AEROCLUBUL ROMÂNIEI

Baza date paraşutism Proceduri operaţionale

____________________________________________________________________________________________________________

PROCEDURI OPERAŢIONALE

1. Dacă pe timpul zborului în aeronavă paraşuta se depliază, paraşutistul procedează astfel:

a. asigură paraşuta pentru a nu fi smulsă de curenţii de aer în afara aeronavei, după care
pliază paraşuta;
b. asigură paraşuta pentru a nu fi smulsă de curenţii de aer în afara aeronavei, paraşutistul nu
mai execută saltul;
c. asigură paraşuta pentru a nu fi smulsă de curenţii de aer în afara aeronavei, paraşutistul
execută normal saltul.

2. Agăţarea paraşutistului de aeronavă, cu paraşuta sau parţi componente ale paraşutei principale,
datorită deschiderii acesteia în uşa aeronavei, se rezolvă astfel:
a. se încearcă readucerea paraşutistului în aeronavă, în caz de nereuşită se taie partea prinsă,
se deblochează RSL –ul şi după 3 - 4 sec. de cădere liberă se larghează paraşuta principală
şi se deschide paraşuta de rezervă;
b. se încearcă readucerea paraşutistului în aeronavă, în caz de nereuşită se taie partea prinsă,
se deblochează RSL –ul şi se deschide paraşuta de rezervă;
c. se încearcă readucerea paraşutistului în aeronavă, în caz de nereuşită se taie cablul
comenzii manuale, se deblochează RSL –ul, se larghează paraşuta principală şi se
deschide paraşuta de rezervă.

3. În situaţia blocării husei voalurii în capotă, rezolvarea este următoarea:

a. se prind chingile portsuspante şi se scutură pentru a ajuta plecarea husei;
b. se deblochează RSL – ul şi se deschide paraşuta de rezervă;
c. se larghează paraşuta principală şi se deschide paraşuta de rezervă.

4. Funcţionarea defectuoasă a paraşutei extractoare cu arc impune următoarea rezolvare:

a. se schimbă poziţia de cădere, se ajută cu coatele sau prin scuturarea corpului, la o
întârziere mai mare de 3 sec. se larghează paraşuta principală şi se deschide paraşuta
de rezervă;
b. se schimbă poziţia de cădere, se ajută cu coatele sau prin scuturarea corpului, la o
întârziere mai mare de 3 sec. se deblochează RSL –ul şi se larghează paraşuta
principală;
c. se schimbă poziţia de cădere, se ajută cu coatele sau prin scuturarea corpului, la o
întârziere mai mare de 3 sec. se deblochează RSL –ul şi se deschide paraşuta de
rezervă.

5. Cum se acţionează în situaţia abordajului pe verticală şi a înfăşurării unui paraşutist în voalura

altui paraşutist ?
a. paraşutistul de sus îl evită pe cel de dedesubt prin atenţionare şi manevrarea paraşutei; în
cazul înfăşurării, sportivul de sus larghează paraşuta principală şi deschide paraşuta de
rezervă;
b. paraşutistul de sus îl evită pe cel de dedesubt prin atenţionare şi manevrarea paraşutei; în
cazul înfăşurării, sportivul de jos larghează paraşuta principală şi deschide paraşuta de
rezervă;
c. paraşutistul de jos îl evită pe cel de deasupra prin atenţionare şi manevrarea paraşutei; în
cazul înfăşurării, sportivul de sus larghează paraşuta principală şi deschide paraşuta de
rezervă;

6. Cum se procedează în situaţia ruperii unei comenzi de pilotare?

a. se anulează rotirea şi se pilotează din chingile portsuspante faţă fără a produce înfundări
peste 75%; atenţie deosebită la aterizare;
b. se anulează rotirea şi se pilotează cu comanda rămasă, fără a produce înfundări peste 75%;
atenţie deosebită la aterizare;
c. se anulează rotirea şi se pilotează din chingile portsuspante spate fără a produce înfundări
peste 75%; atenţie deosebită la aterizare;
_______________________________________________________________________________________________
AEROCLUBUL ROMÂNIEI – Serviciul Certificare Personal Aeronautic 1
________________________________________________________________________________________________

7. În cazul înfăşurării cordului paraşutei extractoare top în jurul braţului se procedează în felul
următor:
a. se întinde braţul spre paraşuta extractoare şi prin rotiri uşoare în sens invers înfăşurării, se
încearcă eliberarea ei; se încearcă o singură dată, în caz de nerezolvare se larghează
paraşuta principală şi se deschide paraşuta de rezervă;
b. se întinde braţul spre paraşuta extractoare şi prin rotiri uşoare în sensul înfăşurării, se
încearcă eliberarea ei; se încearcă o singură dată, în caz de nerezolvare se larghează
paraşuta principală şi se deschide paraşuta de rezervă;
c. se prinde paraşuta extractoare, se întinde braţul drept pe lângă corp, se încearcă eliberarea
ei; se încearcă o singură dată, în caz de nerezolvare se larghează paraşuta principală şi se
deschide paraşuta de rezervă.

8. Pentru a anula târârea cu paraşuta, umflată de vânt, se procedează astfel:

a. se acţionează ambele comenzi până la dezumflarea completă a voalurii, apoi se larghează
voalura principală;
b. se eliberează o comandă şi se trage de cealaltă până la dezumflarea completă a voalurii; în
situaţii deosebite se deblochează RSL-ul şi se acţionează sistemul de largare;
c. se eliberează comenzile până la dezumflarea completă a voalurii, se acţionează sistemul de
largare şi se deblochează RSL-ul.

9. În situaţia amerizării, se procedează astfel:

a. se slăbesc chingile de la picioare, se desface chinga de la piept (nu mai sus de 100m); la
contactul cu apa se părăseşte sistemul de echipare evitându-se încurcarea corpului în
paraşută şi se înoată către mal;
b. se slăbeşte chinga de la piept, se desfac chingile de la picioare (nu mai sus de 100m); la
contactul cu apa se părăseşte sistemul de echipare evitându-se încurcarea corpului în
paraşută şi se înoată către mal;
c. se slăbesc chingile de la picioare şi chinga de la piept (nu mai sus de 100m); la 1m înălţime,
înainte de contactul cu apa, se părăseşte sistemul de echipare evitându-se încurcarea
corpului în paraşută şi se înoată către mal;

10. Procedura pentru largarea paraşutei principale şi deschiderea paraşutei de rezervă este
următoarea:
a. se vizualizează incidentul, se prinde cu mâna stângă comanda de largare, cu mâna
dreaptă comanda de deschidere a rezervei, se acţionează comanda de largare până la
întinderea completă a braţului, apoi se acţionează comanda de deschidere a rezervei;
b. se constată incidentul, se vizualizează comenzile (de largare şi de rezervă), se prinde cu
mâna dreaptă comanda de largare, cu mâna stângă comanda de deschidere a rezervei, se
acţionează comanda de largare până la întinderea completă a braţului, apoi se acţionează
comanda de deschidere a rezervei;
c. se constată incidentul, se vizualizează comenzile (de largare şi de rezervă), se prinde cu
mâna dreaptă comanda de largare, cu mâna stângă comanda de deschidere a rezervei, se
acţionează comanda de deschidere a rezervei, apoi se acţionează comanda de largare
până la întinderea completă a braţului.

11. În cazul aterizării pe copaci, paraşutistul procedează astfel:

a. se apropie picioarele şi se întind către coroana copacului, coatele se lipesc de corp cu
palmele acoperind faţa; dacă înălţimea la care rămâne suspendat este mai mică de 1 m şi
terenul este nivelat, se poate dezechipa şi aşteaptă grupa de ştart pentru recuperarea
paraşutei;
b. se flexează picioarele, se ridică braţele pentru a nu fi prinse între crengi, se prinde de
copac; dacă înălţimea la care rămâne suspendat este mai mică de 1m şi terenul este
nivelat, se poate dezechipa şi aşteaptă grupa de ştart pentru recuperarea paraşutei;
c. se apropie picioarele şi se întind către coroana copacului, coatele se lipesc de corp cu
palmele acoperind faţa; dacă înălţimea la care rămâne suspendat este mai mare de 1 m şi
terenul este nivelat, se larghează paraşuta principală şi aşteaptă grupa de ştart pentru
recuperarea paraşutei;
_______________________________________________________________________________________________
AEROCLUBUL ROMÂNIEI – Serviciul Certificare Personal Aeronautic 2
________________________________________________________________________________________________

12. Dacă voalura este umflată doar parţial, cu aer, pentru rezolvarea incidentului se procedează
astfel:
a. se deblochează comenzile şi se fac rotiri alternative de 90 stânga-dreapta pentru
umplerea fagurilor; în caz de nerezolvare se larghează paraşuta principală şi se deschide
paraşuta de rezervă;
b. se acţionează comanda dreaptă 50% şi comanda stânga 100% pentru rotiri pe partea
opusă blocării fagurilor, pentru a-i ajuta să se umple cu aer; în caz de nerezolvare se
larghează paraşuta principală şi se deschide paraşuta de rezervă;
c. se deblochează comenzile, se fac rotiri pe partea opusă blocării fagurilor, cu uşoare
înfrânări sau se încearcă „pomparea”; în caz de nerezolvare se larghează paraşuta
principală şi se deschide paraşuta de rezervă;

13. Cum rezolvăm „petrecerea de suspante” la paraşuta aripă?

a. se încearcă tragerea de un grup de suspante alăturate celor petrecute, în caz de
nerezolvare se deschide paraşuta de rezervă;
b. se larghează paraşuta principală şi se deschide paraşuta de rezervă;
c. se pilotează paraşuta cu comanda opusă grupului de suspante petrecute şi cu chinga
portsuspanta spate din partea de suspante petrecute.

14. În situaţia aterizării pe linii electrice, paraşutistul procedează astfel:

a. se lipesc picioarele, mâinile se pun pe chingile portsuspante, se întoarce capul în lateral
având grijă să nu atingă simultan două fire şi dacă rămâne suspendat aşteaptă
grupa/echipa de aerodrom;
b. se depărtează mâinile şi picioarele, se întoarce capul în lateral, având grijă să nu atingă
simultan două fire şi aşteaptă grupa/echipa de aerodrom;
c. prinde cu mâinile grupul de fire pentru a rămâne suspendat şi aşteaptă grupa/echipa de
aerodrom.

15. Atunci când aterizarea pe acoperişul clădirilor este inevitabilă, paraşutistul procedează în felul
următor:
a. după luarea contactului cu acoperişul va larga paraşuta principală şi asteaptă grupa de
ajutor de la aerodrom;
b. după luarea contactului cu acoperişul se prinde de un obiect fix, deblochează RSL –ul,
larghează paraşuta principală şi asteaptă grupa de ajutor de la aerodrom;
c. după luarea contactului cu acoperişul va strânge paraşuta şi va coborî.

16. Salturile cu caracter special (pe apă, de noapte) se execută de către paraşutiştii care au o
experienţă practică şi fac dovada următoarelor abilităţi:
a. au executat cel puţin 200 salturi cu paraşuta, şi-au însuşit, la sol, în totalitate procedeele
teoretice şi practice de executare a saltului pe apă, şi-au însuşit tehnica pilotării paraşutei
pentru aterizare la punct fix şi tehnica căderii libere stabile;
b. şi-au însuşit tehnica pilotării paraşutei pe timpul nopţii pentru aterizare la punct fix, tehnica
căderii libere stabile şi procedeul practic, la sol, de utilizare a echipamentului auxiliar;
c. au executat cel puţin 50 salturi cu paraşuta, şi-au însuşit, la sol, în totalitate procedeele
teoretice şi practice de executare a saltului pe apă, şi-au însuşit tehnica pilotării paraşutei
pentru aterizare la punct fix şi tehnica echipării şi utilizării echipamentului auxiliar.

17. Pentru executarea saltului de noapte, dotările minime ale paraşutistului şi ale locului de
aterizare sunt:
a. barograful, altimetrul, instalaţia de iluminare a locului de aterizare;
b. lanterna de semnalizare, altimetrul, mijloace de iluminare a punctului fix;
c. lanterna de semnalizare, altimetrul, variometrul, ochelari cu infraroşii, reflectoare.

18. Dotările, pentru paraşutişti, ale aeronavelor din care se execută salturi cu paraşuta (inclusiv
salturi cu caracter special) sunt:
 a. cabluri centrale, instalaţie de avertizare vizuală şi acustică, altimetru, vitezometru,
instalaţie de oxigen, bare suplimentare la uşile care se demontează în timpul zborului,
chingi de siguranţă, cuţit, staţie radio;
_______________________________________________________________________________________________
AEROCLUBUL ROMÂNIEI – Serviciul Certificare Personal Aeronautic 3
______________________________________________________________________________

b. cabluri automate, lanterne de semnalizare, butoane de indicarea direcţiei de zbor,

altimetru, cronometru, vitezometru;
c. cabluri centrale, instalaţie de iluminare, altimetru, cronometru, scaune rabatabile, chingi de
siguranţă, busolă, mâner de prindere.

19. În cadrul formaţiilor de paraşute, pe timpul zborului, grija principală a paraşutiştilor, este:
a. de a reduce sau anula oscilaţiile, care pot conduce la dezumflarea voalurilor sau încurcări
ale acestora;
b. de a reduce viteza de înaintare, care poate produce încurcarea voalurilor;
c. de a micşora coborârea pe verticală, a întregii formaţii, care poate conduce la dezumflarea
voalurilor.

20. Cum se procedează în situaţia agăţării paraşutei principale rotunde de corpul paraşutistului în
timpul deschiderii ?
a. se realizează desprinderea părţii corpului prinsă de paraşută şi dacă nu se obţine o
deschidere normală, se larghează paraşuta principală şi se deschide rezerva;
b. se realizează desprinderea părţii corpului prinsă de paraşută şi dacă nu se obţine o
deschidere normală a paraşutei principale, se deschide rezerva;
c. se deschide paraşuta de rezervă conform procedeului 3.

21. Cum se procedează în situaţia ieşirii mânerului comenzii manuale, a paraşutei rotunde, din
buzunăraş?
a. se deschide paraşuta de rezervă conform procedeului 3;
b. se deschide paraşuta de rezervă conform procedeului 1;
c. se deschide rezerva şi se larghează paraşuta principală.

22. Apariţia fenomenului „fuior” la paraşuta rotundă se rezolvă astfel:

a. se scutură chingile portsuspante pentru a ajuta umflarea cu aer a cupolei, dacă nu se
reuşeşte se larghează şi principala şi se deschide rezerva după procedeul 1.
b. se scutură chingile portsuspante pentru a ajuta umflarea cu aer a cupolei, dacă nu se
reuşeşte se larghează şi principala şi se deschide rezerva după procedeul 2.
c. se larghează principala conform procedeului 1.

23. Răsucirea sau înfăşurarea paraşutei de rezervă rotunde în jurul paraşutei principale când
aceasta este deschisă defectuos, impune următoarea rezolvare:
a. se trage de suspantele sau voalura principalei urmărindu-se sensul înfăşurării până când
se prinde voalura în braţe şi apoi se încearcă deschiderea acesteia, respectând manevrele
tehnice;
b. se trage de suspantele sau voalura rezervei urmărindu-se sensul înfăşurării până când se
prinde voalura în braţe şi apoi se încearcă deschiderea acesteia, respectând manevrele
tehnice;
c. se strânge paraşuta principală în braţe şi se ajută umflarea rezervei.

24. În situaţia ruperii, spargerii sau deteriorării voalurii paraşutei principale rotunde, se acţionează
astfel:
a. se pilotează paraşuta cu ajutorul chingilor portsuspante spate;
b. în funcţie de suprafaţa afectată se reduce viteza de coborâre; dacă coborârea se face în
rotire se deschide paraşuta de rezervă conform procedeului 2;
c. se deschide paraşuta de rezervă conform procedeului 1, după care se larghează paraşuta
principală.

25. În cazul dematisării acelor de siguranţă ale comenzii manuale a paraşutei rotunde şi înfigerea
lor în capota paraşutei se procedează astfel:
 a. se încearcă extragerea comenzii cu mâna dreaptă şi ajutarea, prin mişcări de coate şi
schimbări de poziţie, ieşirii din capotă a voalurii principale;
b. se larghează paraşuta principală şi se deschide paraşuta de rezervă,conform procedeului1

_______________________________________________________________________________________________
AEROCLUBUL ROMÂNIEI – Serviciul Certificare Personal Aeronautic 4
______________________________________________________________________________

c. se scutură corpul, se loveşte cu coatele şi dacă, după 6-7 sec. nu se rezolvă, se deschide
paraşuta de rezervă.

26. Incidentele apărute la aterizare pot fi cauzate de:

27. Înfăşurarea cordului paraşutei extractoare Top în jurul braţului sau corpului se datorează:

28. Ce tip de comandă de deschidere se recomandă paraşutiştilor începători?

a. automată;
b. comandă manuală;
c. comandă Top

29. Care sunt cerinţele la saltul în TANDEM când acesta are loc în apropierea suprafeţelor
de apă ce pot afecta siguranţa aterizării?

Asigurarea cu personal calificat şi mijloace de flotabilitate pentru recuperarea instructorului şi

pasagerului

30. Descrieţi procedura de largare corectă în situaţia unei defecţiuni parţiale a completului
de paraşută TANDEM:

Mânerele de eliberare (largare) şi de rezervă trebuie împinse în sus şi în afară şi apoi trase în
jos. Tehnica trebuie exersată la sol. Se vizualizează comenzile de largare şi de rezervă, se
acţionează comanda de largare apoi comanda de rezervă.

31. În cazul amerizării pe timpul unui salt în TANDEM, înainte de luarea contactului cu apa,
ce manevră specifică trebuie să execute instructorul ?

Decroşează pasagerul de la carabinele de şold, şi execută amerizarea cu faţa în vânt,

înfundându-se paraşuta ca la aterizare pe teren.

32. Numiţi trei situaţii ce pot produce părăsiri instabile în saltul TANDEM:
1. Poziţia asimetrică a pasagerului
2. Poziţia asimetrică a instructorului
3. Părăsirea aeronavei într-o poziţie asimetrică atunci când uşa aeronavei nu permite ca
părăsirea să se facă corect.

33. Care este înălţimea minimă de deschidere a paraşutei principale în saltul în TANDEM?

1500m

34. Care este poziţia corectă a braţelor elevului pe timpul părăsirii aeronavei în timpul
saltului în TANDEM?
Prinse de chingile hamului în dreptul pieptului

35. Enumeraţi trei cauze ce pot genera părăsiri instabile în cursul saltului în TANDEM:
1.Nerespectarea de către pasager a instrucţiunilor privind poziţia sa la părăsirea aeronavei
2. Uşa aeronavei nu permite o părăsire corectă
3. Poziţie asimetrică a instructorului şi a pasagerului

36. Răsucirea suspantelor în procesul de deschidere se rezolză astfel:

37. Enumeraţi cauzele incidentelor ce pot apărea în saltul în TANDEM şi care au drept
rezultat accidente mortale:

1. Tragerea comenzilor în ordine incorectă

2. Acroşarea incorectă a pasagerului
3. Intrarea în evoluţii necontrolate

38. Ce rol are “drogue” –ul?

Rol de frânare a căderii libere la 200km/h, iar după acţionare rol de paraşută extractoare

39. Deschiderea concomitentă a paraşutei principale şi a celei de rezervă generează

următoarele configuraţii:
1. Biplan
2. Evantai
3. Cuţit

40. Descrieţi situaţia ce poate lua naştere datorită aşezării necorespunzătoare a “drogue” -
lui completului TANDEM la pliaj:

Neextragerea „drogue-ului” din buzunăraş fapt ce duce la nedeschiderea paraşutei principale

41. Ce manevră trebuie efectuată în cazul unei răsturnări în timpul eliberării drogue-ului
care s-a înfăşurat pe paraşutist ? Care este viteza maximă la care se poate ajunge în
această situaţie?

Se încearcă eliberarea de corp; se poate ajunge cu stabilizatorul înfăşurat pe paraşutist la

o viteză de 270km/h.

42. Ce trebuie făcut dacă drogue-ul se încurcă cu paraşuta principală deschisă complet?

43. Dacă în timpul eliberării drogue-lui se produce o răsturnare, iar brida acestuia se agaţă
de picioarele paraşutistului, ce procedura trebuie iniţiată? Care este viteza maximă la care
se poate ajunge în această situaţie?

Se încearcă eliberarea acestuia de picioare; în caz de nereuşită se acţionează comanda

paraşutei de rezervă. Viteza maximă la care se poate ajunge este 270km/h.

44. Ce manevră trebuie efectuată dacă umărul stâng a fost dislocat şi în acelaşi timp este
necesară deschiderea paraşutei de rezervă?

Dacă necesită largare paraşuta principală, se larghează, apoi se acţionează rezerva.

45. Ce se poate întâmpla unui drogue după eliberare, dacă nu a fost pliat corect?

Poate rămâne încurcat cu stabilizatorul, acesta neumflându-se există şansa de a nu putea

extrage paraşuta din container.

46. Apariţia fenomenului „fuior” la paraşuta rotundă (cu sistem de largare) se rezolvă astfel:
 a. se scutură chingile portsuspante pentru a ajuta umflarea cu aer a cupolei, dacă nu se
reuşeşte se larghează principala şi se deschide paraşuta de rezervă;
b. se scutură chingile portsuspante pentru a ajuta umflarea cu aer a cupolei, dacă nu se
reuşeşte se deschide paraşuta de rezervă;
c. se larghează paraşuta principală.

47. Dacă un paraşutist nu a reuşit o părăsire corectă a aeronavei şi este în instabilitate,

pentru a participa la un salt în formaţie de LRCL, el trebuie mai întâi să:
a. numere până la 5 secunde;
b. să obţină stabilitatea în cădere liberă (în mod independent) înainte de îndreptarea
spre partener(i);
c. să realizeze un viraj de 90°

48. Descrieţi manevrele pe care trebuie să le execute un participant la o formaţie de LRCL,

după atingerea altitudinii de desprindere din formaţie.
La semnalul de desprindere sau la atingerea altitudinii de desprindere, fiecare participant
trebuie:
a) să execute un viraj de 180 de grade fata de centrul formatiei;
b) să execute zbor orizontal (Tracking) timp de minim 5 secunde, în limita a zece grade
diferenţă faţă de traiectoria planificată ;

49. În situaţia aterizării pe linii electrice, paraşutistul procedează astfel:

a. se lipesc picioarele, mâinile se pun pe chingile portsuspante, se întoarce capul în lateral
având grijă să nu atingă simultan două fire şi dacă rămâne suspendat aşteaptă
grupa/echipa de aerodrom;
b. se depărtează mâinile şi picioarele, se întoarce capul în lateral, având grijă să nu atingă
simultan două fire şi aşteaptă grupa/echipa de aerodrom;
c. prinde cu mâinile grupul de fire pentru a rămâne suspendat şi aşteaptă grupa/echipa de
aerodrom.

50. În ce situaţie a saltului în TANDEM se deschide direct paraşuta de rezervă imediat după
părăsirea aeronavei?
- atunci când nu s-a desfăşurat drogue-ul, din diferite motive, în max. 10 sec. de la
părăsire.

51. Ce manevră trebuie efectuată în cazul unei răsturnări în timpul eliberării drogue-ului care s-a
înfăşurat pe paraşutist? Care este viteza maximă la care se poate ajunge în această situaţie?

52. Ce trebuie făcut dacă drogue-ul se încurcă cu paraşuta principală deschisă complet?

53. Descrieţi procedura de largare corectă în situaţia unei defecţiuni parţiale a completului de
paraşută TANDEM:

54. Ce trebuie făcut dacă umărul stâng a fost dislocat şi în acelaşi timp este necesară deschiderea
paraşutei de rezervă?
55. Numiţi procedeele de părăsire a aeronavei de către instructorul TANDEM şi pasagerul său:

56. Ce măsură se ia în cazul apariţiei unei proceduri de urgenţă la aeronavă sub înălţimea de
500m?

57. Care este poziţia corectă a braţelor elevului pe timpul părăsirii aeronavei în timpul saltului în
TANDEM?

58. Enumeraţi cauzele incidentelor ce pot apărea în saltul în TANDEM şi care au drept rezultat
accidente mortale:

59. Dacă pe timpul unui salt de LRC formaţia este în afara zonei de vizibilitate de deasupra
unui participant la formaţie, acesta trebuie să:
a. folosească frânarea;
b. execută o întoarcere în coborâre cu chinga faţă;
c. eliberează comenzile la maxim.

60. Care este limita spaţiului de deschidere a paraşutei de rezervă fără a recurge mai întâi la
largarea principalei?
a. 500m;
b. 300m;
c. 100m.

61. Ce tip de comandă de deschidere se recomandă elevilor paraşutişti pentru trecerea la

saltul comandat?
a. automată;
b. comandă manuală;
c. comandă Top

62. Intrarea la o formaţie de LRC nu se execută dacă:

a. formaţia oscilează (instabilă);
b. formaţia are o parasuta închisă sau semiînchisă;
c. formaţia se află sub înălţimea de 400m.

63. Cum se acţionează în situaţia instabilităţii la părăsirea aeronavei cu un elev aflat în procesul
de iniţiere prin metoda AFF?
64. Cum acţionează instructorul AFF dacă elevul paraşutist ajunge în cădere liberă cu faţa
în sus?

65. Cum procedează instructorul în situaţia rotirii elevului paraşutist pe timpul căderii libere în
saltul AFF?

66. Dacă elevul paraşutist, aflat pe timpul saltului AFF, nu deschide paraşuta principală la
altitudinea stabilită, instructorul AFF trebuie să:

67. În situaţia blocării husei voalurii în capotă, rezolvarea este următoarea:

a. se prind chingile portsuspante şi se scutură pentru a ajuta plecarea husei;
b. se deblochează RSL – ul şi se deschide paraşuta de rezervă;
c. se larghează paraşuta principală şi se deschide paraşuta de rezervă.

68. Incidentele apărute la deschiderea paraşutei principale aripă pot fi cauzate de:

69. In cazul părăsirii de urgenţă a aeronavei şi odată ce voalura paraşutei principale este
complet deschisă paraşutiştii sunt obligati să:

70. Prioritatea la deschiderea comandată a paraşutei principale este:

a. unu este de a aştepta să se deschidă paraşuta la altitudinea corectă, doi este de a
deschide paraşuta indiferent de gradul de stabilitate;
b. unu este de a aştepta să se deschidă paraşuta, doi este de a deschide paraşuta în poziţie
stabilă ;
c. unu este de a deschide singur paraşuta la altitudinea corectă, în poziţie corectă; doi, este
de a deschide paraşuta la altitudinea corectă, indiferent de gradul de stabilitate.

71. În situaţia când ne aflam într-o cădere liberă instabilă, pe spate, şi nu reuşim cu toate
eforturile să redobândim stabilitatea în cădere iar altimetrul ne indică că intrăm sub limita
spaţiului de siguranţă:
a. acţionăm imediat deschiderea paraşutelor, principală şi de rezervă, astfel încât cel puţin
una dintre ele să funcţioneze în timp util;
b. indiferent de poziţie acţionăm imediat deschiderea paraşutei principale;
c. indiferent de poziţie acţionăm imediat deschiderea paraşutei de rezervă.

72. Cum se rezolvă cazul special „blocarea unei comenzi de pilotare”?

73. Pentru procedeul de aterizare dură, se execută următoarele manevre:

a. se apropie picioarele cu genunchii uşor flexaţi, se frânează paraşuta, bărbia în piept,
picioarele vor lua primele contactul cu solul;
 b. se prind cu mâinile chingile portsuspante şi se bagă bărbia în piept;
c. se frânează paraşuta complet cu ambele mâini şi se apropie bărbia de piept.

74. Aterizarea pe linii de înaltă tensiune (rezolvare):

a. se încearcă prinderea între picioare a cablurilor;
b. comenzile acţionate la jumătate, se lipesc picioarele, se răsuceşte capul într-o parte, se va
avea grijă să nu se atingă doi conductori în acelaşi timp. În cazul rămânerii suspendat va
aştepta echipa de la aerodrom şi nu va lăsa pe nimeni să-l atingă până nu se va scoate
reţeaua din tensiune;
c. comenzile libere, picioarele desfăcute, braţele în lateral, se prind cel puţin două cabluri între
picioare şi se rămâne suspendat până la venirea grupei de ajutor.

75. Care este procedura de urgenţă care se aplică în situaţia răsucirii suspantelor la
deschiderea voalurii principale aripă?

76. Aterizarea pe linii de înaltă tensiune (rezolvare):

a. se încearcă prinderea între picioare a cablurilor;
b. comenzile acţionate la jumătate, se lipesc picioarele, se răsuceşte capul într-o parte, se va
avea grijă să nu se atingă doi conductori în acelaşi timp. În cazul rămânerii suspendat va
aştepta echipa de la aerodrom şi nu va lăsa pe nimeni să-l atingă până nu se va scoate
reţeaua din tensiune;
c. comenzile libere, picioarele desfăcute, braţele în lateral, se prind cel puţin două cabluri între
picioare şi se rămâne suspendat până la venirea grupei de ajutor.

77. În cazul aterizării pe copaci, paraşutistul procedează astfel:

a. se apropie picioarele şi se întind către coroana copacului, coatele se lipesc de corp cu
palmele acoperind faţa; dacă înălţimea la care rămâne suspendat este mai mică de 1 m şi
terenul este nivelat, se poate dezechipa şi aşteaptă grupa de ajutor pentru recuperarea
paraşutei; dacă înălţimea la care rămâne suspendat este mare, se aşteaptă grupa de
ajutor pentru coborâre;
b. se depărtează picioarele, se întind braţele în lateral pentru a nu fi prinse între crengi, se
prinde de copac;
c. se apropie picioarele şi se întind către coroana copacului, coatele se depărtează, se
execută frânarea paraşutei; dacă înălţimea la care rămâne suspendat este mai mare de 1
m, se larghează paraşuta principală, aterizează pe sol la baza copacului şi se deplasează
către locul de start.