ORTOPEDIE- Fractura antebratului

Rotar Nicoleta Andrea

Clasa: AMG II B
CUPRINS
1. Notiuni generale..................................................................................3
1.1 Clasificarea fracturilor...............................................................4
1.2 Simptomatologie....... ..................................................................6
1.3 Complicatiile fracturilor.............................................................8
1.4 Tratamentul fracturilor.............................................................11
2. Studiu de caz......................................................................................13
3. Concluzii.............................................................................................21
4. Bibliografie.........................................................................................22

2
 1. NOTIUNI GENERALE DESPRE FRACTURA

Faptul ca sistemul osos se gaseste in stransa interdependenta cu celalalte

sisteme ale organismului face ca aceasta sa aiba numeroase functii nu numai un
rol biomecanic si este firesc ca fractura sa fie considerata o adevarata boala.
Definitie:
Fractura este definita ca o solutie de continuitate la nivelul osului, produsa
in urma unui traumatism de intensitate variabila ce actioneaza ca osteoporoza,
tumoarea osoasa, osteita.

Etiopatogenie :
Frecventa :

Se apreciaza ca fracturile reprezinta intre 10-20% din totalul

traumatismelor, de 10 ori mai frecvente decat luxatiile, frecventa ce creste in
cazuri de catastrofe,razboaie, accidente de circulatie .
Se intalnesc frecvent la toate varsetele dar mai ales la varsta activa, intre
20-40 ani; la copii fiind mai rare in raport cu numarul traumatismelor acestea
avand oasele mai elastice si o greutate a corpului mai mica. In schimb batranii
din cauza fragilitatii osoase fac fracturi si dupa un traumatism mai putin violent.

3
 1.1 Clasificarea fracturilor dupa modul de producere :

Directe : -Care se produc la nivelul impactului prin zdrobire, compresiune

sau soc violent sunt fracturile din marile accidente asociate cu leziuni variabile
ca gravitati ale partilor moi.
Indirecte : - Sunt fracturile produse in alt loc decat acolo unde a actionat
agentul traumatic, sunt cele mai numeroase si pot fi impartite in 4 tipuri:
 Prin flexiune – cand forta se exercita la un capat ale extremitatii
osoase, osul se rupe fiind depasita elasticitatea normala acestuia la
maximum de curbura
 Prin tractiune – printr-o contractura musculara violenta ce smulge
fragmentele osoase de la locul de insertie tendinoase sau fracturi
parcelare epifizare
 Prin compresiune in lungimea axului ducand la fracturi epifizare
 Prin torsiune – cand se produce totdeauna o fractura spiroida sau
helicoida

Din punct de vedere anatomopatologic, se deosebesc doua tipuri de fracturi :

A. Fracturi incomplete : mai frecvent la copii
 Ingrosarea fusiforma sau “inelara” a axului
 Ruperea incompleta “in lemn verde”
 Infundarea (mai frecvent la oasele cranului)
 Fisuri, mai ales la adulti

B. Fracturi complete :
 Cu sediul variabil putand avea traiectul de fractura in transversal,
oblic, spiroid sau longitudinal

4
  Fragmentele in general sunt in numar de doua, dar uneori sunt
fragmente intermediare

Ca urmare a actiunii agentului traumatic, fractura este insotita de leziuni a

tuturor partilor moi din jurul focarului de fractura
 Pielea este contuzionata, sectionata de agentul traumatic sau intepat
de un varf osos sau alteori poate fi intins ca un calus prin deplasarea
fracturii, necrozandu-se secundar
 Muschii sunt contuzionati sau desirati de fragmetele de fractura
 Periosul poate fi rupt, decolat si uneori interpus intre fragmetele
osoase ducand la intarziere de consolidare
 Vasele pot fi contuzionate, intepate sau sfasiate de catre fragmentele
osoase
 Nervii pot fii contuzionati intepati sau rupti
 Articulatiile vecine pot fi lezate prin traiectele de fractura ce se
prelungesc pana in articulatie sau pot fi intepate cu un fragment
osos
 Viscerele pot fi lezate in cazul politraumatismelor, evolutia fiind
grav complicata

5
1.2. SIMPTOMATOLOGIE

Semne locale de fractura :

A. Semne de probabilitate

 Durere foarte vie intr-un punct fix osos exagerata de mobilizarea

fragmentelor
 Echimoza precoce , cand masa musculara e mare . Echimoza apare
tardiv si uneori la distanta sangele fuzand in lungul tecilor
musculare
 Deformarea regiunii , semn clinic de valoare datorita deplasarii
fragmentelor, cand deformarea este distantata de o articulatie (cand
este aproape de articulatie se poate confunda cu un hemtom mare
sau articulatie luxata)
 Scurtarea regiunii cu acelasi semn ca la deformare
 Impotenta functionala, semn frecvent intalnit insa si in contuzii sau
luxatii

B. Semne de certitudine :

 Mobilitatea normala, prezenta in fracturile complete si absenta in

cele incomplete
 Crepitatia osoasa perceputa o data cu mobilitatea
 Intreruperea continuitatii osoase, apreciata prin palpare, este un
semn pretios (ex : fractura de rotula sau olecram)

6
  Netransmiterea miscarii de-alungul osului este semn de fractura
7rthoped
 Examenul 7rthopedic77 mijlocul ce completeaza examenul clinic ce
arata numarul fragmentelor osoase , marimea lor , deplasarile.
Obligatoriu se face examen 7rthopedic77 inaintea oricarei manevre
de reducere cel putin de fata si profil cuprinzand oasele lungi,
articulatii superioare si inferioare.

EVOLUTIA UNUI FOCAR DE FRACTURA

 Faza hemoragica - cand intre fragmentele osoase si tesuturile

vecine revarsatul sangvin sufera un process de coagulare ce se
inconjoara de o reactie inflamatorie aseptica ca: edem,
vasodilatatie, transudat seros. Tesutul conjunctiv din perios,
maduva, tesuturile vecine sufera un proces de intinerire devenind
tesut conjunctiv de tip mezenchimal care invadeaza destul de rapid
si progresiv hematomul.

 Faza calusului fibros : cand celulele conjunctive nediferentiate ce

au invatat hematomul se multiplica si se transforma in celulele
formatoare de os (osteoblasti) si de cartilaj (condroblasti) sub
influenta factorilor vitaminici, hormonali , mecanici. Tesutul de
neoformatie uneste fragmentele osoase ca un calus fibros in care se
produce o dezvoltare importanta a retelei vasculare a calusului care
asigura nutritia celulelor si are loc o transformare spre osteoblasti a
celulelor tesutului conjunctiv tanar sau spre condroblasti a celulelor
tesutului conjunctiv tanar sau spre condroblasti cand vascularea nu

7
 face fata multiplicarii celulare. In acelasi timp in calusul fibros se
produc si modificari a substantei fundamentale ce devine mai
densa, preosteoida.

 Faza calusului osos primitiv : (cam a-3° saptamana de evolutie)

cand calusul fibros incepe sa mineralizeze si zonele cartilaginoase
sufera un proces de osificare encondrala, astfel se ajunge la un calus
osos primitiv cu traberculele dezordonate. Treptata printr-un proces
de resortie si o pozitie osoasa, calusul osos primitiv sufera un
proces de remodelare care duce la formarea tesutului osos lamelar .

Acest proces de remodelare dirijat de fortele mecanice de la acest nivel ,

determina in final reducerea continuitatii si formei osului fracturat.

1.3. COMPLICATIILE FRACTURILOR

Generale imediate :

 Congestia pulmonara la batrani ce conduc la bronhopneumonii

grave
 Tulburari urinare la batrani cu adenoma de prostata fara fenomene
urinare pana atunci
 Infectia urinara ce urmeaza retentia de urina
 Diabetul, lent anterior, agravat de fractura, putand duce la
acidocetoza.

8
  Emboligrasoase pulmonare sau celebrale

Locale imediate :

 Fractura deschisa, prin comunicarea focarului de fractura cu mediu

extern, fie printr-o plaga produsa dinafara de agentul traumatic cand
plaga este mare adesea anfractoasa cu corpi straini inclusi si practic
infectata, fiecand inteparea tegumentului se face dinauntru inafara
de catre un fragment osos , prin mobilizarea prudenta, prin tentative
de reluare a mersului cand plaga este punctiforma si practic
neinfectata.
Complicatia cea mai grava a unei fracturi deschise este infectia , care
perturbeaza grav procesul de consolidare ajungandu-se la osteita si
psedartroza.
Leziunile nervoase ce merg de la simpla contuzie a nervului
(neuropraxie) la inteparea nervului cu intreruperea cilindtacsilor
(axonotmesis) si pana la sectionare completa a nervului (neurotmesis).
Leziunea nervoasa asociata unei fracturi impune interventia
chirurgicala.
Leziuni vasculare ce provoasa hemoragii mari sau duce la
constituirea unui hematom pulsatil sau a anevrismului.
Tulburari ischemice cutanate, produse de obicei din cauza
aparatului gipsat sau in fracturile asociate cu luxatia oaselor si mult timp
neglijate .
Trombozele venoase
Intreruperea de parti moi (muschi , aponevroze, perios , tendoane )
ce pot duce la pseutatroze.

9
 Locale tardive :

 Calusul vicios cand fragmentele se deplaseaza in decalaj sau

unghiuleaza , ce duc treptat la artroza articulatiilor subiacente .
 Intarzierea in consolidarea fracturilor ce tine de reducerea
imperfecta a fragmentelor sau de contentia insuficienta a lor.
 Pseudartoza este o stare definita de lipsa de consolidare ce urmeaza
intarzierii si apare sub trei aspecte anatomopatologice:

 Forma rara fibrosinovala ce realizeaza o articulatie rudimentara
 Forma fibroasa cea mai frecventa
 Forma flotanta cu spatial interfregmentar lung

Osteoporoza posttraumatica : Sindromul Sudeck Leriche este ca o

consecinta a tulburarilor vasomotorii : durere permanenta a articulatiilor la
tentative de mobilizare, atrofie musculara , tulburari vasomotorii, traduse
prin cianoza, raciala , hiperhidroza , edem dur sau radografic o
demineralizare a oaselor mainii sau picioarelor si extremitatii oaselor
lungi din vecinatate.

Ostioamele periarticulare posttraumatice: Formatiuni osoase ce apar

la 2 – 3 saptamani de la traumatism in jurul articulatiilor sau a muschilor
pericapsulari prin osificarea hematoamelor.

Litiaza renala : ce apar la polifracturatii indelung imobilizate si

care au avut o medicatie calcica abuziva

10
 1.4. TRATAMENTUL FRACTURILOR

Are drept obiectiv principal obtinerea restabilirii functiei si pe cat

posibil chiar a formei membrului.
Refacerea pe cat se poate anatomica a osului fracturat se obtine
corijand deplasarile, deci facand reducerea fracturii si imobilizand-o pana
la formarea unui calus solid. Tipul de imobilizare se reduce la minim atat
cat este necesar consolidarii fracturii pentru mentinerea in stare
functionala a articulatiilor, a muschilor si a circulatiei membrului si prin
instituire cat mai precoce a unui tratament de recuperare functionala, prin
contractii musculare si mobilizare articulara ce duc la recuperarea precoce
a bolnavului.

A. Tratament ortopedic (nesangerand):

Cuprinde in primul rand reducerea din focar ce se face cu atat mai usor cu
cat manevra este mai precoce. Reducerea se face se face usor daca contractura
musculara este anhilata(rahidiana) sau prin tractiune continua (de minim 3
saptamani) in fractura de gamba cominutive. Dupa reducerea fragmentelor
urmeaza imobilizarea in aparate gipsate corect aplicate fara a fi capitonate prea
gros pentru a lua contact cat mai direct cu osul. Aparatul gipsat pentru a fi
eficient trebuie sa imobilizeze cel putin o articulatie de deasupra si duna de sub
focarul de fractura, evitandu-se astfel miscarea de rotatie in ax. Membrul trebuie
sa fie imobilizat intodeauna in pozitie functionala pentru a preveni redorile,
atrofiile musculare si osoase.

11
 B. Tratamentul chirurgical.

Se recurge la tratamentul chirurgical intodeuna cand prin mijloacele

ortopedice nu se poate obtine reducerea si imobilizarea corecta a unei fracturi si
pastrarea acestora pana la consolidare. Tratamentul chirurgical consta in
deschiderea focarului de fractura, avivarea fragmentelor osoase, reducerea sub
controlul vederii si a deplasarii urmate intodeuna de fixare cu ajutorul
implantelor metalice (placi, cuie, placa si suruburi, tija, fixator extern).
Tratamentul chirurgical impune insa conditii riguroase de asepsie, utilajul
necesar pentru a se preintampina infectia osoasa cu dezastrele ei. Toate
materialele metalice de osteosinteza sunt confectionate din materiale
inoxidabile, speciale care sa fie inerte si sa nu produca nici o reactie din partea
organismului. Osteosinteza metalica trebuie sa realizeze un montaj robust (fara
miscari in focar) si durabil pana la consolidare.

C. Tratamentul de recuperare :

Este tot atata de importanta ca si reducerea si imobilizarea fracturii.

Cultura fizico-medicala cu scopul de recuperare a functiei prin actiunea asupra
muschilor si articulatiilor va fi cu atata mai eficenta cu cat va fi instituit mai
precoce si fara intreruperi. In majoritatea cazurilor exercitiile de contractii
musculare pot fi incepute la cateva zile de la reducerea fracturii, nefiind violente
pentru a nu jena procesul de consolidare. Deasemenea bolnavul va efectua
miscari de contractura musculara a membrelor libere, nefracturate mobilizandu-
si articulatiile care nu au fost cuprise in aparat gipsat .

12
 Dupa scoaterea aparatului gipsat, exercitiile musculare si articulare vor fi
intensificate facute fara intreruperi pe toata perioada zilei. La chineziterapie se
asociaza tot cu scopul recuperarii functionale : masajul, fizioterapia si
balneoterapia. Acelasi tratament de recuperare va fi facut si in cazul
tratamentului chirurgical.

2. STUDIU DE CAZ
I . Informatii generale :
 Nume si prenume : A. Z.
 Varsta : 48 ani
 Sex : masculin
 Data nasterii : 05.09.1970

Caractere individuale :
 Nationalitate : maghiara
 Limba vorbita : maghiara

Elemente biografice legate de sanatate

 Boli anterioare: varicela
 Interventii chirurgicale: nu a suferit
 Accidente anterioare: plagi taiate

Elemente fizice si reactionale

 Grup sangvin: A II

 Alergie: nu este alergic la medicamente

13
 II . Date variabile legate de stare fizica :

 Temperatura : 37 C
 Tensiunea arteriala :120/80 mm Hg
 Respiratia :17 respiratii/min , frecventa normala
 Mictiuni : spontane
 Tranzitul : prezent
 Pulsul : 80puls./min
 Miscari : active si coordonate
 Intensitatea durerii : vie la nivelul antebratului stang
 Greutatea : 74 kg
 Inaltimea : 1,72 cm

Motivele internarii actuale :

In data de 05.05.2018 pacientul aflandu-se in oras si din cauza neatentiei

cade pe strada. In urma acestui incident, pacientul se deplaseaza la serviciul de
urgenta a Spitalului Judetean Brasov. Pacientul acuza durere vie la nivelul
antebratului stang, neliniste. La serviciu de urgenta este consultat, se face
radiografie care confirma diagnosticul de : fractura de radius a antebratului stang
cu deplasare, se face o imobilizare provizorie cu atela gipsata si este internat la
sectia de ortopedie a Spitalului privat CLINICCO Brasov.

14
 Anamneza:

Dupa accident pacientul simte o durere vie la nivelul membrului superior

stang , durere care iradiaza spre umar si degetele de la mana . Din cauza durerii
pacientul prezinta neliniste si este speriat.

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOI PROBLEMA DE MANIFESTARI DE SURSE DE

FIZIOLOGICE DEPENDENTA DEPENDENTA DIFICULTATE
1.Nevoia de a - Durere - Fractura
evita -
pericolele - Anxietate - Neliniste -Evenimente
- Spaima amenintatoare
- Agitatie (interventie
chirurgicala)
-Mediu
spitalicesc
2. Nevoia de a - Dificultatea in a - Incapacitatea de a - Durere
se alimenta si se alimenta si utiliza instrumentele, - Atela
hidrata hidrata lipsa poftei de - Anxietate
mancare
3. Nevoia de a - stangacie in a se - Dificultate de a se - Durere
se imbraca si imbraca si imbraca si dezbraca - Fractura
dezbraca dezbraca
4. Nevoia de a - Insomnii - Somn agitat - Durere
dormi si a se - Trezire frecventa - Stare depresiva
odihni
5. Nevoia de a - Dificultate in a- - Neputinta de a-si - Slabiciune
fi curat si de a- si acorda ingrijiri acorda ingrijirile - Durere
si proteja igienice igiena corporala - Fractura
tegumentele
6. Nevoia de a - Dificultate in a - Izolare de personae - Absenta
se recrea desasura activitati semnificative persoanelor
recreative semnificative

15
 7.Nevoia de a -pacientul are - nu are dificultati
respire si a respiratia si
avea o buna functiile vitale in
postura limitele normale
8.Nevoia de a -mictiuni - - nu are dificultati
elimina spontane
9. Nevoia de a -imobilitate - Discomfort la - fractura
se misca sia partial miscare
avea o buna
postura

PLAN DE INGRIJIRE PREOPERATOR 05-07.05.2018

DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE

DE INGRIJIRE PROPRII DELEGATE
1.Durere la -calmarea durerii - stau de vorba - Algocalmin -dupa
nivelul in urmatoarele cu paciantul si il F II i.m administrare de
membrului stang ore incurajez calmante
-administrez durerea scade
calmante, sa in intensitate
evite miscarea
membrului
afectat
2. Stare de - sa fie echilibrat - discut cu -distonocalm -pacientul este
neliniste psihic pacientul 1 tableta / zi receptiv la
(anxietate) explicandu-i indicatiile date
necisitatea si este mai
interventiei linistit
- ii prezint
pacientului
echipa de
interventie
conferandu-i in
acelasi timp
incredere in
acestia
-incerc sa-i
castig

16
 increderea si-i
spun sa ma
solicite la
nevoie
3. Insomnie – sa beneficieze - asigur un -diazepam -in urmatoarele
de un somn climat de liniste 1 tableta/zi nopti pacientul
odihnitor in salon,invatz se odihneste
pacientul tehnici mai bine
de relaxare
4.Imposibilitatea - sa prezinte - efecutez -pacientul
de a-si acorda tegumente curate toaleta partiala prezinta
ingrijiri de si integre zilnic la pat tegumente
igiena - schimb lenjeria curate si
de pat si de corp integre
de cate ori este
nevoie
5. Dificultatea in - sa beneficieze Ajut pacientul Pacientul are o
a se alimenta si de o alimentatie sa se alimenteze alimentatie si o
hidrata corespunzatoare si ii servesc hidratare
alimentele la o echilibrata
temperatura
moderata,la ore
regulate si
prezentate cat
mai atragator

PLAN DE INGRIJIRE POST-OPERATOR 08-09.05.2018

DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVETII INTERVENTII EVALUARE

DE INGRIJIRE PROPRII DELEGATE
1.Durere la -ameliorarea -asez pacientul -algocalmin -durerea scade
nivelul plagii durerii in comod in 1fiola i.m. in intensitate
post-operator urmatoarele 3 pat,administrez dupa
ore calmante aproximativ
30 min dupa
administrarea
calmantului
2.Stare de -linistirea -discut cu - pacientul
neliniste pacientului pacientul si intelege si

17
(anxietate) incerc sa-l pare linistit
linistesc si sa-i
explic ca daca
dupa interventie
durerile sunt
firesti, rabda si
ca trebuie sa
aiba rabdare si
incredere in
echipa de
interventie
3. Imobilizarea - -asez pacientul -pacientul
impusa de rahianestezie in decubit respecta
rahianestezie dorsal si-i indicatiile date
explic ca nu
este voie sa se
miste si ca
trebuie sa stea
fara perna 24 h
4.imposibili- - sa prezinte -efectuez toaleta -pacientul
tatea de a-si tegumente partiala la pat, prezinta
acorda ingrijiri curate si schimb lenjeria tegumente
de igiena integre de pat si de corp curate si
la nevoie integre
5.Insomnia -sa prezinte -asigur un -diazepam -pacientul se
un somn climat de liniste 1 taleta seara odihneste mai
calitativ si in salon, explic bine in
cantitativ importanta unor urmatoarele
ore suficiente de nopti
somn
6.Inapetenta -sa -servesc -pacientul
beneficieze pacientul cu consuma
de o alimente intreaga
alimentatie prezentate cat cantitate de
corespunza- mai estetic si la alimente
toare din temperatura
punct de moderata, de
vedere cate ori are
calitativ si nevoie
cantitativ

18
 PLAN DE INGRIJIRE POST-OPERATOR 10-15.05.2018

DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVETII INTERVENTII EVALUARE

DE PROPRII DELEGATE
INGRIJIRE
1.Dificultatea - sa prezinte-efectuez zilnic - pacientul
in a-si acorda tegumente toaleta la pat, prezinta
ingrijiri curate sischimb lenjeria tegumente
igienice integre de pat si de corp curate si
la nevoie integre
2.Dificultatea - sa fie -ajut pacientul -pacientul are o
in a se alimentat zilnic sa se alimentatie
alimenta corespunzator alimenteze, echilibrata
oferundu-i
alimente la o
temperature
moderata, la ore
fixe si
prezentate cat
mai atragator
3.Plaga post -sa evolueze - efectuez zilnic -penicilina -plaga are o
operatorie favorabil pansarea plagii, 1.000.000 UI evolutie
administrez - pansament cu buna,iar in data
medicatia alcool, punga cu de 16.05.2018
prescrisa de gheata specialistul
medic decide
- in data de externarea
16.05.2018 se
scot firele.

19
 EVALUARE FINALA

Pacientul N.S. a fost internat pe Sectia Ortopedie a Spitalului CLINICCO

Brasov din data de 05.05.2018 pana la data de 16.05.2018 .
La internare a prezentat urmatoarele probleme
 Durere vie la nivelul membrului superior stang
 Stare de neliniste
 Spaima
Pre-operator mi-am propus urmatoarele obiective :
 Se calmeaza durerea
 Sa combat anxietatea
 Sa aiba un somn odihnitor
 Sa-i acord ingrijiri igieno-sanitare necesare
 Sa aiba o alimentatie corepunzatoare
 Pregatirea pentru interventia chirurgicala

Pe perioada de spitalizare in data de 08.05.2018 se efectueaza

interventia chirurgicala.
Post-operator starea generala este favorabila evolutia plagii este
buna,pacientul ramane internat pana la data de 16.05.2018 cand i se scot
firele , iar medicu decide externarea.
Se externeaza cu urmatoarele recomandari :
 Revenirea la control
 Evitarea fortarii membrului superior stang pana la revenirea comple

20
 CONCLUZIILE

1. Rolul asistentei medicale in tratamentul fracturilor antebratului este major

participand la toate masurile de nursing.
2. Asistenta medicala este cea care face profilaxie sau da sfaturi de
recunoasterea bolii, indicandu-i bolnavului locul unde sa se adreseze pentru
stabilirea diagnosticului.
3. Fractura de antebrat reprezinta 10 – 20% din totalul traumatismelor.
4. Fractura de antebrat se intalneste la toate varstele mai ales la varste active.
5. Este importanta cunoasterea simptomelor si semnelor de certitudine pentru a
actiona cat mai rapid in tratarea bolii.
6. Tratamentul fracturii poate fi ortopedic sau in cazuri frecvente chirurgical (la
fracturi cu dislocare).
7. Asistenta medicala efectueaza tratamentul pre si postoperator respectand
schema terapeutica indicata de medic, cat si planul de ingrijire.
8. Asistenta medicala urmareste evolutia bolii si starea fizica si psihica a
pacientului.
9. La bolnavul diabetic, o fractura poate duce la acidocetoza.
10.Pentru recuperarea cat mai rapida a antebratului fracturat se aplica terapia de
recuperare (fizioterapie, balneoterapia, masajul).

21
 BIBLIOGRAFIE

1.Fluture V. “Principii si tehnici de chirurgie “ Timisoara Editura Facla 1987

2. Dumnici A. “Ghid practic de mica chirurgie” Editur Viata Aradeana 1999
3. Lazar L. S. “Semiologie si patologie chirurgicala “ Vol.1 Editura medicala
1986
4. Mozes C. “Tehnica ingrijiri bolnavilor” Editura Medicala 1978
5. L. Titirca “Breviar de explorari funtionale si de ingrijiri speciale acordate
bolnavuluii “ Editura viata medicala Bucuresti 1997
6. Turai I. “Urgente medico-chirurgicale” Editura de stat pentru literature
stiintifica Bucuresti 1952
7. Carol Mozes “Cartea asistentului medical “ Editura medicala Bucuresti 2003
8. Omen I. “Petrottin J . Taite de technique chirurgicale” Editura Masson Paris
1995
9. Razesu V. “Chirurgie Generala” Editura Juniea Iasi 1987
10. V Papilian, J Albu, Al. Vaida , “ Anatomia omului, Vol 1.

22