Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ndrumtor:
Candidat:
AN COLAR
2014-2015
Instalaiei de
iluminare i semnalizare
ntreinere, reparare i diagnosticare
Argument
Am ales aceast tem deoarece transporturile au avut in toate timpurile un rol foarte
importamt in viata oamenilor constituind un factor de prima importam in dezvoltarea civilizaiei ,
3
toate domeniile de activitate uman necesitnd deplasarea de oameni si marfuri. Chiar si actiunile
care nu intra in sfera productiva , cele social culturale , turistice sau de rezolvare a unor probleme
personale implica in desfasurarea lor , acest gen de activitati.
Dezvoltarea productiei industriale , nevoile de materii prime si materiale au dus la
necesitatea crearii unor mijloace de transport , de capacitai mai sigure in exploatare si care s
realizeze viteze mari de deplasare. Toate acestea au dus la necesitatea crerii unor ramuri separate a
economiei naionale numit tranposturi.
Transporturile reprezinta ramura economiei unei tari care cuprinde toate mijloacele de
transport terestru , subteran , pe apa si aerospatiale care asigura circulatia bunurilor , a marfurilor si
a persoanelor. Spre deosebire de alte sectoare de activitate in transporturi nu se creeaza bunuri
materiale , procesul de productie a acestei ramuri economice constand in deplasarea marfurilor si a
persoanelor pe diferite distante cu ajutorul unuia sau mai multe mijloace de transport cum ar fi
autobuze , automobile , trenuri , avioane sau nave , aceasta facndu-se in deplina sigurant. In
transporturi productia se exprim in tone, km sau calatori. km care reprezinta prestatia efectuata
prin deplasarea unei tone respectiv a unui calator pe o distante de 1 km.
La baza activitaii de transport stau 3 elemente :
mijlocul de transport
calea de comunicaie
fora ce actioneaza vehicolul
Sunt cazuri c[nd acelai transport se poate efectua cu dou sau mai multe feluri de mijloace
de transport.
Alegerea se face lundu-se in considerare caracteristicile tehnico-economice si avantajele
fiecrui mod de transport.
Din cadrul transporturilor fac parte 4 moduri de transport :
feroviar
aerian
rutier
naval
I.GENERALITI
I.1 Transportul feroviar
Avantaje :
executa transporturi de masa in deplina siguranta in orice anotimp , continuu , ziua si noaptea
4
executa transport pe distane mari de cale ferat[, iar mijloacele de transport sunt garniturile de
tren formate din mijloacele de transport de traciune(locomotiva) i mijloacele de transport
tractate(vagoanele)
Dezavantaje :
>> nu poate patrunde in orice loc fiind intrerupt de intinderi mari de apa sau pustiuri
>> consum cantitai mari de combustibil si electricitate
>> necesit investitii mari
I.2.Transportul rutier
Avantaje :
au posibilitatea de a circula aproape pe orice teren
au posibilitatea de a transporta marfuri si persoane direct de la locul de expeditie la cel de
destinatie
au viteze mari de deplasare si cheltuielile pentru amenajarea caii de comunicatie sunt mai
reduse ca la calea ferata.
Dezavantaje :
in conditii atmosferice grele circulatia este incetinita sau intrerupta
nu sunt indicate pentru transport pe distante lungi
nu pot trasporta marfuri grele , consum mare
I.3.Naval
Avantaje :
: nu necesita amenajari
: capacitate de incarcare foarte mare
: pret de cost si tarife reduse
Dezavantaje :
viteza de deplasare scazuta
au caracter sezonier in zone cu temperaturi reduse
I.4.Aerian
Avantaje :
nu au nevoie de cale amenajata de deplasare decat pentru decolare si aterizare
au viteze foarte mari de deplasare ;timp de deplasare scurt
Dezavantaje :
consuma combustibili superiori
capacitate de incarcare mica
cost mare
2. 1. Iluminatul interior.
Echipamentul pentru iluminatul interior cuprinde :
-lampile pentru iluminarea tabloului de bord
-lampile plafoniere pentru iluminarea interioara a caroseriei
Spatiul pentru bagaje al automobilelor este iluminat cu o lampa speciala care se aprinde
automat la ridicarea capacului portbagajului . Un bec cu functionare asemanatoare se gaseste si sub
capota motorului.
Iluminatul tabloului de bord asigura observarea de catre conducator , pe timpul noptii , a
indicatiilor aparatelor de control(turometru , vitezometru , termometre , manometru pentru ulei).
Scalele acestor aparate trebuie sa se distinga clar si sa nu produca efecte luminoase suparatoare
pentru conducator.Pentru aceasta , iluminarea tabloului de bord se face indirect dinspre interior.
Pentru controlul diferitelor mecanisme ale automobilului sau pentru executarea reparatiilor pe
timpul noptii se prevede o lampa portabila care se alimenteaza printr-o priza cu cablu lung , numita
lampa de avarii.
In afara de corpurile de iluminat , echipamentul de iluminare si semnalizare luminoasa mai
cuprinde : ntreruptoarele , sigurantele si conductele respective.
Becurile automobilelor sunt reprezentate in figura 14.30,si sunt alimentate cu 12 sau 24 V avand
puteri diferite intre 2-45 W(uneori mai mult).Interiorul globului este vidat iar filamentele de
wolfram asigurand iluminatul prin incadescenta . Fixarea duliilor de la becuri se face in soclurile
respective , prin picioruse (pentru cele bifazice),sau stifturi.
1-glob de sticla ; 2-suport comun filamente ; 3-suporti filamenta ;4-ecran ;5-filament faza scurta ;
6-filament faza lunga ; 7-dulie ;8-piciorus conectare la soclu de masa;9-piciorus conectare la
soclu faza lunga; 10-piciorus conectare la soclu , faza scurta ;11 si 12-filamente bec bilux ; 13 si 14
contacte bec bilux ; 15-filament bec simplu ; 16-contact bec simplu ;17-stifturi fixare in soclu
2.2.Iluminatul exterior
La unele instalaii de iluminat se folosesc becurile far , care sunt becuri mari ce cuprind si
reflectorul farului , alcatuind un element optic inchis ermetic. In interiorul becului-far in locul
aerului se introduce un gaz inert.Acest gen de constructie asigura becului-far o durata mai mare
de serviciu si pastrarea constanta a puterii de reflexie atata timp cat dureaza filamentul.
Geamul difuzor sau dispersor are rolul de a distribui corect fluxul luminos , astfel incat sa se
asigure o buna iluminare a drumului , prin dispersarea uniforma a luminii. Pentru dispersarea
fluxului luminos , suprafata interioara a geamului este riflata , formand un sistem de prisme si
lentile. La partea superioara a geamului se realizeaza o dispersare mai puternica a luminii , pentru
a evita orbirea conducatorilor din sens opus. De obicei , geamul dispersor se fixeaza in reflector
prin intermediul unei garnituri de cauciuc 2 , alcatuind un subansamblu comun , care se fixeaza in
far numai intr-o anumita pozitie si este bine etansat impiedicand intrarea prafului si a murdariei .
10
a.5 ) Farul proiector este constructiv ca si cel normal , cu un bec monofazat de 40 W , dar
suportul ii permite manevrarea in diverse pozitii pentru "cautarea obiectivului", intrerupatorul
fiind chiar pe corpul proiectorului .
Tipuri de faruri :dreptunghiular si cu geam dispersor rotund( fig. 11.11 )
b) Lampile exterioare , ca si farurile , sunt reglementate prin normele de circulatie , atat
ca pozitie cat si in ceea ce priveste culoarea si modul de functionare
c) Lampile de pozitie indica gabaritul automobilului si sunt amplasate la fiecare dintre
cele 4 extremitati ale automobilului : doua in fata de culoare alba , si doua in spate de culoare
rosie sau galbena. La automobilele moderne , lampile de pozitie sunt montate impreuna cu
lampile indicatoare de viraj. In acest caz , becurile au 2 filamente : unul de 5 W pentru pozitie si
altul de 20 W pentru semnalizatorele de directie.
d) Lampile de franare sau de stop sunt amplasate in spatele automobilului si se aprind
la actionarea pedalei de frana. Spectrul lor luminos este de culoare rosie sau galbena stralucitoare
pentru a fi vizibila atat ziua cat si noaptea. Aceste lampi se monteaza de asemenea , impreuna cu
lampile de pozitie . In acest caz se folosesc becuri cu 2 faze cu un filament de 20 W.
e) Lampile de parcare , cu care sunt prevazute automobilele moderne , sunt dispuse pe
partile laterale si stau aprinse , imperecheate cate 2 (cea din fata cu cea din spate )pe fiecare parte in
functie de modul in care a fost parcat automobilul.
f) Lampile pentru iluminarea nr.de inmatriculare sunt dispusein partea din spatele
autovehicolului ,aprizandu-se simultan cu luminile de pozitie.
Unele vehicule sunt prevazute in spate cu lampi care se aprind numai in timpul mersului inapoi,
11
III.
Echipamentul de semnalizare
13
Releul electronic este un aparat tranzistorizat si are , fata de releele electromagnetice , o mai
mare siguranta in functionare , o anduranta marita si un consum de curent mai redus. Releul
electronic de semnalizare adirectiei de mers , tip 4250 , are urmatoarele caracteristici :
tensiune nominala 24 V
temperatura ambianta de lucru -20C ,la 50C
cicluri pe minut 9025
tensiune de alimentare 21,5-29,5 V
La unele autoturisme , se utilizeaza releul electronic cu circuit integrat (fig.14.32).
succesiv , iar membrana va vibra cu o frecventa mai mare. Oscilaiile aerului produse de ctre
membrana 10 si discul de rezonanta 8 vor asigura producerea sunetului .
Sunetul produs poate fi reglat cu ajutorul piuliei 4 . Unele claxoane sunt prevzute cu un
rezonator in forma de plnie , pentru amplificarea sunetului .Uneori se monteaz doua sau mai
multe claxoane , acordate pe tonuri diferite , pentru obinerea unui sunet armonizat .
Prin conectarea simultana a 2 claxoane in paralel , este necesar un curent de intensitate mai
mare , ceea ce poate provoca arderea contactelor butonului .
Pentru evitarea acestui fenomen , se monteaz un releu prin intermediul cruia se conecteaz
circuitul electric al claxoanelor. Puterea consumata de claxoane variaz intre 20-120 W , in funcie
de construcia lor .
Remedierea se face prin inlocuirea becului ars , a sigurantei defecte , sau reizolarea
conductoarelor scurtcircuitate , repararea comutatorului defect ; depistarea defectiunii se face
incepand de la consumator prin : controlul becului direct la bateria de acumulatoare , verificarea
oxidarii contactelor de la dulii si fasunguri , a conexiunilor ; apoi a se merge pe conductorul de
alimentare pana la sursa si numai dupa aceasta se executa remedierea sau inlocuirea becurilor si
sugurantelor arse .
Intensitatea prea slaba a lampilor , se datoreste patarii reflectorului , geamului dispersor sau
becului , precum si oxidarii contactelor de conexare , sau deteriorarii lor .
Remedierea consta in curatirea cu vata medicinala si dezoxidarea conexiunilor
Iluminarea cu intermitenta a farurilor si lampilor este urmarea defectrii ntreruptoarelor sau
comutatoarelor , care se inlatura prin refacerea mecanismelor lor de comanda.
Becurile inlocuite trebuie sa fie de aceeasi tensiune si putere cu cele recomandate . Dupa
remedieri farurile se regleaza .
Instalatia de semnalizare optica prezinta aceleasi defectiuni ale lampilor ; in plus , releul de
semnalizare prezinta defectiunile : desprinderea conexiunilor , firul cald are contactele oxidate ,
infasurarile scurtcircuitate .
Remedierea consta in fixarea conexiunilor , dezoxidarea sau inlocuirea releului .La releul
electronic se inlocuiesc elementele defecte intr-un atelier sau intreg releul
Instalatia de semnalizare acustica poate avea defectiuni la claxon(oxidari , slabiri ale
conexiunilor , dereglari ), pe circuitul de alimentare sau butonul de comanda .
Remediere : claxoanele cu contactele oxidate se curata , condensatorul sau bobinajul strapuns se
inlocuieste , apoi se regleaza ; circuitele se verifica si se reizoleaza , iar la butonul de comanda se
refac contactele sau , la nevoie se inlocuieste .
Cablajul deteriorat partial sau total se inlocuieste , respectand dimensiunea si culoarea , pentru a
facilita identificarea diferitelor circuite.Terminalele cablurilor se vor inlocui cu altele originale , iar
conexiunile , inclusiv legaturile la masa vor fi refacute , evitant scurtcircuitele sau alimentarea
incorecta a diverselor aparate sau dispozitive .
semnalizare
Principalele defectiuni ale instalatiei de iluminat si semnalizare sunt urmatoarele : una , mai
multe sau toate lampile nu lumineaza sau lumineaza cu intreruperi , iluminarea este slaba sau
fasciculele luminoase ale farurilor sunt orientate gresit . Slabirea intensitatii luminoase a lampilor
se observa in mod deosebit la faruri.
Lampile nu se aprind fie atunci cand s-au ars , fie cand circuitele lor de alimentare sunt
intrerupte . Starea unui bec se poate constata fie prin examinarea vizuala a filamentului , fie prin
verificarea functionarii lui prin alimentare directa de la baterie cu ajutorul a doua conductoare
.Circuitul unui bec se controleaza verificandu-se mai intai contactul becului in dulia respectiva ,
unde , datorite slabirii sau pierderii elasticitatii unui contact , se poate intrerupe legatura electrica .
Daca circuitul in elementul optic este bun inseamna ca este intrerupt conductorul electric ,
defectiune care se poate stabili cu ajutorul unei lampi de control.
La depistarea unei defectiuni trebuie precedat dupa urmatorul principiu :cautarea locului defect
se face de la consumatorul care nu functioneaza catre sursa , pe circuitul ce alimenteaza lampa sau
lampile respective .De exemplu : daca nu functioneaza o lampa de pozitie din fata , inseamna ca
circuitul este intrerupt de la lampa care nu functioneaza pana la conductorul ce alimenteaza cele
doua lampi de pozitie din fata .Daca nu functioneaza ambele lampi de pozitie din fata , este necesar
17
sa se verifice circuitul mai departe pana la intreruptorul care le comanda , unde , de asemenea , pot
avea loc defectiuni din cauza unui contact necorespunzator. In cazul cand nu ard toate cele 4 lampi
de pozitie , iar primul bec verificat este bun , defectiunea trebuie cautata la comutatorul central.
Prin analogie se procedeaza cand nu functioneaza faza scurta sau faza lunga la un far sau la
ambele .
In cazurile in care se verifica starea contactelor in duliile lampilor sau ale farurilor, trebuie avuta
in vedere situatia in care defectiunea se poate datora lipsei legaturii la masa a corpului de iluminat.
Cauza cea mai frecventa a intreruperii iluminarii unor surse luminoase in timpul deplasarii
automobilului se datoreaza , de regula , unui contact imperfect .
Slabirea intensitatii luminoase a farurilor sau a altor surse luminoase poate fi cauzata de
murdarirea sau deteriorarea oglinzelor reflectoarelor sau a geamurilor-dispersoare. Oglinzile trebuie
curatite fara a fi atinse cu mana sau cu corpuri unsuroase care modifica indicele de reflexie al
suprafetei lucioase. O alta cauza o constituie diminuarea tensiunii la ploturile lampilor unor
contacte slabite sau oxidate.
IV.4 Reglarea farurilor
Reglarea farurilor se efectueaza pentru a asigura o distributie a fluxului luminos corespunzator
normelor impuse de securitatea circulatiei . Orientarea fascicolului luminos al farurilor se
realizeaza in conformitate cu instructiunile de exploatare ale automobilului si se poate efectua prin
doua metode :
-- cu un ecran de protectie dispus la o distanta de 5-10m inaintea
farurilor
-- cu aparate optice speciale , asezate in imediata apropiere a
farurilor
Reglarea farurilor cu ecran de protectie se executa numai pe intuneric . Drept ecran poate fi
folosit si un perete pe care se traseaza axele O-O, I-I ,II-II ,III-III , IV-IV(fig.14.48-anexa nr.10 ).
Automobilul trebuie asezat pe o platforma orizontala , astfel incat axa sa longitudinala de
simetrie sa se intersecteze cu axa de simetrie a ecranului (linia O-O) si ambele faruri sa se
gaseasca la o distanta b fata de linia O-O , egala cu jumatatea distantei B dintre centrele optice ale
farurilor vehicolului .
Inaltimea h+k la care trebuie sa fie trasata linia III-III este egala cu :
h+k=H-141H/10la puterea a 6-a(mm)
in care H-inaltimea la care sunt dispuse centrele farurilor automobilului deasupra platformei
masurata in mm.
Daca automobilul este asezat la distanta de 7,5m fata de ecran , atunci linia IV-IV trebuie sa fie
aplicata mai jos decat linia III-III cu o distanta de 350mm . Atunci cand vehicolul este asezat in
fata ecranului la o distanta I , difera de 7,5 m ,distanta k dintre liniile III-III si IV-IV poate fi
determinata cu ajutorul tabelului.
l
k
m
mm
5,0
220
5,5
240
6,0
260
6,5
285
7,0
305
7,5
330
8,0
350
8,5
370
9,0
395
9,5
415
10,0
435
20
cu busoane. Benzina are utilizare de combustibil pentru motoarele cu ardere prin scantei si nu se va
folosi sub nici o forma in alte scopuri tehnologice.
22