Canalul anal

Este segmetul terminal al aparatului digestiv, situat în pelvisul osos.

o Prezintă 2 segmente:
■ Rectul pelvin
■ Rectul perineal

o Situaţie
■ Rectul se găseşte în pelvisul osos
■ Continuă colonul sigmoid la nivelul S3
■ Se termină la anus

o Direcţie, formă, dimensiuni

 Coboară anterior de concavitatea sacrococigiană
■ Descrie o curbură cu concavitatea anterioară, până la vârful coccigelui, unde se recurbează şi
devine oblic inferior şi posterior.

Rectul pelvin
• Calibru variabil:
o Stare de vacuitate — 2-3 cm
o Stare de plenitudine — 3-5 cm
• Se recunoaşte in inspecţie după locul în care colonul sigmoid devine fix

Rectul perineal
 Are direcţie oblică craniocaudală şi anteroposterioară
• Delimitat de 2 orificii:
o Superior — corespunde locului de întrepătrundere a musculaturii rectale cu fibrele muşchiului
levator anal
o Inferior — corespunde orificiului anal
o Lungime de 3 cm şi circumferinţă de 5 cm
Mijloace de fixare
 Mijloacele de suspensie
- Continuarea cu colonul pelvin
- Peritoneul pelvin
o Anterior — se reflectă de pe rect pe vezică sau pe uter
o Posterior — se insera la nivelul vertebrei S3

Mijloace de susţinere
- Muşchiul levator anal
- Aparatul sfincterian anal — sfmcterul extern striat

Conformaţie exterioară şi raporturi

Rectul pelvin
• Rectul pelvin peritoneal
o Acoperit anterior şi pe părţile laterale de foiţa seroasă peritoneală pelvină prin intermediul
căreia are raporturi cu:
- Anterior — fundul de sac peritoneal retrogenitovezical — la bărbat şi retrouterin - la
femeie .
- Lateral - ulucele peritoneale laterorectale ale lui Waideyer
- Posterior- spaţiul retrorectal
- In partea superioară a acestuia se găseşte mezorectul — hilul vasculonervos al rectului

Rectul pelvin subperitoneal

o Se află în spaţiul pelvisubperitoneal

Raporturi:

o Anterior
- La bărbat - prostata, veziculele seminale, porţiunea terminală a duetelor deferente şi
segmentul retrotrigonal al bazei vezicii urinare
- Aceste elemente sunt separate de rectul pelvin subperitoneal prin fascia
prostatoperitoneală a lui Denonvilliers 
- La femeie - perdele posterior al vaginului  Se formează spaţiul rctrovaginal

o Lateral
- partea posterioare a lamelor sacrorectogenitopubiene
- La acest nivel, urelerele coboară vertical, iar arterele rectale mijlocii se ramifică

o Posterior
= Delimitează spaţiul relrorectal

Rectul perineal — raporturi:

o Anterior
 La bărbat -de jos în sus cu:
- Bulbul spongios al uretrei
- Muşchiul transvers superficial .
- Uretra membranoasă
- Vârful prostatei
- Fibrele puborectale ale muşchiului levator anal

 La femeie
- Peretele posterior al vaginului – spaţiul retrovaginal
- Se găseşte centrul tendinos al perineuîui

o Lateral
- Fosele ischiorectale
- Grăsimea, vasele şi nervii de la acest nivel

o Posterior
- Muşchiul levator anal
- R... anococcigian
- Glemusul coccigian

o Teaca serofibroasă a rectului  Descrisă de Toma Tonescu

 Alcătuită din două porţiuni, separate de un plan oblic, craniocaudal şi posteroanterior

- Porţiunea seroasă — situată anterolateral

= Reprezentată de peritoneul pelvin care coboară mai mult pe faţa anterioară a rectului —
formează fundul de sac retrovezical — la bărbat şi fondul de sac rectouterin — la femeie
o Lateral, peritoneul pelvin formează recesurile pararectale ale lui Waldeyer

- Porţiunea fibroasă -- plasată posteroinferior

= Alcătuită din fibre conjunctive colagene şi elastice şi din fibre musculare netede
o La consistenţa ei participă:
*Posterior — aponevroza presacrată
*Lateral—lamele sacrorectogenitopubiene
*Anterior 
*Inervaţie vegetativă, comună cu a ampulei rectale, dar antagonistă cu musculatura rectului
pelvin

- Septul intersfincterian
= Alcătuit din fibrele musculaturii longitudinale netede ale tunicii musculare rectale, care se
întrepătrund cu fibrele striate ale muşchiului levator anal
- Sflncterul extern striat
= Muşchi circular, voluntar, dispus sub formă de trei fascicule distincte: subcutanat, superficial şi
profund
o Pe suprafaţa exterioară, în părţile laterale, se află ţesutul celulogrăsos al foselor ischiorectale
o Are inervaţie somatică, care asigură închiderea rectului perineal
Tunica submucoasă
■ La nivelul rectului pelvin—laxă
■ La nivelul rectului perineal - slab dezvoltată şi mai aderentă la tunicile învecinate

Tunica mucoasă
= Aspect roz închis
- Netedă pe toată întinderea sa

Conformaţie interioară
* Mucoasa rectului pelvin
- Prezintă trei falduri oblice şi semilunare, dispuse în spirală - valvulele lui Houston, dispuse
astfel:
* Superioara - la 3-4 cm inferior de joncţiunea rectosigmoidiană
* Mijlocie - plasată la 11 cm deasupra orificiului anal
* Inferioară - la 8 cm de anus
■ în partea inferioara, mucoasa rectală se plicaturcază sub forma unor cute longitudinale -
coloanele Iui Morgagni
• în număr de 10
• Lungime de 1-1,5 cm
• Determinate de prezenţa venelor hcmoroidale
■ Limita dintre mucoasa rectului pelvin şi perineal este dată de linia anorectală

Mucoasa rectului perineal

- Prezintă Ia 6-8 mm deasupra orificiului anal valvuiele Iui Morgagni
• Formă de cuiburi de rândunică
• Situate la extremitatea inferioară a coloanelor lui Morgangni
• Concavitatea orientată superior
• In spatele fiecărei valvule există o depresiune - cripta lui Morgagni - rol în colectarea
mucosului necesar defecaţiei
• marginea valvulelor se află papilele anale - formează creasta pectineală a canalului anal
- Inferior de aceasta se observă linia albă sau linia intersfincteriană a lui Hilton — indică
locul de separare dintre sfincterul intern, neted si cel extern striat

Vascularlzaţia rectului:

o Arterele — din 3 surse

* Artera rectală (hemoroidală) superioară
= Artera principală a rectului pelvin
- Ramul terminal al arterei rnezenterice inferioare
- Pe fata posterioară a rectului pelvin se împarte în 2 ramuri terminale:
o Ram drept şi posterior
o Ram stâng şi anterior

*Artera rectală (hemoroidală) mijlocie

= Ram al arterei iliace interne
- Se îndreaptă spre părţile laterale ale rectului
• organizează ţesutul coujuctiv pelvisubperitoneal - formează aripioarele rectale ale lui Toma
lonescu
* Artera rectală (hemoroidală) inferioară
- Ram al arterei pudendale interne
- Se desprinde la nivelul fosei ischiorectale
- Se îndreaptă spre rectul perineal
- Artera rectală superioară se anastomozează cu artera rectală mijlocie si rectului

o Venele

* Venele rectale (hemoroidale) superioare

- Colectează sângele venos din partea superioară a rectului perineal
- Se îndreaptă ascendent şi împreună cu vasele sigmoidiene iau parte la formarea venei
rnezenterice inferioare tributare venei porte.
* Venele rectale (hemoroidale) mijlocii şi inferioare
 Se varsă în venele iliace interne
 Tributare venei cave inferioare

Limfaticele
■ Iau naştere într-o reţea mucoasă şi submucoasă
* Colateralele se adună în pediculi, care se îndreaptă în trei direcţii:
• Limfaticele superioare - urmează artera rectală superioară, ajung la hilul rectal şi de aici
merg ascendent împreuna cu limfaticele colonului sigmoid
• Limfaticele mijlocii - se îndreaptă la ganglionii iliaci interni şi cei promontorieni
• Limfaticele inferioare, anale şi cutanate — se dirijează către nodulii inghinofemurali,
grupul superomedial

Inervaţia rectului
Rectul pelvin
° Inervat de filete vegetative, de origine simpatică şi parasimpatică
• Fibrele simpatice — din simpaticul lombosacrat
• Fibrele parasimpatice — din parasimpaticul sacral
* Rectul perineal
• Inervaţie somatică asigurată de sistemul nervos periferic (plexul sacral) pentru sfincterul
extern striat şi pentru levatorul anal