12/20/2023

Elemente din sticlă

Bogdan ȘTEFĂNESCU

www.utcb.ro Materiale structurale noi FCCIA – Master Inginerie structurală

1. Generalități
2. Comportare
3. Verificări ale elementelor structurale, detalii
4. Exemple de utilizare a sticlei în construcții
5. Resurse bibliografice

www.utcb.ro

1
 12/20/2023

1. Generalități
1.1. Istoric
1.2. Standarde și alte documente
1.3. Terminologie specifică utilizată în viitorul Eurocod 10 (prEN 19100)
1.4. Tipuri de sticlă

www.utcb.ro

1. Generalități
1.1. Istoric
• Sticla – origini în Mesopotamia (sec. V î.C.) și Egipt (sec. IV î.C. – mărgele
de sticlă verzuie găsite în piramide) [1];
• Epoca romană – plăci de 300 × 500 mm și 30 – 60 mm grosime [1]:
• Pompeii și Herculaneum închideri exterioare pentru locuințe;
• Băi publice;
• Evul mediu – vitralii în catedrale etc.
• 1856 – Friedrich Siemens – furnal îmbinătățit – redus consumul de
combustibil la jumătate [1].
www.utcb.ro

2
 12/20/2023

1. Generalități
1.1. Istoric
• Încercare de definire a sticlei [1]:
• material uniform, rezultat din lichid solidificat;
• moleculele sunt aranjate absolut aleator și nu formează o rețea
cristalină; din acest motiv este transparentă;
• este constituită prin mai multe tipuri de legături, prin urmare nu are o
formulă chimică;
• nu are un punct de topire dar, prin încălzire, devine plastic vâscoasă și,
în final, lichidă.
www.utcb.ro

1. Generalități
1.2. Standarde și alte documente
Noua generație de Eurocoduri și o familie referitoare la elemente din
sticlă:
• prEN 19100-1 Eurocode 10 – Design of glass structures – Part 1: General rules;
• prEN 19100-2 Eurocode 10 – Design of glass structures – Part 2: Out-of-plane loaded
glass components;
• prEN 19100-3 Eurocode 10 – Design of glass structures – Part 3: In-plane loaded
glass components;
• FprCEN/TS 19100-4 – Design of glass structures – Part 4: Glass selection relating to
the risk of human injury – Guidance for specification.
www.utcb.ro

3
 12/20/2023

1. Generalități
1.2. Standarde și alte documente
Alte documente despre sticlă:
• JRC Scientific and Policy Reports – Guidance for European Structural
Design of Glass Components [2];

www.utcb.ro

1. Generalități
1.3. Terminologie specifică utilizată în viitorul Eurocod 10 (prEN 19100)
Component din sticlă – produs din sticlă, care poate fi monolit, stratificat
și/sau element din sticlă izolant (IGU), după instalare;
Element din sticlă – component din sticlă cu condiții mecanice de contur clar
definite, astfel încât efectele (eforturi unitare sau secționale) ale unei acțiuni
definite să poată fi calculate;
Element din sticlă izolant (IGU) – ansamblu format din cel puțin două straturi
de sticlă, separate de unul sau mai multe distanțiere, etanșat ermetic de-a
lungul conturului, stabil mecanic și durabil;
www.utcb.ro

4
 12/20/2023

1. Generalități
1.4. Tipuri de sticlă
Principalele produse din
sticlă și principalele etape
de procesare.

Sursa: JRC Scientific and Policy

Reports – Guidance for European
Structural Design of Glass
Components [2], Fig. 3.1

www.utcb.ro

1. Generalități
1.4. Tipuri de sticlă
Principalele tipuri de sticlă [2]:
• Sticla „float” – cel mai important produs din sticlă;
• Sticla amprentată – suprafața are o textură realizată pe sticla caldă;
• Sticla armată – conține o rețea înglobată, de obicei metalică;
• Sticla în foi trase – era produsul standard până în anii 1960;
• Sticla întărită (TTG) – pentru aplicații structurale;
• Sticla întărită termic (HSG) – pentru aplicații cu cerințe re rezistență mai mari;
• Sticla laminată și laminată și securizată – două sau mai multe straturi de sticlă;
• Sticla curbată termic – realizate, în general, din sticlă „float”;
• Sticla întărită chimic – substanțe aplicate pe suprafață;
• Sticla izolatoare (termopan) – două sau mai multe panouri conectate pe contur;
• Sticla profilată U – rigiditate geometrică importantă, după răcire.
www.utcb.ro

5
 12/20/2023

1. Generalități
1.4. Tipuri de sticlă
Principalele tipuri de sticlă [2]:
• Sticla „float” • Cel mai important produs din sticlă;
• Sticla amprentată
• Denumirea provine din procesul de producere: sticla lichidă este turnată, la o temperatură de cca.
• Sticla armată 1000°C, pe o suprafață de cositor topit; fiind mai puțin densă decât cositorul, sticla „plutește” pe
• Sticla în foi trase acesta formând o peliculă cu o grosime de cca. 6-7 mm;
• Sticla întărită (TTG)
• Este răcită cu viteză mică de scădere a temperaturii, având ca efect un nivel foarte scăzut de
• Sticla întărită termic (HSG)reziduale – „sticla recoaptă”;
tensiuni
• Sticla laminată •și laminată
Cea mai și securizată
frecventă tehnologie de producere a sticlei;
• Sticla curbată termic
• Folosită, în general, pentru geamuri, fațade, compartimentări interioare și în industria auto;
• Sticla întărită chimic
• Poate fi prelucrată ulterior sub formă de: „sticla întărită (TTG)”, „sticla întărită termic (HSG)”, „sticlă
• Sticla izolatoare (termopan)
laminată și laminată și securizată”, „sticlă curbată termic”, „sticlă întărită chimic”, etc.,
• Sticla profilată •U Standarde de referință: EN 572-2.
www.utcb.ro

1. Generalități
1.4. Tipuri de sticlă
Principalele tipuri de sticlă [2]:
• Sticla „float” • Suprafața are o textură realizată pe sticla caldă; există o gamă largă de texturi;
• Sticla amprentată • La fel ca sticla „float”, și aceasta este recoaptă;
• Sticla armată • În comparație cu sticla „float”, grosimea este mai neuniformă, prin urmare:
• Sticla în foi trase • Toleranțele pentru grosimi sunt mai mari;
• Sticla întărită (TTG) • Grosimea se măsoară în patru puncte, cu un dispozitiv special, al cărui
• Sticla întărită termic (HSG) diametru este 50 ± 5 mm (EN 572-5);
• Sticla laminată și laminată și securizată
• Poate fi prelucrată prin procese de întărire termică;
• Sticla curbată termic • Folosită, în general, pentru aplicații nestructurale, cu efecte reduse în caz de
• Sticla întărită chimic cedare;
• Sticla izolatoare (termopan) • Standarde de referință: EN 572-5.
• Sticla profilată U
www.utcb.ro

6
 12/20/2023

1. Generalități
1.4. Tipuri de sticlă
Principalele tipuri de sticlă [2]:
• Sticla „float”
• Sticla amprentată • conține o rețea înglobată, de obicei metalică;
• Sticla armată • Utilizată, în pricipal, ca sticlă rezistentă la foc; alte utilizări – de exemplu, pentru
• Sticla în foi trase elemente de plafon;
• Sticla întărită (TTG) • Standarde de referință: EN 572-6.
• Sticla întărită termic (HSG)
• Sticla laminată și laminată și securizată
• Sticla curbată termic
• Sticla întărită chimic
• Sticla izolatoare (termopan)
• Sticla profilată U
www.utcb.ro

1. Generalități
1.4. Tipuri de sticlă
Principalele tipuri de sticlă [2]:
• Sticla „float”
• Sticla amprentată • era produsul standard până în anii 1960;
• Sticla armată • În prezent foile trase din sticlă sunt înlocuite de sticla „float”;
• Sticla în foi trase • Poate fi tratată la fel ca sticla „float”;
• Sticla întărită (TTG) • Folosită, în prezent, pentru proiecte de renovare;
• Sticla întărită termic (HSG) • Standarde de referință: EN 572-4.
• Sticla laminată și laminată și securizată
• Sticla curbată termic
• Sticla întărită chimic
• Sticla izolatoare (termopan)
• Sticla profilată U
www.utcb.ro

7
 12/20/2023

1. Generalități
1.4. Tipuri de sticlă
Principalele tipuri de sticlă [2]:
• Sticla „float”
• Sticla amprentată
• Sticla armată
• Sticla în foi trase
• Sticla întărită (TTG)
• Sticla întărită termic (HSG)
• Sticla laminată și laminată și securizată
• Sticla curbată termic
• Sticla întărită chimic
• Sticla izolatoare (termopan) •
• Sticla profilată U
www.utcb.ro
• pentru aplicații structurale;
• Se obține din sticlă „float” sau din sticlă amprentată, prin tratare termică;
• Pentru aplicații structurale, se utilizează mai degrabă cea obținută din sticlă „float”,
în timp de pentru cele din domeniul energiei solare, de exemplu, se utilizează cea
din sticlă amprentată;
• Din cauza procesului de călire implicat, pot apărea neuniformități, ceea ce poate
genera efecte de deformare optică;
• Dacă sunt implicate alte procese de fabricare, de exemplu, perforarea unor găuri,
prelucrarea muchiilor etc., acestea trebuie reallizate înainte de călire;
Standarde de referință: EN 12150.

2. Comportare
2.1. Proprietăţi ale sticlei
2.2. Principii și reguli de bază la calculul elementelor din sticlă
2.3. Stări limită
2.4. Comportarea la încovoiere

www.utcb.ro

8
 12/20/2023

2. Comportare
2.1. Proprietăţi ale sticlei
Comparație cu comportarea oțelului:

Sursa: JRC ... – Guidance for European ... [2]

www.utcb.ro

2. Comportare
2.1. Proprietăţi ale sticlei
• Pe baza calculelor teoretice, rezistența teoretică la întindere rezultă între
5000 – 8000 MPa [2], în realitate, din cauza defectelor structurale, aceasta
este mult mai mică: 30 – 80 MPa [2];
• Depinzând de mărimea unei fisuri

www.utcb.ro

9
 12/20/2023

2. Comportare
2.1. Proprietăţi ale sticlei
Caracteristica Sticlă Oțel pt.
construcții
Densitate ρ (kg/m³) 2500 7850
Modul de elasticitate longitudinal E (N/mm²) 70000 210000
Coeficientul Poisson ν 0,23 0,3
Coeficientul de dilatare (termică) liniară α (/ºC) 9 × 10ˉ⁶ 12 × 10ˉ⁶

Sursa: prEN 19100-1 Eurocode 10 – Design of glass structures – Part 1: General rules [3]

www.utcb.ro

2. Comportare
2.2. Principii și reguli de bază la calculul elementelor din sticlă

www.utcb.ro

10
 12/20/2023

2. Comportare
2.3. Stări limită
Următoarele stări limită sunt utilizate în viitorul Eurocod 10 (prEN 19100):
• Starea Limită de Serviciu (SLS) – sticla este nefisurată;
• Starea Limită Ultimă (ULS) – sticla este nefisurată;
• Starea Limită de Fracturare (FLS) – în timpul fracturării;
• Starea Limită Post-Fracturare (PFLS) – sticla este fracturată.
Fractura este definită ca “dezintegrare fizică macroscopică ca urmare a
propagării fisurii în sticlă"

www.utcb.ro

2. Comportare
2.3. Stări limită
Starea Limită de Fracturare (FLS) – starea la depășirea căreia, în timpul
fracturării accidentale a unui component din sticlă sau a unei părți a unui
component din sticlă, nu mai sunt satisfăcute:
• prevenirea rănirilor prin contactul cu fragmente de sticlă și/sau,
• prevenirea situației în care corpul trece prin component și/sau,
• capacitatea de a limita cedarea acelui component sau a unei părți a sa,
fără o alegere adecvată a modului de spargere a sticlei, a condițiilor de
contur și a altor caracteristici mecanice.
www.utcb.ro

11
 12/20/2023

2. Comportare
2.3. Stări limită
Dacă verificarea la Starea Limită de Fracturare (FLS) este efectuată printr-o
evaluare teoretică, toate efectele statice și dinamice care provin de la impact
și/sau deteriorarea/fracturarea unor părți ale componentului din sticlă sau ale
ansamblului trebuie luate în considerare în mod rezonabil pentru durata
scurtă de impact. În general, aceasta se face prin simulare numerică
tranzitorie iar modelul de evaluare teoretică este validat prin încercări în
laborator.

www.utcb.ro

2. Comportare
2.3. Stări limită
Starea Limită Post-Fracturare (PFLS) – starea la depășirea căreia, în cazul
cedării accidentale a unui component din sticlă, capacitatea portantă
reziduală necesară asigurată de:
• redundanța componentului din sticlă,
• stratul (straturile) neavariat(e) al(e) acelui component din sticlă,
• traseele alternative de descărcare a încărcărilor din structură,
nu mai este satisfăcută pe o perioadă definită de timp.

www.utcb.ro

12
 12/20/2023

2. Comportare
2.3. Stări limită
În cazul Stării Limită Post-Fracturare (PFLS), pentru o durată limitată de timp,
trebuie asigurat un nivel de siguranță suficient după fracturare (verificarea
rezistenței reziduale a componentului din sticlă sau verificarea unui traseu
alternativ de descărcare).
La verificarea la PFLS, se utilizează combinațiile de încărcări accidentale
definite în EN 1990.

www.utcb.ro

2. Comportare
2.4. Comportarea la încovoiere
Rezistența de calcul a sticlei la încovoiere:
k sp  f g , k f b, k  f g , k
f g ,d   A  1  k e  k mod   k p  k e,p  (prEN 19100-1[3], rel. (A.1))
M ki  p
în care:
fg,d – rezistenţa de calcul la încovoiere;
fg,k – rezistenţa caracteristică la încovoiere a sticlei recoapte;
fb,k – valoarea caracteristică a rezistenţei sticlei după un tratament de întărire la căldură;
γM – coeficient parțial de siguranță;
γp – coeficient parțial de siguranță pentru pretensionare la suprafață;

www.utcb.ro

13
 12/20/2023

2. Comportare
2.4. Comportarea la încovoiere
Rezistența de calcul a sticlei la încovoiere:
k sp  f g , k f b, k  f g , k
f g ,d   A  1  k e  k mod   k p  k e,p  (prEN 19100-1[3], rel. (A.1))
M ki  p
în care:
λA – efect de dimensiune; este egal cu 1,0, dacă aria panoului este mai mică decât 18mp
sau dacă domensiunea oricărei laturi este mai mică decât 6m;
λ1 – efect de dimensiune; este egal cu 1,0, dacă aria panoului este mai mică decât 18mp
sau dacă domensiunea oricărei laturi este mai mică decât 6m;
ke – coeficient de finisare a găurilor sau a muchiilor;
ksp – coeficient de profil al suprafeței;
www.utcb.ro

2. Comportare
2.4. Comportarea la încovoiere
Rezistența de calcul a sticlei la încovoiere:
k sp  f g , k f b, k  f g , k
f g ,d   A  1  k e  k mod   k p  k e,p  (prEN 19100-1[3], rel. (A.1))
M ki  p
în care:
kmod – coeficient de modificare (= 1,0, cu excepția sticlei recoapte);
kp – coeficient pentru procesul de pretensionare;
ke,p – coeficient de pretensionare pentru muchie sau pentru gaură;
ki – coeficient de interferență (ia în calcul combinarea statistică benefică a efectelor
distribuțiilor rezistențelor sticlei curate și ale pretensionării la suprafață);

www.utcb.ro

14
 12/20/2023

4. Exemple de utilizare
Câteva exemple de utilizare a sticlei în construcții

www.utcb.ro

4. Exemple de utilizare

Sursa: Glass Construction Manual [1]

www.utcb.ro

15
 12/20/2023

4. Exemple de utilizare
Paris, Muzeul Luvru, piramidă intrare, arh. Ieoh Ming Pei, 1989

www.utcb.ro

4. Exemple de utilizare
Paris, Muzeul Luvru, piramidă intrare, arh. Ieoh Ming Pei, 1989

www.utcb.ro

16
 12/20/2023

4. Exemple de utilizare
Londra, gara Waterloo, 1994

www.utcb.ro

4. Exemple de utilizare
Londra, gara Waterloo, 1994

www.utcb.ro

17
 12/20/2023

4. Exemple de utilizare
Londra, gara Waterloo, 1994

www.utcb.ro

4. Exemple de utilizare
Londra, Palm house în Kew Gardens,
arh. D. Burton, ing. R. Turner,
1845-1848

Sursa: Glass Construction Manual [1]

www.utcb.ro

18
 12/20/2023

4. Exemple de utilizare
Berlin, Reichstag Dome,
arh. Foster and Partners,
ing. Leonhardt, Andrä und
Partner, 1998 [1]

www.utcb.ro

4. Exemple de utilizare
Berlin, Hauptbahnhof,
arh. Gerkan, Marg and
Partners, 2006

www.utcb.ro

19
 12/20/2023

4. Exemple de utilizare
Berlin, Hauptbahnhof, arh.
Gerkan, Marg and Partners,
2006

www.utcb.ro

4. Exemple de utilizare
Berlin, Hauptbahnhof,
arh. Gerkan, Marg and
Partners, 2006

www.utcb.ro

20
 12/20/2023

4. Exemple de utilizare
Berlin, Hauptbahnhof,
arh. Gerkan, Marg and
Partners, 2006

www.utcb.ro

4. Exemple de utilizare
Berlin, Hauptbahnhof,
arh. Gerkan, Marg and
Partners, 2006

www.utcb.ro

21
 12/20/2023

4. Exemple de utilizare
Eden Project,
Cornwall, UK,
2000

Sursa: https://www.mero.de/images/Bausysteme/publikationen/Eden_Project_english.pdf
www.utcb.ro

4. Exemple de utilizare
Eden Project, Cornwall,
UK, arh. Nicolas Grimshaw,
ing. Arup and Anthony Hunt
Associates, 2000

Sursa: Glass Construction Manual [1]

www.utcb.ro

22
 12/20/2023

4. Exemple de utilizare
Montreal, Pavilionul SUA
la EXPO ’67, Richard
Buckminster Fuller, 1967

Sursa: Glass Construction Manual [1]

www.utcb.ro

4. Exemple de utilizare

Technical University Delft – Green Village, Co-Creation Centre

www.utcb.ro

23
 12/20/2023

4. Exemple de utilizare

Technical University Delft – Green Village, Co-Creation Centre

www.utcb.ro

4. Exemple de utilizare

Technical University Delft – Green Village, Co-Creation Centre

www.utcb.ro

24
 12/20/2023

4. Exemple de utilizare
• Pod din sticlă – 14 m.;
demontabil, reutilizabil;
• Cărămizi din sticlă,
îmbinate fără adezivi,
doar prin compresiunea
rezultată din efectul de
arc;
• Diagonale din sticlă;
• Noduri turnate din sticlă;
• Inaugurat 2016;
• Testat 16 mai 2016 cu
60 de studenți;

Technical University Delft – pod sticlă

www.utcb.ro

4. Exemple de utilizare
• Pod din sticlă – 14 m.;
demontabil, reutilizabil;
• Cărămizi din sticlă,
îmbinate fără adezivi,
doar prin compresiunea
rezultată din efectul de
arc;
• Diagonale din sticlă;
• Noduri turnate din sticlă;
• Inaugurat 2016;
• Testat 16 mai 2016 cu
60 de studenți;

Technical University Delft – pod sticlă – în prezent

www.utcb.ro

25
 12/20/2023

4. Exemple de utilizare
• Pod din sticlă – 14 m.;
demontabil, reutilizabil;
• Cărămizi din sticlă,
îmbinate fără adezivi,
doar prin compresiunea
rezultată din efectul de
arc;
• Diagonale din sticlă;
• Noduri turnate din sticlă;
• Inaugurat 2016;
• Testat 16 mai 2016 cu
60 de studenți;

Technical University Delft – pod sticlă – în prezent

www.utcb.ro

4. Exemple de utilizare

Technical University Delft – Biblioteca

www.utcb.ro

26
 12/20/2023

4. Exemple de utilizare

Technical University Delft – Biblioteca

www.utcb.ro

5. Resurse bibliografice
O selecție de surse de informare la zi

www.utcb.ro

27
 12/20/2023

5. Resurse bibliografice
1. Schittich, C., Lenzen, S., S̀öffker, G.H., Thrift, P., Institut für Internationale Architektur-
Dokumentation – Glass Construction Manual, Birkhäuser, 2007

www.utcb.ro

5. Resurse bibliografice
1. Schittich, C., Lenzen, S., S̀öffker, G.H., Thrift, P., Institut für Internationale Architektur-
Dokumentation – Glass Construction Manual, Birkhäuser, 2007
2. JRC Scientific and Policy Reports – Guidance for European Structural Design of Glass
Components – https://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/handle/JRC86637

www.utcb.ro

28
 12/20/2023

5. Resurse bibliografice
1. Schittich, C., Lenzen, S., S̀öffker, G.H., Thrift, P., Institut für Internationale Architektur-
Dokumentation – Glass Construction Manual, Birkhäuser, 2007
2. JRC Scientific and Policy Reports – Guidance for European Structural Design of Glass
Components – https://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/handle/JRC86637
3. prEN 19100-1 Eurocode 10 – Design of glass structures – Part 1: General rules

www.utcb.ro

Vă mulțumesc!
www.utcb.ro

29