Cuprins

 ascunde

Început

Caracterele generale ale organismelor ce sunt încadrate în Regnul Plantae

Organisme pluricelulare

Organisme fotosintetizante

Organisme adaptate primar la viața terestră

Avantajele vieții terestre în comparație cu viața în mediul acvatic

Adaptări ale plantelor la mediul de viață terestru

Reproducerea
 o

Sistemul de reproducere biparentală prin fertilizare încrucișată

Sistemul de reproducere uniparentală prin autofecundare

Sistemul de reproducere uniparentală fără fertilizare.

Concluzii

Studiul plantelor

Clasificarea regnului Plantae

Bolile plantelor

Protecția plantelor


 Medalia florilor

Note

Bibliografie

Legături externe

Plantă
228 limbi
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Plantae)
Plante
 Clasificare științifică

Domeniu: Eukaryota

(neclasificat): Archaeplastida

Regn: Plantae
sensu Copeland, 1956

Sinonime

 Viridiplantae Cavalier-Smith 1981[1]
 Chlorobionta Jeffrey 1982, emend. Bremer
[2]
1985, emend. Lewis and McCourt 2004
 Chlorobiota Kenrick and Crane 1997[3]
 Chloroplastida Adl et al., 2005 [4]
 Phyta Barkley 1939 emend. Holt & Uidica
2007
 Cormophyta Endlicher, 1836
 Cormobionta Rothmaler, 1948
 Euplanta Barkley, 1949
 Telomobionta Takhtajan, 1964
 Embryobionta Cronquist et al., 1966
 Metaphyta Whittaker, 1969
Modifică text 

Regnul Plantae este o categorie sistematică care cuprinde organismele pluricelulare

fotosintetizante, adaptate primar la viața terestră. Acest regn se împarte în briofite
(mușchi), pteridofite (ferigi), spermatofite (gimnosperme și angiosperme). Conform
modificărilor și noilor clasificări taxonomice, regnul plantelor include
și alge (verzi, roșii, Glaucophyta), dar în sistemul unor țări, acestea fac parte
din regnul Protista.
Plantă este și nume generic dat organismelor vegetale, cu o organizare mai simplă
decât a animalelor și care își extrag hrana prin rădăcini, caracterizându-se prin
prezența clorofilei, prin faptul că membrana celulei este formată din celuloză și, în
cazul speciilor superioare, prin alcătuirea corpului din rădăcină, tulpină și frunze.

Caracterele generale ale organismelor ce sunt încadrate

în Regnul Plantae[modificare | modificare sursă]
Organisme pluricelulare[modificare | modificare sursă]
Toate organismele încadrate în Regnul Plantae au corpul format din mai
multe celule diferențiate între ele.
Organisme fotosintetizante[modificare | modificare sursă]
Plantele sunt organisme în marea majoritate a cazurilor autotrofe, care își pregătesc
singure hrana din substanțe minerale, apă și dioxid de carbon în procesul de
fotosinteză folosind drept sursă de energie, lumina solară.
Organisme adaptate primar la viața terestră[modificare | modificare
sursă]
Avantajele vieții terestre în comparație cu viața în mediul acvatic [modificare | modificare
sursă]

 Lumina abundentă. Lumina este un factor esențial pentru desfășurarea

procesului de fotosinteză, proces indispensabil vieții plantelor. În mediul
acvatic, factorul lumină este puternic restricționat de: a) turbiditatea apei;
b) adâncimea apei.

 dioxidul de carbon din atmosferă este suficient și nu mai este un factor

restrictiv asupra fotosintezei, cum se întâmplă adeseori în apă.

 Mediul terestru nu era ocupat de forme de viață competitive pentru plante.

Adaptări ale plantelor la mediul de viață terestru [modificare | modificare sursă]

 Apariția țesuturilor conducătoare.

 Prezența cuticulei.
 Prezența stomatelor.
 Apariția semințelor.
Secundar unele plante s-au adapta la mediul de viață acvatic (plante hidrofite).

Reproducerea[modificare | modificare sursă]
Reproducerea reprezintă un proces de multiplicare al organismelor, și este deci
caracteristică și plantelor. Plantele se pot multiplica prin reproducere
asexuată, reproducere sexuată sau reproducere care cuprinde ambele tipuri
enumerate anterior. Indiferent de tipul de reproducere, stadiul de la care se pornește
poartă numele de germene. Reproducerea sexuată se face cu ajutorul germenilor
sexuați, iar reproducerea asexuată se face cu ajutorul germenilor asexuați. Germenii
sexuați poartă numele de zigoți. Germenii asexuați pot fi de două feluri specializați și
nespecializați. Germenii specializați asexuați pot fi spori sau zoospori. Germenii
asexuați nespecializați pot fi: bulbi, rizomi, tuberculi, sau fragmente de organe
vegetative.
Au fost descrise la plante, folosindu-se drept criteriu circulația informației genetice de
la ascendenți la descendenți trei sisteme de reproducere.
1. Sistemul de reproducere biparentală prin fertilizare încrucișată
2.Sistemul de reproducere uniparentală prin autofecundare
3.Sistemul de reproducere uniparentală fără fertilizare.
Sistemul de reproducere biparentală prin fertilizare
încrucișată[modificare | modificare sursă]
Această formă de reproducere este o reproducere sexuată. Ea implică participarea la
actul reproducerii a doi genitori diferiți genetic și fecundație. Rezultă un descendent
ce primește două fluxuri informaționale. Acest sistem este cea mai importantă sursă
de variabilitate intraspeifică (care are loc în interiorul unei specii). Tipul este întâlnit la
plantele inferioare și la cele superioare ce posedă flori unisexuate sau hermafrodite.
Sistemul de reproducere uniparentală prin
autofecundare[modificare | modificare sursă]
În acest tip de reproducere sexuată participă o singură plantă genitoare hermafrodită
sau unisexuată monoică și autofecundarea. Descendenții primesc un singur flux
informațional. Acest sistem oferă avantajul că planta se poate reproduce și se pot
asigura menținerea și multiplicarea genotipurilor bine adaptate.
Sistemul de reproducere uniparentală fără fertilizare.
[modificare | modificare sursă]
Este un sistem de reproducere asexuată, în care nu are loc procesul de fecundare.
Se implică în acest caz o singură plantă genitoare. Descendenții primesc în acest
caz un singur flux informațional.
Sistemul se întâlnește sub două forme:
a) apomixie vegetativă
b) agamospermie
Concluzii[modificare | modificare sursă]
Cele trei sisteme de reproducere au fiecare dintre ele avantaje și dezavantaje. Ele nu
sunt complet delimitate. Astfel în cadrul unei specii pot să existe împreună două sau
trei sisteme de reproducere. Într-un anumit moment poate să domine unul dintre
aceste sisteme în funcție de condițiile concrete de mediu.
Scopul final al reproducerii este supraviețuirea speciei.

Studiul plantelor[modificare | modificare sursă]

Dintre lucrările științifice care tratează plantele cele mai reprezentative sunt cele ce
poartă denumirea de Floră. Aceste lucrări tratează în modul cel mai amănunțit
posibil totalitatea plantelor dintr-o anumită regiune sau dintr-o anumită țară.
Clasificarea regnului Plantae[modificare | modificare
sursă]
În legătură cu clasificarea regnului Plantae, ca de altfel în toate clasificările, există
mai multe păreri, iar unele dintre acestea pot fi asemănătoare sau mai puțin
asemănătoare. Cea mai recentă clasificare din literatura română de specialitate este
cea a prof. univ. dr. Vasile Ciocârlan care a fost publicată în lucrarea Flora Ilustrată a
României, Editura Ceres, București,2000.
Dintre clasificările existente amintim:

 Clasificarea Regnului Plantae după Al. Beldie 1977

 Clasificarea Regnului Plantae după Anca Sârbu, 1999

 Clasificarea Regnului Plantae după Flora Ilustrată a României, V.

Ciocârlan, 2000

 Clasificarea Regnului Plantae după Systema Naturae 2000

Bolile plantelor[modificare | modificare sursă]

Prin noțiunea de boală se înțelege orice tulburare de ordin fiziologic sau anatomo-
morfologic care se manifestă pe întreaga plantă sau numai pe anumite organe ale
acesteia. În funcție de natura cauzelor care le provoacă, bolile plantelor pot fi
infecțioase (parazitare) și neinfecțioase (fiziologice). Bolile infecțioase (parazitare)
sunt provocate de diferiți agenți patogeni din categoria micro-organisemelor și a
plantelor superioare parazite. În raport cu agenții patogeni care le provoacă, bolile
infecțioase pot fi:

 viroze = boli provocate de virusuri;

 bacterioze = boli provocate de bacterii
 micoze = boli cauzate de ciuperci;
 antofitoze = boli provocate de antofite parazite. Bolile neinfecțioase
(fiziologice) sunt provocate de o serie de factori de mediu (umiditate,
temperatură, sol, poluarea mediului etc.) care determină perturbări în
procesele fiziologice și în morfologia și anatomia plantelor. Bolile
neinfecțioase nu se transmit de la o plantă la alta.

Protecția plantelor[modificare | modificare sursă]

Protecția plantelor este știința care se ocupa cu studiul bolilor și al dăunătorilor
plantelor de cultură, precum și cu măsurile de prevenire și combatere a acestora. Ea
cuprinde două discipline: fitopatologia și entomologia.

Medalia florilor[modificare | modificare sursă]

Cea mai veche reprezentare a unei plante care a fost găsită datează de acum 7000
de ani de pe o medalie descoperită într-un mormânt din Altai. Pe această medalie
este reprezentat un trandafir.[5]
Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ Cavalier-Smith, T. (1981). „Eukaryote kingdoms: Seven or nine?”.  BioSystems. 14 (3–
4): 461–481.  doi:10.1016/0303-2647(81)90050-2. PMID 7337818.
2. ^ Lewis, L.A.; McCourt, R.M. (2004). „Green algae and the origin of land
plants”.  American Journal of Botany.  91  (10): 1535–
1556. doi:10.3732/ajb.91.10.1535. PMID 21652308.
3. ^ Kenrick, Paul; Crane, Peter R. (1997). The origin and early diversification of land plants:
A cladistic study. Washington, D.C.: Smithsonian Institution Press. ISBN 978-1-56098-
730-7.
4. ^ Adl, S.M. et al. (2005). „The new higher level classification of eukaryotes with emphasis
on the taxonomy of protists”. Journal of Eukaryote Microbiology. 52 (5): 399–
451. doi:10.1111/j.1550-7408.2005.00053.x  .  PMID  16248873.
5. ^ Andrei Marin, Constantinescu Mioara, Niculescu Adriana, Plante de apartament,
Editura alo București, 2003

Bibliografie[modificare | modificare sursă]
 Sârbu Anca, Biologie vegetală. Note de curs, Editura Universității din
București, 1999.
 „Universul plantelor: mică enciclopedie”, Constantin Pârvu, Editura
Enciclopedică, 1991

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de plantă

Wikispecies conține informații legate de Plantă

 en  Plants and their Structure Arhivat în 22 ianuarie 2009, la Wayback

Machine.
 Omul și plantele: manual de analiză carpologică , p. 5, pe Google Books
 A fost descoperit strămoșul tuturor plantelor -  Cyanophora paradoxa, 18
februarie 2012, Descoperă
 Viața ascunsă a plantelor Arhivat în 17 decembrie 2013, la Wayback
Machine., 12 august 2007, Diac. Dr. Adrian Sorin Mihalache, Ziarul
Lumina
 Inteligența și lumea vegetală Arhivat în 14 august 2014, la Wayback
Machine., 26 septembrie 2008, Diac. Dr. Adrian Sorin Mihalache, Ziarul
Lumina
 Au plantele inteligență?, 17 iulie 2012, Mihaela Stănescu, Descoperă