Sunteți pe pagina 1din 9

Contribuţii la cercetarea compozitelor in-situ Al-Zn-Mg-Cu/TiB2 produse prin reacţie aluminotermică

CAPITOLUL 1.
COMPOZITE CU MATRICE METALICĂ
OBŢINUTE PRIN PROCEDEE ÎN FAZĂ LICHIDĂ

1.1. GENERALITĂŢI

Compozitele cu matrice metalică (MMC) s-au dovedit a fi o clasă de materiale cu


potenţial ridicat de înlocuire a unui număr mare de materiale utilizate în industria de
automobile, aerospaţială, electronică, apărare şi în domeniul fabricării materialelor sportive,
unde cerinţa pentru piese uşoare şi cu rezistenţă mare este în creştere.
Compozitele cu matrice metalică sunt compuse din fibre continue sau discontinue,
whiskers-uri sau particule dispersate într-o matrice metalică din aliaj. Compozitele turnate nu
sunt materiale noi în industria metalurgică [1,84].
Deşi în mod tradiţional nu se numesc compozite, aliajele Al-Si eutectice produse prin
solidificare directă a binecunoscutelor aliaje Al-Si, sunt compuse din particule de Si în
matricea de aluminiu (Fig.1.1.a).
De asemenea, fonta este un material compozit în care granulele de grafit sunt dispersate
într-un aliaj Fe-C ductil (Fig.1.1.b).
Materialele MMC sunt produse sintetic, fiind diferite de compozitele restricţionate de
diagramele de echilibru.
Aşa-zisele compozite clasice, ca aliajele Al-Si sau fontele cu grafit nodular, au procente
volumice ale celor două faze limitate, conform diagramelor de echilibru binare, iar morfologia
şi aranjamentul spaţial a materialelor de armare (ranforsare) nu pot fi variate liber, la fel ca în
compozitele produse sintetic.
În compozitele sintetice (MMC) se pot modifica compoziţia, forma, procentul volumic
şi distribuţia fazelor secundare.
Posibilitatea de combinare a diferitelor materiale (metal-ceramică-nemetal) oferă
oportunitatea variaţiei nelimitate a proprietăţilor MMC [2].

4
Contribuţii la cercetarea compozitelor in-situ Al-Zn-Mg-Cu/TiB2 produse prin reacţie aluminotermică

Figura 1.1. „Compozite” metalice restricţionate de diagramele de echilibru [2]

Proprietăţile acestor materiale sunt determinate, în principal, de proprietăţile


materialelor componente.
Principalele momente de referinţă în dezvoltarea MMC obţinute în fază lichidă,
începând cu 1965, anul descoperirii acestora sunt prezentate în tabelul 1.1.
Extinderea aplicaţiilor materialelor compozite în industrie s-a realizat în ultimii ani ca
urmare a scăderii costurilor de fabricaţie şi a îmbunătăţirii proprietăţilor MMC: creşterea
rezistenţei mecanice specifice (Rm/ρ – unde ρ este densitatea), a modulului de elasticitate
specific (E/ρ), a rezistenţei la uzură, a conductivităţii termice (mai ales pentru aplicaţiile în
industria electronică), a proprietăţilor magnetice şi electrice.

Tabelul 1.1. Momente de referinţă în dezvoltarea MMC turnate între anii 1965 – 2000 [3]
Anul Locaţia Sistemul de compozite Tehnica utilizată
1965 Inco, USA Aluminiu-Grafit Injecţie cu gaz şi
Aluminiu-SiC agitare în topitură
Aluminiu-Al2O3
1968 IIT Kanpur, India Aluminiu- Al2O3 Agitare în topitură
1974 IISc., Bangalore, India Aluminiu-SiC Agitare în topitură
Aluminiu-Al2O3
Aluminiu-Mică
1975 MIT, USA Aluminiu-Al2O3 Turnare compocasting
(şi alte particule)
1979 RRL, Trivandrum, India Aluminiu-Silicat Agitare în topitură
Aluminiu-TiO2; ZrO2
1980 Duralcan, USA Aluminiu-SiC Agitare în topitură
1981 Hitachi, Japan Aluminiu-Grafit Turnare sub presiune

5
Contribuţii la cercetarea compozitelor in-situ Al-Zn-Mg-Cu/TiB2 produse prin reacţie aluminotermică

1983 Toyota, Japan Aluminiu-Saffil Squeeze Casting


1984 RRL, Bhopal, India Aluminiu-Microbaloane Agitare în topitură
1985 Martin Marietta Aluminiu-TiC Procese in-situ
1986 MIT, USA Aluminiu-SiC Infiltrare sub presiune
1987 UWM, USA Compozit hibrid cu matrice de Turnare sub presiune
aluminiu
1989 Lanxide, USA Aluminiu-Al2O3 Infiltrare fără presiune
Aluminiu-SiC
1990 Honda Aluminiu-Saffil/Al2O3/Compozit Infiltrare sub presiune
cu fibre
1997 Toyota Al/SiCp (tambur de frână) Agitare în topitură
1999 Volkswagen Al/SiCp (tambur de frână) Agitare în topitură
2000 Toyota Al-Al2O3/SiO2/Mullitp Infiltrare

1.2. TIPURI DE MATERIALE COMPOZITE OBŢINUTE PRIN


PROCESARE ÎN FAZĂ LICHIDĂ

Compozitele MMC se împart în 3 mari categorii, în funcţie de raportul de aspect al


fazei de armare (Fig.1.2).
 În categoria I se situează MMC-urile cu fibre lungi (Fig.1.2.a) sau
monofilamente (Fig.1.2.b) aliniate unidirecţional în matricea metalică [4].
Compozitele armate cu fibre, în care raportul de aspect (raportul lungime/diametru) a
fazei secundare este de peste 100, sunt utilizate în aplicaţii în care rezistenţa mecanică specifică
mare şi modul specific ridicat sunt reclamate în direcţie paralelă cu fibrele.
 În categoria a II-a intră compozitele MMC armate cu fibre scurte orientate
aleatoriu în matricea metalică (Fig.1.2.c). Raportul de aspect a fazei secundare în acest caz este
apropiat de 1. Aceste MMC-uri se caracterizează prin proprietăţi mecanice izotrope şi prin
rezistenţă mare la uzură [5]. De asemenea, compozitele din această categorie se pot procesa
secundar prin laminare, forjare şi extruziune.
· În categoria a III-a de compozite se încadrează materialele cu particule a căror
dimensiune variază între 0,001 şi 1 μm, distanţa interparticule fiind sub 5 μm, iar fracţia
volumică a particulelor este sub 0,1 (Fig.1.2.d).

6
Contribuţii la cercetarea compozitelor in-situ Al-Zn-Mg-Cu/TiB2 produse prin reacţie aluminotermică

a) b)

c) d)
Figura 1.2. Tipuri de compozite: cu fibre lungi (a), cu filamente (b),
cu fibre scurte (c), cu particule (d) [1]

1.3. MATERIALE DE ARMARE

1.3.1. FIBRE LUNGI PENTRU ARMAREA MATRICILOR METALICE

Materialele de armare de tip fibre lungi sunt în general ceramice (cu excepţia sârmelor),
de regulă carbon, bor, oxizi, carburi şi nitruri. Acestea se utilizează deoarece realizează cele
mai înalte valori ale rezistenţei mecanice şi rigidităţii atât la temperatură obişnuită cât şi la
temperaturi înalte [6].
Pe direcţia de solicitare, fibrele au rezistenţa mecanică mare, dar pe direcţia
perpendiculară a orientării fibrelor rezistenţa scade mult. Fibrele multifilament sunt constituite
din C, SiC şi Al2O3, în timp ce fibrele monofilament sunt fabricate din bor. Unele caracteristici
ale fibrelor continue sunt date în tabelul 1.2.

Tabelul 1.2. Caracteristicile unor fibre continue [1]


Compoziţia Filamente pe Diametru Densitate, Modul Young, Rezistenţa la
cablu mediu, μm g/cm3 GPa rupere, GPa
B (CVD pe W) 1 140 2,6 410 4,1
Al2O3 (-98%) 900 10-13 3,9 350 2,1

7
Contribuţii la cercetarea compozitelor in-situ Al-Zn-Mg-Cu/TiB2 produse prin reacţie aluminotermică

Al2O3 –20SiO2 960 10 3,1 160 1,6


Al2O3 –15SiO2 1000 17 3,25 210 1,8
C 1000-12000 7 1,76 230 3,5
C 1000-6000 6,5 1,81 390 2,7
SiC(+O) 500 15 2,55 200 2,8
SiC(+O+Ti) 200-1600 8-9 2,3-2,5 200 2,8
S-sticlă 1000 9 2,49 80 4,14
E-sticlă 1000 9 2,49 70 2,7

Armarea (ranforsarea) cu fibre continue se realizează la un conţinut de peste 40%. Un


exemplu este prezentat în Fig.1.3.

Figura 1.3. Micrografia unui compozit cu matrice de Al, armat


cu 40% fibre ALTEX (85%Al2O3) [7]

Practic au fost fabricate compozite MMC cu diferite fibre, dar, datorită dificultăţilor de
procesare şi a tenacităţii reduse, utilizarea acestora este limitată, dar este posibil un reviriment
al acestor materiale dacă se va considera oportună utilizarea în domeniul cablurilor electrice de
transmisie [7].
Fibrele continue cu diametru mic (5-30 μm) sunt descrise adesea ca multifilamente.
Aceste multifilamente sunt destul de flexibile pentru a fi împletite sub formă de cabluri. Dintre
aceste materiale se remarcă SiC, S şi diferite sisteme de oxizi. Fibrele de carbon sunt puţin
utilizate în primul rând datorită reacţiilor interfazice şi a efectelor coroziunii galvanice în
contact cu matricile pe bază de Al, Ti şi Fe. Întrucât magneziul nu formează carburi cu
carbonul, fibrele de carbon pot fi utilizate pentru armarea matricilor pe bază de magneziu.
Fibrele din Al2O3 policristalină au rezistenţă mare astfel încât sunt materiale atractive pentru
fabricarea compozitelor cu matrice de Al şi Ti, deşi costul acestora este mare.
Monofilamentele sunt similare fibrelor continue cu excepţia fibrelor care au diametru
mai mare ca 100 μm. Monofilamentele se produc prin depunere pe o fibră subţire de C sau W
şi sunt livrate ca fibre simple pentru fabricarea MMC şi mai puţin sub formă de cabluri,
deoarece sunt mult mai puţin flexibile ca multifilamentele [8].
În Fig. 1.4 este prezentată micrografia unui MMC cu matrice din aliaj de Ti, armat
(ranforsat) cu monofilamente de SiC.
8
Contribuţii la cercetarea compozitelor in-situ Al-Zn-Mg-Cu/TiB2 produse prin reacţie aluminotermică

Figura 1.4. Micrografia unui compozit cu matrice


din aliaj de Ti, armat cu monofilamente de SiC [1]

1.3.2. FIBRE SCURTE ŞI WHISKERS-URI PENTRU ARMAREA


MATRICILOR METALICE

Materialele de armare de tip fibre scurte (discontinue) pot fi orientate (aliniate) sau
distribuite aleatoriu în matricile metalice (Fig.1.5).

a b

Figura 1.5. Orientarea fibrelor discontinue (scurte) în matrici


metalice: (a) fibre aliniate; (b) fibre orientate aleatoriu [8]

Fibrele scurte aliniate au lungimea mai mare decât lungimea critică (lc):
lc  d  S f / S m
1.1
unde:
d este diametrul fibrei, Sf şi Sm sunt rezistenţele mecanice ale fibrelor respectiv a matricei.
În aceste condiţii rezistenţa mecanică a MMC armate cu fibre scurte aliniate este mare.
Fibrele scurte au un raport de defect de peste 5, dar în mod special de peste 100, iar
diametrul mai mare decât 1 μm.
Cele mai utilizate fibre scurte sunt cele fabricate din alumino-silicaţi. Denumirea
comercială cea mai cunoscută este Saffil (Fig.1.6). Aceste fibre au o microstructură

9
Contribuţii la cercetarea compozitelor in-situ Al-Zn-Mg-Cu/TiB2 produse prin reacţie aluminotermică

policristalină. Proprietăţile mecanice ale MMC armate cu aceste fibre sunt superioare
compozitelor armate cu particule [9].

Figura 1.6. Microstructura compozitului turnat


AlSi10/15% vol. fibre de SAFFIL [1]

Proprietăţile mecanice superioare se obţin dacă structura cu grăunţi fini a fibrelor scurte
este înlocuită cu un monocristal. Monocristalele de fibre scurte sunt cunoscute sub denumirea
de whiskers [10].
Materialele de ranforsare sunt monocristale alungite cu raport de aspect mai mare ca 10
(de obicei câteva sute) şi diametrul mai mic de 1 μm.
Valorile proprietăţilor mecanice ale particulelor de whiskers sunt foarte mari, dar sunt
obţinute în general prin metode scumpe, cu excepţia whiskers-urilor de SiC.
Compozitele MMC ranforsate cu whiskers-uri sunt dificil de fabricat, datorită
dificultăţilor întâmpinate la orientarea particulelor în preformele care urmează a fi infiltrate.
Particulele de whiskers cu dimensiuni submicronice pot provoca daune sănătăţii umane.
Totuşi, se remarcă faptul că whiskers-urile pot fi utilizate cu succes la producerea
MMC hibride „in-situ” prin reacţii în matricea lichidă. Acestea sunt materiale cu caracteristici
fizico-mecanice înalte, iar procesarea şi prelucrarea acestora nu implică riscuri pentru sănătate.
În tabelul 1.3 sunt prezentate unele caracteristici ale fibrelor scurte din carbon, alumină
şi carbură de siliciu. Wiskers-urile de SiC oferă cele mai bune oportunităţi pentru ranforsarea
MMC. În tabelul 1.4 sunt prezentate unele caracteristici ale whiskers-urilor.

Tabelul 1.3. Caracteristicile unor fibre scurte [10]


Fibre Lungimea, Diametrul, Densitatea, Rm, E,
mm μm g/cm3 GPa GPa
Carbon T300 2,5 7,8 1,75 3,45 230
SiC Nicalon 1-6 10-15 2,55 3 195
Al2O3 FP 3-6 15-25 3,96 1,7 380
Al2O3 Saffil 0,1-1 1-5 3,30 2 300

10
Contribuţii la cercetarea compozitelor in-situ Al-Zn-Mg-Cu/TiB2 produse prin reacţie aluminotermică

Tabelul 1.4. Caracteristicile unor whiskers-uri [10]


Material Rm, Densitatea, Modul Rezistenţa Modul
KN.mm-2 g/cm3 Young, specifică, specific,
kN.mm-2 kN.mm-2 kN.mm-2
alumină 21 3,96 430 5,3 110
carbură de siliciu 21 3,21 490 6,5 150
grafit 20 1,66 710 12 430
carbură de bor 14 2,52 490 5,6 190
nitrură de siliciu 14 3,14 380 4,4 120

1.3.3. PARTICULE CERAMICE DE ARMARE A MATRICILOR METALICE

Particulele ceramice sunt cele mai utilizate materiale de armare (ranforsare) în special
datorită costului scăzut al acestora. Primele compozite MMC s-au fabricat din matrici de aliaje
de aluminiu şi particule de grafit, încorporat în proporţie de <10%vol. În prezent se produc
MMC cu un procent volumic ridicat de diferite particule ceramice de armare [11] (oxizi,
nitruri, carburi ş.a.). Unele proprietăţi ale acestor particule sunt prezentate în tabelul 1.5.
Tabelul 1.5. Caracteristici ale particulelor ceramice [11]
Particule Dimensiunea, Densitatea, Rm, E,
μm g/cm3 GPa GPa
grafit 40-250 1,6-2,2 20 910
SiC 15-340 3,2 3 480
SiO2 53 2,3 4,7 70
MgO 40 2,7-3,6
Si3N4 46 3,2 3-6 360
TiC 46 4,9 320
BN 46 2,25 0,8 100-500
mică 180 180
ZrO2 75-180 5,65-6,15 0,14 210
B4C 40-340 2,5 6,5 480
TiO2 20 3,9-4,3
Al2O3 40-340 3,97 8 460
sticlă 30-120 2,55 3,5 110

Particulele de ranforsare sunt de regulă de formă echiaxială cu raport de aspect <5 şi cu


diametrul mai mare ca 1 μm. Dacă particulele ceramice au diametrul sub 1 μm, se numesc
dispersoide întrucât pot provoca durificare de tip Orowan. Procentul volumic al particulelor
trebuie să fie peste 5%; sub acest procent particulele pot fi considerate ca incluziuni.
Cele mai utilizate materiale de ranforsare sub formă de particule sunt SiC, Al 2O3, TiB2
ş.a.
Morfologia particulelor de armare este prezentată în Fig.1.7.

11
sferică rotunjită unghiulară picătură cubică
cilindrică neregulată fulgi ligament fibră

Contribuţii la cercetarea compozitelor in-situ Al-Zn-Mg-Cu/TiB2 produse prin reacţie aluminotermică

aciculară poligonală dendritică aglomerări

Figura 1.7. Morfologia particulelor ceramice [1]


Proprietăţile mecanice ale MMC ranforsate cu particule sunt în general inferioare MMC
ranforsate cu fibre, dar costul particulelor şi al procesării sunt mai reduse [12].

12

S-ar putea să vă placă și