3.Indicatorii altor elemente ale avuţiei naţionale acumulate Bunurile de folosinţă îndelungată şi cu durată medie de folosinţă cuprind acele bunuri care sunt destinate să satisfacă pe o durată mai mare de un an diferite cerinţe materiale şi spirituale ale populaţiei Indicatorii care exprimă bunurile acumulate de populaţie au un rol deosebit şi în caracterizarea nivelului de trai al populatiei Mijloacele financiar-valutare reprezintă soldul dintre creanţele (drepturile) şi angajamentele (obligaţiile) externe ale unei ţări faţă de alte ţări la un moment dat (la sfârşitul anului pentru care se face calculul) 4. Indicatorii resurselor naturale
4.1. Indicatorii fondului funciar
Anuarul Statistic al României prezintă suprafaţa totală a fondului funciar structurată pe următoarele categorii: I. Suprafaţa agricolă, total, din care: arabil; păşuni; fâneţe; vii şi pepiniere viticole; livezi şi pepiniere pomicole Păduri şi alte terenuri cu destinaţie forestieră; II. Ape şi bălţi III. Alte suprafeţe Fondurile funciare (extras ASR) Evaluarea fondurilor funciare (1) A.1. Analiza tehnică a terenului În activitatea de evaluare a bunurilor imobiliare din raport, a fost utilă a se face delimitarea între construcţie şi teren ca sistem. Deşi ele fizic alcătuiesc sistemul construcţie - teren în practica evaluării este necesară evaluarea lor separată, având în vedere anumite considerente ( amplasament, ocuparea terenului, destinaţia lui, raţiuni de ordin fiscal, raţiuni de ordin juridic şi determinarea celei mai bune utilizări). La evaluarea unui teren sau amplasament se au în vedere următoarele elemente: caracteristicile fizice (dimensiune, suprafaţă, formă, localizare, acces la utilităţi, parcelare, condiţii climatice). valoarea economică dată de cea mai bună utilizare. piaţa locală de terenuri. perspectivele de dezvoltare locală şi regională. impactul asupra mediului a viitoarelor construcţii. metode adecvate de evaluare economică a ternului. Evaluarea fondurilor funciare (2) A.2 Metoda de evaluare economică a terenului Evaluarea imobiliară a terenului are la dispoziţie următoarele metode specifice de evaluare a terenurilor. metoda comparaţiei directe. metoda celei mai bune utilizări metoda proporţiei (alocării). metoda extracţiei. metoda capitalizării rente de bază. metoda reziduală. Evaluarea fondurilor funciare (3) A.2.1 Metoda comparaţiei directe Această metodă, consideră elementele de comparaţie ( caracteristici fizice şi dimensionale, preţul, localizarea, perspectivele de dotare urbană, condiţiile de finanţare, condiţiile de vânzare, îmbunătătirile aduse, timpul rezonabil de expunere la vânzare) în metodologia evaluării, constând în parcurgerea următorilor pasi: analiza pieţii de terenuri şi indentificarea tranzacţiilor cu proprietăţi similare. stabilirea criteriilor de comparaţie. comparaţia propriu zisă şi centralizarea datelor. utilizarea corecţiilor de piaţă. analiza rezultatelor. Evaluarea fondurilor funciare (4) A.2.2 Metoda bonităţii terenului Evaluarea terenului se face în conformitate cu criteriile stabilite de Ordinul nr. 2665 şi nr. 1C/311 din 28 februarie 1992 elaborat de M.F şi M.L.P.A.U.T. al cărui preţ se înmulţeşte cu coeficientul de actualizare în funcţie de creşterea veniturilor salariale date de INS. Vt = Vb (1 + N) În care: Vt – valoarea terenului Vb – valoarea de bază a terenului determinată ca limită minimă la nivel de 495 lei /mp 1 +N – coeficientul de corecţie a valorii de bază a terenului în care N este suma notelor acordate pe bază de criterii ( categoria localităţii, amplasare a terenului, funcţiile economice şi sociale ale localităţii, poziţia terenului faţă de accesul la reţele de transport, echiparea tehnico – edilitară a zonei în care se află terenul, caracteristicile geotehnice, restricţii de folosire, probleme de mediu. 4.2. Indicatorii resurselor minerale Resursele minerale constituite un element principal al resurselor naturale ale ţării, al avuţiei naţionale. Volumul şi calitatea resurselor minerale reprezintă un factor de bază al creşterii economice Astfel, în treapta I se cuprind substanţele minerale utile existente în zăcăminte, acestea formând patrimoniul naţional mineral. Treapta a II-a cuprinde substanţele minerale utile recuperabile din zăcăminte, acestea formând avuţia naţională minerală primară. În treapta a III-a sunt cuprinse substanţele minerale valorificabile ca materii prime brute (avuţie naţională minerală acumulată) Evaluarea resurselor minerale în unităţi fizice se face pe grupe de resurse şi categorii de rezerve ,iar baneste in baza preturilor bursiere 5. Indicatorii resurselor spirituale
Resursele spirituale reprezintă o
componentă a avuţiei naţionale care are influenţă asupra nivelului dezvoltării unei economii. Aceasta deoarece ele se exprimă, în principal, prin gradul de instruire, capacitatea de cercetare ştiinţifică, prin valorile ştiinţifice, cultural- artistice etc. de care dispune un popor Uzual se determina “ stocul de invatamant “ca numarul anilor de scoala al populatiei existente la un moment dat ( se poate calcula la recensamantul populatiei ) 6. Indicatorii mediului înconjurător
Atât asigurarea resurselor naturale necesare
economiei naţionale, cât şi ridicarea nivelului calităţii vieţii necesită, în condiţiile actuale, amplificarea eforturilor pentru protecţia mediului.Se au în vedere două grupe de factori: factori naturali – aerul, apa, solul, subsolul, pădurile şi orice altă vegetaţie terestră şi acvatică, fauna terestră şi acvatică, rezervaţiile naturale. factorii creaţi de om – aşezările umane şi alţi factori creaţi de om. Sistemul de indicatori statistici privind mediul cuprind
Ind. generali – ce caracterizează starea
generală a teritoriului Volumul şi utilizarea resurselor naturale ale mediului înconjurător Factorii de determinare a mediului înconjurător Calitatea factorilor de mediu Indicatori privind măsurile de protecţie a mediului înconjurător 7. Investiţiile străine directe ca parte acumulată a avuţiei naţionale
Investitiile straine directe (ISD)
Investiţiile străine directe au rol important în dezvoltarea economică a României. Date statistice privind ISD se pot obţine prin cercetare statistică, aceasta fiind destul de complexă. Indicatorii ISD se determina sub forma de fluxuri si solduri