Aluminiu

12/29/2022
Aliaje de aluminiu
Bogdan ȘTEFĂNESCU
www.utcb.ro Materiale structurale noi FCCIA – Master Inginerie structurală
În memoria Prof. dr. ing. Nicolae Pătrîniche (1930 – 2021)

www.utcb.ro
1
12/29/2022
1. Aluminiul și aliajele sale

2. Mijloace de îmbinare
3. Verificări ale elementelor structurale
4. Exemple de utilizare a aliajelor de aluminiu în construcții
5. Resurse bibliografice
www.utcb.ro

1.1. Generalități
1.2. Asemănări și deosebiri față de oțel
1.3. Producerea semifabricatelor din aliaje de aluminiu
1.4. Grupe de aliaje de aluminiu
1.5. Variaţii ale proprietăţilor aliajelor de aluminiu
1.6. Înmuierea în Zona Influențată Termic (ZIT)
1.7. Coroziunea aliajelor de aluminiu
1.8. Alegerea aliajului de aluminiu utilizat
www.utcb.ro
2
12/29/2022

1.1. Generalități
Aluminiul – al treilea element, ca raspândire pe glob (8,07%); oxigen –
46,46%, siliciu – 27,61% [1];
Aluminium (br. engl.), aluminum (amer. engl.);
Aliajele de aluminiu – utilizate în diverse domenii, de la industria alimentară,
până la cea aeronautică;
Producerea aluminiului necesită cantități mari de energie, care trebuie să fie
disponibilă și accesibilă (ieftină). Aluminiul poate fi reciclat folosind doar 5%
din energia inițială.
www.utcb.ro

1.1. Generalități
Producerea semifabricatelor din aluminiu presupune următoarele etape [2]:
1. Extragerea minereului de bauxită;
2. Producerea aluminei (Al2O3) din bauxită;
3. Extragerea aluminiului din alumină prin electroliză, utilizând procesul Hall-
Héroult;
4. Realizarea aliajelor de aluminiu prin adăugarea unor elemente de aliere;
5. Realizarea semifabricatelor.
www.utcb.ro
3
12/29/2022

1.1. Generalități
În general,
• circa 4kg de bauxită;
• 4 kg de cărbune;
• 1 kg de sodă caustic.
2 kg de alumină
1 kg de aluminiu
Sursa: TALAT Lecture 1100.01 Aluminium - A Light Metal [2]
www.utcb.ro

1.1. Generalități
Pentru transformarea celor 2 kg de alumină într-un kg de aluminiu, se
consumă circa 0,5 kg de cărbune [2] şi o cantitate foarte mare de energie, de
ordinul a 12÷14 kWh [2], [3].
Cantitatea de energie necesară pentru electroliză a scăzut în timp de la circa
25÷30 kWh/kg, cât necesita iniţial procesul Hall-Héroult până la valoarea de
astăzi şi nu poate coborî sub limita teoretică de 9 kWh/kg.
www.utcb.ro
4
12/29/2022

Câteva diferențe (față de oțel) mai importante:
• Gamă largă de aliaje, separate, la rândul lor, în stări metalurgice;
• Diferență importantă – se poate folosi procesul de extrudare (trecerea
forţată a materialului printr-o formă care descrie profilul care se doreşte);
• Mai multe mijloace de îmbinare disponibile (lipire etc.);
• Scăderea rezistenţei materialului în zona influenţată termic (ZIT) (HAZ –
Heat Affected Zone – engl.) din vecinătatea unui cordon de sudură.
www.utcb.ro

Sursa informații [4] [5]
www.utcb.ro
5
12/29/2022

1.2. Asemănări și deosebiri față de oțel [4], [5]
Caracteristica Aliaje de Oțel pt.
aluminiu construcții
Densitate ρ (kg/m³) 2700 7850
Expunere la coroziune Nu Da
Posibilitatea utilizării procesului de extrudare Da Nu
Posibilitatea utilizării îmbinării prin lipire Da Nu
Risc de cedare fragilă la temperaturi scăzute Nu Da
Reciclabil (folosind 5% din energia iniţială) 100% Da
Coeficientul Poisson ν 0,3 0,3
Temperatura de topire (ºC) ~ 660 (Al) ~ 1539
Coeficientul de dilatare (termică) liniară α (/ºC) 23 × 10ˉ⁶ 12 × 10ˉ⁶
www.utcb.ro

1.2. Asemănări și deosebiri față de oțel [4], [5]
Caracteristica Aliaje de Oțel pt.
aluminiu construcții
Modul de elasticitate longitudinal E (N/mm²) 70000 210000
Modul de elasticitate transversal G (N/mm²) 27000 81000
Cost la acelaşi volum de material ~ 1,50 1,00
Risc de instabilitate (influenţat de modulul de elasticitate) Mai mare 1
Scădere a rezistenţei cu temperatura Mai mare 1
Înmuiere în ZIT (Zona Influenţată Termic) (HAZ – engl.) Da Nu
Expunere la cedare la oboseală Mai mare 1
Expunere (a mater. în contact) la coroziune electrolitică Mai mare 1
Deformabilitate (influenţată de modulul de elasticitate) Mai mare 1
www.utcb.ro
6
12/29/2022

Ca urmare a temperaturii reduse de topire a aluminiului (~660°C), realizarea
aliajelor de aluminiu nu necesită cantităţi mari de energie.
Două tipuri de aliaje de aluminiu [6]:
• aliaje deformabile plastic;
• aliaje pentru turnare.
Altă clasificare [6]:
• aliaje tratabile termic;
• aliaje netratabile termic.
www.utcb.ro

Principalele procedee de realizare a semifabricatelor din aliaje de aluminiu
prin deformare plastică:
• laminare – pentru realizarea foilor, a tablelor
• extrudare – pentru producerea profilelor, a ţevilor şi a barelor rotunde
• formare – pentru producerea secţiunilor mai complexe din profile laminate
sau extrudate
• forjare – pentru producerea formelor mai complexe cu proprietăţi
mecanice superioare.
www.utcb.ro
7
12/29/2022

Un mare avantaj al aliajelor de aluminiu în raport cu oţelul este posibilitatea
de extrudare. Principalele etape ale extrudării [6]:
• lingoul cilindric (100 – 700mm diametru) este încălzit la temperatura de extrudare;
• lingoul cilindric este pus în presă;
• se montează piesele care vor da forma secţiunii (realizate din oţel de înaltă rezistenţă);
• se aplică o presiune foarte mare (250 – 1000 N/mm²);
• materialul este forţat să treacă prin golurile care dau forma secţiunii;
• lungimea profilului obţinut depinde de raportul de extrudare (A iniţială / A finală);
• bara este îndreptată prin întindere.
www.utcb.ro

Schema extrudării
[4] – Fig. 2.1
www.utcb.ro
8
12/29/2022

Schema extrudării
[7]
www.utcb.ro

Animație extrudare – https://www.youtube.com/watch?v=Xb433pd4JTY
Film extrudare – https://www.youtube.com/watch?v=iiGlq7408ME
www.utcb.ro
9
12/29/2022
1. Aluminiul și aliajele sale z
y y
Exemple de secțiuni obținute prin extrudare [5] – Fig. 1.1
z z z
z z
z
z
y y y y y y
y y
y y
y y
z z
z z z
z
y y y y
z
z z
z z z z z z
z
v
y y y y
y y y y u y y
y y
z
u
z v z
z z z
www.utcb.ro

Exemple extrudare – https://www.thomasnet.com/insights/how-are-aluminum-extrusions-made-/
www.utcb.ro
10
12/29/2022

Principalele procedee de realizare a pieselor din aliaje de aluminiu prin
turnare [6]:
• turnare în nisip – pentru produse de serie mică şi cu toleranţe
dimensionale mai mari;
• turnare în cochilie;
• turnare în mulaj permanent (gravitaţională);
• turnare în matriţă – dimensiuni precise şi suprafeţe finisate; costuri mari.
Primele trei se pot utiliza pentru elemente structurale.
www.utcb.ro

Deşi ISO (International Organization for Standardization) a încercat o unificare a sistemului
de denumire a aliajelor de aluminiu, aceasta nu s-a realizat. Există în prezent două sisteme
mai importante, ambele utilizate și în SR EN 1999-1-1 [5]:
• numeric – derivat din sistemul american (Aluminum Association, din Washington);
• chimic – bazat pe principalele elemente de aliere.
În ambele cazuri, după simbolizarea numerică sau chimică, în denumirea unui aliaj apare şi
starea metalurgică.
Starea metalurgică desemnează tratamentele termice pe care le-a suferit aliajul respectiv.
www.utcb.ro
11
12/29/2022

În sistemul de notare numeric, aliajele deformabile plastic sunt denumite prin serii de patru
cifre precedate de grupuri de litere (AA – Aluminum Association (amer.); EN AW – Europa).
Exemple de notare a aliajelor:
EN AW – 6061 EN AW –AlMg1SiCu aliaj deformabil plastic
EN AC – 43300 EN AC –AlSi9Mg aliaj pentru turnare
A – aluminiu;
B – lingou;
C – aliaj pentru turnare (Cast alloy);
M – aliaj intermediar (Master alloy);
W – aliaj deformabil plastic (Wrought alloy).
www.utcb.ro

În sistemul de notare numeric, prima cifră – elementul principal de aliere [6]:
• 1xxx – aluminiu cu puritate ≥ 99,00%
• 2xxx – Cupru (Cu)
• 3xxx – Mangan (Mn)
• 4xxx – Siliciu (Si)
• 5xxx – Magneziu (Mg)
• 6xxx – Magneziu (Mg) şi Siliciu (Si)
• 7xxx – Zinc (Zn)
• 8xxx – Alte elemente
• 9xxx – Serie neutilizată.
www.utcb.ro
12
12/29/2022

În sistemul numeric, A doua cifră – modificări ale aliajului în raport cu un aliaj existent [6].
A treia cifră şi a patra cifră – semnificaţii diferite, depinzând de prima cifră:
1xXX – procentul 0,XX% de aluminiu peste 99,00% (exemplu – AA 1080 → 99,80% Al)
2xXX – 8xXX – cifrele XX identifică un tip de aliaj fără o semnificaţie fizică anume, rolul lor
fiind doar acela de a face diferenţa între aliaje.
Obs. Aliajele 8xxx sunt aliaje cu formule speciale, care nu pot fi încadrate în seriile 1xxx –
7xxx.
Denumirea aliajului trebuie să distingă între aliaje deformabile plastic şi aliaje pentru turnare,
respectiv între cele tratabile termic şi cele netratabile termic şi trebuie să dea informaţii
despre starea metalurgică.
www.utcb.ro

Elem. componente [8]:
www.utcb.ro
13
12/29/2022

Exemple de aliaje deformabile plastic utilizate mai frecvent şi principalele lor caracteristici [3]:
• 1xxx – aluminiu cu puritate ≥ 99,00% • rezistenţă foarte scăzută;
• 2xxx – Cupru (Cu) • deformabilitate plastică mare;
• 3xxx – Mangan (Mn) • rezistenţă mare la coroziune;
• 4xxx – Siliciu (Si) • principalele impurităţi, Fe şi Si, sporesc rezistenţa;
• 5xxx – Magneziu (Mg) • utilizate în industriile alimentară şi chimică;
• 6xxx – Magneziu (Mg) şi Siliciu (Si) • ex. EN AW 1200.
www.utcb.ro

• rezistenţă mare;
• 2xxx – Cupru (Cu) • cuprul tinde să precipiteze la limitele grăunţilor cristalini → risc de
• 3xxx – Mangan (Mn) coroziune intergranulară şi de coroziune sub efort;
• 4xxx – Siliciu (Si) • necesită tratamente termice pentru a obţine caracteristici mecanice
• 5xxx – Magneziu (Mg) superioare;
• 6xxx – Magneziu (Mg)• şi utilizate
Siliciu (Si)
pentru aplicaţii structurale de înaltă rezistenţă – roţi şi
• 7xxx – Zinc (Zn) îmbinări pentru avioane, vehicule şi poduri militare etc.;
• ex. EN AW 2017, EN AW 2024, EN AW 2014.
www.utcb.ro
14
12/29/2022

• 1xxx – aluminiu cu puritate ≥ 99,00% • rezistenţă medie (mai mare decât EN AW 1200);
• 2xxx – Cupru (Cu) • sudabilitate şi rezistenţă la coroziune bune;
• 3xxx – Mangan (Mn) • utilizate pentru recipienţi alimentari, foi pentru
• 4xxx – Siliciu (Si) acoperiş (3103, 3105) sau pentru vehicule (3103),
• 5xxx – Magneziu (Mg) pentru echipamente de încălzire;
• 6xxx – Magneziu (Mg) şi Siliciu (Si) • ex. EN AW 3004, EN AW 3104, EN AW 3003.
www.utcb.ro

• 1xxx – aluminiu cu puritate ≥ 99,00% • siliciul coboară semnificativ temperatura de topire;
• 2xxx – Cupru (Cu) • ductilitate şi formabilitate scăzute;
• 3xxx – Mangan (Mn) • utilizate ca materiale adaos pentru sudură;
• 4xxx – Siliciu (Si) • ex. EN AW 4043.
• 5xxx – Magneziu (Mg)
www.utcb.ro
15
12/29/2022

• 1xxx – aluminiu cu puritate ≥ 99,00% • aliaje netratabile termic;
• 2xxx – Cupru (Cu) • cea mai bună combinaţie de rezistenţă ridicată
• 3xxx – Mangan (Mn) şi rezistenţă la coroziune;
• 4xxx – Siliciu (Si) • utilizate pentru panouri de faţadă, recipienţi sub
• 5xxx – Magneziu (Mg) presiune, structuri pentru ambarcaţiuni, instalaţii în
• 6xxx – Magneziu (Mg) şi Siliciu (Si) industria chimică;
• 7xxx – Zinc (Zn) • ex. EN AW 5005, EN AW 5056, EN AW 5251.
www.utcb.ro

• 1xxx – aluminiu cu puritate ≥ 99,00% • combinaţie bună de rezistenţă ridicată, rezistenţă la
• 2xxx – Cupru (Cu) coroziune, formabilitate şi sudabilitate;
• 3xxx – Mangan (Mn) • utilizate la structuri pentru construcţii, structuri
• 4xxx – Siliciu (Si) marine, aplicaţii în transporturi, instalaţii de
• 5xxx – Magneziu (Mg) încălzire;
• 6xxx – Magneziu (Mg) şi Siliciu (Si) • ex. EN AW 6061, EN AW 6063, EN AW 6082.
www.utcb.ro
16
12/29/2022

• cea mai mare rezistenţă dintre aliajele de aluminiu, în
• 2xxx – Cupru (Cu) multe cazuri superioară celei a oţelurilor de înaltă rezistenţă;
• 3xxx – Mangan (Mn) • relativ greu de produs, necesită înaltă tehnologie
• 4xxx – Siliciu (Si) • expuse la coroziune sub efort;
• 5xxx – Magneziu (Mg) • utilizate în industria aerospaţială, în domeniul militar şi în cel
nuclear, în construcţii, rachete de tenis etc.;
• 7xxx – Zinc (Zn) • ex. EN AW 7075.
www.utcb.ro

În cazul aliajelor pentru turnare, semnificaţiile primei cifre sunt după cum urmează [6]:
• 1xxx0 – aluminiu cu puritate ≥ 99,00%
• 2xxx0 – Cupru (Cu)
• 4xxx0 – Siliciu (Si)
• 5xxx0 – Magneziu (Mg)
• 7xxx0 – Zinc (Zn)
• 8xxx0 – Staniu (Sn)
• 9xxx0 – Aliaje intermediare
www.utcb.ro
17
12/29/2022

Starea metalurgică a unui aliaj este identificată printr-un ansamblu de o literă şi un grup de
cifre situat după denumirea numerică sau chimică. Principalele grupe de stări metalurgice
sunt [5], [6]:
• F – starea brută de fabricaţie
• O – starea recoaptă
• H – starea întărită prin deformare plastică
• W – starea revenită nestabilizată
• T – starea tratată termic
www.utcb.ro

sunt [5], [6]: Se referă la produsele întărite prin deformare plastică
• F – starea brută de fabricaţie (ecruisate) fără control al gradului de deformare sau al
• O – starea recoaptă tratamentului termic. Proprietăţile mecanice nu pot fi
• H – starea întărită prin deformare plasticăgarantate.
www.utcb.ro
18
12/29/2022

sunt [5], [6]: Este disponibilă doar în cazul aliajelor deformabile
• F – starea brută de fabricaţie plastic. Este starea cea mai ductilă. Rezistenţa este
• O – starea recoaptă foarte scăzută. Ductilitatea se poate pierde rapid prin
• H – starea întărită prin deformare plasticăformare la rece.
www.utcb.ro

sunt [5], [6]: Se referă la aliaje a căror rezistenţă este sporită prin deformare
• F – starea brută de fabricaţieplastică (ecruisate), urmată în unele cazuri de o recoacere
• O – starea recoaptă moderată. Simbolul H este urmat de două sau trei cifre.
• H – starea întărită prin deformare plastică
www.utcb.ro
19
12/29/2022

sunt [5], [6]: Este folosită rar. Este o stare instabilă a acelor aliaje
• F – starea brută de fabricaţie care sunt revenite şi îmbătrânite la temperatura
• O – starea recoaptă camerei. Simbolul este urmat de un număr care
• H – starea întărită prin deformare plasticădescrie durata de îmbătrânire naturală.
www.utcb.ro

sunt [5], [6]: Se referă la produse tratate termic printr-o combinaţie
• F – starea brută de fabricaţie a următoarelor procese: punere în soluţie, revenire,
• O – starea recoaptă îmbătrânire naturală, călire. Tratamentul termic se
• H – starea întărită prin deformare plasticăbazează pe modificarea solubilităţii compuşilor
• W – starea revenită nestabilizată intermediari în aluminiu. Simbolul este urmat de una
• T – starea tratată termic sau două cifre.
www.utcb.ro
20
12/29/2022

Principalele grupe de stări metalurgice H sunt [6]:
• H1 – stare deformată plastic la rece;
• H2 – stare deformată plastic la rece şi recoaptă parţial;
• H3 – stare deformată plastic la rece şi stabilizată.
www.utcb.ro

Principalele grupe de stări metalurgice T sunt obținute prin [6]:
• T1 – răcire după deformare plastică la cald şi îmbătrânire naturală;
• T3 – punere în soluţie,
Este folositădeformare plastică şisau
rar. După laminare îmbătrânire
extrudare,naturală;
materialul este răcit rapid pentru a
• T4 – punere în soluţie
obţine şi îmbătrânire
o ecruisare naturală;
suplimentară datorată îmbătrânirii la temperatura camerei.
• T5 – răcire după deformare plastică la cald şi îmbătrânire artificială
• T6 – punere în soluţie şi îmbătrânire artificială;
• T7 – punere în soluţie şi îmbătrânire suplimentară;
www.utcb.ro
21
12/29/2022

• T3 – punere în soluţie, deformare plastică şi îmbătrânire naturală;
După punereaşi îmbătrânire naturală;
în soluţie, urmată de răcire, materialul este deformat plastic. Efectele
• T5 – răcire deformării
după deformare plastică
plastice la cald
sunt luate şi îmbătrânire
în considerare în artificială
specificaţii.
www.utcb.ro

• T4 – punere în soluţie şi îmbătrânire naturală;
• T5 – răcire După
după punerea
deformare
în plastică la cald şi
soluţie, urmată deîmbătrânire artificială
răcire, materialul nu este deformat plastic. Dacă
• T6 – punere
seînaplică
soluţie şi îmbătrânire
deformări artificială;
plastice, efectele acestora nu sunt luate în considerare în
specificaţii.
www.utcb.ro
22
12/29/2022

După şi îmbătrânire
laminare artificială;
sau extrudare, materialul este răcit rapid pentru a obţine o ecruisare
• T7 – punere în soluţie şi datorată
suplimentară îmbătrânire suplimentară;
îmbătrânirii artificiale.
www.utcb.ro

După punereaşi îmbătrânire suplimentară;
în soluţie, urmată de răcire, materialul este îmbătrânit artificial fără
deformare plastică. Dacă se aplică deformări plastice, efectele acestora nu sunt
luate în considerare în specificaţii.
www.utcb.ro
23
12/29/2022

Acest procedeu conferă proprietăţi specifice cum ar fi rezistenţa ridicată la coroziune

sub stare de efort.
www.utcb.ro

• T8 – punere în soluţie, deformare plastică şi îmbătrânire artificială;
• T9 – punere în soluţie, îmbătrânire
Deformarea plastică esteartificială
aplicată şi deformare
pentru plastică;
a creşte rezistenţa, care este luată în
• T10 – răcire după prelucrare
considerare la cald, îmbătrânire artificială şi deformare plastică;
în specificaţii.
• T11 – răcire după prelucrare la cald, deformare plastică şi îmbătrânire naturală;
• T12 – răcire după prelucrare la cald, deformare plastică şi îmbătrânire artificială.
www.utcb.ro
24
12/29/2022

• T9 – punere în soluţie, îmbătrânire artificială şi deformare plastică;
• T10 – răcire dupăîmbătrânire,
După prelucrare la cald, îmbătrânire
materialul artificială
este deformat şi deformare
plastic plastică;
la rece pentru a creşte rezistenţa.
www.utcb.ro

• T10 – răcire după prelucrare la cald, îmbătrânire artificială şi deformare plastică;
• T11 – răcireDupă
dupăoprelucrare la cald,
răcire rapidă, deformare
materialul este plastică şi îmbătrânire
îmbătrânit naturală;plastic la rece
artificial şi deformat
• T12 – răcire după aprelucrare
pentru la cald, deformare plastică şi îmbătrânire artificială.
creşte rezistenţa.
www.utcb.ro
25
12/29/2022

• T12 – răcire dupărăcire,
După prelucrare la cald,
materialul deformare
este deformatplastică şi rece
plastic la îmbătrânire
înainte artificială.
de îmbătrânirea naturală
pentru a creşte rezistenţa.
www.utcb.ro

După răcire şi deformare plastică la rece, materialul este îmbătrânit artificial.
www.utcb.ro
26
12/29/2022

Principalele tratatmente speciale şi suplimentare sunt [6]:
• T61 – îmbătrânire artificială “uşoară”;
• T62 – îmbătrânire artificială “severă”;
• TX51 – relaxare prin întindere;
• TX52 – relaxare prin compresiune;
• TX53 – relaxare prin tratament termic;
unde X reprezintă numărul tratamentului (4, 6, 7 etc.).
www.utcb.ro

Dată fiind nu doar gama foarte largă de produse, proprietățile aliajelor de
aluminiu pot varia semnificativ. Aceste diferențe se pot remarca nu doar între
tipurile de aliaje dar și între stări metalurgice diferite ale aceluiași aliaj. Se
prezintă în continuare câteva diagrame calitative care ilustrează aceste
variații. Sursa informațiilor – TALAT Lecture 1501 – Aluminium: Physical
Properties, Characteristics and Alloys [3].
www.utcb.ro
27
12/29/2022

Rezistența și
Ductilitatea [3]
www.utcb.ro

Modulul lui
Young și
Densitatea [3]
www.utcb.ro
28
12/29/2022

Sudabilitate și
Anodizare [3]
www.utcb.ro

Rezistența la
coroziune și
Rezistența la
oboseală [3]
www.utcb.ro
29
12/29/2022

Stare f0 (N/mm²) fu (N/mm²) A5 (%)
EN AW 6061 (EN AW-Al Mg1SiCu)
O 55 125 27
T4 140 235 21
T6 270 310 14
EN AW 6063 (EN AW-Al Mg0,7Si)
O 50 100 27
T1 90 150 26
T4 90 160 21
T5 175 215 14
T6 210 245 14
www.utcb.ro
T8 240 260 –

Așa cum se știe, o Zonă Influenţată Termic (ZIT) (HAZ – Heat Affected Zone – engl.) apare
întotdeauna în vecinătatea cordoanelor de sudură, fie că este vorba de oţel, fie de aliaje de
aluminiu.
Fenomen caracteristic aliajelor
de aluminiu → Înmuierea ZIT
– proprietăţile mecanice (f0 şi
fu) scad gradual în vecinătatea
cordonului şi ating minimul în
centrul acestuia.
Sursa: Dwight, J. – Aluminium Design and Construction [4]
www.utcb.ro
30
12/29/2022

Această scădere depinde în mod fundamental de tipul de aliaj şi de starea metalurgică,
putând atinge chiar valori de 40 – 50 % [6]. O parte din această scădere se poate recupera
cu timpul.
Fenomen caracteristic aliajelor
de aluminiu → Înmuierea ZIT –
proprietăţile mecanice (f0 şi fu)
scad gradual în vecinătatea
cordonului şi ating minimul în
centrul acestuia.
www.utcb.ro

Pentru inginer, prezintă interes:
• severitatea procesului;
• extinderea acestuia.
Severitatea înmuierii ZIT poate ajunge până la 50%.
Cei mai importanţi factori de care depinde distanţa pe care se întind efectele sudurii sunt:
• viteza de sudare;
• tensiunea de sudare (voltajul);
• numărul de treceri;
• grosimea pieselor îmbinate.
www.utcb.ro
31
12/29/2022

Lăţimea bHAZ a ZIT variază în jurul valorii de 25 – 30mm şi este definită în SR EN 1999-1-1[5].
bhaz
bhaz
bhaz
bhaz
bhaz bhaz bhaz
bhaz
bhaz
bhaz
bhaz
bhaz bhaz bhaz bhaz
*)
bhaz
bhaz
bhaz
bhaz
www.utcb.ro bhaz

Din punct de vedere al efectelor coroziunii, aceasta afectează:
• siguranţa structurii;
• estetica structurii.
În general, aliajele de aluminiu nu necesită protecţie împotriva agenţilor atmosferici sau
chimici. Coroziunea aliajelor de aluminiu afectează estetica structurii şi tinde să se oprească
în mod natural. Oxidul de aluminiu este mai stabil decât aluminiul pur şi aderă la suprafaţă.
Grosimea acestui strat este de câţiva microni şi poate fi crescută artificial la valori între 20 şi
100 microni [6].
www.utcb.ro
32
12/29/2022

Principalele tipuri de coroziune atmosferică sunt [6]:
• coroziunea de suprafaţă
• coroziunea concentrată • cel mai frecvent tip de coroziune uniformă;
• coroziunea intergranulară • în general se opreşte imediat după formarea stratului de oxid
• coroziunea lamelară de aluminiu.
• coroziunea sub efort

• coroziunea prin contact (electromecanică)
www.utcb.ro

• coroziunea concentrată
• coroziunea intergranulară • poate fi cauzată de o acţiune chimică continuă.
• coroziunea lamelară
www.utcb.ro
33
12/29/2022

• coroziunea intergranulară
• coroziunea lamelară • proces metalurgic complex întâlnit la aliajele 2xxx,
• coroziunea sub efort • în industria aeronautică şi la unele aliaje 5xxx şi 7xxx;
• • poate fi evitată prin tratamente termice specifice.

coroziunea prin contact (electromecanică)
www.utcb.ro

• coroziunea sub efort • se produce în straturi asemănătoare cu rugina.
www.utcb.ro
34
12/29/2022

• cea mai periculoasă;
• microfisuri în zona întinsă, în prezenţa unui agent coroziv;
• în general, nu este cazul la aliajele utilizate pentru construcţii,
dacă se respectă prevederile tehnice de execuţie şi montaj.
www.utcb.ro

• coroziunea concentrată • apare când aluminiul este în contact cu un alt metal, prin
• coroziunea intergranulară intermediul unui lichid → apare o pilă voltaică;
• coroziunea lamelară • ex. îmbinarea cu şuruburi din oţel → acestea trebuie să fie
• coroziunea sub efort galvanizate.
www.utcb.ro
35
12/29/2022

Principalele metode de protecţie anticorozivă, atunci când aceasta este necesară [6]:
• vopsire; • mai multe straturi;
• anodizare; • este de dorit ca primul strat să fie pe bază de cromat de zinc.
• pulverizare metalică;
• protejarea cu un strat de material plastic;
• tratarea suprafaţei cu soluţii pe bază de crom.
www.utcb.ro

• vopsire; • stratul de oxid de aluminiu de la suprafaţă este îngroşat artificial;
• anodizare; • proces electrolitic cu curent de voltaj redus şi intensitate mare, în care
piesa este cufundată într-un acid (de obicei, sulfuric);
• protejarea cu un•strat de de
piese material
interiorplastic;
→ uzual 0,010 – 0,015mm;
• tratarea suprafaţei
• cu soluţii
piese pe bază
de exterior →de crom.
uzual ~ 0,025mm.
www.utcb.ro
36
12/29/2022

• vopsire;
• anodizare;
• protejarea cu un strat de material plastic;
• tratarea suprafaţei cu soluţii pe bază de crom.
www.utcb.ro

Alegerea unui material potrivit din aluminiu sau din aliaje de aluminiu pentru
orice aplicaţie din domeniul structural este determinată de o combinaţie de
factori, dintre care pot fi menționați următorii (SR EN 1999-1-1 [5] – Anexa C):
• rezistenţă • formabilitate
• durabilitate • rezistenţă la coroziune
• proprietăţi fizice • posibilitatea de a fi anodizat
• sudabilitate • disponibilitate atât ca aliaj, cât şi
ca formă particulară cerute.
www.utcb.ro
37
12/29/2022

Este de aşteptat ca utilizarea aliajelor de aluminiu să fie o soluţie bună dacă:
• se doreşte o structură uşoară;
• secţiunile transversale ale elementelor sunt mai complicate;
• structura este expusă la coroziune atmosferică;
• costul nu reprezintă o exigenţă foarte severă.
www.utcb.ro

În mod uzual, aliajele de aluminiu ar trebui să nu fie utilizate dacă:
• temperatura de exploatare depăşeşte 200ºC sau este mai mare decât
100ºC, în condiţiile unor solicitări severe;
• elementul este plasat neprotejat în apă sau sub pământ pentru o perioadă
îndelungată;
• este necesară izolarea termică sau electrică;
• nu sunt permise deformaţii termice mari;
• se doresc deformaţii mici.
www.utcb.ro
38
12/29/2022

Principalele aliaje recomandate pentru utilizare pentru structuri (SR EN 1999-1-1 [5] – Anexa C):
EN AW-6082
• unul dintre cele mai larg folosite aliaje deformabile plastic tratabile termic;
• deseori principal aliaj pentru elemente structurale sudate sau nesudate;
• profile extrudate (în general mai groase şi mai puţin complicate decât pentru alte aliaje 6xxx)
pline sau tubulare, ţevi, table, foi;
• rezistenţă ridicată după tratarea termică;
• utilizat şi în mediul marin;
• rezistenţă bună la coroziune;
www.utcb.ro

EN AW-6082 – continuare
• sudabilitate bună;
• plasticitate bună în starea metalurgică T4;
• înmuierea ZIT nu poate fi neglijată;
• rezistenţa poate fi recuperată parţial după sudare prin îmbătrânire naturală;
• utilizat în mod uzual complet tratat termic EN AW-6082-T6.
www.utcb.ro
39
12/29/2022

EN AW-6061
• unul dintre aliajele deformabile plastic tratabile termic larg folosite;
• deseori pentru elemente sudate sau nesudate;
• profile extrudate (în general mai groase şi mai puţin complicate decât pentru alte aliaje 6xxx)
pline sau tubulare, ţevi;
• rezistenţă ridicată după tratarea termică;
www.utcb.ro

EN AW-6061 – continuare
• plasticitate bună în starea metalurgică T4;
• înmuierea ZIT nu poate fi neglijată;
• rezistenţa poate fi recuperată parţial după sudare prin îmbătrânire naturală;
• utilizat în mod uzual complet tratat termic EN AW-6061-T6.
www.utcb.ro
40
12/29/2022

EN AW-6005A
• aliaj deformabil plastic tratabil termic;
• recomandat pentru elemente structurale sudate sau nesudate;
• profile extrudate în forme mai complexe decât EN AW-6082 şi EN AW-6061, în special profile tubulare cu pereţi
subţiri;
• rezistenţă medie;
• rezistenţă la coroziune similară sau mai bună decât EN AW-6082;
• înmuierea ZIT similară cu EN AW-6082 şi EN AW-6061;
• prelucrabilitate similară cu EN AW-6082.
www.utcb.ro

EN AW-6060, EN AW-6063, EN AW-6106

• aliaje deformabile plastic tratabile termic;
• recomandate pentru elemente structurale;
• profile extrudate (cu pereţi subţiri şi forme complicate) şi trase la rece;
• rezistenţă mai scăzută;
• durabilitate şi finisare a suprafeţei bune;
• potrivite în mod special pentru anodizare;
• înmuierea ZIT similară cu alte aliaje 6xxx.
www.utcb.ro
41
12/29/2022

EN AW-7020
• aliaj deformabil plastic tratabil termic;
• recom. pt. elemente structurale sudate sau nesudate;
• profile extrudate (în general mai groase şi mai puţin complicate decât aliajele 6xxx) pline sau tubulare, ţevi, table, foi;
• nu este disponibil uşor;
• rezistenţă ridicată;
• rezistenţa după sudare mai bună decât aliajele 6xxx datorită proprietăţilor sale de îmbătrânire naturală;
• sensibil la condiţiile de mediu înconjurător;
• susceptibil de coroziune prin exfoliere;
• utilizat normal complet tratat termic EN AW-7020-T6.
www.utcb.ro

EN AW-5049, EN AW-5052, EN AW-5454, EN AW-5754

• aliaje deformabile plastic netratabile termic;
• potrivite pentru elemente structurale sudate sau nesudate supuse la eforturi unitare moderate;
• în principal produse laminate şi profile extrudate simple pline;
• ductile în stare recoaptă (O) dar pierd rapid ductilitatea dacă sunt formate la rece;
• rezistenţă foarte bună la coroziune, în special, marină.
www.utcb.ro
42
12/29/2022

EN AW-5083
• cel mai rezistent aliaj deformabil plastic netratabil termic aflat în comercializare generală;
• dificil de extrudat, din cauza conţinutului mare de Mg; produse laminate şi profile extrudate simple pline;
• pierde ductilitatea prin formare la rece;
• susceptibil la coroziune intergranulară;
• nu se recomandă pentru prelucrări la rece severe sau pentru temperaturi de serviciu mai mari decât 65°C;
• potrivite pentru elemente structurale sudate sau nesudate supuse la eforturi unitare moderate;
• sudabilitate bună.
www.utcb.ro

EN AW-3004, EN AW-3005, EN AW-3103, EN AW-5005

• aliaje deformabile plastic netratabile termic;
• disponibile sub formă de foi şi table;
• uşor mai rezistente şi mai dure decât aluminiul comercial pur;
• ductilitate şi sudabilitate ridicate.
www.utcb.ro
43
12/29/2022

EN AW-8011A
• aliaj deformabil plastic netratabile termic;
• aparţine grupului AlFeSi;
• ambalaj, faţade.
www.utcb.ro

EN AC-42100, EN AC-42200, EN AC-43000, EN AC-43300

• aliaje pentru turnare tratabile termic;
• conţinut redus de Cu → rezistenţă bună la coroziune;
• din grupul AlSiMg, sensibile la tratamente termice;
• potrivite pentru turnarea în nisip, în cochilie sau în matriţă;
• cea mai mare rezistenţă EN AC-42200-T6 dar ductilitate mai redusă decât EN AC-42100;
• EN AC-43300 cea mai bună fluiditate în turnătorie, rezistenţă satisfăcătoare la coroziune, prelucrabilitate
şi sudabilitate bune;
• EN AC-42100 şi EN AC-42200 rezistenţă bună la coroziune, prelucrabilitate bună.
www.utcb.ro
44
12/29/2022

EN AC-44200, EN AC-51300
• aliaje pentru turnare netratabile termic;
• conţinut redus de Cu → rezistenţă bună la coroziune;
• potrivite pentru turnarea în nisip sau în cochilie;
• EN AC-51300 – cea mai mare rezistenţă, excelentă rezistenţă la coroziune, prelucrabil;
• EN AC-51300 poate fi anodizat decorativ.
www.utcb.ro

Principalele utilizări ale câtorva aliaje [3]:
• EN AW-6063 – profile extrudate (arhitectură) pentru interior şi exterior, tâmplărie metalică,
ţevi pentru irigaţii;
• EN AW-6061, EN AW-6082 – elemente structurale solicitate, poduri, macarale, structuri de
acoperiş;
• EN AW-6005A – profile extrudate cu pereţi subţiri;
• EN AW-7020 – vehicule militare, poduri militare, cadre pentru motociclete şi biciclete;
• EN AW-7075 – structuri pentru industria aeronautică şi aerospaţială;
www.utcb.ro
45
12/29/2022

Principalele utilizări ale câtorva aliaje [3]:
• EN AW-1050, EN AW-1200 – industria alimentară şi industria chimică;
• EN 2014A – industria aviatică;
• EN AW-3103, EN AW-3003 – vehicule, structuri expuse atmosferei marine, lifturi în industria minieră;
• EN AW-5052, EN AW-5251 – vehicule, structuri expuse atmosferei marine, lifturi în industria minieră;
• EN AW-5454 – recipienţi sub presiune, cisterne auto şi CF, transportul nitratului de amoniu, tancuri
petroliere, industria chimică;
• EN AW-5083, EN AW-5182 – recipienţi sub presiune, cisterne auto la temperaturi sub 65°C, structuri
navale, în general.
www.utcb.ro
2.1. Îmbinări cu șuruburi
2.2. Îmbinări cu nituri
2.3. Îmbinări prin sudură cu arc electric
2.4. Îmbinări prin lipire cu adezivi
2.5. Alte metode de îmbinare neacoperite de SR EN 1999-1-1
www.utcb.ro
46
12/29/2022
La fel ca în cazul îmbinării elementelor structurale din oţel, şi în cazul elementelor din aliaje
de aluminiu, principalele tipuri de îmbinări cu tije cuprind:
• îmbinări cu şuruburi:
• îmbinări obişnuite;
• îmbinări pretensionate (îmbinări prin frecare);
• îmbinări cu nituri.
Şuruburile obişnuite (4.6; 4.8; 5.6; 5.8; 6.8) pot fi utilizate doar în îmbinări obişnuite, în timp ce
cele de înaltă rezistenţă (8.8; 10.9) pot fi utilizate atât în îmbinări obişnuite, cât şi în imbinări
pretensionate.
www.utcb.ro
Principalele tipuri de şuruburi folosite pentru îmbinarea elementelor din aliaje de aluminiu (SR
EN 1999-1-1 [5], Tab. 3.4):
• şuruburi din aliaje de aluminiu;
• şuruburi din oţel inoxidabil;
• şuruburi din oţel.
Şuruburile din oţel trebuie să fie protejate corespunzător, prin galvanizare sau vopsire, pentru
a evita coroziunea prin contact.
Principalele materiale pentru şuruburi din aliaje de aluminiu:
2024 – T4 6082 – T6
5083 – O 6061 – T6
www.utcb.ro
5056A – O 7075 – T73
47
12/29/2022
Pentru structuri din profile cu
pereţi subţiri, pot fi folosite
șuruburi autofiletante (SR EN
1999-1-1 [5], 3.3.2.1(4)).
Regulile de utilizare sunt date în
SR EN 1999-1-4 [10].
Principalele tipuri de șuruburi
pentru table subțiri sunt în
imagine [11]:
www.utcb.ro
Problemă – capacitatea
redusă a îmbinării la strivire.
O soluţie – realizarea unei
îngroşări a pereţilor găurii.
Etapele îngroşării pereţilor găurii (formării gulerului găurii) [11]

www.utcb.ro
48
12/29/2022
Tipuri de nituri şi domeniile de utilizare a acestora [11]

www.utcb.ro
Pentru montarea unui nit se foloseşte un
ansablu de două unelte:
În cazul elementelor din oţel, niturile se
• buterolă (căpuitor);
introduc încălzite „la roşu” în găuri. Prin
• contrabuterolă (contra-căpuitor).
răcire – strâng piesele în contact şi se
pretensionează → forţe de frecare.
Contrabuterolă
(contra-căpuitor)
În cazul elementelor din aliaje de aluminiu,
niturile nu se preîncălzesc → efectul de
pretensionare nu mai există → sensibilitate
mai mare → atenţie sporită. Buterolă (căpuitor)
Sursa: [12]
www.utcb.ro
49
12/29/2022
Pentru structuri din profile cu
pereţi subţiri, pot fi folosite nituri
oarbe (SR EN 1999-1-1 [5],
3.3.2.1(4)). Regulile de utilizare
sunt date în SR EN 1999-1-4
[10].
Sursa: [11]
www.utcb.ro
Cele mai frecvent utilizate procedee de sudare cu arc electric a aliajelor de aluminiu sunt:
• TIG – Tungsten Inert Gas (sudarea cu electrod neconsumabil din tungsten);
• MIG – Metal Inert Gas (sudarea cu electrod metalic consumabil).
În ambele situaţii, arcul electric este protejat de un gaz inert (argon sau heliu).
Deşi temperatura de topire este mai joasă decât în cazul oţelului (650°C faţă de cca 1500°C),
cantitatea de energie necesară este aproape aceeaşi, din cauza conductivităţii termice
superioare a aluminiului.
www.utcb.ro
50
12/29/2022
Principiile sudurii TIG
Sursa: [13]
www.utcb.ro
Realizarea sudurii TIG:

• manual;
• mecanizat.
Sursa: [13]
www.utcb.ro
51
12/29/2022
Principiile sudurii MIG
Sursa: [13]
www.utcb.ro
Îmbinarea cu adezivi – procedeul prin care prinderea dintre cele două piese în contact se
realizează cu ajutorul unor substanţe nemetalice (adezive) care, prin întărire, suferă reacţii
fizice şi chimice, ceea ce face cele două piese să conlucreze prin aderenţa suprafeţelor
(adeziune) şi prin rezistenţă internă (coeziune).
Adeziunea – forţa de aderenţă dintre materialul adeziv şi suprafaţa materialului.
Sursa: [14]
www.utcb.ro
52
12/29/2022
Adeziunea este rezultatul mecanisme de
mai jos, ilustrate în figură:
• adeziunea specifică – interacţiunea
fizică şi chimică dintre adeziv şi
suprafaţa materialului îmbinat
• adeziunea mecanică – între adeziv şi
suprafaţa rugoasă.
Coeziunea reprezintă rezistenţa
materialului adeziv.
Sursa: [14]
www.utcb.ro
Structura unei îmbinări prin
lipire cu adezivi
Sursa: [14]
www.utcb.ro
53
12/29/2022
Dintre principalele avantaje ale lipirii, ca metodă de îmbinare, se pot menţiona următoarele:
• permite îmbinarea unor piese realizate din materiale diferite;
• permite îmbinarea unor elemente foarte subţiri;
• permite obţinerea unor elemente cu greutate redusă;
• permite îmbinarea pieselor realizate din materiale sensibile la căldură;
• pot fi îmbinate metale cu proprietăţi electrochimice diferite (efect izolator);
• rezistenţă sporită în cazul combinării cu alte mijloace de îmbinare (nituire, sudură în
puncte etc.);
• rezistenţă ridicată la oboseală, amortizare bună la vibraţii.
Sursa: [14]
www.utcb.ro
Câteva dezavantaje ale lipirii, ca metodă de îmbinare:
• influenţa timpului asupra proprietăţilor îmbinării (îmbătrânire);
• exigenţe tehnologice multiple şi sensibile;
• rezistenţa redusă a adezivului trebuie compensată prin suprafeţe mari de contact;
• rezistenţă scăzută la exfoliere;
• control complicat al calităţii îmbinării;
• posibilităţi limitate de reparare;
• modele de calcul complicate.
Sursa: [14]
www.utcb.ro
54
12/29/2022
Starea de eforturi unitare într-o îmbinare lipită. Sursa: [15]

www.utcb.ro
Îmbinarea prin lipire cu adezivi poate fi folosită pentru îmbinări structurale dar nu se
recomandă pentru îmbinările principale ale structurii (SR EN 1999-1-1 [5] – Anexa M).
Se recomandă ca încărcările să fie transferate pe o suprafață cât mai mare cu putinţă.
Principalele grupe de adezivi recomandate pentru asamblarea structurilor din aliaje de
aluminiu sunt (SR EN 1999-1-1 [5] – Anexa M):
• adezivi epoxidici cu una sau două componente;
• adezivi acrilici modificaţi;
• poliuretan cu una sau două componente;
• adezivii anaerobici pot fi utilizaţi în cazul îmbinărilor cu ax şi manşon.
www.utcb.ro
55
12/29/2022
Rezistenţa unei îmbinări lipite depinde de următorii factori (SR EN 1999-1-1 [5] – Anexa M):
• rezistenţa specifică a adezivului însuşi;
• aliajul şi în special limita sa elastică, dacă limita de curgere a metalului este depăşită
înainte ca adezivul să cedeze;
• pre-tratarea suprafeţei;
• mediul şi îmbătrânirea; prezenţa apei, a atmosferei umede sau a mediului agresiv poate
reduce drastic performanţele pe termen lung ale îmbinării;
• configuraţia îmbinării;
• distribuţia de eforturi unitare.
www.utcb.ro
Beneficiind de progresele tehnologice din industria aeronautică şi din cea a autovehiculelor,
mijloace noi de îmbinare încep să fie introduse industria de construcţii din aliaje de aluminiu,
odată cu scăderea costurilor implicate de utilizarea lor sau cu creşterea capacităţii portante a
acestora. Câteva astfel de procedee, încă neincluse în SR EN 1999-1-1 [5]:
• sudarea prin frecare din răsucire;
• sudarea cu laser;
• fixarea cu şuruburi în găuri filetate;
• fixarea cu nituri auto-perforante;
• îmbinări prin brazare.
www.utcb.ro
56
12/29/2022
Procedeul de sudare prin frecare din răsucire a fost inventat în 1991 la TWI (fostul The
Welding Institute) lângă Cambridge, UK. Energie necesară topirii materialului este obținută
prin frecare rezultată simultan din:
• rotirea unui pivot care parcurge pe linia de contact dintre piesele care se îmbină;
• presiunea exercitată prin intermediul pivotului.
Animație sudare prin frecare din răsucire – https://www.youtube.com/watch?v=lrAiqhr9oD4

Film sudare prin frecare din răsucire – https://www.youtube.com/watch?v=0hKqSPoQtMA
Film sudare prin frecare piese groase – https://www.youtube.com/watch?v=y7rCTdxvGlg
www.utcb.ro
3. Verificări ale elementelor

3.1. Comentarii generale
3.2. Comportarea aliajelor de aluminiu
3.3. Clase de secțiuni transversale
3.4. Luarea în calcul a efectelor ZIT
3.5. Stabilirea secțiunii transversale de calcul
3.6. Criterii de plastificare
3.7. Bare solicitate la întindere
3.8. Bare solicitate la compresiune
3.9. Bare solicitate la încovoiere – verificări de rezistență
www.utcb.ro
57
12/29/2022

3.1. Comentarii generale
Principalii coeficienţi parţiali de siguranţă sunt SR EN 1999-1-1 [5]:
γM1 = 1,10 pentru rezistenţa secţiunii transversale şi pentru rezistenţa elementelor la

instabilitate;
γM2 = 1,25 pentru rezistenţa secţiunilor transversale la rupere la întindere; pentru rezistenţa
îmbinărilor cu nituri, cu şuruburi şi pentru rezistenţa plăcilor la strivire;
γMw = 1,25 pentru rezistenţa îmbinărilor sudate;

γM3 = 1,25 pentru rezistenţa la frecare;
γM7 = 1,10 pentru pretensionarea şuruburilor de înaltă rezistenţă.
www.utcb.ro

Principalele informaţii referitoare la
rezistenţele unui material se obţin din curba
caracteristică (efort – deformaţie). În cazul
metalelor, aceasta se trasează pe baza
încercării la întindere a unei epruvete
standard. Dimensiunile epruvetelor sunt
standardizate, pentru ca rezultatele să
poată fi reproduse.
Sursa: [16]
www.utcb.ro
58
12/29/2022

O epruvetă frecvent folosită este cea
pentru care L0 (distanța inițială dintre
repere) este 5,65 × A0, unde A0 este
aria secțiunii inițiale a epruvetei în
zona în care se fac măsurătorile.
Sursa: [16]
www.utcb.ro

Rezultă, pe baza înregistrărilor pe
zona centrală, de secţiune redusă,
următorul tip de curbă caracteristică.
Așa cum se poate observa, este o
curbă fără palier de curgere.
Sursa: [16]
www.utcb.ro
59
12/29/2022

Se pot evidenţia următoarele domenii de
comportare şi puncte importante:
• 0 → A – comportare liniar – elastică;
A – limita de proporţionalitate
Sursa: [16]
www.utcb.ro

• A → B – comportare neliniar – elastică;
B – limita de elasticitate (greu de localizat)
Sursa: [16]
www.utcb.ro
60
12/29/2022

• B → C – comportare neliniar – plastică; deformarea
este uniform distribuită pe lungimea epruvetei;
Y – alungirea remanentă 0,2% (în mod uzual)

X – punct obţinut ducând din Y o paralelă la 0A
L1 – f0 – limita de curgere convenţională la 0,2%
Sursa: [16]
www.utcb.ro

• B → C – comportare neliniar – plastică; deformarea
este uniform distribuită pe lungimea epruvetei;
• C → D – deformare plastică localizată şi gâtuire.
L2 – fu – rezistenţa ultimă la întindere
D – rupere a epruvetei
Sursa: [16]
www.utcb.ro
61
12/29/2022

Comparații între curbe de comportare [3]:
• Diferențe E;
• Curgere ... 2%.
www.utcb.ro

www.utcb.ro
62
12/29/2022

• Pante diferite.
www.utcb.ro

La fel ca în cazul elementelor din oțel, noțiunea de clasă a secțiunii
transversale se utilizează pentru a evidenția capacitatea de rotire plastică a
unei secțiuni și starea de eforturi care generează volarea uneia dintre părțile
sale componente. Definițiile utilizate în SR EN 1999-1-1[5] sunt similare celor
din SR EN 1993-1-1. Totuși, modul de delimitare între clase este mai elaborat,
date fiind particularitățile materialului. Se prezintă în continuare modul de
definire din SR EN 1999-1-1[5].
www.utcb.ro
63
12/29/2022

• clasa 1 – pot forma o articulaţie plastică cu capacitatea de rotire necesară pentru analiza
plastică fără reducerea rezistenţei. Este vorba de analiza plastică a structurii.
• clasa 2 – pot dezvolta momentul plastic de rezistenţă, dar au capacitate de rotire limitată
din cauza voalării.
• clasa 3 – efortul unitar calculat în fibra extremă comprimată a elementului din aluminiu
poate atinge limita sa elastică, dar voalarea este probabil să împiedice dezvoltarea
completă a momentului de rezistenţă plastic.
• clasa 4 – voalarea va avea loc înainte de atingerea limitei de curgere convenţionale în
unul sau mai multe puncte de pe secţiunea transversală.
www.utcb.ro

La fel ca în cazul secțiunilor din oțel, din motive de pragmatism, aceste definiții sunt utilizate
în practică sub forma unor limite ale rapoartelor dintre lățimea și grosimea fiecărei părți
componente. Aceastea se referă la părți comprimate ale unei secțiuni transversale, chiar și la
cele pentru care zona comprimată are o extindere limitată iar distribuția de eforturi unitare
este variabilă, putând include chiar și zone întinse. Clasa unei secțiuni este dictată de
situația cea mai defavorabilă a părților sale componente, altfel spus, este maximul dintre
clasele părților sale componente. Se prezintă în continuare tipurile de părți componente
utilizate în SR EN 1999-1-1[5], bazat pe calculul parametrului de suplețe β.
www.utcb.ro
64
12/29/2022

SO SO UO RUO
b b
b
b
I RUO
t t
I RI
SO
b b
UO
b
RI
b
I
b
(a) Nerigidizat ---------------------------(b) Rigidizat ----(c) Detalii de colţ

SO – Proeminenţă simetrică RI – Rigidizat, interior
UO – Proeminenţă nesimetrică RUO – Rigidizat, proeminenţă nesimetrică
www.utcb.ro
I – Parte internă a secţiunii transversale

Parametrul de suplețe β se calculează diferit pentru următoarele tipuri de părți componente:
• părţi plate nerigidizate;
• părţi plate rigidizate;
• părţi interne uşor curbate nerigidizate;
• ţevi rotunde cu pereţi subţiri.
www.utcb.ro
65
12/29/2022

Pentru părţi plate nerigidizate:
• părţi plate interne fără gradient al eforturilor unitare sau proeminenţe plate fără gradient al
eforturilor unitare sau compresiune maximă la vârf
β = b/t (SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.1))
• părţi interne cu gradient al eforturilor unitare care conduce la o axă neutră în centru
β = 0,40 b/t (SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.2))
• părţi interne cu gradient al eforturilor unitare şi proeminenţe cu compresiune maximă la
rădăcină
β = ηb/t (SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.3))
www.utcb.ro

În relațiile anterioare:
b – lăţimea părţii de secţiune transversală;
t – grosimea unei secţiuni transversale;
η – coeficientul gradientului de efort unitar indicat de expresiile:
η = 0,70+0,30ψ pentru (1 ≥ ψ ≥ – 1) (SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.4))
η = 0,8/(1 – ψ) pentru (ψ < – 1) (SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.5))
în care:
ψ – raportul dintre eforturile unitare la marginile plăcii considerate şi efortul unitar maxim de
compresiune. În general, se recomandă ca axa neutră să fie axa neutră elastică; pt. clasa 1
sau 2 este admis să se utilizeze axa neutră plastică.
www.utcb.ro
66
12/29/2022

SR EN 1999-1-1[5], Fig. 6.2 –
1
Părţi plate interne cu gradient 0,9 B

de efort unitar, valori η. Pentru  0,8
0,7
părţi interne sau proeminenţe 0,6
 = 0,7
(compresiune maximă la 0,5
0,4 A
rădăcină) se utilizează curba 0,4
0,3
b) 
A. Pentru proeminenţe 0,2
0,1
(compresiune maximă la vârf)
0
-2 -1 0  1
se utilizează linia B
www.utcb.ro

Pentru părţi plate rigidizate, se recomandă ca la evaluarea sensibilităţii la voalare a părţilor
plate rigidizate să se considere trei moduri posibile de voalare, SR EN 1999-1-1[5], Fig. 6.3.
Se recomandă să se găsească valori separate ale lui β pentru fiecare mod. Modurile sunt:
• Modul 1: partea rigidizată voalează ca un întreg, astfel încât rigidizarea voalează cu
aceeaşi curbură ca şi partea. Este numit frecvent voalare prin torsiune.
• Modul 2: sub-părţile şi rigidizarea voalează ca părţi individuale, cu legătura dintre ele
rămânând dreaptă.
• Modul 3: acesta este o combinaţie dintre modurile 1 şi 2 în care voalările sub-părţilor
sunt suprapuse peste voalările părţii întregi.
www.utcb.ro
67
12/29/2022

Pentru părţi plate rigidizate,
(d)
(a)
(e)
(b)
(c)
(a) Modul 1, (b) modul 2, (c) modul 3, (d) voalările sub-părţilor,

(e) voalare a întregii părţi rigidizate.
SR EN 1999-1-1[5], Fig. 6.3 – Moduri de voalare pentru părţi plate rigidizate
www.utcb.ro

Pentru părţi plate rigidizate:
(a) Modul 1, compresiune uniformă, rigidizare standardizată
β = ηb/t (SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.6))
1
= (SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.7a))
1  0,1(c/t  1) 2
SR EN 1999-1-1[5], Fig. 6.4(a) – Valori η pentru părţi rigidizate ale secţiunii transversale
www.utcb.ro
68
12/29/2022

β = ηb/t (SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.6))
1
=  0,5 (SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.7b))
(c/t  1)2
1  2,5
b/t
SR EN 1999-1-1[5], Fig. 6.4(b) – Valori η pentru părţi rigidizate ale secţiunii transversale
www.utcb.ro

β = ηb/t (SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.6))
1
=  0,33 (SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.7c))
(c/t  1) 2
1  4,5
b/t
SR EN 1999-1-1[5], Fig. 6.4(c) – Valori η pentru părţi rigidizate ale secţiunii transversale
www.utcb.ro
69
12/29/2022

(b) Modul 1, compresiune uniformă, rigidizare nestandardizată
Pentru orice altă rigidizare dintr-o singură bucată, rigidizarea este înlocuită cu o nervură
sau o buză echivalentă, egală în grosime cu partea (t). Valoarea lui c pentru nervura sau
buza echivalentă este aleasă astfel încât momentul de inerţie al rigidizării în raport cu planul
median al plăcii plate să fie egal cu acela al rigidizării nestandardizate în raport cu acelaşi
plan.
www.utcb.ro

(c) Modul 1, compresiune uniformă, rigidizare complexă
0, 4
 cr0 
β = b/t×  (SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.8))
 cr 
cr – efortul unitar critic elastic pentru partea rigidizată presupunând marginile simplu
rezemate;
cr0 – efortul unitar critic elastic pentru partea nerigidizată presupunând marginile simplu
rezemate.
www.utcb.ro
70
12/29/2022

(d) Modul 1, gradient de efort unitar
0, 4
 cr0 
β = b/t×  (SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.8))
 cr 
cr și cr0 se raportează, în acest caz, la efortul unitar de la marginea cea mai comprimată
a părţii.
(e) Modul 2,
Valoarea lui β este obținută separat pentru fiecare sub-parte.
www.utcb.ro

Pentru părţi interne uşor curbate nerigidizate solicitate la compresiune uniformă:
1
β = b/t× 4
(SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.9))
1  0,006 b
2 2
R t
în care:
R – raza de curbură a secţiunii mediane;
b – lăţimea desfăşurată a părţii în secţiunea mediană;
t – grosimea.
Procedura este valabilă doar dacă R/b > 0,1b/t. În cazul secţiunilor care conţin părţi cu
curbură mai pronunţată sunt recomandate fie efectuarea de studii speciale, fie proiectarea pe
bază de încercări experimentale.
www.utcb.ro
71
12/29/2022

Pentru ţevi rotunde cu pereţi subţiri solicitate la compresiune uniformă sau la
încovoiere:
D
β=3 (SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.10))
t
în care:
D – diametrul secţiunii mediane a ţevii;
t – grosimea țevii.
www.utcb.ro

Clasificarea părţilor de secţiune transversală este legată (SR EN 1999-1-1[5], 6.1.4.4) de
valorile parametrului de supleţe β:
Părţi în grinzi Părţi în elemente comprimate
β ≤ β1 : clasa 1 β ≤ β2 : clasa 1 sau 2
β1 < β ≤ β2 : clasa 2 β2 < β ≤ β3 : clasa 3
β2 < β ≤ β3 : clasa 3 β3 < β : clasa 4
β3 < β : clasa 4
www.utcb.ro
72
12/29/2022

SR EN 1999-1-1[5], 6.1.4.4, Tab. 6.2 – Parametrii de supleţe β1/ε, β2/ε, β3/ε
www.utcb.ro

În general, la elementele de clasa 4, voalarea este modelată prin înlocuirea secţiunii reale cu
o secţiune eficace, obţinute prin utilizarea unui coeficient de voalare ρc pentru a reduce
grosimea. ρc se calculează separate, pentru fiecare parte de secţiune de clasă 4 cu grosime
uniformă care este în totalitate sau parţial supusă la compresiune.
ρc = 1,0 dacă β ≤ β3 (SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.11))
C1 C2
c   dacă β > β3 (SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.12))
( / ) ( / )2
Pentru părţi rigidizate de secţiuni transversal, se consideră toate modurile de voalare posibile
şi se ia valoarea cea mai mică a lui ρc.
www.utcb.ro
73
12/29/2022

SR EN 1999-1-1[5], 6.1.4.4, Tab. 6.3 – Constantele C1 şi C2 din expresiile lui ρc
www.utcb.ro

Observații:
1. Clasele A, respectiv B se referă la curba de flambaj utilizată. În SR EN 1999-1-1[5],
fiecărui aliaj în fiecare stare metalurgică îi este asociată o astfel de clasă.
2. Pentru elemente proeminente plate din secţiuni transversale nesimetrice, ρc se
calculează cu relaţiile anterioare pentru proeminenţe plate în secţiuni simetrice, dar nu
mai mult decât 120 /( / ) 2.
www.utcb.ro
74
12/29/2022

SR EN 1999-1-1[5], Figura 6.5 – Relaţia dintre ρc şi β/ε pentru proeminenţe, părţi interne şi
1
ţevi rotunde
0,9 a
c b
0,8
c
a) clasa A, fără suduri, 0,7 1
2 a
0,6
b) clasa A, cu suduri sau b
0,5 c
clasa B, fără suduri 0,4
2
0,3
c) clasa B, cu suduri 0,2
3
0,1
0
0 10 20 30 40 50 60

1 Părţi interne şi ţevi rotunde, 2 Proeminenţe simetrice, 3 Proeminenţe nesimetrice
www.utcb.ro

Înmuierea ZIT trebuie luată în considerare la proiectarea structurilor sudate
realizate din aliaje ecruisate sau din aliaje călite prin precipitare îmbătrânite
artificial. Pentru proiectare, se presupune că rezistenţele sunt reduse cu
acelaşi nivel pe întreaga ZIT.
Înmuierea ZIT poate fi neglijată doar pentru aliaje în starea metalurgică O,
sau dacă materialul este în starea metalurgică F şi rezistenţa de calcul se
bazează pe proprietăţile din starea metalurgică O.
www.utcb.ro
75
12/29/2022

Reducerea afectează limita de curgere convenţională la 0,2% (f0) a materialului mai sever
decât rezistenţa ultimă la întidere (fu).
Rezistenţa unui element poate fi redusă considerabil chiar şi de suduri mici, care prind anexe
de importanţă secundară.
Prin urmare, în cazul grinzilor, este recomandat ca sudurile şi anexele să fie amplasate în
zone de efort redus, în vecinătatea axei neutre sau departe de secţiunile puternic solicitate
la moment încovoietor.
Efectele înmuierii ZIT pot fi reduse în cazul unor aliaje tratabile termic prin intermediul
îmbătrânirii artificiale aplicate după sudură.
www.utcb.ro

Efectele înmuierii ZIT pentru fiecare aliaj și fiecare stare metalurgică a acestuia sunt
explicitate în SR EN 1999-1-1[5], în tabelul de prezentare a acestora, Tab. 3.2, atât ca valori
numerice, f0,haz şi fu,haz, cât și sub forma unor coeficienți de reducere, ρ0,haz, respectiv ρu,haz.
Valorile f0,haz şi fu,haz din tabelul 3.2 (SR EN 1999-1-1[5]) sunt valabile după următoarele
intervale de timp scurs după sudare, cu condiţia ca materialul să fi fost ţinut la o temperatură
nu mai mică de 10°C:
• aliaje din seria 6xxx 3 zile
• aliaje din seria 7xxx 30 zile.
www.utcb.ro
76
12/29/2022

Observații:
1. Dacă materialul este ţinut la o temperatură sub 10°C după sudare, durata de recuperare
va fi prelungită.
2. Severitatea înmuierii poate fi luată în considerare prin valorile caracteristice ale
rezistenţelor f0,haz şi fu,haz din ZIT (tabelul 3.2 (SR EN 1999-1-1[5])) ca pentru materialul
de bază, sau prin reducerea ariei considerate a secţiunii transversale pe care acţionează
eforturile unitare cu coeficienţii ρ0,haz şi ρu,haz (tabelul 3.2 (SR EN 1999-1-1[5])).
A×f0,haz = (ρ0,haz×A)×f0 A×fu,haz = (ρu,haz×A)×fu
www.utcb.ro

În cazul aliajelor de aluminiu, noțiunea de secțiune transversală de calcul
trebuie să acopere următoarele aspecte:
• Secțiune netă – ia în calcul reducerile pentru găuri, goluri etc.;
• Secțiunea eficace – ia în calcul efectele voalării, în cazul secțiunilor de
clasa 4;
• Efectele scăderii rezistențelor (înmuierii ZIT) în vecinătatea cordoanelor
de sudură. Aceste efecte sunt incluse atât la calculul secțiunii nete, cât și
al celei eficace.
www.utcb.ro
77
12/29/2022

SR EN 1999-1-1[5], Fig. 6.9 prezintă
un exemplu de luare în calcul a
efectelor reducerilor prin considerarea
unor grosimi reduse ale părților:
• ρ0,haz×t – pentru efectul înmuierii
ZIT;
• ρc×t – pentru efectul voalării, în
cazul secțiunilor de clasă 4.
Sursa: SR EN 1999-1-1[5], Fig. 6.9

www.utcb.ro

Sursa: Torsten Höglund – Strength and stability of aluminium members
www.utcb.ro according to EN 1999-1-1 – Eurocode 9 – prezentare în cadrul seminarului

EUROCODES – Background and Applications, Brussels, 18-20 February 2008
78
12/29/2022

Pentru aliaje de aluminiu, verificarea riscului de cedare a materialului într-un
punct se face utilizând criteriul von Mises.
2 2 2
  x,Ed            Ed 
    z,Ed    x, Ed  z,Ed   3   C
 f /   f /   f /  f /   
 o M1   o M1   o M1  o M1   f o /  M1 
(SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.15))
 x,Ed  z,Ed 3  Ed
1 1 1
f o /  M1 f o /  M1 f o / M1
(SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.15a, b, c))
www.utcb.ro

În relațiile anterioare:
σx,Ed – efortul unitar local longitudinal;
σz,Ed – efortul unitar local transversal;
τEd – efortul unitar local tangenţial;
C ≥ 1 – constantă (definită în Anexa Națională); val. recomandată C = 1,2.
Acest criteriu poate fi acoperitor şi se recomandă să fie utilizat doar când nu
se poate scrie relaţia de interacţiune pe baza rezistenţelor secţiunilor.
www.utcb.ro
79
12/29/2022

Conform SR EN 1999-1-1[5], verificare barelor întinse se face cu relația:
N Ed
 1,0 (SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.17))
N t,Rd
în care Nt,Rd = min(No,Rd; Nu,Rd) sunt calculate astfel:
a) curgere generală în lungul elementului:
N o, Rd  Ag f o /  M1 (SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.18))
Ag poate fi aria unei secţiuni brute;
aria unei secţiuni transversale reduse pentru a ţine seama de înmuierea
ZIT datorată sudurilor longitudinale. În acest caz, Ag = ρ0,haz × aria ZIT;
www.utcb.ro

N Ed
 1,0 (SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.17))
N t,Rd
b) cedare locală într-o secţiune cu găuri:
N u,Rd  0,9 Anet f u /  M2 (SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.19a))
Anet – aria secţiunii nete, cu reduceri pentru găuri şi o reducere, dacă este necesară, pentru
a ţine cont de efectele înmuierii ZIT în secţiunea netă prin gaură. Ultima reducere
este bazată pe grosimea redusă ρu,haz × t;
www.utcb.ro
80
12/29/2022

N Ed
 1,0 (SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.17))
N t,Rd
c) cedare locală într-o secţiune cu ZIT:
N u, Rd  Aeff f u /  M2 (SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.19b))
Aeff – aria eficace, bazată pe grosimea redusă ρo,haz × t;
www.utcb.ro

În mod normal, cedarea unui element întins se produce în mod ductil, prin curgerea secţiunii
brute. În lungul elementului pot fi întâlnite atât secţiuni slăbite de prezenţa unor găuri pentru
tije (nituri sau şuruburi), cât şi secţiuni cu zone influenţate termic. În astfel de secţiuni,
cedarea este mai apropiată de una fragilă decât de una ductilă. Din această cauză, rezistenţa
secţiunii se exprimă în acest caz prin raportare la rezistenţa ultimă fu în loc de f0 – limita de
curgere convenţională la 0,2%.
www.utcb.ro
81
12/29/2022

Dacă se urmăreşte comportarea până la cedare a unui element întins care are în lungul său
şi secţiuni slăbite şi secţiuni ZIT, se pot consta, în general, următoarele etape:
1. în toate secţiunile (brute, nete şi eficace) materialul este în domeniul elastic;
2. în secţiunile nete sau în cele eficace se atinge f0 – limita de curgere convenţională la
0,2%;
3. în secţiunile nete sau în cele eficace au loc plastificări şi ecruisări locale;
4. forţa creşte până la curgerea secţiunii brute a elementului.
www.utcb.ro

În multe cazuri, a impune rămânerea în domeniul elastic în secţiunile nete şi în cele eficace ar
fi prea acoperitor, reducând competitivitatea structurilor metalice. Comportarea elastică a
secţiunilor nete şi a celor eficace este necesară în cazul ecliselor îmbinărilor cu
şuruburi de înaltă rezistenţă pretensionate sau în cazul în care elementul este
dimensionat de acţiuni seismice.
În general în cazul aliajelor de aluminiu, distanţa dintre f0 – limita de curgere convenţională
la 0,2% şi rezistenţa ultimă la tracţiune, fu, este mai mică decât cea dintre limita de curgere,
fy, şi rezistenţa ultimă, fu, a oţelului. Astfel, pentru rezistenţa secţiunii brute, se foloseşte un
coeficient parţial de siguranţă, γM1 = 1,10, mai mare decât în cazul oţelului (γM0 = 1,00).
www.utcb.ro
82
12/29/2022

Elementele supuse la compresiune axială pot ceda prin compresiune într-o
secţiune sau prin flambaj, ceea ce implică efectuarea următoarelor verificări:
• compresiune locală – este necesară doar pentru elemente cu zvelteţe
redusă comprimate care sunt slăbite local semnificativ de găuri sau de
suduri (verificări ale secţiunii transversale a elementului);
• flambaj prin încovoiere – se recomandă să fie efectuată întotdeauna;
• flambaj prin răsucire sau prin încovoiere-răsucire – este în general
necesară dar poate fi neglijată în unele cazuri.
www.utcb.ro

Conform SR EN 1999-1-1[5], verificare la compresiune locală se face cu relația:
N Ed
 1,0 (SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.20))
N c,Rd
în care Nc,Rd = min(Nc,Rd; Nu,Rd) sunt calculate astfel:
a) în secţiuni cu găuri neumplute:
N u,Rd  A net f u /  M2 (SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.21))
Anet – aria secţiunii nete, cu reduceri pentru găurile neumplute şi pentru înmuierea ZIT,
dacă acestea sunt necesare;
www.utcb.ro
83
12/29/2022

Conform SR EN 1999-1-1[5], verificare la compresiune locală se face cu relația:
N Ed
 1,0 (SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.20))
N c,Rd
în care Nc,Rd = min(Nc,Rd; Nu,Rd) sunt calculate astfel:
b) alte secţiuni:
N c,Rd  A eff f 0 /  M1 (SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.22))
Aeff – aria secţiunii eficace, bazată pe grosimea redusă, pentru a ţine seama de voalare şi
de înmuierea ZIT dar ignorând găurile neumplute;
www.utcb.ro

Conform SR EN 1999-1-1[5], verificare la flambaj se face cu relația:
N Ed
 1,0 (SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.48))
N b,Rd
în care Nb,Rd este rezistenţa de calcul la flambaj a elementului comprimat, calculată, pe
rând, pentru:
• flambaj prin încovoiere în raport cu axa principală (tare) y – y a secţiunii;
• flambaj prin încovoiere în raport cu axa principală (slabă) z – z a secţiunii;
• flambaj prin răsucire;
• flambaj prin încovoiere-răsucire.
www.utcb.ro
84
12/29/2022

Nb,Rd, rezistenţa de calcul la flambaj, se calculează cu relația:
N b,Rd   A eff f o /  M1 (SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.49))
în care:
χ – coeficientul de flambaj pentru modul de flambaj considerat;
κ – coeficient care ţine cont de efectele de slăbire (defavorabile) ale sudurii;
Aeff – aria eficace, care ţine cont de voalare pentru secţiuni transversale de clasa 4;
Aeff = A pentru secţiuni transversale de clasa 1, 2 sau 3.
www.utcb.ro

Pentru elemente sudate longitudinal, κ (coeficientul care ţine cont de efectele de slăbire
(defavorabile) ale sudurii) se ia din tabelul de mai jos (SR EN 1999-1-1[5], Tab. 6.5).
Pentru flambaj prin răsucire şi prin încovoiere-răsucire al elementelor sudate longitudinal,

κ = 1,0.
www.utcb.ro
85
12/29/2022

Pentru elemente sudate transversal, κ = ωx. Se recomandă ca ωx să se calculeze pe baza
rezistenţei ultime a materialului înmuiat ZIT, cu referire la secţiunea cea mai defavorabilă de
pe lungimea barei, după cum urmează:
• dacă înmuierea apare doar local pe lungime,
u,haz f u /  M2
x =  1,00 (SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.64))
f o /  M1
• dacă înmuierea apare doar în apropierea capetelor barei sau în apropierea punctelor de
inflexiune, ωx poate fi mărit, cu condiţia ca o astfel de înmuiere să nu se extindă pe o
distanţă în lungul elementului mai mare decât cea mai mică lăţime (de exemplu lăţimea
tălpii) a secţiunii;
www.utcb.ro

0
x = x s
(SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.65))
  (1  ) sin
lc
în care:
u,haz f u /  M2
0 =  1,00 (SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.67))
f o /  M1
χ – χy sau χz, după caz, în secţiunea cu sudură localizată se recomandă să fie bazat pe
rezistenţa ultimă a materialului influenţat termic pentru parametrii de zvelteţe relativă
 haz =   0 (SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.67))
xs – distanţa dintre secţ. cu sudură transv. şi unul dintre reazeme sau un punct de inflexiune
lc – lungimea
www.utcb.ro de flambaj în planul de flambaj considerat ([5], Tab. 6.8).
86
12/29/2022

SR EN 1999-1-1[5], Fig. 6.14, – Lungimea de flambaj lc şi definierea lui xs (= xA sau xB)
Ncr Ncr Ncr Ncr Ncr
B
x
lc /2
A A B
xB
B
xB
lc
lc
lc
xB
xA
xA
A
xA
A
A
Ncr Ncr Ncr Ncr Ncr
www.utcb.ro

Pentru calculul lungimii de flambaj lc, se recomandă utilizare coeficienților din tabel (SR EN
1999-1-1[5], Tab. 6.8):
www.utcb.ro
87
12/29/2022

Coeficientul de flambaj χ pentru flambaj prin încovoiere,
1
=  1,0 (SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.50))
 + 2 - 2
în care:
  0,5(1  (   0 )  2 )
A eff f o
 (zvelteţea relativă) (SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.51))
N cr
α – coeficient de imperfecţiune;
 0 – limita platoului orizontal;
Ncr – forţa critică elastică (Euler) pentru modul respectiv de flambaj.
www.utcb.ro

SR EN 1999-1-1[5],
Tab 6.6 și Fig. 6.11
www.utcb.ro
88
12/29/2022

Este necesar ca riscul de flambaj prin răsucire sau prin încovoiere-răsucire să fie
verificat pentru orice bară comprimată, cu următoarele excepţii:
• secţiuni tubulare;
• secţiuni I dublu-simetrice;
• secţiuni compuse în totalitate din proeminenţe radiale, de exemplu corniere, T, în cruce,
care sunt clasificate în clasele 1 sau 2.
Verificările la flambaj prin răsucire sau prin încovoiere-răsucire se efectuează utilizând
acelaşi tip de relaţii cu cele pentru flambaj prin încovoiere, cu câteva modificări, conţinute,
în principal, în Anexa I din SR EN 1999-1-1[5].
www.utcb.ro

Zvelteţea relativă pentru flambaj prin răsucire sau prin încovoiere-răsucire se calculează
cu relaţia:
A eff f o
T  (SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.53))
N cr
în care:
Ncr – forţa critică pentru flambaj prin răsucire sau prin încovoiere-răsucire; se poate calcula
conform recomandărilor din Anexa I din SR EN 1999-1-1[5].
Pentru calculul coeficienţilor de flambaj χ pentru flambaj prin răsucire sau prin încovoiere-
răsucire, valorile coeficientului de imperfecţiune α, ale limitei platoului orizontal λ0 şi ale ariei
eficace Aeff se iau din tabelul 6.7 din SR EN 1999-1-1[5].
www.utcb.ro
89
12/29/2022

SR EN 1999-1-1[5], Tab. 6.7
www.utcb.ro

Curbe de flambaj pentru flambaj prin răsucire sau prin încovoiere-răsucire (SR EN 1999-
1-1[5], Fig. 6.12)
www.utcb.ro
90
12/29/2022

La proiectarea unui element supus la încovoiere (grindă) trebuie efectuate următoarele grupe
de verificări:
• stări limită ultime (SLU)
• rezistenţă;
• instabilitate generală – flambaj lateral;
• instabilitate locală – voalare;
• oboseală;
• stări limită de serviciu (SLS)
• deformaţii – săgeată.
www.utcb.ro

Conform SR EN 1999-1-1[5], verificarea de rezistență a grinzilor se face cu relația:
M Ed
 1,0 (SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.23))
M Rd
în care MRd = min(Mc,Rd; Mu,Rd) sunt calculate astfel:
a) într-o secţiune netă:
M u,Rd  Wnetf u /  M2 (SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.24))
Wnet – modulul elastic de rezistenţă al secţiunii nete ţinând seama de găuri şi de înmuierea
ZIT, dacă există sudură. Ultima reducere este bazată pe grosimea redusă ρu,haz × t;
www.utcb.ro
91
12/29/2022

Conform SR EN 1999-1-1[5], verificarea de rezistență a grinzilor se face cu relația:
M Ed
 1,0 (SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.23))
M Rd
în care MRd = min(Mc,Rd; Mu,Rd) sunt calculate astfel:
b) în fiecare secţiune transversală:
M c,Rd  Welf0 /  M1 (SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.24))
în care:
α – coeficient de formă;
Wnet – modulul elastic de rezistenţă al secţiunii brute.
www.utcb.ro

Valori acoperitoare ale coeficientului α sunt date în Tab. 6.4 din SR EN 1999-1-1[5]. Valori mai
corecte se pot calcula pe baza recomandărilor din Anexa F a SR EN 1999-1-1[5].
www.utcb.ro
92
12/29/2022

Valorile din tabelul 6.4 din SR EN 1999-1-1[5] au următoarele semnificaţii:
Wpl – modulul de rezistenţă plastic al secţiunii brute;
Weff – modul. de rezist. eficace elastic, bazat pe o grosime redusă teff pentru părţile de cl. 4;
Wel,haz – modulul de rezistenţă elastic eficace al secţiunii brute, obţinut utilizând o grosime
redusă ρ0,haz × t pentru materialul din ZIT;
Wpl,haz – modulul de rezistenţă plastic eficace al secţiunii brute, obţinut utilizând o grosime
redusă ρ0,haz × t pentru materialul din ZIT;
Weff,haz – modulul de rezistenţă elastic eficace, obţinut utilizând minimul dintre o grosime
redusă ρc × t pentru părţile de clasa 4 sau o grosime redusă ρ0,haz × t pentru
materialul din ZIT
www.utcb.ro

Valorile din tabelul 6.4 din SR EN 1999-1-1[5] au următoarele semnificaţii:
α3,u = 1 sau poate fi luat alternativ
   -   Wpl 
3,u = 1 +  3  - 1 (SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.26))
  3 - 2  Wel 
α3,w = Wel,haz/Wel sau poate fi luat alternativ
 Wel, haz  3 -    Wpl,haz - Wel, haz 
3,w =  +     (SR EN 1999-1-1[5], rel. (6.27))
 Wel  3 - 2   Wel 
în care:
β – parametrul de supleţe pentru cea mai critică parte a secţiunii;
β2 şi β3 – valorile limită pentru aceeaşi parte conform tabelului 6.2 din SR EN 1999-1-1[5]
www.utcb.ro Partea critică este determinată de cea mai mică valoare a raportului β2/β3.
;
93
12/29/2022
4. Exemple de utilizare
Câteva exemple de utilizare a aliajelor de aluminiu în construcții
www.utcb.ro
Sursa: https://www.engineeringcivil.com
www.utcb.ro
94
12/29/2022
Sursa: Mazzolani F. M., Aluminium alloy structures (second edition) [6]

www.utcb.ro

www.utcb.ro
95
12/29/2022

www.utcb.ro

www.utcb.ro
96
12/29/2022

www.utcb.ro

www.utcb.ro
97
12/29/2022

www.utcb.ro

www.utcb.ro
98
12/29/2022
Sursa: https://aluminium-guide.com
www.utcb.ro
www.utcb.ro
99
12/29/2022
www.utcb.ro
www.utcb.ro
100
12/29/2022
www.utcb.ro
www.utcb.ro
101
12/29/2022
www.utcb.ro
www.utcb.ro
102
12/29/2022
Sursa: Farnborough airport - 3DReid Architects

www.utcb.ro
Sursa: https://www.reynaers.com/inspiration/stories/aluminum-an-architectural-game-changer
www.utcb.ro
103
12/29/2022
O selecție de surse de informare la zi
www.utcb.ro
1. TALAT Lecture 1101 – Resources and Production of Aluminium – https://aluminium-
guide.com/wp-content/uploads/2019/04/1101.pdf
2. TALAT Lecture 1100.01 – Aluminium - A Light Metal – https://aluminium-guide.com/wp-
content/uploads/2020/02/110001.pdf
3. TALAT Lecture 1501 – Aluminium: Physical Properties, Characteristics and Alloys –

https://aluminium-guide.com/wp-content/uploads/2019/04/1501.pdf
4. Dwight, J. – Aluminium Design and Construction, E & FN SPON, 1999
www.utcb.ro
104
12/29/2022

5. SR EN 1999-1-1 – Eurocod 9: Proiectarea structurilor de aluminiu Partea 1-1: Reguli
generale
www.utcb.ro

5. SR EN 1999-1-1 – Eurocod 9: Proiectarea structurilor de aluminiu Partea 1-1: Reguli
generale
6. Mazzolani F. M., Aluminium alloy structures (second edition), E & FN SPON, London,
1995
www.utcb.ro
105
12/29/2022
7. TALAT Lecture 1302 – Aluminium Extrusion: Alloys, Shapes and Properties –
https://aluminium-guide.com/wp-content/uploads/2019/05/1302-1.pdf
8. TALAT Lecture 2202 – Structural Aluminium Materials – https://aluminium-guide.com/wp-
9. TALAT Lecture 1502 – Criteria in Material Selection – https://aluminium-guide.com/wp-
10. SR EN 1999-1-4 – Eurocod 9: – Proiectarea structurilor de aluminiu: Structuri de tablă
formată la rece
www.utcb.ro
7. TALAT Lecture 1302 – Aluminium Extrusion: Alloys, Shapes and Properties –
https://aluminium-guide.com/wp-content/uploads/2019/05/1302-1.pdf
8. TALAT Lecture 2202 – Structural Aluminium Materials – https://aluminium-guide.com/wp-
9. TALAT Lecture 1502 – Criteria in Material Selection – https://aluminium-guide.com/wp-
10. SR EN 1999-1-4 – Eurocod 9: – Proiectarea structurilor de aluminiu: Structuri de tablă
formată la rece
11. TALAT Lecture 4101 – Definition and Classification of Mechanical Fastening Methods –
www.utcb.ro
106
12/29/2022
12. TALAT Lecture 2302 – Design of Joints – https://aluminium-guide.com/wp-
13. TALAT Lecture 4201 – Arc Welding Processes: TIG, Plasma Arc, MIG – https://aluminium-
14. TALAT Lecture 4701 – Adhesive Bonding - Terms and Definitions – https://aluminium-
15. TALAT Lecture 4702 – Factors Influencing the Strength of Adhesive Joints –
16. TALAT Lecture 1205 – Introduction to Mechanical Properties, Solidification and Casting,
Joining and Corrosion of Aluminium and its Alloys – https://aluminium-guide.com/wp-
www.utcb.ro
Vă mulțumesc!
www.utcb.ro
107

Aluminiu

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aluminiu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

12/29/2022

www.utcb.ro Materiale structurale noi FCCIA – Master Inginerie structurală

În memoria Prof. dr. ing. Nicolae Pătrîniche (1930 – 2021)

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale z

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

Acest procedeu conferă proprietăţi specifice cum ar fi rezistenţa ridicată la coroziune

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

După răcire şi deformare plastică la rece, materialul este îmbătrânit artificial.

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale

1. Aluminiul și aliajele sale