Organizarea ergonomica a

sistemului de lumini la un
autovehicul

Student. Stana Petre Daniel

Profesor. Bolcu Dumitru
 Capitolul 1

          Cresterea considerabila a necesitatilor de transport ale societatii,

a condos mai ales in ultimele decenii la o dezvoltare a industriei
constructoare de automobile.
          Datorita avantajelor deosebite pe care le prezinta automobilul
fata de celelalte mijloace de transport, in prezent, in mai multe tari,
traficul de marfuri si calatori, efectuat cu autovehicule, depaseste pe
cel realizat de toate mijloacele de transport impreuna.
          Directiile principale actuale de dezvoltare a constructiei de
automobile, sunt: realizarea unor automobile care sa asigure un
confort si o securitate sporita, reducerea la minim a nocivitatii gazelor
evacuate in vederea protejarii mediului ambiant, simplificarea
conducerii automobilului prin automatizarea diverselor comenzi
constructia unor automobile cu calitati dinamice ridicate pentru
descongestionarea rapida a soselelor extreme de aglomerate, obtinerea
unor caroserii cu forme cat mai aerodinamice si estetice, marirea
parcusului intre doua reparatii capitale prin utilizarea unor materiale
corespunzatoare realizarea unor automobile cu calitati economice
superioare.
          Realizarea unor automobile cu calitati dinamice si economice
ridicate este posibila numai prin cunoasterea temeinica a problemelor
legate de constructia automobilelor, precum si a influentei diversilor
factori asupra principalelor calitati ale acestora.
          Lucrarea de fata trateaza problemele de baza a funcionarii
sistemului de iluminare a automobilelor.La inceputul lucrarii se
prezinta pe scurt compunerea clasificarea si solutiile constructive de
ansamblu a sistemului de iluminare se analizeaza regimul de
funcionare a acestuia .In continuare se trateaza constructia partilor
componente a sistemului de iluminare.In ultimul capitol sunt
prezentate norme de protectie a muncii si prevenirea incendiilor in
societatile de transporturi auto si ateliere auto.
          Lucrarea se adreseaza elevilor din scolile cu profil auto,
mecanicilor, precum si detinatorilor de autovehicule care doresc sa-si
imbogateasca cunostintele despre subansamblurile autovehiculului.
                                 

Capitolul 2
Generalitati:
         
         Echipamentul electric are rolul de a asigura energia electrica
pentru alimentarea aparatelor electrice atat stationar cat si la
deplasarea automobilului.
          Componenta echipamentului electric este urmatoarea:
          Instalatia de alimentare formata din: bateria de acumulatoare,
generatorul de curent continuu (sau alternativ) cu releu regulator, sau
de tensiune, releu de indicare a incarcarii bateriei, releu de echilibrare
a incarcarii bateriei si divizorul de tensiune (ROMAN).
          Consumatorii sunt: instalatia de aprindere, instalatia de pornire,
instalatia de iluminare si semnalizare (optica si acustica), aparate
auxiliare pentru marirea gradului de confort (stergator si spalator
parbrize, aparate de climatizare si incalzire, aprinzatorul de tigari,
radio, ceas) aparatele de masurat si control la tabloul de bord,
indicatoarele de curent sau tensiune indicatorul de temperature a apei
de racier a motorului, indicatorul de preiune a uleiului-cu manomentru
sau bec de control, indicator de presiune a aerului pentru instalatiile de
franarem turometrul, indicatorul de viteza kilometraj, indicatorul de
combustibil, electrovalvele de comanda a blocarii diferentialului, a
cuplarii reductorului sau cutiei de distributie(ROMAN), a cuplarii
puntii fata.
          Instalatia de distributie si anexele sunt formate din:
conductori, contactul cu cheie, intrerupatore si comutatoare, cutii si
piese de legatura, prize , sigurante fuzibile si automate, antiparazitoare
radio, antene radio si TV.
          Autovehiculele moderne utilizeaza ca tensiune de lucru 12 V,
datorita avantajelor:majorarea timpului de utilizare a bujiilor, usurarea
pornirii motorului, conductoare cu sectiuni mai mici.
          Aparatele electrice sunt conectate in parallel la sursele de curent
monofilar, de obicei pozitivul (+), masa metalica constituind
conductorului al doilea de inchidere a circuitului (-).
          Aceasta prezinta avantaje ca: diminuarea posibilitatilor de ivire
a defectiunilor si economie de materiale (numarul conductoarelor se
reduce la jumatate).
          In timpul exploatarii, nu se inverseaza polaritatea masei,
deoarece unele aparate nu vor mai functiona sau se vor defecta.
Fig.1.7.     Schema echipamentului electric al autoturismelor Dacia:

1 si 6-lampa de pozitie si semnalizare fata; 2 si 5-faruri; 3 si 4-

claxoane; 7-releu regulator; 8-generator; 9-demaror; 10-ruptor-
distribuitor; 11-cutie de sigurante; 12-traductorul indicatorului de
presiune a uleiului; 13-traductorul indicatorului de temperature a apei
de racire; 14-bobina de inductie; 15 si 16-lampi de stationare; 17-
contactorul franei; 18 si 19-cutii de legaturi; 20-avertizor; 21-motorul
stergatorului de parbriz; 22-bateria de acumulatoare; 23-motorul
ventilatorului; 24-lumina cutie acte; 25,26 si 27-cutii de legaturi; 28-
prize de legatura la tablou; 29-comutatoare semnalizator de viraj si de
lumina; 30-cheie de contact; 31-intrerupatorul lampii de stationare;
32-reostatul lampilor tabloului de bord; 33-contactor de dejibrare
geam spate; 34-indicatorul franei de mana; 35-indicator demaror; 36-
tablou de bord; 37 si 41-fise de racordare; 38-contactorul stergator de
parbriz; 39-aprinzator de tigari; 40-lampa aprinzator tigari; 42-maneta
de comanda a instalatiei de incalzire; 43-racordare plafoniera; 44 si
51-intrerupatoarele usilor; 45-intrerupatorul portbagajului; 46-cutia de
racordare; 47-lampa portbagaj; 48-plafoniera; 49-rezistenta de
incalzire geam spate; 50-traductorul indicatorului de combustibil; 52
si 54-lampi de pozitie, stop si de semnalizare spate; 53-lampa numar
de inmatriculare.

SISTEMELE DE  ILUMINAT INTERIOR SI EXTERIOR.

          Iluminatul exterior are rolul de a asigura vizibilitatea pet imp
de noapte, pentru a da posibilitatea conducatorului sa manevreze sis a
franeze automobilul corespunzator conditiilor de drum, inclusiv ceata,
fara a deranja pe ceilalti participanti la traficul rutier. De asemenea , sa
semnalizeze prezenta automobilului, franarea si iluminarea numarului
de inmatriculare.
          Din instalatia de iluminare exterioara fac parte: farurile,
farurile de ceata, far proiector, lampi(de pozitie, de numar, de stop,
parcare, mers inapoi).
          Farurile, in numar de doua sau patru (Dacia 1310) sunt montate
in fata , avand rolul de a asigura iluminarea drumului pe o distanta de
150-200 metri.
          Farul(fig.1) poate fi de forma dreptunghiulara sau rotunda,
primul asigurand o dispersie mai buna a fluxului luminos si deci o
iluminare mai buna a drumului, diminuand jenarea conducatorilor de
automobile din sens opus.Se compune din: carcasa1,
corpul 9, rama 2, reflectorul 3, dulia 4 cu becul bifazic 5 (montat cu
filamentul fazei lungi in focar, air cel pentru faza scurta ecranat in fata
focarului), precum si geamul dispersor 6. Este reglabil pe orizontala si
verticala, cu suruburile 7, iar prin lamele reglabil si in functiune de
incarcatura (Dacia 1310).Alimentarea se face prin conductele
8.Geamul dispersor este montat fix pe corp prin chituire (mai rar
detasabil) . Comanda aprinderii farurilor se face de la bord, prin
comutatorul special, iar schimbarea fazelor prin maneta
intrerupatorului ce conecteaza releul electromagnetic de schimbare a
fazei cu memorie mecanica (ROMAN) sau releul electronic.
          Releul se monteaza intre comutator si faruri, protejand
contactele si comutatorul impotriva oxidarii si becurile de
scurtcircuitarea filamentelor.
          Becul este de tip cu flansa sferic cu trei picioruse pentru
montarea in dulie avand caracteristicile 12 V (24 V), 45/40 W. Uneori
se poate monta bec bifazic galben, pentru ceata.
a.    Fig.1.0.

a-Far dreptunghiular;
1-carcasa, 2-rama, 3-reflectorul, 4-dulia, 5-becul bifazic, 6-geamul
dispersor,7-suruburi,8-conductoare,9-corpul
Fig 1.1

b-Far cu geam dispersor rotund

         
Geamul dispersor, la unele automobile, are suprafata riflata pentru
distribuirea uniforma a fluxului luminos.
          La automobilele cu faruri rotunde, constructia este
asemanatoare.La instalatia cu patru faruri, ilumineaza la faza scurta
numai cele exterioare, iar la faza lunga toate farurile(cele mediane
avand numai faza lunga).
          Farurile pot avea faza scurta simetrica, asimetrica (avand
ecranul cu partea dreapta indoita in jos cu un unghi de 15°, dand
posibilitatea iluminarii laterale a drumului) si cu fascicul concentrat.
          Farurile autoturismelor OLTCIT, Dacia 1310 si 1410 sunt
dreptunghiulare. La partea exterioara este atasata lampa de
semnalizare prevazuta cu geam dispersor portocaliu si un bec 12 V x
21 W; interiorul farului este destinat iluminarii pet imp de noapte, bec
cu bifazic 12 V x 45/40 W.
          Unele automobile au farurile prevazute cu stergatoare de
dispersoare proprii pentru curatirea lor in timp ce ploua, ninge sau
sunt stropite cu noroi.
          La unele faruri, se monteaza becuri halogen(Skoda, BMW,
Fiat .) care-si mentin calitatile de iluminare un timp mai indelungat.
          Becul cu halogen (fig.2)este format dintr-un tub de sticla
cuartoasa 1 (rezistent la temperaturi inalte), in care sunt plasate pe
suporturi din molibden, filamentele celor doua faze din wolfram; cel
pentru faza scurta are ecran de reflectarea razelor.Dulia 8 este
prevazuta cu piciorusele 9, 10 si 11 de montarea lampii in soclul
farului (piciorusul 9 asigura conectarea la "masa" pentru ambele
faze).In capul tubului, este plasata o capsula metalizata reflectorizanta
a razelor emanate de filamente. Interiorul tubului, este umplut cu
vapori de iod si gaze inerte (argon, crypton, xenon.).In timpul
funcionarii becului, temperature filamentului atinge 3200°C, astfel
incat prin reactia dintre atomii de wolfram si iod se produc molecule
instabile de iodura de wolfram; acestea se descompun in zona
temperaturii mari din jurul filamentelor in atimii initiali.
          Prin acestea se elimina pericolul de depunere a atomilor de
wolfram pe peretii interiori ai tubului de sticla (de la becul obisnuit),
mentinand claritatea si functionalitatea de circa doua ori mai mare.In
plus emisia luminoasa este mai puternica, proportionala cu puterea
celor doua duze.

Fig.1.2. Bec cu halogen 12 V, 60/55 W:

1-tub de sticla cuatoasa; 2-suport comun filamente; 3-suporti
filamente; 4- ecran; 5-filament faza scurta; 6-filament faza lunga; 7-
capsula metalizata reflectorizanta; 8-dulie; 9- piciorus conectare la
soclu, de "masa"; 10-piciorus conectare soclu faza lunga; 11-piciorus
conectare soclu faza scurta.
        
        Becul cu halogen poate fi de 12 (24) V, 60 sau 55 W (sau alte
puteri ale filamentelor) si se poate in soclul obisnuit al farului, in locul
becului cu incandescenta.
          Exista becuri cu halogen cu un singur filament faza lunga.
          Becul cu xenon este utilizat la farurile automobilelor moderne
datorita avantajelor:stralucirea este de peste doua ori mai mare fata de
becul cu halogen, iar luminozitatea, apropiata de lumina zilei, asigura
o iluminare foarte buna a carosabilului si deci conducerea
automobilului pet imp de noapte este mai relaxanta; consumul de
energie electrica este mai mic. Ca dezavantaj, se poate aminti senzatia
neplacuta pentru automobilistii care circula din sens opus (pericol de
orbire).
          Principiul de functionare a acestui timp de bec se bazeaza pe
producerea luminii cu un arc electric intre doi electrozi, intr-un
amestec de gaze rare(predominant fiind xenonul).
          Becul poate fi monofazic sau bifazic.
          Farurile in care sunt amplasate astfel de becuri au forme diferite,
de obicei triunghiulare eliptice, iar lumina este proiectata direct pe
drum. Astfel de faruri pot include pe langa becurile lampilor bifazice,
separate si becuri pentru lampile de semnalizare, precum si pentru
proiectoare monofazice obisnuite sau pentru ceata.
          Unele automobile au farurile autoreglabile in plan orizontal in
functie de curba drumului pentru o iluminare cat mai bun ape timp de
noapte.
          Farurile de ceata (fig1.3) au constructia asemanatoare cu unele
deosebiri, ca: reflectorul este de forma speciala (un unghi mare de
dispersie), iar geamul dispersor este sub forma de lentila de culoare
galbena ; becul are ecran in fata pentru a nu orbi conducatorii ce se
deplaseaza in sens opus; dimeniuni mai mici. Se monteaza pe bara din
fata sub nivelul farurilor principale ; sunt reglabile pentru iuminarea
mai buna. Au becuri monofazice 40
W.                                                                            

Fig. 1.3. Far de ceata:

1-geam dispersor; 2-reflector; 3-ecran; 4-bec 12 (24)V, 40W; 5-dulie
6-lamela contact;     7-surub reglaj.
       
          Farul proiector este construit ca si cel normal cu un bec
monofazat de 40 W, dar suportul ii permite manevrarea in diverse
pozitii pentru "cautarea obiectivului", intrerupatorul fiind chiar pe
corpul proiectorului. Se monteaza pe partea conducatorului, deasupra
farurilor obisnuite.
          Lampile de pozitie indica gabaritul automobilului si sunt
montate cate doua in fata si spate. Ele au in principiu aceeasi
constructie dar dispersorul este alb pentru lampile din fata si rosu
pentru spate.                                              
          Automobilele moderne au lampile de pozitie comune cu cele ale
semnalizarii (in fata) iar in spate comune cu semnalizarea si stopul de
frana; geamul de dispersie fata este bicolor-alb si portocaliu(galben),
avand doua becuri (cireasa si para de 5 si respective,21 w), iar in spate
cu geamsi bec dispersor rosu si portocaliu(galben)cu bec de 21/5 W
pentru pozitie si stop si bec pentru semnalizare 21W.Becurile se
fixeaza in dulie prin stifturi.
 Lampile au forma dreptungiulara iar in spate pot fi rotunde.
          -Lampile pentru stop sunt incorporate impreuna cu cele de
pozitie , in spate avand becul bilux 21/5W.
          Automobilele moderne sunt dotate cu lampi spate complexe
(comune) (fig 1.4  )dar compartimentate separate pentru semnalizare
(exterior) cu bec de 12 (24)V- 21W, pentru mers inapoi bec de 12
(24)V- 21 W, pentru pozitie si stop- bec 12(24)V-5/21W,precum si
pentru ceata- bec 12/24 V- 21 W.
Geamul dispersor este comun dar colorat diferit -galben(portocaliu)
spre exterior.
          La auoturismul Citröen  si altele lampile spate au soclul pentru
becuri plasate pe o placa cu circuite imprimate.
Fig.1.4

   -Lampile de parcare folosesc pentru semnalizarea gabaritului si sunt

montate lateral putand fi aprinse sumultand (dreapta si stanga)sau
numai pe partea unde a fost parcat automobilul. Sunt mici, folosesc
becuri de 2 W si au geamul dispersor jumatate alb,jumatate rosu.
          -Lampile pentru iluminarea numarului poat fi singulare cu geam
alb si bec de 5 W sau incorporate in lampile de pozitie si stop spate
avand partea de jos a corpului lampii comune cu geam alb.Becul are 3
W si se aprinde o data cu lampile de pozitie de la comutatorul general
de lumini.
          -Lampile de mers inapor in numar de doua mintate lateral in
spate cu geam alb, ilumineaza la manevrarea automobilului inapoi
printr-un intrerupator montat la cutia de viteze.
          Iluminatul interior cuprinde lampi plafoniere sau laterale
pentru iluminarea caroseriei(cabinei),lampi pentru iluminat aparatele
tabloului de bord , pentru cutia cu acte , pentru iluminatul
compartimentului motorului si portbagajului.
          Toate aceste lampi au diverse forme adaptate dupa locul de
montaj au dimensiuni mici si se aprind prin intrerupatorul incorporate
sau dupa necessitate, cu intrerupatoare anexe (la usi pentru plafoniere,
la capote pentru motor si portbagaj, la capacul cutiei de acte iar cele
de bord de la comutatorul general al lampilor de pozitie) .Becurile lor
au 2-5 W, fiind de forma cireasa, liliput sau sofit. La tablourile de
bord cu circuite imprimate becurile sunt incorporate in dulii
demontabile cu arc.
          -Lampa pentru portbagaj, cu bec de 5 W si geam alb este
aprinsa la ridicarea capotei, printr-un intrerupator special comandat de
toja capotei.
          -Lampa pentru capota motor este plasata astfel incat sa
ilumineze noaptea principalele
componente(carburetor,aprindere,injectie)cu bec de 21 W si geam alb;
are intrerupator propriu.
          -Lampa plafoniera cu geam alb si bec de 3-5 W are intrerupator
propriu si este plasata sa ilumineze habitaclul (cabina) .Poate fi plasata
central; pentru iluminarea mai buna, se folosesc doua astfel de lampi
plasate sus, lateral, pe plafon sau stalpii automobilului.
          -De asemenea, la bord mai sunt plasate o serie de lampi
semnalizatoare de control colorate diferit pentru: indicarea aprinderii
fazei scurte si lungi pentru socul carburatorului pentru semnalizarea
directiei ,avarii stop, frana serviciu si indicator frana mana, lampi
pentru indicarea presiunii uleiului si temperaturii. Acestea folosesc in
general becuri de 2 W iar unele au intrerupatoare proprii, de
constructie speciala(MAN).
          La automobile se foloseste lampa portative, cuplata la o priza
avand cablul lung pentru posibilitatea iluminarii oricarui loc din jur in
caz de pana.
          Becurile utilizate la automobile sunt prezentate in fig.1.5 si sunt
alimentate cu 12 V sau 24 V (autocamioane si autobuze) avand puteri
diferite, intre 2-45 W (uneori si mai mult) in functie de
destinatie. Interiorul globului este vidat iar filamentele de wolfram
asigura iluminatul prin incandescenta. Fixarea duliilor de la becuri se
face in soclurile respective prin picioruse (pentru cele bifazice) sau
stifturi.

Fig.1.6.

Schema instalatiei de semnalizare cu releu cu fir cald:

1-bobina electromagnetica; 2-contacte vibratoare; 3-contact auxiliar; 4 si 5-

lamele arc; 6-fir cald din nicrom; 7-rezistenta electrica; 8-borna de alimentare;
9-borna intrerupator; 10-maneta intrerupatorului; 11-lampi semnalizare
stanga(fata-spate); 12-lampi semnalizare stanga(fata-spate); 13-contact cu cheie;
14-lampi semnalizare auxiliare (numai pentru unele variante); 15-baterie de
acumulatoare; 16-lampa de control semnalizare.
Concluzii
Mașinile umblă pe drumurile din întreaga lume de peste 100 de ani, timp
în care au avut parte de nenumărate îmbunătățiri tehnologice. Dacă, la
început, acestea erau niște dispozitive revoluționare, dar deosebit de
periculoase, odată cu trecerea timpului inginerii și designerii și-au dat
seama de importanța cuvenită elementelor de siguranță. Din acest punct
de vedere, am putea spune că suntem foarte norocoși, pentru că acum
beneficiem de numeroase trăsături care ne ușurează experiența șofatului
și ne ajută să conducem în siguranță, oriunde am fi.
Unul dintre cele mai importante elemente din această categorie este
sistemul de lumini auto, de care beneficiază orice autovehicul. Știm că
printre voi există mulți șoferi începători ce abia descoperă bucuriile
condusului și care se pot simți de multe ori copleșiți de numeroasele
lumini pe care trebuie să le folosească în trafic în condiții de stres și de
lipsă de încredere. De aceea, în rândurile care urmează vom explica pe
înțelesul tututor și într-un mod cât mai precis cum se folosesc acestea și
care este rolul fiecărei componente a sistemului de lumini de care dispun
mașinile dumneavoastră.
Luminile de întâlnire și de drum
Luminile de întâlnire, cunoscute și sub denumirea de faza scurtă, sunt în
mod obligatoriu folosite pe timp de zi, așa cum prevede codul rutier,
indiferent că vă aflați pe drumuri naționale, europene sau pe autostrăzi.
Ele vă ajută să fiți identificați de către ceilalți participanți la trafic și le
semnalează totodată posibilitatea că ați putea tracta pe cineva sau că
mergeți cu o viteză redusă. Pe timp de noapte, necesitatea folosirii
luminilor de întâlnire apare în situația în care urmează să vă intersectați
cu un alt autovehicul ce vine din contrasens. Legislația spune că distanța
la care acestea trebuie aprinse să fie de minimum 200 de metri.
Totodată, luminile de întâlnire trebuie activate cu cel puțin 100 de metri
înainte de mașina din față care circulă pe același sens. Motivul e simplu,
anume de a nu-i incomoda pe ceilalți șoferi cu lumina de drum care este
mult prea puternică și deranjantă pentru ochi. Luminile de drum,
cunoscute și sub numele de fază lungă, se folosesc pe timpul nopții,
atunci când nu aveți alte mașini în apropiere.
Luminile de poziție sau luminile de staționare
În momentul în care staționați pe marginea unui drum, sunteți obligat să
folosiți luminile de poziție dacă vă aflați în afara localităților și afară se
lasă întunericul. Totodată, dacă este zi, iar condițiile de vizibilitate sunt
proaste, trebuie să aveți activate luminile de poziție sau de staționare
astfel încât ceilalți șoferi să vă poată identifica din timp.
Luminile de avarie
Luminile de avarie sunt deosebit de importante în trafic, pentru că
atenționează ceilalți șoferi în legătură cu eventualele probleme tehnice
pe care le puteți întâlni în anumite situații. Totodată, ele trebuie folosite
dacă circulația este dintr-un motiv sau altul blocată în sensul
dumneavoastră de mers. Dacă dintr-un motiv oarecare vă deplasați cu o
viteză prea mică și puneți astfel în pericol celelalte mașini, sau dacă vă
aflați pe un drum alunecos, sunteți obligat să folosiți luminile de avarie.
Bibliografie

1. http://www.rasfoiesc.com/inginerie/tehnica-mecanica/Proiect-Mecanic-
auto-Sistemul-84.php
2. http://www.autoscout24.ro/sfaturi/legislatie-auto/lumini/lumini-de-
pozitie/
3.  Gheorghe Fratila, Mariana Fratila- Automobile,Intretinere si Reparare,
Editura didactica si pedagogica 2008