian Hypnogen®; Ladinox Somprimate fi Solutie oral pickturi (Objinutt din ridicina 299CRIN MARCEAN, VLADIMIR-MANTA MIHAILESCU 22,2. MEDICAMENTE PSIHOANALEPTICE [N 06] Analeptice inseamna medicamente care restabilesc fora activitatii si stimu Jeazi anumite functii, Substanfele din aceasta grup au o actiune tonifiant pra funcjiilor psihice, uneo ‘Je actioneaza asupra diferitilor receptori si neurotransmigatori din SNC. Indicatiile majore le reprezinta starile depresive, negativismul, sciderea tonusului psihic. A asu- 22.2.1. MEDICAMENTE ANTIDEPRESIVE [N 06 A] Acestea sunt indicate in stiri in care dispozijia bazali este scizuta, persoa nele afectate prezentand o diminuare a reactivitaji, a inijiativei, a capacitajii de munca, a gustului pentru activitai recreative, a sentimentelor pozitive si toto: data o inclinare catre pesimism, ganduri intunecate atét pentru prezent, cat gi pentru viitor. Se pot asocia agitatie, anxietate, atacuri de panica gi foarte frec- vent anorexie psihogen’. in prezent, medicajia antidepresiva fine seama de mecanismele intime de producere a depresiei si anume de deficitul neurotransmifatorilor de la nivelul unor centri nervosi. Se deosebesc, astfel, stiri depresive aparute prin deficit de noradrenalina, de serotonina (= 5-hidroxitriptamina = 5-HT), de dopamin’, precum gi prin deficit combinat al tuturor acestor neuromediatori. O clasificare farmacodinamica a antidepresivelor indica urmatoarele grupe ~ antidepresive ciclice: triciclice, tetraciclice gi ciclice atipice; antidepresive de tip inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei (SSRD; ~ antidepresive de tip inhibitori ai recaptirii noradrenalinei (NARI); antidepresive de tip inhibitori ai recaptirii serotoninei gi noradrenal (SNRD; — antidepresive de tip inhibitori ai recaptarii noradrenalinei si dopamine (NDRD; ~ antidepresive de tip antagonisti ai receptorilor noradrenergici gi serotoniner- gici (NASRA); antidepresive de tip antagonisti ai receptorilor serotoninergici si inhibitori recaptarii noradrenalinei si serotoninei (SARI); antidepresive de tip inhibitori ai monoaminooxidazei (= IMAO). Urmitoarele antidepresive sunt disponibile si utilizate mai frecvent: ~ Clomipramina (Anafranil*) este un inhibitor neselectiv al si un antidepresiy triciclic, avand in plus gi efecte sedative. Reacfii ad- verse: dispnee, tahicardie; transpiratii; cefalee ; tulburari de acomodare vizwala; tremuraturi. Administrare oral. 300i stimu ntd ast feritilor persoa tifii de si toto- cat gi fe frec- ime de nivelul icit de mina, ificare HT) alinei ninei iner- ri ai GHID DE FARMACOLOGIE Amitripti recaptarii serotor ina face parte din aceeasi categorie, fiind in special inhibitor al inci, Are si efect sedativ, fiind indicata si in atacuri de panica. tenie; tahicardie, palpitafii, hipotensiune arteriali; ameteli, Jerea memoriei, labilitate emotional. Administrare orala, ~ Maprotilin (Ludiomil’) este un antidepresiv tetraciclic care, avand com- ponenta stabilizatoare psihomotorie, este indicat in s sofite de agitafie sau de inhibitie psihomotorie. Administrare orala ~ Fluoxetina (Anxetin®) este un inhibitor selectiv al recaptarii serotoni. nei, indicat in episoade depresive majore, tulburati obsesiv-compulsive, bulimie nervoasii, sindrom de intestin iritabil. Administrare ora ~ Venlafaxina este un inhibitor al recaptirii serotoninei si noradrenalinci. Utilizat gi in depresille severe la bolnavii sptalizati. Reacfit adverse: anore: Breald, constipatie, dureri abdominale; astenie, cefalee, amefeli, insomnie, tre muraturi. Alte medicamente antidepresive -> Tabelul 22.6. Reacfii adverse. halucinatii, sca rile depresive a, ‘Tabelul 22.6. Medicamente antidepresive [N 06 A] Grupa [Subgrupa [D.C Denumiri comerciale gi forme de prezen Amitriptilind | Amitviptilina (drajeuri) Inhibitori | Antidepresive ‘ee Clomipramina | Anafranil® (comprimate) ; Clomipramine nese | rice (drajeuri) : | si recspa Doxgpint | Doxepin aus nelor Antidepresive | Maprotilina | Ludiomil® (comprimate); Maprotilin (raj. 7 tetraciclice uri) Inhibitor ai Mirtazapina [Remeron® (comprimate flmate) recaptirit nor Venlafaxini | Efectin* (comprimate, capsule cu eliberare adrenaline’ si prelungitd) serotonine! - Gitalopram | Cipramil* (comprimate flmate) wont Fluoxetina | Anxetin® (capsule); Fluoxin (capsule); Inhibitori Prozac* (capsule) " Fluvoxamina | Fevarin® (comprimatefilmate) recaptitii jvoxan eee | selectivi ai aerbtoalingt Paroxetina | Seroxat” (Comprimate filmate) Sertralina | Asentra® (comprimate filmate); 7 | Zoloft® (comprimate filmate, solufie orali) Bupropiona | Wellbutrin® (comprimate filmate retard) Miai rind | Mianserin (drajeuri); _{ Mianserin -Desitin (comprimate filmate) Coaxil® (comprimate filmate) Anidepresive atipice ianeptin mprimate de extract useat de sunatoare Extract stan- dardizat de Hyperieé herba Ze 17 301CRIN MARCEAN, VLADIMIR-MANTA MIHAILESCL 22.2.2, MEDICAMENTE PSIHOSTIMULENTE $1 NOOTROPE [: Medicamentele din acea: 1 06 B] i grup’ au un efect pozitiv asupra psihicului: sti muleaza activitatea intelectuali si gindirea, combat lipsa de atentie 5 lenfa, intarzie procesele de involutie la varstnici, ~ Atomoxetina (Strattera’) este un inhibitor al transportului presinaptic al noradrenalinei in centrii corticali, Indicafii: sindromul ADHD (attention deficit and hyperactivity disorder = deficitul de atenfie si hiperactivitate anormal) la copii de varsta scolar’. Administrare oral ~ Cofeina (Cofeini natriu benzoic ~ fiole), derivat de xan dintre cele mai vechi analeptice gi stimulente ale SNC. Are actiune excitanta asupra scoarfei cerebrale, provocind stimulare psihomotorie si indepartand senzatia de oboseali. Actualmente, sfera de indicafii este mult restransa: intoxi- cafii'cu substanfe deprimante ale SNC, hipotensiune arterial, unele c migrena. Reacfii adverse: agitajie, tremuraturi, insomnii, tahicardie, palpitatii, extrasistole. Administrare s.c., dar se poate lua gi pe gura. In mod natural, cofe- somno. na, este unul ari de ‘Tabelul 22.7. Medicamente psihostimulente gi nootrope [N 06 B] Grupa DL. Denumiricomer- [Mod deactinne | Observatit ciale si forme de ‘Atomoxetina | Strattera’ (capsule) | Inhibitor al trans- portului presinap- | zant, Indicafi tical adrenaline | ADHD la copii de varsta Simpaticomimetice scola cu acfiune central [Metilfenidat [Concerta’ XL | Blocant al recap- | Indica (comprimate fil} tarii noradrenali- | aceleasi mate cu eliberare | nei si dopaminei prelungité) in neuronit presi naptici Cofeina[Cofeind natin | Analeptic al cen- | Poate determi benzoic (fiole) | trilor respiratori | na toxicomanie sivasomotori; tind stimulent al mio cardului, vasodi latator cerebral si Derivati de Piritinol | Piritinol draje- | Trofical jesutulut | Utilizat la copii uri); Encephabot” | nervos siadulti (arajeuri, suspensie ; coral); aa Enerbol® (drajeuri) Piracetam | Piracetam (com- | Trofical fes Indicat Ta toate pr);Lucetam’ | nervos varstele (compr. filmate, fiole inj)iN 06 B) ului: sti- somno- naptic al mn deficit mali) la te unul ccitanta pirtind intoxi- ziti de Ipitatii, |, cofe- anie GHID DE FARMACOLOGE ina este un alcaloid care intra in compozifia cafelei sia ceaiului. Folosita in mod repetat, poate da dependenga gi toleranfa (cofeinomanie) Piritinol (Encephabol"; Enerbol*) este indicat in astenic si surmenaj psihic, ateroscleroza cerebrala, sechele de AVC brale, retard psihic la cop au de traumatisme cranio-cere Administrare oraki Jam’) are indicafii in sechele neuropsihice ale AV siale traumatismelor cranio-cerebrale, in unele come, in psihoze de involufie si boala Alzheimer. Administrare de regula oraki, dar exista si fiole inj Pentru detalii > Tabelul 22.7.