Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
8048/2015/01-02 Anexa 2
Rezumatul caracteristicilor produsului
3. FORMA FARMACEUTICĂ
4. DATE CLINICE
Suprane este indicat pentru inducţia şi menţinerea anesteziei generale la adulţi şi menţinerea anesteziei
generale la copii.
Mod de administrare
Suprane este administrat prin inhalare.
Suprane trebuie administrat numai de către persoane antrenate în administrarea anesteziei generale
utilizând un vaporizator calibrat special pentru utilizarea desfluranului.
Preanestezie
Medicaţia preanestezică trebuie selectată în funcţie de necesităţile individuale ale pacientului.
Individualizare
Administrarea anesteziei generale trebuie individualizată în funcţie de răspunsul pacientului.
Dozaj
Concentraţia alveolara minima (MAC) a desfluranului scade o dată cu creşterea vârstei pacientului.
Doza de desfluran trebuie ajustată corespunzător. MAC a fost determinată după cum este prezentat în
tabelul 1:
Tabel 1
MAC pentru desfluran conform vârstei pacientului şi amestecului inhalat
1
(medie ± deviaţie standard)
Vârstă N* Oxigen 100% N* Oxid de azot 60%
/ oxigen 40%
2 săptămâni 6 9,2±0,0 - -
10 săptămâni 5 9,4±0,4 - -
9 luni 4 10,0±0,07 5 7,5±0,8
2 ani 3 9,1±0,6 - -
3 ani - - 5 6,4±0,4
4 ani 4 8,6±0,6 - -
7 ani 5 8,1±0,6 - -
25 ani 4 7,3±0,3 4 4,0±0,3
45 ani 4 6,0±0,3 6 2,8±0,6
70 ani 6 5,2±0,6 6 1,7
*N=nr. de perechi încrucişate (utilizând metoda de răspuns cuantificat sus-şi-jos)
Dacă relaxarea musculară intraoperatorie nu este satisfăcătoare, se pot utiliza doze suplimentare de
miorelaxante.
2
Dozare în insuficienţa renală şi hepatică
La pacienţi cu insuficienţă renală sau hepatică precum şi în timpul intervenţiilor chirurgicale pentru
transplant renal, desfluran s-a administrat în concentraţii de 1-4% în amestec cu oxid de azot şi
oxigen. Metabolizarea având rol minor, nu este de aşteptat necesitatea ajustării dozelor la pacienţii cu
insuficienţă hepatică sau renală.
4.3 Contraindicaţii
Atenţionări
Hiperkaliemiea perioperatorie
Utilizarea de agenţi anestezici inhalatori inclusiv desfluran a fost asociată cu rare creşteri ale nivelului
potasiului seric al pacienţilor, ce au avut ca rezultat aritmie cardiacă, uneori fatală, în periada
postoperatorie. Pacienţii cu distrofii musculare latente sau manifeste, în special distrofia musculară
Duchenne, par să fie cei mai vulnerabili. Utilizarea simultană de suxametoniu a fost asociată cu
aproape toate aceste cazuri. Aceşti pacienţi au avut de asemenea creşteri semnificative ale
creatininkinazei serice şi, în unele cazuri, modificări ale urinei corespunzătoare mioglobinuriei. În
ciuda asemănării cu hipertermia malignă, nici unul dintre aceşti pacienţi nu au prezentat semne sau
simptome de rigiditate musculară sau stare hipermetabolică.
3
Desfluranul trebuie utilizat cu precauţie la copii cu astm sau cu istoric de infecţii recente ale căilor
aeriene superioare, din cauza riscului de apariție a bronhospasmului şi a creşterii rezistenţei căilor
aeriene.
Obstetrică
Datorită numărului limitat de pacienţi studiaţi, siguranţa desfluranului nu a fost stabilită pentru
utilizarea în procedurile obstetricale. Desfluranul este un relaxant al uterului şi reduce debitul sanguin
dintre uter şi placentă (vezi pct. 4.6).
Precauţii
Au fost raportate la utilizarea de anestezice halogenate tulburări ale funcţiei hepatice, icter şi necroză
hepatică fatală: aceste reacţii apar să indice hipersensibilitate. La fel ca alţi agenţi anestezici
halogenaţi, desfluranul poate produce hepatită de sensibilitate la pacienţii care au fost sensibilizaţi prin
expunere anterioară la anestezice halogenate. Ciroza, hepatita virală sau alte afecţiuni hepatice
preexistente pot fi un motiv pentru selectarea unui alt anestezic decât un anestezic halogenat.
Desfluranul, ca şi alte anestezice volatile, poate produce o creştere dependentă de doză a presiunii
lichidului cerebrospinal (LCR) atunci când este administrat pacienţilor cu leziuni cerebrale de ocupare
a spaţiului. La aceşti pacienţi desfluranul trebuie administrat în doze de 0,8 MAC sau mai puţin, şi în
asociere cu inducţie cu barbiturice şi hiperventilaţie (hipocapnie) până la decompresia cranienă, la
pacienţii cu creştere cunoscută sau suspectată a presiunii LCR. Se va acorda o atenţie deosebită
menţinerii presiunii perfuziei cerebrale.
La pacienţii cu boală arterială coronariană, menţinerea hemodinamicii normale este importantă pentru
a evita ischemia miocardului. Desfluran nu trebuie utilizat pentru inducţia anesteziei la pacienţii cu
risc de boală arterială coronariană sau la pacienţii la care creşterea frecvenţei cardiace sau creşterea
tensiunii arteriale nu este de dorit. Trebuie utilizat împreună cu altă medicaţie, de preferinţă opioide şi
hipnotice intravenoase.
În timpul întreţinerii anesteziei, creşterea frecvenţei cardiace şi a presiunii sângelui după creşterea
rapidă a concentraţiei desfluranului poate să nu reprezinte o anestezie inadecvată. Schimbările cauzate
de activarea simpatică se revin în aproximativ 4 minute. Creşterea frecvenţei cardiace şi a presiunii
sângelui înainte sau în absenţa creşterii rapide a concentraţiei desfluranului poate fi interpretată ca o
anestezie superficială.
La fel ca alte anestezice halogenate Suprane poate interacţiona cu materialele adsorbante ale
dioxidului de carbon deshidratate, formând monoxid de carbon care poate rezulta în concentraţii
crescute de carboxihemoblobină la unii pacienţi. Rapoartele cazurilor sugerează că calcea sodată şi
calcea cu hidroxid de bariu se deshidratează la trecerea de gaze proaspete prin recipientul de CO2 la
debite mari timp de mai multe ore sau zile. Când medicul suspectează deshidratarea materialul
adsorbant de CO2, acesta trebuie schimbat înainte de administrarea desfluranului.
Precum la alţi agenţi anestezici cu acţiune rapidă, recuperarea rapidă după desfluran trebuie luată în
considerare în cazurile unde este anticipată durerea postoperatorie. Trebuie avută grijă pentru
4
administrarea de analgetice pacientului la finalul procedurii sau precoce în unitatea de recuperare post
anestezie.
La copii revenirea din anestezie poate evoca o stare scurtă de agitaţie care poate împiedica cooperarea.
La fel ca alte anestezice halogenate anestezia repetată într-o perioadă scurtă de timp trebuie abordată
cu prudenţă.
Trebuie să fie disponibile imediat dotări şi echipamente pentru menţinerea permeabilităţii căilor
aeriene, ventilaţie artificială, sursă de oxigen şi resuscitare cardio-respiratorie.
Medicamente preanestezice
În studiile clinice nu au fost raportate interacţiuni adverse semnificative cu medicamentele
preanestezice uzuale, sau medicamente utilizate în timpul anesteziei (agenţi intravenoşi, anestezice
locale). Efectul desfluranului asupra altor medicamente nu a fost determinat.
Sedative
La pacienţii cărora li s-a administrat desfluran în asociere cu doze crescute de fentanil au fost necesare
doze mai reduse de desfluran (reducerea valorilor MAC). Administrarea de midazolam în doze
crescătoare a arătat o uşoară reducere a concentraţiei minime alveolare. Rezultatele sunt prezentate în
Tabelul 3. Aceste reduceri ale MAC sunt similare celor observate la isofluran. Se anticipează că alte
opioide şi medicamente sedative exercită o influenţă similară asupra MAC.
Tabel 3 – Efectul fentanilului sau midazolamului asupra desfluranului 0,6 – 0,8 MAC/O2
*MAC(%) %MAC reducere
Fără fentanil 6,33-6,35 -
Fentanil (3 g/kg) 3,12-3,46 46 - 51
Fentanil (6 g/kg) 2,25 – 2,97 53 – 64
Fara Midazolam 5,85 – 6,86 -
5
Midazolam (25 g/kg) 4,93 15,7
Midazolam (50 g/kg) 4,88 16,6
* Include valori pentru varste cuprinse intre 18 – 65 ani
Creşterea glucozei
La fel ca alte anestezice halogenate, desfluranul a fost asociat cu unele creşteri intraoperatorii a
glucozei.
Datorită numărului limitat de pacienţi studiaţi, siguranţa desfluranului nu a fost stabilită pentru
utilizarea în procedurile obstetricale. Desfluranul este un relaxant al uterului şi reduce debitul sanguin
dintre uter şi placentă.
Nu există date adecvate despre utilizarea desfluranului la femeile gravide sau care alăptează, astfel nu
se recomandă utilizarea desfluranului în timpul sarcinii sau alăptării.
Nu există informaţii privind efectele după anestezia cu desfluran asupra capacităţii de a conduce sau
de a folosi utilaje. Totuşi pacienţii trebuie avertizaţi că executarea activităţilor care necesită stare de
alertă mentală, cum ar fi conducerea vehiculelor sau folosirea utilajelor poate fi afectată o perioadă de
timp după anestezia generală.
Se recomandă evitarea acestor activităţi pentru o perioadă de 24 ore după anestezia generală.
Ca toate anestezicele inhalatorii potente, desfluranul poate determina hipotensiune arterială şi depresie
respiratorie dependente de doză. Majoritatea celorlalte reacţii adverse sunt uşoare şi tranzitorii. În
perioada post-operatorie s-au observat greaţă şi vărsături, reacţii adverse frecvente ale intervenţiei
chirurgicale şi anesteziei generale, cauzate fie de anestezicul inhalator, de alte medicamente
administrate intra sau post-operator şi de răspunsul individual al pacientului faţă de procedura
chirurgicală.
Frecvenţa este bazată pe următoarea scală: Foarte frecvente (≥1/10); Frecvente (≥1/100 şi <1/10); Mai
puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100); Rare (≥1/10000 şi <1/1000), Foarte rare (<1/10000);
Necunoscută (reacţii adverse raportate postcomercializare).
Reacţii adverse
Aparate, sisteme şi organe Termen MedDRA Frecvenţă
Infecţii şi infestări Faringită Frecvente
Tulburări hematologice şi limfatice Coagulopatie Necunoscută
Tulburări metabolice şi de nutriţie Hiperkaliemie Necunoscută
Hipokaliemie Necunoscută
Acidoză metabolică Necunoscută
Tulburări psihice Oprirea respiraţiei+ Frecvente
Agitaţie Mai puţin frecvente
Tulburări ale sistemului nervos Cefalee Frecvente
Ameţeală Mai puţin frecvente
Convulsii Necunoscută
Tulburări oculare Conjuctivită Frecvente
Icter ocular Necunoscută
Tulburări cardiace Aritmie nodală Frecvente
Bradicardie Frecvente
Tahicardie Frecvente
Hipertensiune Frecvente
Infarct miocardic Mai puţin frecvente
6
Ischemie miocardică Mai puţin frecvente
Aritmie Mai puţin frecvente
Stop cardiac Necunoscută
Torsada vârfurilor Necunoscută
Insuficienţă ventriculară Necunoscută
Hipokinezie ventriculară Necunoscută
Fibrilație atrială Necunoscută
Tulburări vasculare Vasodilataţie Mai puţin frecvente
Hipertensiune malignă Necunoscută
Hemoragie Necunoscută
Hipotensiune Necunoscută
Şoc Necunoscută
Tulburări respiratorii, toracice şi Apnee+ Frecvente
mediastinale Tuse+ Frecvente
Laringospasm* Frecvente
Hipoxie+ Mai puţin frecvente
Stop respirator Necunoscută
Insuficienţă respiratorie Necunoscută
Tulburare respiratorie Necunoscută
Bronhospasm Necunoscută
Hemoptizie Necunoscută
Tulburări gastro-intestinale Vărsături+ Foarte frecvente
Greaţă+ Foarte frecvente
Sialoree+ Frecvente
Pancreatită acută Necunoscută
Durere abdominală Necunoscută
Tulburări hepatobiliare Necroză hepatică Necunoscută
Hepatită citolitică Necunoscută
Colestază Necunoscută
Icter Necunoscută
Funcţie hepatică anormală Necunoscută
Tulburare hepatică Necunoscută
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului Urticare Necunoscută
subcutanat Eritem Necunoscută
Tulburări musculo-scheletice şi ale Mialgie Mai puţin frecvente
ţesutului conjunctiv Rabdomioliză Necunoscută
Tulburări generale şi la nivelul Hipertermie malignă Necunoscută
locului de administrare Astenie Necunoscută
Stare de rău Necunoscută
Investigaţii diagnostice Creatininfosfokinază crescută Frecvente
ECG anormală Frecvente
Schimbare ST-T în ECG Necunoscută
Inversia undei T în ECG Necunoscută
Alanin aminotransferază crescută Necunoscută
Aspartat aminotransferază crescută Necunoscută
Test de coagulare anormal Necunoscută
Amoniu crescut Necunoscută
Hiperbilirubinemie Necunoscută
Leziuni, intoxicaţii şi complicaţii Ameţeală Necunoscută
legate de procedurile utilizate§ Migrenă Necunoscută
Tahiaritmie Necunoscută
Palpitaţii Necunoscută
Arsuri oculare Necunoscută
Orbire tranzitorie Necunoscută
Encefalopatie Necunoscută
Keratită ulcerată Necunoscută
Hiperemie oculară Necunoscută
7
Acuitate vizuală redusă Necunoscută
Iritaţie oculară Necunoscută
Durere oculară Necunoscută
Oboseală Necunoscută
Senzaţie de arsură a pielii Necunoscută
Agitaţie post operatorie# Necunoscută
* raportate în timpul inducţiei cu desfluran
+
raportate în timpul inducţiei şi întreţinerii cu desfluran
§
toate aceste reacţii au fost datorate expunerii accidentale a altor persoane decât pacienţi
4.9 Supradozaj
Se anticipează că simptomele supradozajului cu desfluran sunt similare cu cele ale altor agenţi volatili:
creşterea profunzimii anesteziei, deprimare cardiacă şi/sau respiratorie în cazul pacienţilor care
ventilează spontan şi hipotensiune arterială la pacienţii cu suport ventilator. La aceştia din urmă
hipercapnia şi hipoxia pot apare numai într-un stadiu avansat.
În cazul producerii unui supradozaj sau a apariţiei simptomelor ce indică supradozajul, trebuie luate
următoarele măsuri:
- oprirea administrării desfluranului,
- asigurarea permeabilităţii căilor respiratorii,
- instituirea ventilaţiei asistate sau controlate cu administrarea de oxigen pur şi
- susţinerea şi menţinerea unei funcţii cardio-vasculare adecvate.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
Desfluranul face parte din clasa metiletileterilor halogenaţi. Administrarea inhalatorie produce
dependent de doză pierderea reversibilă a conştienţei şi a senzaţiei de durere, suprimarea activităţii
motorii voluntare, reducerea reflexelor involuntare şi deprimarea respiratorie şi respectiv a aparatului
cardiovascular. Relaxează musculatura suficient pentru a permite intubarea.
Alţi membrii ai seriei includ enfluran şi izomerul său structural isofuran care sunt derivaţi cloruraţi şi
fluorurati. Desfluranul este halogenat exclusiv cu fluor. După cum sugerează structura sa, desfluranul
are un coeficient de partiţie sânge/gaz mic (0,42), mai mic decât al altor anestezice inhalatorii potente,
cum ar fi isofluran (1,4) şi chiar mai mic decât al oxidului de azot (0,46). Aceste date explică
recuperarea rapidă din anestezia cu desfluran.
Studiile la animale au arătat o inducţie şi o revenire din anestezie mai rapide pentru desfluran decât
pentru isofluran, cu un profil similar al evenimentelor cardio-respiratorii. Totuşi, studiile clinice nu pot
confirma uniform aceste date asupra recuperării mai rapide cu desfluran. În timpul anesteziei cu
desfluran nu au existat semne de activitate epileptiformă sau alte modificări EEG iar medicamentele
administrate concomitent nu au produs evenimente neaşteptate sau toxice evidenţiabile pe EEG.
Studiile efectuate la porci cu susceptibilitate înnăscută la hipertermie malignă, au indicat faptul că
desfluran este un potenţial factor declanşator pentru hipertermia malignă.
Efectul farmacologic este proporţional cu concentraţia de desfluran inspirat. Principalele reacţii
adverse sunt extensii ale acţiunii farmacologice.
8
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Caracteristici generale
Conform profilului său fizico-chimic, studiile farmacocinetice efectuate atât la animale cât şi la om
indică faptul că desfluranul se distribuie la nivelul corpului mai rapid decât alţi agenţi anestezici
volatili, sugerând o inducţie mai rapida a anesteziei. Eliminarea din organism este de asemenea rapidă,
permiţând o revenire rapidă din anestezie şi flexibilitate în ajustarea intensităţii anesteziei. Desfluranul
se elimină în principal prin plămâni, metabolizarea fiind minimă (0,02%).
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
Nu este cazul.
6.2 Incompatibilităţi
Nu se cunosc.
3 ani
9
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 6 flacoane din sticlă brună, de clasa hidrolitică III, cu capacitatea de 250 ml, prevăzute cu
sistem de închidere cu valvă, garnitură și dop din PEJD sau copolimer de etilen-propilenă (EPDM);
fiecare flacon conține câte 240 ml lichid pentru vapori de inhalat.
Cutie cu 6 flacoane din aluminiu acoperite în interior cu film din răşină epoxifenolică, prevăzute cu
sistem de închidere cu valvă, garnitură și dop; fiecare flacon conține câte 240 ml lichid pentru vapori
de inhalat.
BAXTER SA,
Bd. R. Branquart 80, B-7860 Lessines,
Belgia
8048/2015/01-02
Septembrie 2016
10