[Last Name] 1

Anatomia și fiziologia aparatul gential feminin:

Apar naratul genital feminin este format dintr-o parte externa, vulva si un grup de organe
interne localizate e în pelvis: vaginul, uterul, trompele Fallope (salpinge) si ovarele.
Glandele mamare constituie anexe ale aparatului genital.
Organizarea mrofofunctionala a sistemului reproducator la ambele sexe este extrem de
complexa, gonadele avänd atät functia de a produce gameti (ovule si spermatozoizi) cät si pe cea
de a secreta hormoni sexuali, care prin diferitele lor activitati asupra organelor genitale si asupra
intregului organism , asigura conditii optime pentru reproducere.
Atat evolutia cat si starea morfologica a organelor genitale sunt in stransa
interdependenta cu starea hormonala , diferita in fiecare din perioadele de dezvoltare a femeii.
Organele genitale extreme
Vulva cuprinde totalitatea organelor genitale externe feminine si este formata din:
 Muntele lui Venus (regiunea pubiana) este regiunea anatomica dinaintea simfizei
pubiene, are forma unui triunghi cu vârful în jos, tegumentele sale fiind acoperite de
pilozitate, începând de la pubertate. Este bogat în tesut adipos, fibroconjuctiv, oferindu-i
un relief usor proeminent si contine glandele sebacee si sudoripare care se afla sub
influenta stimulilor hormonali.
 Labile mari sunt doua pliuri cutanate, având ambele fete acoperite de tegument. La
femeia adulta, labiile mari prezinta fetele externe pigmentate, acoperite cu peri, în timp ce
fata interna este învelita de un epiteliu pavimentos lipsit de foliculi pilosi. Inveli_ul
tegumentar al labiilor mari este prevazut cu glande sebacee si sudoripare. Anatomic, se
unesc anterior spre simfiza pubiana formând comisura anterioara situata pe muntele
pubian. Posterior, se unesc între ele si formeaza comisura posterioara situata la mica
distanta de anus. Contin un bogat plex venos care, în cazuri de traumatisme, produce
hemoragie profuza si hematoame extinse.
 Labile mici sunt doua pliuri cutaneo-mucoase care prezintao fatä externa acoperita de
tegument si aflata în raport cu labia mare si o fata interna mucoasa, care este în raport cu
labia mica opusa. Fetele lor exterioare au o culoare roz, iar cele interne sunt de culoare
bruna.
Anterior, înainte de a se uni, se dedubleaza în doua pliuri:
 unul trece anterior de clitoris si formeaza, cu cel de pe fata opusa preputul sau
capisonul clitoridian;
 celälalt trece posterior de clitoris si formeaza, cu cel de partea opusa, frâul
clitoridian. intre labile mici, sub fråul clitoridian, se deschide orificiul (meatul) extern
al uretrei.
 Vestibulul vaginal este spatiul cuprins fntre labile mici si contine orificiul vaginal
care la origine este obstruat de himen.
 [Last Name] 2

 Orificiul uretral extern se deschide posterior fata de clitoris în vârful unei mici
proeminente denumita papila uretrala.
 Orificiul vaginal este partial închis de membrana himenala fibro-elastica.
Aparatul erectil al vulvei este format din:
 Clitoris, un organ erectil, constituit din doi corpi cavernosi, separati printr-un sept
incomplet. Se termina cu o extremitate proeminenta denumita gland, prevazuta cu
un fren.
 Bulbii vaginali care sunt formatiuni erectile, analogi corpului spongios al
penisului, situati de o parte si de alta a vestibulului vaginal.
Glandele vulvei sunt:
 Glandele Bartholin sunt situate pe cele doua laturi ale extremita sii inferioare a
vaginului, în grosimea labiilor mari. Sunt glande tubulare ramificate, alcatuite din
lobi formati la randul lor din acini glandulari cu functie muco-secretorie. Au
forma ovoida si dimensiunile unor boabe de fasole. Au rol în lubrefierea un
actului sexual secretând un lichid vâscos si dens.
 Glandele Skene sunt asezate parauretral SI se deschid pe pärtil. orificiului
uretral.
 Glandele vestibulare , mici , foarte numeroase, dispuse pe fata interna a labiilor
mici care secreta mucus .
ORGANELE GENITALE INTERNE
Vaginul
 are rol în copulatie, trecerea fluxului menstrual si a secretiilor normala si
patologice ale organelor genitale de deasupra lui si la nastere, fiind calea
normala de trecere a fatului si a anexelor sale;
 este un conduct musculo-membranos, extensibil si elastic;
 alcatuit din tesut conjunctiv, tesut muscular si fibre elastice; turtit transversal în
treimea inferioara si turtit dinainte-inapoi în treimea
 Datorita acestei turtiri, vaginul are doi perefi: unul anterior si unul posterie vin în
contact unul cu celelalt (peretele posterior este mai lung decât cel anterior )
 se întinde de-a lungul diafragmei pelvine, are o directie oblica de sus în jos si din
înainte, având o lungime de aproximativ 8 cm, cu diametrul de 2,5 cm si
formand cu orizontala un unghi de 60°;
 extremitatea inferioara (orificiul vaginal) se deschide în vestibulul vaginal si este
acoperita partial de o membrana numita himen
Raporturi: în partea superioara cu uterul, în partea inferioara cu perineul.
Posterior,vine in raport cu rectul , iar anterior este in raport cu vezica urinara si uretra
In extremitatea superioara, vaginul ia forma unei cupole cu cele patru funduri de sac :
 [Last Name] 3

anterior, posterior (fundul de sac al lui Douglas) si 2 laterale.

Structura peretelui vaginal:
 tunica externa sau conjunctiva este formata din tesut conjunctiv cu numeroase fibre
musculare netede, vase sanguine, elemente ce se continua cu cele ale spatiului
pelvisubperitoneal si perineului;
 tunica medie sau musculara, formata din fibre musculare netede dispuse în retea, cu un
strat circular intern si unul longitudinal extern;
 tunica interna sau mucoasa formata dintr-un epiteliu pavimentos stratificat
necheratinizat. La femeia adulta, suprafata mucoasei este neregulata, cu cute transversale
care pornesc de o parte si de alta a unor formatiuni mai îngropate
 Aceste cute au un rol important în marirea suprafetei de contact în timpul actulu sexual si
în mentinerea lichidului spermatic depus în vagin. Mucoasa vaginala s modifica în raport
cu secretiile de hormoni sexuali din organism, în specia cu secretia de estrogeni, si este
lipsita de glande. Totusi, suprafata interna a vagin contine o secretie, prezentata de un
transsudat seros provenit din peretii sai (plasma sanguina provenita din venele peretilor
vaginali), amestecata cu mucusul cervical si, în mica parte, cu produsul glandelor
vulvare.
Vascularizatia vaginuhui:
 arterial, este asiguratà de 3 grupuri de ramuri vaginale; venoasa, consta in doua
retele, mucoasa si musculara, care dreneaza în vena i1aca interna
Uterul
organ musculo-cavitar nepereche situat în regiunea pelvianá, pe linia mediana, are
forma unui trunchi de con, cu baza mare superior si baza mica înglobata in portiunea superioara
a vaginului, în care nideaza si se dezvoltá produsul de conceptie si care produce expulzia
acestuia la termen;
are trei portiuni: corpul uterin, portiunea superioarä mai latá, istmul uterin, portiunea
dintre corp si colul uterin si portiunea inferioara mai stråmta, lungá, de aproximativ 3 cm, de
forma cilindrica, care invagineaza în extremitatea superioara a vaginului
Raporturi:
 anterior, cu vezica urinara;
 posterior, cu rectul si fundul de sac Douglas;
 lateral, cu ligamentul larg, plexurile venoase.
Structura uterului:
 tunica seroasa sau perimetrul, reprezentata de peritoneu sub care se afla tesut
conjunctiv lax;
 [Last Name] 4

 tunica musculara sau miometrul, este formata din fibre musculare dispuse radiar,
spiralat si longitudinal. Aceasta dispozitie îi permite uterului sa se destinda în
timpul sarcinii si sa exercite contractii ritmice puternice, necesare expulziei
fatului;
 tunica mucoasa sau endometrul tapeteaza corpul uterin si este formata dintr-un
epiteliu cilindric cu numeroase glande. Este supus unor modificari lunare ciclice.
coordonate hormonal, si se elimina prin menstruatie.
Vascularizatia uterului:
 irigatia arteriala a uterului este asigurata de artera uterina, cu originea in era
iliaca interna;
 sângele venos se colecteaza în plexul uterin si este drenat prin venele uterine,
vena iliaca interna si vena ligamentului rotund care se deschide în vena
epigastrici inferioara;
 limfaticele provin din patru retele: mucoasa, muscularä, seroasa si
subseroasa.
Trompele uterine (salpingele, trompele lui Fallope) sunt doua conducte musculo-
membranoase situate în partea superioara a ligamentelor largi. Ele se întind de la
coarnele uterine pâna la fata superioara a ovarelor.
La nivelul trompei, în treimea externa, are loc întalnirea ovulului cu
spermatozoizi si constituirea initala a oului.
Trompele au o lungime de 10-12 cm, cu diametre care variaza pe traiectul lor
între 2 si 4 cm pâna la 6 si 8 mm, în partea terminala.
Fiecare trompa prezinta 4 parti:
 partea interstitiala, situate în grosimea peretelui uterin;
 istmul, care continua partea interstitiala si are o lungime de 3-4 cm;
 ampula, cu o lungime de 7-8 cm si mai dilatata;
 pavilionul sau portiunea terminala cu forma de pâlnie, dotata cu câte 10-
15 franjur pe margine (fimbrii), reprezinta orificiul abdominal al trompei
si asigura comunicarea cavitatii peritoneale cu exteriorul.
Trompele uterine sunt în raport cu colonul sigmoid si ansele intestinului
subtire.
Trompele sunt dotate cu o mare mobilitate.
Vascularizatia arteriala este asigurata de ramuri din arterele ovariene si
arterele uterine.
Structura :
 [Last Name] 5

 Seroasa peritoneala , reprezentata de tesut conjunctiv lax cu vase si nervi;

 Tunica musculara , formata din fibre musculare netede dispuse longitudinal
extern, intern si circular mijlociu;
 Tunica mucoasa , puternic cautata , formata dintr-un epiteliu cilibdric
unistratificat prevazut cu cili si cellule secretorii mucosae.
GLANDA MAMARA
Este o glanda pereche situate in regiunea antero-superioara a toracelui ,lateral de
stern,anterior muschiului pectoral si dintat si reprezinta glanda anexa a aparatului
genital feminine .
Forma este aproximativ a unei emisfere cu tendinta spre conicizare sau aplatizare
discoidala , cu fata plana spre torace , iar fata convexa libera , centrata pe mamelon .
Dimensiunile sunt de 12-13 cm diametry , inaltimea de 10-12 cm si greutatea de
aproximativ 150-200 grame .
BAZINUL
in momentul nasterii, fätul sträbate filiera pelvi-genitala (canalul obstetrical)
reprezentata de ansamblul elementelor materne osoase (bazinul osos ) si fibro-
musculare (bazinul moale).
Traversarea bazinului de catre fat constituie o data esentiala a problemei obstetricale.
Este necesar ca bazinul sa aiba o conformatie si dimensiuni normale si ca fatul sa se
adapteze formei si dimensiunilor bazinului.
BAZINUL OSOS este format prin unirea celor doua oase coxale (ilion, ischion si
pubis) cu osul sacru si coccisul. Solidarizarea acestor formatiuni osoase se face prin
articulatiile sacro-iliace, simfiza pubiana si ligamentele sacro-sciatice (sacro-spinos si
sacro-tuberal). Este format din bazinul mare si bazinul mic.
Bazinul mare : - este delimitat de fata interna a aripilor osoase iliace care formeaza
fosele iliace;
- sustine organele abdominale si dirijeaza fatul spre micul bazin.
Bazinul mic (bazinul obstetrical):
are o poarta de intrare, stråmtoarea superioara si o poarta de iesire, strâmtoarea
inferioara, între ele existând excavatia pelvina si strâmtoarea mijlocie.
Ardaca pubiana :
- Este regiunea delimitate de marginea inferioara a pubelui si de ramurile
ischiopubine;
- Are forma unui triunghi cu marginile rotunjite
- Este locul in care se situeaza craniul fatal in momentul nasterii
 [Last Name] 6

BAZINUL MOALE cuprinde totalitatea structurilor musculo-fasciale ce tapeteaza

peretele interior al excavatiei pelvine si închid inferior cavitatea pelviana. Peretii
laterali sunt captusiti la înterior de muschii obturatori interni , muschii piramidali,
muschiul psoas si muschoul iliac