VALORIFICAREA MATERIALELOR PLASTICE PRIN RECICLARE

Dezvoltarea continua a productiei si consumului de materiale plastice a

determinat, asa cum s-a aratat, o crestere considerabila a cantitatilor de materiale
secundare MPS de acest tip. Acestea din urma se caracterizeaza printr-un continut
energetic ridicat si capacitate mare de poluare a mediului ambiant, factori care justifica
preocuparile intense pentru valorificare lor.
Pentru a se ajunge la o evaluare corecta a posibilitatilor practice si economice de
valorificare a materialelor plastice secundare (MPS), este necesar sa se ia in
consideratie sursele acestora, natura chimica a polimerilor ce stau la baza lor, deosebirile
dintre diferitele tipuri de produse din materiale polimerice (MP), toti acesti factori
contribuind la alegerea procedeelor de valorificare si domeniilor de utilizare a
produselor care incorporeaza materialele plastice secundare MPS sau sunt fabricate
exclusiv din acestea.
Atunci cand se iau in discutie caile de valorificare a materialelor plastice secundare
MPS, trebuie avut in vedere atat cele rezultate in instalatiile de sinteza a polimerilor
destinati prelucrarii de materiale polimerice MP si cele rezultate in instalatiile de
prelucrare-formare a materialelor polimerice MP, cat si pe cele sub forma de produse
uzate din materiale polimerice MP.

La prelucrarea MP prin aceste procedee in afara de produsele finite se formeaza si

o cantitate apreciabila de MPS ale caror principale surse pot fi considerate MPS
tehnologice si rebuturile.

Materialele polimerice secundare tehnologice se considera toate materialele

rezultate la prelucrarea MP, inerente procedeului in stadiul respectiv, tehnologiei si
constructiei instalatiei si care nu pot fi evitate, chiar in conditii perfecte de lucru. Ca
exemplu de astfel de MPS mentionam:
• culeele, materialul din canalul de injectie si bavurile formate la prelucrarea prin
injectie;
• bavurile formate la prelucrare prin presare, suflare si turnare;
• materialele rezultate la decuparea produselor fabricate prin termoformare sau
alte procedee secundare de prelucrare, confectie etc.
• rebuturile sunt materialele formate ca rezultat al unor conditii necorespunzatoare
de lucru, defectiuni ale instalatiei sau variatii in structura materiei prime si
compozitiei amestecului supus prelucrarii.

Din procesul tehnologic de formare a produselor din material polimeric mai

rezulta si alte tipuri de MPS cum ar fi:
• resturi de material polimeric granular recuperat prin maturare in atelier (provenit
din spargera sacilor in care se transporta si se stocheaza polimerul);
• corzi sau baghete din procesul de granulare si refuzul de la site de sortare a
granulelor;
• filme, placi, epruvete distruse etc., rezultate in urma pregatirii si incercarii
epruvetelor in cadrul controlului de calitate;
• materiale rezultate la pornirea si oprirea instalatiilor de prelucrare sau de la
curatirea utilajelor.

Aceste MPS se caracterizeaza, de obicei, printr-un grad mai mare sau mai mic de
degradare si grade variate de contaminare: cu apa , praf, ulei, sau cu alt tip de material
 RECICLAREA MATERIALELOR PLASTICE

Atunci cand se discuta posibilitatile de reintroducere in circuitul de productie a MPS

trebuie sa avem in vedere, in primul rand, structura polimerilor care stau la baza acestora si
modificarile pe care ei le sufera in timpul formarii.

In cazul MP care au la baza polimeri termoreactivi, acestia sufera modificari chimice

importante ireversibile, ei devin rigizi, infuzibili si insolubili, iar materialul odata format nu
mai poate fi adus din nou in stare fluid-vascoasa pentru a fi reprelucrat. MPS formate la
prelucrarea acestui tip de MP sunt rareori reciclate direct in procesul de productie si atunci
numai in scopuri cu totul speciale.

Exista numeroase studii privind comportarea la prelucrarea repetata a diferitelor tipuri

de MP. Unele dintre acestea se refera la prelucrarea polimerilor in stare amorf-sticloasa sau
cristalina, dar majoritatea lor privesc prelucrarea MP in stari fluid-vascoase.

Daca se analizeaza in ansamblu influenta prelucrarii repetate asupra principalelor

caracteristici ale diferitilor polimeri termoplastici se constata urmatoarele:
• in timpul prelucrarii au loc procese de degradare a lanturilor moleculare cu formare de
macroradicali capabili sa participe la reactii de recombinare, disproportionare si
transfer;
• degradarea este mai redusa, respectiv numarul posibil de reprelucrari ale materialului
creste, daca se reduce intensitatea si in special durata solicitarilor mecanice si termice;
• scindarea lanturilor macromoleculare, urmata de recombinarea macroradicalilor
determina modificarea distributiei masei molare a polimerilor supusi prelucrarii. Se
observa o crestere a proportiei de fractiuni cu masa molara mica si aparitia de fractiuni
cu masa molara mare, aceastea din urma ca rezultat al recombinarii unor macroradicali
cu grad de polimerizare ridicat;
• cresterea proportiei de catene ramificate ca urmare a reactiilor de transfer in lant;
• reticularea lanturilor macromoleculare, respectiv cresterea fractiunii de gel, fapt
datorat recombinarii macroradicalilor de pe catena;
• inchiderea la culoare si pierderea transparentei polimerilor;
• modificarea caracteristicilor reologice (tabelul 1) si a celor fizico-mecanice ale
polimerilor (tabelul 2). Pentru acestea din urma se constata ca atat timp cat scăderea
masei molare nu depaseste limita valorii caracteristice compusilor macromoleculari,
modificarile inregistrate sunt putin insemnate.

Din aceaste considerente se poate concluziona ca, urmarirea caracteristicilor fizico-

mecanice nu poate constitui o metoda suficient de concludenta pentru a stabili modificarile
care au loc ca rezultat al prelucrarii repetate a polimerilor.

Datele din literatura referitoare la rezultatul prelucrarilor repetate asupra caracteristcilor

structurale, reologice si fizico-mecanice ale diferitilor polimeri termoplastici trebuie luate ca
informatii si nu ca valori absolute, intru-cat ele sunt functie de particularitatile polimerului,
tipul de utilaj folosit si caracteristicile constructive ale acestuia, conditiile de lucru si alti
factori.
 Tabelul 1. Variatia indicelui de fluiditate la prelucrarea repetata prin injectie pentru
diferiti polimeri termoplastici

Polimeri Temperatura Indicele de Variatia indicelui de fluiditate

de lucru, °C fluiditate, Dupa 5 cicluri de Dupa 10 cicluri de
g.10 min¯¹ injectie injectie

PMMA 210 1.45 +0.68 +1.58

PS 190 1.65 +0.77 +1.96
SAN 200 7.64 +2.07 +2.98
PC 240 0.76 +8.47 +50.80
CA 185 5.58 +3.62 +7.10
PE-HD 190 3.62 -0.55 -0.55
PE-LD 190 16.0 -0.14 -0.23
PP 250 1.42 +1.76 +7.3
PA 610 230 5.96 +4.5 +9.12

Tabelul 2 Variatia principalelor proprietati fizico-mecanice la prelucrarea repetata

prin injectie pentru diferiti polimeri termoplastici (*)

Densitatea, kg.m¯³ Rezistenta la rupere, 10-5N.m-2 Rezistenta la soc, 10-3 Nm.m-2

Material Dupa Material Dupa 5 Dupa 10 Material Dupa 5 Dupa 10
Polimerul

Initial 10 initial cicluri cicluri de initial cicluri de cicluri de

cicluri de injectie injectie injectie
de injectie
injectie
PMMA 1191 1191 770±2% 695±5% 661±5% 32.8±21% 21.3±12% 17.2±12%
PS 1054 1050 551±1% 513±1% 496±1% 40.7±9% 36.8±14% 36.8±14%
SAN 1034 1038 336±3% 331±3% 324±2%
PC 1201 1201 630±1% 657±5% 172±13%
AC 1298 1300 295±2% 283±4% 268±4% 110±6% 81±36% 81±36%
PE-HD 949 950 231±2% 81.5±2% 236±2%
PE-LD 918 918 72.2±2% 296±3% 82.5±2%
PP 905 904 342±2% 248±1% 300±2%
PA 610 1083 1091 557±2% 596±2% 572±5%

(*) valorile in procente reprezinta variatia de la 10 determinari

Cu toate ca prelucrarea MPS ce au la baza polimeri termoplastici nu ridica probleme

deosebite si in acest caz intervin o serie de factori de care trebuie sa se tina seama la
reprelucrarea lor.

Posibilitatile de refolosire a acestor MPS sunt variate, ca urmare a diversitatii mari de

materiale termoplastice prelucrate, oportunitatea reciclarii si proportia de reciclare la produsul
initial, sau alegerea unui alt domeniu de utilizare fiind determinate de calitatea MPS si de
caracteristicile cerute produsului fabricat.
 Practica a demonstrat ca, in cazul produselor de culori deschise sau transparente, la
care aspectul are o deosebita importanta (bunuri de larg consum, ambalaje de prezentere,
piese decorative etc.) trebuie sa se evite reciclarea MPS sau acestea sa se introduca in
proportii mici. Aceasta restrictie este valabila si pentru diferite repere tehnice carora li se
impun limite restranse a tolerantelor dimensionale si caracteristici macanice superioare. In
schimb, in cazul produselor de uz industrial, pentru care se admit culori inchise, opace,
proportia de MPS reciclate, poate sa fie mare, pana la limita la care produsele fabricate mai
corespund din punct de vedere al caracteristicilor mecanice, electrice si de stabilitate
dimensionala.

In cazul fabricarii unui anumit produs, lucrand pe aceeasi instalatie, cu acelasi set de
parametrii de reglaj, se pot obtine calitati diferite ale acestuia, in functie de proportia MPS
reprelucrate.

Astfel, la fabricarea prin extrudere a foliilor tubulare din PE, folosind materie prima
noua, se obtine un produs transparent cu proprietati mecanice foarte bune. Daca PE noua se
amesteca cu o cantitate de MPS rezultate dintr-un proces anterior de prelucrare, folia obtinuta
nu va mai avea aceeasi transparenta, in schimb proprietatile vor fi aceleasi. In cazul in care
proportia de MPS introduse in amestecul supus prelucrarii este mare, nu va mai fi posibila
fabricarea unei folii subtiri, dar se vor putea obtine folii mai groase, eventual colorate, ale
caror proprietati mecanice vor fi apropiate de cele obtinute din materia prima noua.

Primele MP la care s-a pus problema reciclarii MPS au fost cele de mare tonaj (PE,
PVC, PS, ABS), aceasta ca urmare a cantitatilor mari de astfel de materiale rezultate la
prelucrarea lor. In ultimii ani insa, o importanta deosebita s-a acordat reciclarii MPS rezultate
le prelucrarea tehnopolimerilor (PA, PC, POM, PSF, PTFE etc.) la care, chiar daca cantitatile
de MPS formare sunt mici ele au un cost ridicat si in multe cazuri sunt deficitare.
 OPERATII DE PREGATIRE.
SORTAREA

Pentru a putea fi reintroduse in circuitul de productie MPS trebuie,in marea majoritate

a cazurilor, supuse unor operatii de pregatire care au ca scop aducerea acestora la forma si
dimensiunile materialului nou ( granule sau pulbere ) cu care, de obicei, se amesteca (fig. 1) .

Unitate de debavurare Control produse

prelucrare C.T.C.
finite

MPS sortare Maruntire,

macinare

Taiere in
cazul in care
aglomerare
deşeurile au
dimensiuni
mari

Material nou

Amestecare cu granulare Aditivare, uscare,

material nou omogenizare

Fig.1 Fluxul operatiilor de pregatire a MPS

Prima operatie din fluxul operatiilor de pregatire a MPS este cea de spalare a acestora
de produsul fabricat. Separarea se realizeaza prin debavurare, taierea marginilor, operatii ce
pot fi facute manual sau mecanizat, precum si prin reŃinerea produselor necorespunzatoare din
punct de vedere calitativ. La MPS astfel colectate se adauga si cele rezultate la pornirea si
oprirea instalatiilor de prelucrare.

In cadrul operatei de sortare a MPS trebuie sa se tina seama de gradul de degradare,

forma si dimensiunile acestora. Materialele secundare care prezinta semne evidente de
degradare se elimina din sistemul de reciclare. Cele de dimensiuni mari se separa de MPS cu
dimensiuni mici, ultimile fiind trimise direct la maruntire in timp ce primele sunt supuse mai
intai unei operatii de taiere si apoi sunt dirijate la maruntire. Exista si cazuri in care sortarea
pe dimensiuni nu este necesara, morile de maruntire avand deschideri si dispozitive adecvate
prelucrarii MPS indiferent de marimea acestora.
 Atunci cand este necesara taierea in bucati a MPS cu dimensiuni mari (tevi, cuve mari
etc.), aceasta operatie se realizeaza cu ajutorul unor fierastraie (circulare sau cu banda) sau cu
ghilotina.
Pentru MPS sub forma de folie sau ghemuri incalcite de fibre, prin aglomerare se
asigura cresterea densitatii la gramada a MPS, facandu-le apte pentru a fi alimentate la
utilajele de prelucrare.
In unele cazuri, inainte de a fi amestecate cu material nou sau prelucrate, MPS trebuie
supuse unor operatii de aditivare, uscare, omogenizare si granulare. Toate aceste operatii au
ca scop evitarea degradarii polimerilor care stau la baza MPS reciclate si o cat mai buna
omogenizare a acestora.

Operatiile de pregatire a MPS in vederea prelucrarii, mentionate in fig. 1.6, fac parte
integranta din fluxul instalatiilor de reciclare dar nu toate sunt necesare in fiecare dintre
acestea. In functie de tehnologia de prelucrare, tipul si forma de prezentare a MPS si
complexitatea schemei de reciclare, una sau mai multe dintre aceste operatii pot sa lipseasca.
Indiferent insa de MPS trebuie sa se tina seama de prelucrare care se adopta, la alegerea
schemei de reciclare a MPS trebuie sa se tina seama de urmatoarele recomandari:

• materialul obtinut in instalatia de pregatire a MPS (maruntire aglomerat sau granulat)

trebuie sa aibă o distributie uniforma a dimensiunilor particulelor si sa fie lipsit de praf
sau de bucati mai mari;

• sa se evite amestecarea diferitelor tipuri de MPS, chiar daca au la baza acelasi tip de
polimer dar de proveniente si caracteristici diferite sau tipuri diferite de polimeri din
aceeasi clasa;

• sa se evite contaminarea MPS cu praf, impuritati metalice, alte tipuri de MP etc. ;

• depozitarea MPS sa se faca in locuri curate si uscate pentru a evita contaminarea lor si
absorbtia de umiditate de catre acestea;

• sa nu se recircule MPS prezentând semne evidente de degradare (arsuri, inchiderea

pronuntata a culorii);

• in cursul fabricarii unui anumit produs, proportia de MPS sa fie constanta pentru a
asigura uniformitatea prelucrarii. Aceasta proportie se stabileste experimental pentru
fiecare caz in parte, avandu-se in vedere tipul MP, calitatea MPS, tehnologia de
prelucrare si caracteristicile cerute produsului finit fabricat;

• sa se tina seama de modificarea indicelui de fluiditate si sensibilizarea la actiunea

caldurii a MP la reprelucrare si sa se adopte parametrii corespunzatori de lucru;

• sa se aiba in vedere tipul MP reciclat; pentru polimeri care absorb usor umiditatea din
aer (PA, PC, POM, ABS) trebuie sa se prevada instalatii corespunzatoare de uscare
inainte de reintroducerea MPS in circuitul de productie;

• unele MP, cum ar fi cele pe baza de POM, PS etc., contin lubrifianti care se pierd in
timpul primei treceri prin utilajul de formare, si, drept urmare, trebuie inlocuiti. In alte
cazuri (PVC, PP etc.) este necesara adaugarea in amestec a unor cantitati suplimentare
de stabilizatori.
Nu toate operatiile prevazute in schema generala de recirculare a MPS sunt necesare in
cazul tuturor instalatiilor. Includerea in schemele instalatiilor de reciclare a uneia sau alteia
dintre aceste operatii depinde de tehnologia de prelucrare, natura MP, tipul MPS, tipul
produsului fabricat etc. (tabelul 1.12).
Problema care se pune este ca alegerea operatiilor de pregatire sa se faca, in asa fel,
incat costul investiŃiei si cheltuielilor de exploatare sa fie minime, in conditiile in care
calitatea produselor fabricate sa fie cat mai buna.

Tabelul 3. Operatiile de prelucrare din diferite scheme de reciclare a MPS.

OperaŃia
M A AG PO DU F G
Modul de prelucrare
1. Regranularea
Deşeuri de folie din:
● ○ ● x ▲ ● ○
- poliolefine, polistiren;
- policlorura de vinil plastifiata si
neplastifiata; ● ○ ● x ● ● ○
- poliamide, poliesteri etc. ● ○ ● x ● ● ○
Deşeuri masive de tevi, profile placi etc.
din: x
● ○ - x ○ ○
- poliolefine, polistiren;
- policlorura de vinil plastifiata si ● ○ - x ○ x ○
neplastifiata.
2. Extruderea de produse finite ca:
- tevi din poliolefine, policlorura de
vinil; ● ○ - x x ○ -
- bare din poliolefine, policlorura
de vinil; ● ○ - x x ○ -
- tevi cu structura celulara;
- monofilamente din polipropilena, ● ○ - x ○ ○ -
policlorura de vinil etc.;
- folii suflate.
● ○ - ○ ○ ○ -

● ○ - ○ ○ ○ -

M – maruntire; A – amestecare; AG – aglomerare; PO – plastifiere, omogenizare; DU –

degazare, uscare; F – filtrare; G – granulare; ○ – poate avea avantaje; ▲- are avantaje; x – are
avantaje mari; ● – de neinlocuit.