TITUS LIVIUS

S-a nascut la Patavium, Padova de astazi, oras cu traditii republicane, intr-o familie de
cavaleri. La Roma se va remarca in cercul literatilor, fiind cu timpul apreciat de Augustus.
care in gluma il numea pompeianul pentru ca era un admirator al lui Pompeius si
Cicer.Cu toate ecestea a inteles sensul istoric al evenimentelor di epoca sa , bucurandu-se
de binefacerile pacii instaurate de Augustus. Nu a ocupat functii politice si-a dobandit
gloria consacrandu-si toata viata unei lucrari monumentale, istoria Romei de la origini
pana la principatul lui Augustus, Ab Urbe condita. In cele 142 de carti realizeaza o vasta
fresca si totodata o epopee a trcutului romanilor. Fidel conceptiilor lui Cicero privitoare
la scrierea istoriei, Titus Livius a afirmat virtutea moralizatoare, educativa a istorieihistoria magistra vitae est.A recunoscut si a elogiat unele merite ale dusmanilor, a
glorificat faptele de seama, conferindu-le aura legendara.Caracterul educativ al operei
sale reiese din spiritul patriotic, descrierea obiceiurilor, prezentarea valorilor
fundamentale ale poporului roman , fides si pietas.Aunt prezentati eroi care au luptat si sau jertfit pentru patria lor: Aeneas, Mucius Scaevola, Camillus etc.In prefata operei
afirma ca singurul criteriu al actiunii trebuie sa fie honestum iar singurul bine este binele
moral.E impotriva ideii conform careia divinitatea ar interveni in viata oamenilor, religia,
asa cum o intelege el, diferita de superstitii, se intemeiaza pe morala si mai ales pe
respectarea juramantului. Scopul precis al acestei opere este de a exalta Roma si poporul
roman, principalul personaj al epopeei.
Titlul posibil-Romulus et Remus sau Mors Remi; textul prezinta inceputurile legendare
ale Romei, intrecerea dintre cei doi frati, gemeni pentru a da numele cetatii si hotararea
zeilor de a-l desemna pe Romulus conditor Romae.O legenda spune ca in incaierare
Remus a cazut lovit de fratele sau intr-o incaierare. O alta legenda spune ca Remus a
sosit la ziduirile noii cetati iar fratele sau l-a ucis rostind un avertisment pentru oricine sar fi incumetat sa repete gestul.Deci sursa folosita de autor se refera la doua legende,
fertur-se spune, si fama est-s-a mai raspandit, iar atitudinea lui este oarecum ironica fata
de legende dar retine consecinta gestului lui Romulus: peste veacuri toti cei care vor
ataca Roma vor fi invinsi.O cauza a evenimentului relatat este fatum, o forta ce sta
deasupra oamenilor si zeilor. Cuvinte cheie se refera la moenia-ce se refera la Roma si
conditor-Romulus.Epitetele novos muros, irata Romulus, aliteratii condita urbs conditoris
etc.
Piori Remo augurium venisse fertur, sex vultures; iamque nuntiato augurio cum
duplex
numerus Romulo se ostendisset, utrumque regem sua multitudo consalutaverat;
tempore illi
praecepto, at hi numero avium regnum trahebant. Inde cum altercatione congressi
certamine
irarum ad caedem vertuntur; ibi in turba ictus Remus cecidit.
Vulgatior fama est ludibrio fratris Remum novos transiluisse muros; inde ab irato
Romulo,
cum verbis quoque increpitans adiecisset, Sic deinde, quicumque alius transiliet
moenia mea,"
interfectum. Ita solus potitus imperio Romulus; condita urbs conditoris nomine
appellata.
(Ab Urbe condita, I, 7)

Se spune c mai nti lui Remus i s-au artat semnele prevestitoare i anume ase
vulturi;
dar, numai ce s-a anunat aceast prevestire, c lui Romulus i se artar de dou
ori mai muli
vulturi, astfel nct amndoi au fost aclamai ca regi, fiecare de tabra sa, unii
invocnd faptul c

Remus vzuse mai nti vulturii, iar ceilali c Romulus a vzut un numr mai
mare. Din aceast
pricin s-a iscat mare vrajb, care s-a transformat ntr-o ncierare sngeroas; n
nvlmeal,
grav lovit de fratele su, Remus a czut fr suflare.
S-a mai rspndit i o alt legend i anume c Remus a srit peste noile ziduri
ridicate de
Romulus, cu intenia de a-i bate joc, iar Romulus l-a ucis rostind aceste cuvinte:
Aa s piar de
aici nainte toi cei care vor ndrzni s sar peste zidurile ridicate de mine! Astfel
a ajuns
Romulus singurul stpn pe putere, iar cetatea ntemeiat a luat numele
fondatorului su, Roma.
...................................................................................................................................
Arx Romae Capitoliumque in ingenti periculo fuit. Galli [...] tanto silentio in
summum
evasere ut non custodes solum fallerent, sed ne canes quidem, sollicitum animal
ad nocturnos
strepitus, excitarent. Anseres non fefellere, quibus sacris Iunonis, in summa
inopia cibi tamen
abstinebatur. Quae res saluti fuit; namque clangore eorum alarumque crepitu
excitus M. Manlius,
qui triennio ante consul fuerat, vir bello egregius, armis arreptis, simul ad arma
ceteros ciens, vadit
et, dum ceteri trepidant, Gallum, qui iam in summo constiterat, umbone ictum
deturbat.
(Ab Urbe condita, V, 47)

Cetatea Romei i Capitoliul au fost ntr-un uria pericol. Galii [...] au izbutit s
ajung n
vrful stncii, ntr-o tcere att de desvrit, nct au nelat nu numai vigilena
strjilor, care
n-au simit nimic, dar n-au trezit nici mcar cinii, care se tie c n timpul nopii
latr la cel mai mic
zgomot. Numai pe gte n-au izbutit galii s le nele. Cu toat marea lips de
provizii, aceste
psri hrzite Junonei fuseser cruate. ntr-adevr, aceast ntmplare a adus
salvarea
romanilor, cci i ggitul gtelor, i btaia lor din aripi l-au trezit din somn pe M.
Manlius, care
fusese consul cu trei ani mai nainte i era un erou cu mare faim n rzboi. Acesta
pune mna
repede pe arme i pornete s-i cheme i pe ceilali tovari de lupt; dar, n timp
ce ai si alearg
la ntmplare, Manlius, lovindu-l cu vrful ascuit al scutului pe galul ajuns tocmai
n vrful stncii, l
d peste cap.
Titlul posibil- Anseres-gastele- un alt episod din istoria Romei: atacata de gali in timpul
noptii cetatea ar fi fost cucerita daca nu ar fi fost gastele , pasari sacre ale Iunonei,
crutata desi Roma era in mare lipsa de provizii. Zeita va rasplati pe romani salvandu-i.
Apare imaginea unui erou cu mare faima in razboi, vir bello egregius, ce va ucide galul
ajuns in varful stancii, dand astfel timp alor sai sa se organizeze.Cuvinte cheie: summa
inopia cib, anseres, clangore , crepitu etc. Actiunea de salvare a lui M. este prezentata
cu verbe de miscare alerta: arreptis armis, simul ciens, ceteri trepidant, deturbat
etc.tanta silentio evidentiaza o calitate a dusmanului iscusit in a se strecura si a insela

chiar vigilenta stajilor ,ingenti pericuol, -eptetet hiperbolice care sugeraza atmosfera
tensionata,pericolul iminent in care se afla Roma.