Caracterizarea m rfurilor din sticl

Unitatea de înv are Nr. 8

CARACTERIZAREA M RFURILOR DIN STICL

Cuprins Pagina

Obiectivele Unit ii de înv are Nr. 8 86

8.1. Clasificarea i sortimentul m rfurilor din sticl 86
8.2. Defectele m rfurilor din sticl 90
Lucrare de verificare Unitatea de înv are Nr. 8 91
R spunsuri i comentarii la întreb rile din testele de autoevaluare 93
Bibliografie Unitatea de înv are Nr. 8 93

M rfuri nealimentare i siguran a utilizatorilor 85

Caracterizarea m rfurilor din sticl

OBIECTIVELE UNIT II DE ÎNV ARE NR. 8

Principalele Obiective ale Unit ii de înv are Nr. 8 sunt:

S analiza i dpdv merceologic un articol din sticl

S încadra i produsul analizat în categoria corespunz toare

S determina i care sunt defectele ce pot s apar la sticl , precum i

cauzele apari iei acestora

S verifica i organoleptic produsele cu ocazia recep iei calitative a acestora

sau la momentul achizi ion rii

8.1. Clasificarea i sortimentul m rfurilor din sticl

Sticl Clasificarea sticlei

Geamuri Criteriile principale de clasificare sunt:

- compozi ie chimic ;
Oglinzi - propriet i fizico-chimice;
- mod de prelucrare;
- domeniu de utilizare.

Dup compozi ia chimic deosebim:

sticla unitar (dintr-un singur oxid; ex.: sticla de cuar );

sticla binar (din doi oxizi) sau solubil (silicat de Na sau K);
sticla special ;
sticla armat (în construc ii);
sticl spongioas (în construc ii);
sticl de siguran (c lit , în construc ii).

Dup propriet ile fizico-chimice i domeniile de utilizare:

sticla comun (calco-sodic ) care poate fi colorat , translucid , transparent i

opac i se întrebuin eaz pentru articole de menaj, ambalaje;
sticla cristal (silico-plumbo-potasic ), care poate fi:
- semicristal, cu CaO, K2O sau ZnO, cu IR = 1,525-1,530;

86 M rfuri nealimentare i siguran a utilizatorilor

 Caracterizarea m rfurilor din sticl

- u oar , cu 9-18% PbO i IR = 1,530-1,540;

- semigrea, cu 18-30% PbO i IR = 1,540-1,545;
- grea, cu peste 30% PbO i IR = 1,545.
Se utilizeaz pentru articole de menaj de calitate superioar i pentru obiecte de art
i podoabe.
sticla optic :
- crown (cu dispersie redus );
- flint (cu dispersie ridicat ).
Se folose te pentru lentilele de ochelari, aparate optice etc.
sticla special :
- rezistent chimic i termic (pentru laborator);
- dielectric i rezistent la oc termic (pentru articole electrocasnice);
- termoabsorbant (izolator termic i acustic)

Sortimentul m rfurilor din sticl

Se clasific dup mai multe criterii i anume:

Dup compozi ia chimic

articole din sticl comun ;

articole din sticl cristal.

Se deosebesc urm toarele tipuri:

sticl unitar (sticla de cuar );
sticl binar (doi oxizi, solubil : silicat de Na sau K);
sticl ternar (trei oxizi: silico-calco-sodic ; silico-plumbo-potasic );
sticl cu mai mul i oxizi (special : armat , spongioas , de siguran ).

Dup procedeul de prelucrare (fasonare)

articole ob inute prin suflare manual , semiautomat i automat ;

articole ob inute prin presare.

Dup modul de comercializare

A. Produse comercializate sub form de piese separate:

obiecte de uz casnic: pahare, compotiere, platouri etc.;
ambalaje de diferite forme i capacit i: borcane, damigene, sifoane, butelii;
corpuri de iluminat (abajururi);
articole din sticl termorezistent ;
articole decorative (vaze, bomboniere, scrumiere).

B. Produse comercializate sub form de servicii:

seturi de pahare,
servicii de diferite tipuri.

M rfuri nealimentare i siguran a utilizatorilor 87

Caracterizarea m rfurilor din sticl

Dup dimensiunea maxim , articolele de sticl (de menaj) presate sau suflate
se împart în 3 categorii:

piese mici: pân la 120 mm dimensiunea maxim ;

piese mijlocii: cu 121-200 mm dimensiunea maxim ;
piese mari: cu mai mult de 200 mm dimensiunea maxim .

Caracterizare general
M rfurile din sticl comun pentru menaj, formate prin suflare, au pere i sub iri, pot
fi incolore sau colorate, transparente, translucide sau opace. Finisarea se realizeaz
prin lefuire simpl sau presare manual sau semiautomat .

Articolele formate prin presare au pere i gro i, sunt grele i au ornamenta ii în relief.

Produsele de menaj din sticl cristal se caracterizeaz prin omogenitate i

transparen ridicat , luciu puternic i prin lovire dau un sunet prelung, cristalin.
Finisarea se face prin lefuire cu fa ete ce dau aspect deosebit.

Diversificarea m rfurilor din sticl se realizeaz atât prin modificarea re etelor de

fabrica ie, cât i prin metodele de fasonare sau finisare.

Produsele din sticl pentru construc ii se fabric din sticl comun calco-sodic , prin
tragere, turnare sau presare. Din aceast categorie fac parte geamurile, care pot fi:

• Geamuri trase – se fabric în grosimi între 2-8 mm i se împart în func ie de

aspect i defecte în 5 clase de calitate. Acestea sunt geamurile achizi ionate
frecvent de popula ie.
• Geamuri brute turnate – se ob in prin laminarea unei topituri din sticl turnat
pe o mas metalic plan (cu grosimea de 5, 12, 20 mm).
• Geamuri emailate securizate – se ob in din geamuri trase sau laminate prin
aplicarea pe o fa a unui strat de email care se arde în timpul securiz rii. Se
utilizeaz la placarea pere ilor, fa adelor, interioarelor decorative etc.
• Geamuri plane tip securit – se ob in prin pretensionare termic în instala ii
speciale. Prezint rezisten mare la lovire, prin spargere rezult buc i cu col uri
rotunjite. Se execut tip S (geam lefuit, polizat) i T (tip geam tras).
• Geamuri riglate – se ob in prin turnarea i imprimarea unor straturi paralele cu
ajutorul unor val uri.
• Geamuri ornament – se ob in asem n tor, aplicându-se diferite modele (flori de
ghea , catedral, monumental). Se numeroteaz de la 1 la 10, se clasific în dou
clase de calitate.
• Sticla opaxit – se ob ine tot prin turnare i laminare, având imprimat pe o parte
striuri paralele, cu grad mare de opacitate; poate fi colorat diferit sau alb-
l ptoas .
• Geamuri ornate – se ob in prin turnarea unei topituri de sticl peste o plas de
sârm de o el alb sau neagr . Se fabric în variantele: incolore sau colorate.
Cele colorate sunt decorative i termoabsorbante.

88 M rfuri nealimentare i siguran a utilizatorilor

 Caracterizarea m rfurilor din sticl

Oglinzile

– se ob in din foi de sticl comun sau cristal acoperite pe o parte cu strat de argint
metalic (solu ie de azotat de argint cu substan reduc toare, glucoz ).

– calitatea oglinzilor depinde de caracteristicile sticlei, care trebuie s fie absolut

plan , neted , f r defecte, i uniformitatea stratului de argint.

– sortimentul cuprinde o gam larg de forme i m rimi:

oglinzi fantezii,
de mas ,
populare,
cu mâner,
cu fa dubl ,
de buzunar, de po ete.

– defecte frecvente:
• pete negre sau brune,
• porozitate,
• separarea stratului de argint sub form de solzi,
• defecte datorate neuniformit ii sticlei sau materialelor auxiliare (rame,
supor i).

Test de autoevaluare 8.1.

1. Geamurile pot fi:

a) ornamentate;
b) trase;
c) laminate;
d) trase securizate;
e) emailate securizate.

2. Oglinzile pot prezenta diverse defecte, printre care:

a) valuri;
b) pete;
c) porozitate;
d) grosime diferit ;

R spunsul se va da în spa iul gol de mai sus. R spunsul la test se g se te la pagina 93.

M rfuri nealimentare i siguran a utilizatorilor 89

Caracterizarea m rfurilor din sticl

8.2. Defectele m rfurilor din sticl

Dup cauzele apari iei lor, defectele m rfurilor din sticl se pot clasifica în:

1. Defecte de topitur

– apar sub diferite forme i anume:

incluziuni de gaze – datorit afân rii necorespunz toare;
incluziuni de sticl în sticl – cauzate de neomogenitatea masei sticloase i apar
sub form de dungi fine sau valuri;
incluziuni de particule solide nevitroase – sunt determinate de materii prime
netopite i se manifest ca noduri distincte în masa sticlei;
defecte de culoare – fie datorit cantit ii prea mici (nuan e roz) sau prea mari
(verzui) de decoloran i;
stabilitate chimic necorespunz toare – cantit i necorespunz toare de
stabilizan i, sticla având rezisten mic la ac iunea apei, alcaliilor i unor acizi.

2. Defecte de fasonare

defecte de la forma normal – ovalitate, conicitate, deformare, curbur ;

defecte de dimensiuni, capacitate, mas ;
defecte de integritate: lipsuri, zgârieturi, fisuri, cr p turi, bavuri, crest turi,
tirbituri.

3. Defecte de recoacere i c lire

Acestea sunt tensiunile interne i varia iile de culoare ce apar datorit nerespect rii
curbei de recoacere (parametrii procesului de c lire).

4. Defecte de finisare

– apar de la opera iile de lefuire, polizare, matizare, decorare:

la lefuire: lif incomplet, întrerupt, zgâriat, perete str puns;
la polizare: zgârieturi sau matiz ri;
la matizare: suprafe e neuniforme sau incomplet matizate;
la decorare: asimetrii ale elementelor de decor, scurgeri de colorant.

5. Defecte din timpul manipul rii, depozit rii, transportului

valoarea suprafe ei i varia ia propriet ilor sticlei, datorit hidrolizei sticlei la

contactul îndelungat cu umezeala; au ca rezultat alterarea, schimbarea luciului, a
transparen ei, a iR.
zgârieturi i tirbituri.

90 M rfuri nealimentare i siguran a utilizatorilor

 Caracterizarea m rfurilor din sticl

Test de autoevaluare 8.2.

1. Zgârieturile pot fi considerate:

a) defecte din timpul manipul rii, transportului i/sau depozit rii;
b) defecte de finisare prin polizare;
c) defecte de finisare prin lefuire;
d) defecte de fasonare.

2. Incluziunile de sticl în sticl apar:

a) în procesul tehnologic;
b) în timpul transportului sau manipul rii defectuoase;
c) la finisare;
d) la dozarea materiilor prime;

R spunsul se va da în spa iul gol de mai sus. R spunsul la test se g se te la pagina 93.

În loc de Am ajuns la sfâr itul unit ii de înv are nr. 8.

rezumat V recomand s face i o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în
aceast unitate i s revizui i obiectivele precizate la început.
Este timpul pentru întocmirea Lucr rii de verificare nr. 8 pe care urmeaz s o
transmite i tutorelui.

Lucrare de verificare Unitatea de înv are Nr. 8

1. Caracteriza i o grup de m rfuri din sticl .

M rfuri nealimentare i siguran a utilizatorilor 91

Caracterizarea m rfurilor din sticl

Pentru fundamentarea r spunsului se poate utiliza prezentul suport de curs i

sursele bibliografice nr. 1, 2.

92 M rfuri nealimentare i siguran a utilizatorilor

 Caracterizarea m rfurilor din sticl

R spunsurile testelor de autoevaluare

R spuns 8.1

1. b, c, e
2. a, b, c, d

R spuns 8.2.

3. a, b, c, d
4. a

Bibliografie Unitatea de înv are Nr. 8

1. Stanciu, A., Condrea, E. Merceologie vol.II, Editura EX Ponto

Constan a 2000
2. Stanciu, I., P r ianu, E., Schileru, I., Merceologie. Calitatea i
sortimentul m rfurilor nealimentare, Editura Oscar Print Bucure ti,
1998

M rfuri nealimentare i siguran a utilizatorilor 93