MATERIALE METALCE UTILIZATE IN CONSTRUCTIA DE MASINI Marea majoritate a metalelor se intrebuinteaza in forma de aliaje.

Acestea sunt combinatii chimice sau amestecuri obtinute de regula prin topirea impreuna a doua sau mai multe elemente dintre care cel putin unul este metal. Un aliaj ese alcatuit dintr-un component de baza care predomina din punct de vedere cantitativ si din componenti de aliere care se introduc in mod special, cu scopul de a imbunatati proprietatile fizico-chimice, mecanice si tehnologice ale aliajului.In afara elementelor amintite, intr-un aliaj mai pot exista si alte elemente a caror prezenta e ocazionala; ele se numesc elemente insotitoare de ex, toate otelurile contin Mn si !i. Metalele tehnice sunt cele mai utilizate in industrie fierul, aluminiul, zincul, plumbul, staniul, cuprul, etc. "lasificarea materialelor metalice folosite in constructia de masini materiale metalice feroase materiale metalice neferoase

#. Materiale metalice feroase $le reprezinta aliajele fierului cu diverse elemente dintre care, aliajele fier-carbon sunt cele mai importante. Aliajele fier-carbon se impart in doua grupe fonte si oteluri. #.#. %ontele sunt aliaje ale fierului cu carbonul, continand carbon intre &,# si ','(. %ontele se obtin in furnale, din materia prima compusa din minereu de fier si de mangan, carbune, fondanti. In afara de %e-", ea mai contine si elemente insotitoare ca !i si Mn. $le nu sunt daunatoare proprietatilor fontelor ci uneori chiar le imbunatatesc. In fonte mai exista sulf si fosfor care inrautatesc proprietatile fontelor. $le nu pot fi eliminate in totalitate. %ontele obtinute in furnal se numesc fonte de prima fuziune sau fonte brute. $le sunt destinate fie pentru obtinerea otelurilor )purtand denumirea de fonte de afinare, fie pentru retopire in vederea turnarii in piese )numite fonte de turnatorie. #.&. "lasificarea fontelor

%ontele standardizate se clasifica pe baza modului de obtinere in doua grupe mari - fonte de prima fuziune *fonte brute+ - fonte de a doua fuziune *fonte de turnatorie+ In cadrul grupelor, impartirea se face pe baza compozitiei chimice, a proprietatilor mecanice, sau combinatie a acestora. a. %onte de prima fuziune *!,A! --&-'.+ - fonte obisnuite pentru turnatorie, cu simbolul %/ *ex %/ 0, 1 %/ .+, cifrele indicand ordinea !,A!; - fonte speciale pentru turnatorie, cu simbolul %2 *ex %2 # 1 %2 (+, cifrele indicand ordinea !,A!; - fonte pentru afinare, cu simbolul %A/ *ex %A/ 0 1 %A/ 3+, cifrele sunt ordinea !,A!; - fonte silicioase, cu simbolul %! *ex %! #, %!&+, cifrele indicand ordinea !,A!;

b. %ontele turnate in piese se impart - %onta cenusie cu grafit lamelar turnata in piese *!,A! .'--(.+ Acestea sunt cele mai raspandite fonte care se toarna in piese denumirea 4cenusie5 vine de la culoarea pe care o au, ca urmare a existentei carbonului sub forma de grafit. %ontele cenusii au proprietati mecanice bune 6 7 #001300 89mm &, duritate #&01:'0 ;<, se prelucreaza bine prin aschiere. !imbolizare %c #00 1 %c 300 *cifrele indica rezistenta minima la rupere la tractiune, in 89 mm&+. # 89m& 7 # =a; # 89 mm& 7 # Mpa. - %onta maleabila turnata in piese *!,A! .'>-(>+ %onta maleabila se obtine din fonta alba prin tratament termic de maleabilizare care favorizeaza descompunerea cementitei si separarea grafitului. ?aca grafitul se separa pe fond de ferita, fonta se numeste fonta maleabila feritica sau fonta cu inima neagra; daca grafitul se separa pe fond de perlita, fonta se numeste perlitica sau cu inima alba. $xista marcile %ma :.0; %ma 300; %ma :00 1 %mp .00 1 %mp (00, cifrele indica rezistenta la tractiune in 89mm&, iar literele mici indica tipul structurii m )neagra, p ) perlitica, a )alba. - %onta cu grafit nodular turnata in piese *!,A! '0(#-(.+ Aceasta fonta se obtine prin tratamentul de modificare, ce consta in introducerea de magneziu in fonta lichida ceea ce duce la sporirea carbonului sub forma de grafit nodular, oferind fontei calitati asemanatoare otelului. $xista marcile %gn :(0-#(; %gn 3&0-#&; %gan 3.0-.; %gn .00-(; %gn '00-s; %gn (00-&. =rimele cifre indica rezistenta la tractiune in 89mm &, iar ultimele alungirea minima in @. - %onta refractara turnata in piese *!,A! '(0'-(.+ Aceste fonte sunt aliate cu crom, siliciu, aluminiu si au rezistenta mare la temperaturi inalte *refractaritate+. $xista marci de tipul %r "r #,.; %r !i ., etc, simbolurile elementelor chimice indica elementele de aliere, iar cifrele continutul in procente al acestor elemente. - %onta antifrictiune turnata in piese *!,A! '(0(-(:+ Aceasta fonta are rezistenta mare la uzura prin frecare si poate fi fonta cenusie *%c+, fonta cu grafit nodular *%gn+ sau fonta maleabila *%m+. !imbolul fontelor antifrictiune va fi deci alcatuit din simbolul acestor fonte la care se adauga litera A )antifrictiune si cifre ce indica ordinea !,A! *ex %c A-#, %gn A-&, %m Al, etc.+ - %onta turnata in piese pentru masini unelte *!,A! -.3#-(.+ Aceasta este o fonta cenusie, cu grafit lamelar si o structura fina, care confera materialului proprietati mecanice superioare.$x %c2 &.0. %c2 :000. Schema clasificarii fontelor: Br te Fonte T rnate in !iese %onte %onte %onte %onte %onta %onta %onta %onta %onta %onta obisnuite speciale pentru turnatorie pentru afinare silicioase cenusie turnata in piese maleabila turnata in piese cu grafit nodular turnata in piese refractara turnata in piese antifrictiune turnata in piese turnata in piese pentru masini unelte

OTELURI Atelurile sunt aliaje ale fierului cu carbonul, continand carbon sub &,#@. Atelurile se obtin din fonte in cuptoare speciale, prin micsorarea continutului de carbon *prin ardere+. ?eci, in compozitia unui otel se vor gasi aceleasi elemente insotitoare existente in fonta insa, in alte proportii. "lasificarea otelurilor #. ?upa compozitia chimica - oteluri carbon *nealiate+; - oteluri aliate. &. ?upa destinatie otelurile se impart in - oteluri de constructie; - oteluri pentru scule. &.#. Atelurile de constructie se impart in functie de posibilitatea obtinerii semifabricatelor pentru executarea pieselor, in doua grupe - oteluri deformate la cald; - oteluri turnate. Atelurile deformate la cald sunt folosite la constructia diverselor piese de masini. $le sunt prelucrate prin deformare plastica la cald de exemplu, prin laminare, tragere, trefilare, etc. si se preteaza in continuare la prelucrari prin deformare ca forjare, matritare, extruziune la cald, etc. Aceste oteluri se clasifica astfel - Ateluri carbon obisnuit *!,A! .00--0+ !imbol AB urmate de o cifra ce indica rezistenta la tractiune in da89 mm &, si eventual de alte cifre sau litere minuscule *ex &b+ ce indica garantarea in plus a altor proprietati mecanice sau tehnologice-metalurgice. # da89 mm& 7 #0 Mpa. Ateluri carbon de calitate pentru tratament termic destinate constructiior de masini *!,A! --0--0+ !unt oteluri nealiate folosite numai cu tratement termic sau termochimic. !imbolul acestor oteluri e alcatuit din literele AB" urmate de o cifra ce indica continutul de carbon in sutimi de procent. Ba sfarsitul simbolului poate apare litera 2 sau ! ce indica garantarea in plus a unui continut mai mic de impuritati precum si conditii referitoare la structura. AB"-urile sunt supuse fie tratamentului termochimic de cementare, daca au carbon sub 0,&@ *de ex AB" #0, AB" #., AB" &0+ fie tratamentului termic de imbunatatire calireCrevenire ) daca au carbon peste 0,&@ *de ex AB" &., :., 3., .., '0+. Ateluri aliate pentru tratament termic, destinate constructiilor de masini *!,A! (>#--0+ Atelurile aliate au in compozitie unul sau mai multe elemente de aliere introduse cu scopul obtinerii unor proprietati fizice, chimice sau mecanice deosebite. "a elemente de aliere se folosesc cromul, manganul, nichelul, titanul, vanadiul, molibdenul, siliciul, aluminiul, Dolframul, borul, etc. "antitatile minime de elemente de aliere care confera fiecare in parte, otelurilor aliate caracteristici superioare fata de acelea ale otelului carbon sunt *in procente, @+ !i ) 0,. Mn ) 0,"r ) 0,: Mn ) 0,. Mo ) 0,0. E ) 0,0. ,i ) 0,03 < ) 0,000. F ) 0,& "o ) 0,& Al ) 0,: =b ) 0,3 "u ) 0,3

- ?upa continutul de elemente de aliere se deosebesc - oteluri slab aliate - oteluri mediu aliate - oteluri inalt aliate ) se folosesc numai tratate termic "ontinutul elementelor de aliere =entru oteluri slab aliate *procente+ !i Mn "r 8i 0,. 0,0,: 0,: 1 1 1 1 #,# #,0,. 0,. Mo E F "o 0,0. 1 0,# 0,0. 1 0,# 0,& 1 0,: 0,& 1 0,:

=entru oteluri aliate *procente+ !i Mn "r 8i #,# #,0,. 0,: Mo E F "o 0,# 0,# 0,: 0,: Al ,i < =b 0,: 0,03 0,000. 0,3

Atelurile inalt aliate se considera cele la care suma continuturilor elementelor de aliere depaseste #0@, sau unul din elementele de aliere depaseste limitele de mai jos !i '@ "r '@ Mo #@ "o #@ Mn '@ 8i 3,.@ F 3@ E #@ Aceste oteluri au fie o destinatie precisa, fie sunt oteluri pentru scule. !imbolizare - un grup de cifre ce arata continutul de carbon in sutimi de procent; - un grup de simboluri ale elementelor de aliere din otel; - un ultim grup de cifre de indica continutul in zecimi de procent, al principalului element de aliere, care este trecut in simbol ultimul. $xemplu :. Mn #' ) otel aliat cu mangan, continand 0,:.@ " si #,'@ Mn; #: "r8i #( ) otel aliat cu crom, nichel, continand 0,#:@ " si #,(@ 8i.

!,6U",U6A "6I!,ABI8A A M$,AB$BA6 !tructura atomica a metalelor Metalele sunt elementele care formeaza cationi, in general oxizi puternic bazici si hidroxizi si care se combina cu acizii din saruri. !tructura atomului "onceptia atomistica a materiei dateaza de la filozofii materialisti greci, Beucip si ?emocrit. 6utherford in #>## si <ohr in #>#: au dat modele de atomi, dintre care ultimul a fost confirmat de intreaga fizica nucleara moderna. Atomul are un nucleu pozittiv alcatuit din protoni *particule grele pozitive+ si neutroni *particule care dau masa+. In jurul nucleului se misca electronii, particule negative de sarcina e 7 #,'x#0-#> ". 8umarul total G este egal cu numarul de ordine al elementului din sistemul periodic al lui Mendeleev. Atomul este neutru, deoarece sarcina pozitiva a nucleului este compensata de cea negativa a electronilor. "and atomul pierde sau capteaza electroni devine ion pozitiv, respectiv negativ. Aproape intreaga masa a atomului este concentrata in nucleu. Ba hidrogen, raportul dintre masa nucleului si a electronilor este de #-:.. Ba celelalte elemente, raportul este mai mare decat :'00. $lectronii se rotesc pe orbite. Arbita exterioara da diametrul atomului egal cu # 1 3 Armstrong *# A 7 #0-( mm+, care este de #0. ori mai mare decat diametrul nucleului *#0-#& mm+. =roprietatile fizice si chimice depind de sarcinile nucleelor si de numarul de electroni. ?aca la acelasi numar de protoni exista un numar diferit de neutroni, atomii au mase diferite. $i constituie diferiti izotopi ai elementului respectiv. Arbitele eliptice *!ommerfeld+ se deosebesc ca excentricitate si orientare, existand serii dupa legea cuantelor. $lectronii de pe orbite mai apropiate de nucleu au cantitati de energie mai mici si , existand tendinta de a se trece in stari de energie minima, straturile de langa nucleu vor fi mai compacte. $lectronii periferici au energie mai mare si sunt mai slab legati de nucleu. Arbitele sunt grupate in straturi electronice, formand zone de diferite niveluri de energie. In primul strat se gasesc & electroni, apoi -, #-, :&, etc. In straturi sunt substraturi compuse din &, ', #0, #3 electroni. Arbitele electronilor care alcatuiesc un substrat au aceeasi forma *dimensiune si excentricitate+, deosebindu-se numai prin orientare. 8umarul stratului se noteaza cu o cifra 4n5 *numar cuantic principal+ #, &, :, 3, ., ', ( sau cu literele /, B, M, 8, A, =, H; In strat sunt & n& electroni. !ubstratul se noteaza cu o litera s ) & electroni p ) ' electroni d ) #0 electroni f ) #3 electroni $lectronii din substratul 4s5 au energie mai mica decat cei din substratul 4p5, etc. %iecare strat complet este format din 4n5 substraturi. Astfel, in primul exista numai electroni 4s5, in al doilea & electroni 4s5 si ' electroni 4p5, etc. $x Aluminiu *#(+ # s& &s& p' :s& p#; Argon *#-+ # s& &s& p' :s& p'. 8umarul de electroni din stratul exterior da valenta. Astfel, argonul avand -, este inert, iar aluminiul, lipsindu-i . pana la -, este activ chimic. Aplicarea mecanicii ondulatorii la structura atomului a avut drept consecinta inlocuirea orbitelor electronice distincte prin Inori5 electronici difuzi inconjurand nucleul,

densitatea norului in fiecare punct corespunzand probabilitatii de a gasi un electron in acel punct.

Ba elementul #>, potasiu, cu structura # s & &s& p' :s& p' 3s#, nu apare substratul 4d5 in stratul :, ci electronul 3s. "auza este ca acest substrat are energie mai mica decat substratul :d. Incepand de la potasiu, exista o serie de elemente cu substraturi incomplete, toate metale, cunoscute sub numele de metale de tranzitie sau din grupa de trecere. !ubstraturile electronice incomplete ca si valoarea apropiata a energiei substraturilor, explica o serie de proprietati *polimorfism, valenta variabila, para- si feromagnetism, forte mari de atractie intre cristale, temperaturi mari de topire, capacitate de a forma nitruri si carburi, etc+. In tabloul lui Mendeleev elementele de pe o coloana verticala au aceeasi structura a straturilor exterioare electronice, deci proprietati asemanatoare. Metalele sunt elemente electropozitive, deoarece atomii lor poseda putini electroni de valenta, deseori unul singur si astfel le este usor sa piarda acest electron combinanduse chimic *compusi ionici+. "ele mai caracteristice metale nu au decat un singur electron de valenta *metalele alcaline si cuprul, grupa argintului si a aurului+. Metalele de tranzitie cu unul sau doi electroni de valenta si un substrat 5d5partial umplut, au de asemenea proprietati metalice marcante. Aceste proprietati sunt mai putin aparente pentru elemente cu mai multi electroni de valenta ca Aluminiul *:+, staniul *3+ si bismutul *.+, iar cu ' sau ( electroni de valenta ajungem la atomi cu caracter electronegativ si nemetalice precum "lor, Axigen, sau !ulf. Begaturile dintre atomi In stare gazoasa, atomii sunt separati unii de ceilalati, la distante mari in comparatie cu dimensiunile proprii. In solide si lichide atomii sunt in contact unii cu ceilalti, impiedicati in miscare de prezenta vecinilor. Asa se explica rezistenta mecanica, coeziunea. !a presupunem ca avem doi atomi prezentand tendinta de a forma o molecula. Intre ei exista deci o forta de atractie si una de respingere care apare la distante mici si permite explicarea distantei minime interatomice. $xista o distanta intre atomi pentru care cele doua forte se echilibreaza, adica pentru care energia totala a sistemului este minima. Metalele sunt un exemplu de agregate de atomi ordonati si la distante corespunzand energiei minime. - =resiunea se adauga fortelor de atractie care tind sa apropie atomii. - "resterea temperaturii sistemului coespunde cresterii vitezei atomilor, deci cresterii energiei cinetice a sistemului. Atomii vibreaza, astfel ca distanta de separatie oscileaza in jurul valorii de echilibru. ?aca energia cinetica de vibratie a atomilor depaseste $min, forta de atractie nu mai este capabila sa mentina atomii legati unul de altul, ei indepartandu-se. In corpurile solide exista deci legaturi intre molecule sau atomi, care le fac compacte, monolite. Begaturile intre atomi sunt ionica, covalenta, polara si metalica. Begatura ionica "a urmare a schimbului electronilor de valenta se produce o forta electrostatica de atractie intre cei doi ioni formati *legatura heteropolara+. Begatura covalenta *homopolara+ ?aca atomii nu cedeaza sau nu primesc electroni de valenta, completarea pana la electroni se face prin punerea in comun a unor electroni. Astfel, de ex, are loc formarea unei molecule de clor, punandu-si in comun cate un electron. Analog & atomi de A& si unul de " formeaza "A&. Begatura covalenta este obisnuita la atomii din partea dreapta a tabloului periodic, bogati in electroni de valenta.

Begatura polara Ba elementele stabile din grupa A se manifesta numai fortele legaturii polare *forte Ean der Faals+, foarte slabe, pe baza legilor atractiei maselor. Aceasta explica lichefierea abia la )&(& " pentru ;e.

Begatura metalica Aceasta e specifica metalelor. $le au electronii din stratul exterior al atomilor la distante egale de mai multe nuclee si slab legati de acestea. Acesti electroni se pot deplasa liberi in masa metalului, nefiind sub atractia unui nucleu bine determinat. $i formeaza asa numitul 4gaz electronic5 *electroni liberi+. ?eoarece metalele sunt corpuri cristaline, atomii sunt asezati in forme geometrice regulate numite retele cristaline. Atomii pierzand electroni din orbitele exterioare, se poate spune ca metalele sunt formate dintr-un gaz electronic in care se afla ioni pozitivi, asezati in nodurile retelei. Begatura metalica consta deci dintr-o carcasa de ioni pozitivi, intre care se gasesc electroni liberi. Intre electronii liberi si ioni exista forte electrostatice de atractie. 8otiuni din ,eoria electronica a metalelor #. ,eoria clasica a electronului liber &. ,eoria ondulatorie a electronilor :. ,eoria zonelor =roprietati fizice ale metalelor, consecinte ale structurii atomice #. "onductibilitatea electrica Materialele izolante au electronii mai puternic legati si au tendinta de a fixa electroni suplimentari. !arcina negativa este imobilizata. ?aca izolantul a pierdut electroni, excedentul de sarcina pozitiva ramane localizat. Metalele, in schimb, continand electroni liberi care transporta sarcini negative, daca cedeaza electroni, excesul de sarcina pozitiva se imprastie, fiindca sosesc alti electroni din regiunile vecine, cu tendinta de a uniformiza repartitia. "urentul electric este astfel un transport de particule materiale purtatoare de sarcini electrice *electroni+. ,eoria zonelor permite sa se interpreteze conductibilitatea electrica a metalelor. ?aca nu exista suprapunere in zonele<rillouin si daca numarul electronilor este astfel ca o zona este completa in timp ce zona imediat superioara este goala, atunci electronii nu pot sa primeasca un surplus de energie si nu pot sa castige o viteza de deplasare sub influenta unui camp electric. !ubstanta este un izolant. =rezenta electronilor liberi nu duce intotdeauna obligatoriu la conductibilitate. &. Eariatia rezistentei electrice cu temperatura ?aca se aplica un camp electric electronilor norului electronic, acestia vor fi accelerati in directia campului. $lectronii trebuie sa intalneasca la trecerea lor prin cristal o rezistenta care sa se opuna efectului accelerator al campului, stabilindu-se o stare de echilibru. Aceasta rezistenta este datorata ciocnirilor electronilor cu ionii retelei; viteza suplimentara castigata de fiecare electron in intervalul dintre doua ciocniri succesive este pierduta la fiecare ciocnire. "resterea rezistentei electrice a metalelor cu temperatura este datorata agitatiei termice a atomilor, care provoaca o iregularitate in retea. Ba temperaturi scazute, reteaua cristalina este foarte regulata, se produce putina difuziune *deplasare a atomilor+, rezistentele opuse deplasarii electronilor *si deci rezistenta electrica+ sunt scazute. "and temperatura creste, dezordinea se mareste ca si difuziunea si implicit rezistenta. ?e asemenea, rezistenta electrica creste, in eneral, cand are loc topirea, ceea ce se datoreaza mai marii iregularitati a dispozitiei atomilor in stare lichida. ?e asemenea, alte iregularitati ale retelei provoaca o marire a rezistentei electrice. 6ezistenta este mai mare la un metal impur, cand contine fisuri, imperfectiuni sau este deformat la rece. Ba unele metale, rezistenta electrica scade brusc pana la zero, in apropierea temperaturii de zero absolut. Acest fenomen de supraconductibilitate se observa la ,aliu, =lumb si unele aliaje.

?isparitia rezistentei electrice inseamna disparitia frecarilor interne care se opun miscarii electronilor.

:. =roprietati magnetice Magnetizarea este conditionata de circulatia sarcinilor electrice la scara atomica sau electronica. =unand un corp intr-un camp magnetic, el este magnetizat. Intensitatea de magnetizare J *masurata prin forta exercitata+ este legata de campul magnetizant ; prin relatia / 7 J9 ;, unde / este susceptiblitatea magnetica. ?in punct de vedere al comportarii magnetice, corpurile sunt ?iamagnetice ) pentru care / este mic si negativ, iar permeabilitatea magnetica K #. $le sunt deci slab influentate de campul magnetic *"u, Ag, Au, <i, etc+. Arbitele electronilor sunt dispuse natural, astfel ca momentul magnetic rezultant este nul; campul magnetic aplicat nu poate sa modifice orientarea atomului in spatiu, dar poate modifica orientarile orbitelor, sa le deformeze; astfel, atomul capata un moment magnetic temporar, care dispare odata cu campul ce i-a dat nastere. =aramagnetice ) pentru care / este mic si pozitiv si L # *metale alcaline, alcalinopamantoase, metale de tranzitie, oxigen+. In acest caz, momentul magnetic rezultant al atomului *moleculei+ difera de zero. Atomul este un dipol permanent si campul aplicat il orienteaza dupa liniile de forta. %eromagnetice ) corpuri paramagnetice care au susceptibilitatea / si permeabilitatea mari si pozitive. Momentele dipolare magnetice provin nu numai din miscarea electronilor pe orbite, ci si din rotatia lor in jurul axei proprii *miscare de spin+, deoarece si aceasta miscare constituie un transport de electricitate. %eromagnetice sunt %ierul, 8ichelul, "obaltul, aliajele lor. "orpurile feromagnetice au zone de magnetizare care constituie magneti elementari permanenti. =rin incalzire, datorita agitatiei atomilor si dezordinii create, la o anumita temperatura, metalul devine paramagnetic. Aceasta temperatura reprezinta dezordinea generala si pierderea completa a proprietatilor magnetice prin incalzire *punctul "urie+ ('- " ) %ier, ##'- " )"obalt, :'0 " )8ichel. !,6U",U6A "6I,ABI8A 6$,I"UBA6A !tructura cristalina se caracterizeaza printr-o dispozitie ordonata, riguros geometrica a atomilor. ?in cauza insirarii atomilor dupa anumite directii, proprietatile corpurilor cristaline vor varia in functie de directie, vor avea un aspect vectorial. !chimbarea proprietatilor fizice dupa directia prientarii, datorita lipsei de omogenitate, se numeste anizptropie. In stare amorfa, particulele materiale nu prezinta un aranjament geometric propriu in spatiu; ele apar fara periodicitate si fara orientare. Astfel de corpuri au aceleasi proprietati in toate directiile, adica sunt izotrope. ,oate metalele si aliajele au structura cristalina. !istemele cristaline ale metalelor #. retea cubica cu volum centrat In afara de cei - atomi de la colturi, mai exista un atom in interiorul volumului. 8umarul de coordinatie este -. 6eteaua apare in special la metale dure deoarece comporta mai putine directii de alunecare "r, Mo, F, ,i, etc. &. reteaua cubica cu fete centrate %ata de sistemul cubic simplu, contine inca ' atomi in centrele fetelor cubului, deci celula e formata din #3 atomi. *numar de coordinatie #&+. In acest sistem cristalizeaza

metalele moi, ductile, bune conducatoare de caldura si electricitate Al, "u, 8i, Ag, Au, =b, etc. !istemul permite mai multe plane de alunecare, sunt deci mai multe posibilitati de deformare plastica. :. retea cubica diamant "uprinde #- atomi. Au numarul de coordinatie 3. ?atorita gradului de simetrie redus, in aces sistem creistalizeaza materiale casante ", !i, Me.

3. retea hexagonala compacta. In acest sistem cristalizeaza metale cu ductilitate redusa, greu de tras si laminat *grad redus de simetrie si putine plane de alunecare+ Mg, <e, Gn. .. retea tetragonala '. retea romboedrica

"6I!,ABIGA6$A M$,AB$BA6 Ba corpurile cristaline in stare pura, topirea are loc la o temperatura bine determinata, intotdeauna aceeasi, la presiune data. ,recerea in stare lichida este insotita de o discontinuitate in variatia proprietatilor cu temperatura. =roprietatile mecanice dispar, are loc o crestere de volun de &-3@, cu excepria bismutului si galiului care se contracta. ,opirea este urmarea directa aruperii retelei cristaline datorita intensificarii agitatiei termice survenite prin ridicarea temperaturii. $nergia necesara pentru a separa atomii si a-i aduce la structura mai putin compacta a lichidului apare sub forma de 4caldura latenta de topire5. ?e aceea, in timpul topirii, temperatura ramane constanta, caldura furnizata fiind absorbita. =rin acmularea de lucru mecanic, deci prin cresterea agitatiei termice si a energiei potentiale, lichidele vor avea atomii dezordonati, asezati la intamplare, foarte apropiat de distributia intr-un gaz comprimat. Aceasta insa numai la temperaturi suficient de ridicate peste cea de topire. =rocesul de cristalizare este compus din doua procese elementare - formarea centrelor de cristalizare si - cresterea cristalelor. ;isterezis termic intarziere de transformare, diferenta dintre temperaturile de topire, respectiv solidificare la un metal. ,6A8!%A6MA6I ABA,6A=I"$ BA M$,AB$ ,recerea unui metal din starea lichida in cea slida prin racire nu este singura transrotmare pe care o poate suferi un metal. ?aca coontinuam sa racim metalul, vom putea constata uneori modificari in stare solida marcate si ele de paliere pe curba de racire, deoarece si in acest caz transformarile vor fi caracterizate prin degajari de caldura *fenomene exotermice+. Un anumit element poate cristaliza in sisteme cristaline diferite. =rin variatia temperaturii sau presiunii, elementul respectiv poate trece de la un sistem cristalin la altul =roprietatea generala a unor corpuri de a cristaliza in diferite sisteme se numeste polimorfism. In cazul elementelor, proprietatea se numeste alotropie, iar trecerea de la un sistem la altul, modificare alotropica. Ba inceput s-a considerat ca tipurile diferite de retele la unele metale se datoresc impuritatilor incluse in retea. !-a dovedit insa ca transformarile sunt cauzate de schimbarea orbitelor electronilor periferici sub actiunea caldurii. In acelasi timp se modifica si proprietatile esterioare *chimice, fizice, mecanice+ si eventual valenta elementului. Ba temperaturi bine determinate *puncte critice+ va avea loc deci trecerea de la o faza alotropica la alta. %azele alotropice se noteaza cu , , , etc in ordinea cresterii temperaturii. =unctele critice ale fierului pur %ierul cristalizeaza in doua forme

pana la >#0 " si intre #300 ) #.:> intre >#0 ) #300 "

cubic cu volum centrat cubic cu suprafete centrate

?eterminand curba de racire, apar punctele critice, respectiv domeniile de stabilitate a fazelor de mai sus.

In cazul racirii, la #.:> " fierul se solidifica sub forma de %e ; Ba #300 " %e se transforma in %e ; Ba >#0 " %e se transforma in %e nemagnetic; Ba ('- " %e nemagnetic trece in magnetic. =unctele critice pentru otel, la racire, se noteaza astfel Ar3, Ar:, Ar&, Ar# *Ar 7 arret refroidissement+ Ac#, Ac&, Ac:, Ac3 *Ac 7 arret chauffage+ "el mai important este A: care reprezinta transformarea in . %ierul , cubic cu volum centrat dizolva extrem de putin carbon *practic nu dizolva+, formand o solutie solida numita ferita. Ba (&: " dizolva cantitatea maxima de carbon *0,0&@+. %ierul reprezinta notatia mai veche pentru fierul nemagnetic. $l are deci acelasi sistem de cristalizare. %ierul cubic cu fete centrate dizolva carbonul, maximul fiind &,0' @, la temperatura de ##3( " formand solutia solida numita austenita. %ierul reprezinta notatia mai veche pentru acelasi fier cu volum centrat, stabil insa la temperaturi de peste #300 ". $l difera de fierul doar prin marirea parametrului retelei *prin dilatare termica+. ?izolva maxim 0,#@ " la temperatura de #3>: ". =unctul A# *(&: "+ exista numai la oteluri si fonte *la continuturi peste 0,0&@ "+. =unctul A& *('- "+ reprezinta punctul "urie al fierului. $nergia libera a fazelor si echilibrul termodinamic ?upa cum entropia defineste echilibrul sistemelor izolate, energia libera defineste echilibrul sistemelor existente in diferite conditii. ,ermodinamic, entropia este suma rapoartelor dintre caldurile absorbite de un sistem si temperaturile absolute la care primeste aceste cantitati, cand se produc un sir de transformari reversibile intre o stare de referinta si starea pe care o caracterizeaza entropia. ! 7 integrala 0-, din dH9, $ntropia este o proprietate ce masoara probabilitatea unei stari cu cat probabilitatea este mai mare, cu atat entropia este mai mare. $nergia libera a lui Mibbs sau potentialul termodinamic % 7 $ ) ,! % 7 energia libera $ 7 energia interna *suma energiilor individuale, cinetice si potentiale ale atomilor+ ! 7 entropia sistemului , 7 temperatura absoluta.

DEFORMARILE "LASTICE ALE METALELOR Teoria #eformarii !lastice ?in punct de vedere al comportarii fata de actiunea eforturilor exterioare, metalele au & proprietati care intereseaza in legatura cu prelucrarea si utilizarea lor elasticitatea, proprietatea de a reveni la dimensiunile si forma initiale, !lasticitatea, adica capacitatea de a se deforma permanent.

Malea$ilitatea corespunde capacitatii de laminare in foi subtiri, iar # cti$ilitatea se refera la capacitatea de a se trage in sarma. Ambele presupun si tenacitate *rezistenta plus capacitatea de deformare+, astfel un material plastic si insuficient de rezistent nu este ductil *plumb, staniu+ Deformatiile elastice In cazul unor asemenea deformatii, s-a dovedit faptul ca are loc o intindere a retelei, care dispare odata cu efortul care a produs-o. Eariaza astfel distantele si unghiurile dintre atomi. !e produc forte suplimentare interioare care provoaca rezistenta impotriva deformarilor si care dupa inlaturarea fortelor exterioare, readuc reteaua la situatia anterioara. Deformatiile !lastice Ba depasirea unei anumite limite a valorii solicitarilor, deformatiile raman permanente. Ba corpurile amorfe, deplasarile atomilor )la orice fel de deformatii- nu aduc o schimbare a caracteristicilor, deoarece dispozitia atomilor ramane tot la intamplare. ?eformatiile plastice au insa alt aspect in cazul corpurilor cristaline. ?eformarea plastica a monocristalelor prin alunecare Abtinerea monocristalelor Mai intai se realizeaza un metal de mare puritate printr-o to!ire %onara. =rocedeul consta din topirea si evacuarea treptata a sarjei, obtinandu-se astfel prin se&re&are un material turnat de mare puritate. Apoi monocristalele se obtin prin cristalizare lenta din metalul pur topit, introducandu-se un cristal care serveste ca germen. $l creste din topitura si este Ntras5 pe masura cresterii. ?eformarea monocristalelor