Statistică Macroeconomică

Avuția Națională

Joi, 26 Octombrie 2017

Avuţia naţională – potenţial al
dezvoltării economico-sociale

În funcţie de componentele care se iau în calcul rezulta

următoarele modalităţi de măsurare a avuţiei naţionale:
 avuţia naţională cuprinde bunurile materiale
existente la un moment dat (avuţia acumulată –
bunurile sub formă de capital fix, stocurile de
materiale, bunurile de folosinţă îndelungată aflate
la populaţie )
 avuţia naţională cuprinde bunurile materiale
existente la un moment dat (avuţia acumulată)
plus resursele naturale (pământ, păduri, stocul
de minereuri şi combustibil etc.) evaluate
economic;
 avuţia naţională cuprinde: avuţia acumulată,
resursele naturale şi avuţia spirituală (stocul de
cunoştinţe în producţie, de cunoştinţe ştiinţifice
acumulate de-a lungul timpului etc.).
 Caracteristici fundamentale

 Acumularea de mijloace de producţie şi bunuri

de consum.A.N. Este rezultatul acumulării in
timp a venitului naţional
 Disponibilitatea - se exprimă în valoarea
bunurilor materiale, calculul ţinând seama de
uzură( deci exprimarea la valoarea ramasa ,sau
ramasa actualizata )
Principii de determinare a avutiei nationale :
 principiul teritorial
 principiul naţional
Aceste principii se regasesc si in determinarea
altor agregate macroeconomice si rezulta
indicatori de tip intern ,respectiv national
Exemplificare
estimare AN
înainte
de 1989
 Indicatorii statistici ai avuţiei
naţionale acumulate
1.Indicatorii capitalului fix(active
imobilizate )
 Valoarea rămasă (VR) – exprimă partea
din valoarea iniţială care nu a fost încă
transferată asupra producţiei prin
intermediul amortizării.
 Valoarea de înlocuire (VI) se stabileşte
cu ocazia reevaluării capitalului fix,
acţiune efectuată periodic, pentru a pune
de acord valoarea la care figurează în
evidenţă( valoare istorica din cauza
evolutiei preturilor) şi preţurile în vigoare
în momentul reevaluării
 Indicatori ai AN (1)
1. Bunuri materiale din sfera producţiei
 1.1. Bunuri de capital fix (fonduri fixe)
 1.2. Stocuri
2. Bunuri durabile de consum ale menajelor
3. Bunuri materiale aflate pe teritoriul ţării (3 = 1 + 2).
4. Distincţia între bunurile materiale ale ţării şi ale altor
ţări
4.1 Bunuri materiale ale ţării pe teritoriul altor ţări
4.2 Bunuri materiale ale altor ţări pe teritoriul
naţional
5.Bunuri materiale ale ţării (5 = 3 + 4, 1 – 4.2)
 Indicatori ai AN (2)

6.Active şi pasive financiare

 6.1. Active care măresc avuţia naţională (rezerve de
devize; creanţe asupra străinilor)
 6.2. Pasive care diminuează avuţia naţională (rezerve
de monedă naţională deţinută de alte ţări; obligatorii
faţă de ţările străine)
7.Avuţia naţională acumulată a ţării (7 = 5
+ 6.1 – 6.2)
 Metodologie de calcul a bunurilor de
capital fix
 Valoarea medie anuală de inventar a bunurilor de capital
fix (F) se calculează ca medie aritmetică a valorilor
lunare (VICt):
12

 VIC
F t 1
(1 )
Sau 12
 = VIC1+VMI-VME
(2)
în care:
 VIC1 – valoarea de inventar a capitalului fix existent la
începutul anului;
 VMI – valoarea medie anuală a intrărilor;
 VME – valoarea medie anuală a ieşirilor.
Valoarea medie anuală rămasă (FR)

 se calculează cu relaţia:
VR1  VR 2 (3)
FR  F
VIC1  VIC 2
în care:
 VR1 şi VR2 – valoarea rămasă a bunurilor
de capital fix la începutul, respectiv
sfârşitul anului;
 VIC1 şi VIC2 – valoarea de inventar a
bunurilor de capital fix existente la
începutul, respectiv sfârşitul anului.
Indicatorul uzurii (Iuz)
 Indicatorul uzurii (Iuz) exprimă
proporţia dintre uzura bunurilor de
capital fix şi valoarea de inventar a
acestora:

UZ
I uz   100
VIC (4)
 în care: UZ – uzura capitalului fix
(exprimată prin nivelul amortizării
acestuia-sau alocatiilor pentru
consumul de capital fix)
 Indicatorul stării de utilitate (ISUT)

 Indicatorul stării de utilitate (ISUT)

reflectă proporţia bunurilor de capital
fix la valoarea rămasă în valoarea de
inventar a acestora la un moment dat:
 (5)
VR
Sau ISUT   100
VIC
 ISUT = 100 – IUZ (6)
 2. Indicatorii stocurilor de materiale

Cuprinderea mijloacelor circulante în avuţia naţională

necesită evaluarea acestora în formă bănească. La
evaluare trebuie îndeplinite următoarele condiţii:
 I. asigurarea concordanţei, din punct de vedere al
evaluării dintre venitul naţional creat şi cel utilizat,
deoarece în sursele de date contabile, stocurile sunt
exprimate în diferite preţuri, în funcţie de stadiul
parcurs în cadrul procesului de producţie. Nivelul
stocurilor trebuie evaluat în preţurile în care se
evaluează producţia;
 II. asigurarea comparabilităţii preţurilor cu ajutorul
indicilor de preţuri.
Clasificări ale stocurilor de materiale

 după ramura ( CAEN ) economiei naţionale în

care există
 după faza (stadiul) în care se află, stocurile de
materiale se clasifică în:
- stocuri pentru producţie (materii prime,
materiale, combustibil, ambalaje, obiecte de
inventar de mică valoare şi scurtă durată,
piese de schimb etc.)
- mijloace materiale în producţie (producţie
neterminată, semifabricate)
- mijloace materiale în sfera circulaţiei (produse
finite,sume in decontare )