Furunculul

= o staficolocie cutanata ce rezulta in urma localizarii procesului infectios la niv folic pilos + gl sebacee
(foliculita = doar foliculul pilos)

Etiologia – Stafilococul
Anatomie Patologica – distrugerea aparatului pilo-sebaceu
2-3z – conglomerat necrotico-purulent cu un nucleu dens = Burbion
5-6z – se produce fistulizarea

Dg – semne subiective:
 tumefactie rosie, durere, caldura locala
 furunculoza = prezenta generalizata
Dg dif – sancru sifilitic (dura, lemnoasa, probe ser+)
– pustula maligna (carbuncul/antracoza) – e o zona alba si in centru negru

Furunculul de la nivelul fetei poate disemnia  v. Faciala  sinus Cavernos  tromboflebita si afect creier

Complicatii:
 Limfangita
 Adenoflegmon
 Erizipel
 Osteomielita
 Abcese la distanta
 Septicemie – rar

Tratament patogenic:
 Repaus, Comprese cu efect decongestiv
 Vaccinoterapie
 Anatoxina stafilococica
 Gamaglobulina
 Echilibrarea status glicemic
AB – oxacilina / antibiograma (obligatoriu in furunculoza)

Chiru – incizie pt elimianre burbion – in cruce sau in stea; apoi se meseaza – pt hemostaza si drenaj
– Aneztezie locala – sub leziune dar nu prin leziune + periferic

Carbunculul (furunculul antracoid)

= o aglomerare de furunculi ce dau aspect de fagure in profunzime  se dezvolta un flegmon

Localizare: ceafa, spate

Dg – durere, febra, frison, anorexie

– Obiectiv: tumefactie, hiperemie initial, fistulizeaza

Tratam – asem furuncul

Chiru – nu se face in faza congestiva, DOAR cand apare puroi (la 2-3z de la debut)
– Incizie radiala sau in cruce, apoi se pune mesa/tub de dren
– Se prefera electroincizie si excizia larga
– Anestezie generala
1
 Hidrosadenita

= produsa prin localizarea infectiei la niv gl sudoripare (axila, reg perianala, areola mamara)

Etiologie – Stafilococ auriu

Extensia procesului supurativ e mai mare, cu tendinta la confluenta, aparand un abces sau flegmon

Semne – infectie locala – tumefactie, hiperemie, ferma initial apoi fluctuenta (s-a constituit puroi – se incizeaza)

Tratament – asem furuncul

– AB – oxaciclina / antibiograma

Chiru – incizie cu evacuarea continut si aseptizare locala + drenaj / mesaj

Incizie eliptica – abcese mari
Excizie in bloc – se scoate si ggl

Limfangita Acuta

= infectia vaselor limfatice

Etiologie – Stafilococ, Streptococ, E.Coli

Limfangita reticulara – vase mici – la presiune dispare roseata

Limfangita tronculara – vase mari – se propaga spre ggl

Evolutie – sub tratament local resorbtie

– flegmon / mici abcese / gangrene

Dg – semne locale si generale (febra, frison, cefalee, varsaturi)

– localizarea focarului septic initial

Tratament profilcatic = tratament corect al plagii si infectiei localizate

Curativ – AB, repaus, comprese cu alcool
Chiru – incizii in caz de supuratie

Limfadenita Acuta

= inflamatia ggl regionali

Clinic: mari, duri, durerosi, imobili dar nu aderenti la piele, teg supraiacent e hiperemic
Simptome generale – Febra, Frison, Leucocitoza

Evolutie: resorbtie ± adenita scleroasa

Adenoflegmon – dureros, consistenta pastoasa
Adenita Acuta Purulenta – apare fluctuenta

Complicatii – tromboflebita, septicemii, perforatii, hemoragii prin erodare de vase, elefantiazis

Tratament profilactic = tratamentcul corect al plagilor

F congestiva – AB, comprese
F supurata – incizii, evacuare, drenaj, AB

2
 Abcesul Cald

= o colectie purulenta cu localizare in diferite tesuturi sau spatii anatomice, bine delimitata datoriata existentei
unei Membrane Piogene, neoformate si a unui continut purulent (≠flegmon care nu are perete)

Etiologia – orice germene – Stafilococ, rar anaerobi

Exista si abcese aseptice determinate de substante toxice ce determina necroza

Anatomie Patologica
Peretele abcesului:
 Strat Int – format dintr-o retea de fibrina ce contine leucocite si germeni
 Strat Mij – tesut tanar cu vase de neofprmatie
 Strat Ext – tesut scleros ce reprezinta limita cu tesutul de vecinatate

Contine Puroi
 Alb-galbui, vascos – stafilococ
 Fluid, seropurulent – streptococ
 Gros, bogat in fibrina, verzui – pneumococ
 Seros, cenusiu, fetid – anaerobi

Simptomatologie – semne de inflamatie locala t,r,c,d,f si generala, in final apare Fluctuenta in stadiu abcedar
 Faza presupurativa – 1-2z – durere, exacerbata nocturn si in poz decliva, teg rosii, calde, edematiate,
daca se dezvolta la niv unei articulatii aceasta e blocata in flexie
 Faza supurativa (abcedare) – 2-5z – se formeaza colectia, durerea scade, e pulsatila, tumefactia creste si
aparea fluctuenta, teg se subtiaza, se intensifica fenomenele generale, febra oscilanta (f. congestiva)
 Faza de fistulizare – 6-8z – apare fistulizarea prin erodarea tesuturilor, nu asigura evacuarea completa si
se paote croniciza

Dg dif – mastita carcinomatoasa ce apare la femei tinere post/in timpul lactatiei, sanul e dur, cald dar are si
adenopatii cu caracter neoplazic
– chist sebaceu infectat
– abcesul rece TBC suprainfectat, dar nu are hipermeie, caldura cand e doar b.Koch si antecedente TBC
– anevrism cu dezvoltare superf – are suflu si pulsatii

Tratament – repaus, decongestive locale in perioada preabcedare

– AB si antibiograma
– chirurgical – incizie, evacuare si drenaj + control digital, tub de dren, inject de AB

Flegmonul

= inflamatie acuta difuza a tesutului conjunctiv, caracterizata prin propagarea infectiei cu necroza tesutului
afectat si fara tendinta la limitare. Intereseaza frecvent t. subcutanat, sp. retroperitoneal, sp. retromamar

Etiologie – Streptococ, rar stafilococ auriu, anaerobi (flegmoane periureterale)

Anatomie Patologica
 Invazie – tesut inflamat, edematiat, fara secretie purulenta
 Inflamatie acuta – incepe necroza, apare puroiul necolectat
 Necroza – supuratie masiva, infiltrativa, diseca muschii si tendoanele pana la planul osos,
trombozeaza/ulcereaza vasele, pielea se sfaceleaza si se perforeaza si se scurge puroi si t. necrozate
 Reparatie – dupa evacuarea tesuturilor devitalizate
3
Dupa Localizare:
 Superficaile – subcutanare
 Subaponevrotice
 Musculare Profunde

Simptomatologie – Predomina fenomenele generale – febra, frison, tahicardie, delir, anorexie

– Local – edem, tumefactie, durere la palpare, teg cald, lucios, pete livide, fluctuenta 3-8z

Dg dif – erizipel flegmonos – e prezent bureletul la periferie

– gangrena gazoase – pete „bronzate”, crepitatii gazoase, Rx – imagine tigrata
– osteomielita acuta – Rx – focar de liza
– schirul in cuirasa – apare la niv sanului si are evolutie lenta locala
– sarcoame cu evolutie rapida – difer histopatologica

Tratament – asem Abces

Chiru – incizii mai largi si multiple, menajarea pachetelor vasc-nerv, drenaj, antiseptice locale, AB

Celulita difuza

= inflamatie locala la niv tesutului conjunctiv, dar fara abcedare

Apare dupa: plagi intepate profund, plagi cu mari debridari tisulare, fract deschise

Erizipelul

= boala infecto-contagioasa a tegumentelor, produsa de Streptococul β-hem gr. A, caracterizata prin aparitia
unui placard de dermita cu tendinta la expansiune si manifestari de tip septic

Poarta de intrare – sol de contiguitate la niv derm, dar poate fi si la niv mucoaselor
Odata patruns se multiplica in vasele limfatice si produce o Dermita Acuta

Forme atenuate/grave – cand exista mai multe tulpini

Incubatia e scurta si Debutul e brutal – frisoane, febra, tahicardie, cefalee, greata, inapetenta, dureri musc
Local – apare placardul Erizipematos, rosu, centrat de o tumefactie caracteristica, cald, pielea rosie si lucioasa.
Apare un Burelet caracteristic, in centru poate exista o zona palida.
Per de declin – 6-8z – fenomenele se atenueaza
Sechele – dat afect vasc limf – edem cr al teg = pahidermita; tulburari vasomotorii

Forme clinice:
 Bulos sau Flictenular – apar flictene cu lic
 Serpinginos – placarde la distanta separate de teg sanatos
 Hemoragic – apar extravazari sg
 Flegmonos – forma de tranzitie intre forma comuna si flegmonul difuz
 Gangrenos – grav, insotit de gangrena
 Mucoaselor – greu de dg, la niv faringe, amigdale
 Nou-Nascutlui – la niv ombilical

Dg dif – dermatita exematiforma

– alergii cutanate
– eritem infectios
– herpes Zoster

4
Complicatii:
 Locale – abces, adenoflegmon, flebite, arterite
 Generale – endocardita, nefrita, RAA, septicemie

Tratament profilactic – ingrijirea corecta a plagilor

Tratament Etiologic – Penicilina + Cefalosporine
Chirurgie doar in caz de complicatii – abces/flegmon

Infectii specifice

Abcesul rece tuberculos

= infectie pururenta, formata in timp indelungat, FARA semne de inflamatie

Localizare – t. subcutant, ggl, oase, cavitati, organe parenchimatoase

Anatomie patologica
2 structuri:
- interna – cel necrozate + fibrina + vase de neoformatie
- externa – dur, rezistent, Folicul TBC

Prin contopirea mai multor foliculi = focare de degenerescenta cazeoasa

Puroi fluid galbui cremos – aspect de chit = cazeum

Simptomatologie:
 Faza de cruditate – tumefactie
 Faza de ramorile – fluctuenta
Doar cand e suprainfectat apar semne de inflamatie!

Tratament:
Medical – antituberculostatice
Chirurgical – in cele colectate – punctie cu evacuare si introducere antituberculostatice

TBC ggl

Localizare: ggl lat cervicali + alte grupe

Clinic – aparitia de noduli unici/multipli, la inceput bine delimitati apoi se contopesc

Initial au consistenta crescuta si sunt nedurerosi, mobili, aspect normal
Apoi devin blocuri ggl ce se pot fixa la piele si fistulizeaza

Dg: semne clinice

Rx – complex primar + adenopatie hilara
Biopsie ggl, punctie colectie purulenta

Dg dif – fimfadenita, adenopatie tumorala, tumori, adenopatie in boli de sistem

Tratament – antiTBC, incizie, excizie ggl

5
 Actinomicozele

= infectii pseudomicotice
Etiologie – actinomyces Isralei – bact anaeroba ce se afla in flora orala

Localizare – cervicala, faciala, toracica, abdominala

Leziunile sunt abcese ce se extind in t. conj, form cavitati cu multiple fistule si elimina puroi ce contine germ
Tratament:
Medical – Penicilina G in doze mari, Ampicilina
Chirurgical – drenarea, evacuarea abcese, rezectie extinsa a tesut = exereza

Fasceita necrozanta si gangrena gazoasa

= flegmoane necrotizante ale partilor moi cu distrugerea tesutului fascial si muscular cu evolutie spre extind,
produse de germeni anaerobi – clostridii (perfingens, edematiens, septicens)

Sunt infectii grave, mortale, insotite de manifestari generale f grave

In cazul fasceitei sunt anaerobi cu virulenta mai mica fata de gangrena
Leziunele locale au viteza mare de extindere, in special in cazul gangrenei.
Local se produce gaz, in special in cazul gangrenei

Sursa – exogena – plagi anfractoase cu distrugeri musculare si fragmente de corpi straini

– endogena – poluarea plagilor operatorii cu clostridii din cec, colon

Semne locale: edem cu piele lucioasa, destinsa, in tensiune; ischemierea zonei – pete brun rosiatice livide;
necroza fasciilor si a muschilor – aspect de carne fiarta; secretie maronie fetida; dat productie de gaz apare
emfizemul subcutanat – crepitatii, pustule cu lichid cenusiu urat mirositor

Semne generale: febra, tahicardie, tahipnee

oligurie, icter – dat soc toxico-septic
activitate hemolizanta si neurotoxica a toxinelor
hipovolemie

Tratament
Chiru – incizii largi, multiple, longitudinale, depasind zona afectata
– excizia tesutului necrozat pana la tesut sanatos
– spalarea cu apa oxigenata si betadina
– oxiganare locala – expunere la O2 hiperbar
Medical – AB (penicilina, celalosporina gen IV, metronidazol)
Tratament pt sustinerea fct vitale – reechilibrare lidro-electrolit, acido-bazica, diuretice, sustinere resp, cord, hep,
heparina cu molec mica

6
 Tetanusul

= boala grava produsa de bacilul tetanic (anaerob) prin intermeiul toxinei tetanice ce are neurotropism

Porti de intrare:
1. Plagi tetanigene – contuze, anfractoase, cu zone devitalizate ce contin pamant si metal;
intepare cu obiecte ruginite
2. Arsuri si degeraturi
3. Lez cronice osteomielitice si fistulizate
4. Plagi cu remanenta de corp strain
5. Avort empiric, injectii nesterile

Clinic
 Contractura musc dureroasa cu exacerbari paroxistice – trismus, risus sardonicus, opistotonus, asfixie
 Hipertermie, tahicardie, HTA

Tratament
 Efectele toxinei fixate la nivelul SNC dispar in 30 zile
 Asanare chirurg a portii de intrare, cu excizia larga pana in t. sanatos, histerectomie
 Seroterapie – nu are efect pe toxinele fixate la niv SNC
 IOT – pt cei cu paralizia toracelui
 Nutritie parenterala pe sonda nazo-gastrica!
 AB – penicilina, cefalosporina, metronidazol
 Sedare – diazepam, tramadol

Profilaxia – vaccinare cu ATPA in 3 rapeluri – nastere, scoala, armata

Profilaxia de urgenta – la cei cu plagi tetanigene
 Daca a fost vaccinat in ultimii 5-7 ani – 1 fiola cu APTA si rapel peste 10 zile
 Altfel – 1 fiola ATPA + seroterapie si rapel peste 20 zile

Infectii nosocomiale
Cauze
1. Individuale – nerespectarea regurilor de igiena, contacutul cu pers infectate/purtatoare
2. Institutionale – nerespectarea normelor sanitare, igiena necorespunzatoare, admiterea de obiecte
personale, pacierti septici in acesi camera cu cei aseptici, nerespect circuitelor in spital

Aspecte Clinice
 Infectii ale plagilor dupa interventii aseptice
 Infectii cutanate cu germeni rizistenti din flora spitalului
 Infectia unor cavitati dupa explorati endoscopice
 Septicemii dat infectiilor cu germeni rezistenti

Tratament
1. Profilaxie – masuri de igiena
 Baie pacient la internare + lenjerie curata
 Conditii de cazare corespunzatoare
 Nr de pacienti in fct de cubajul camerei
 Respectarea circuitelor
 Vizite reglementate
2. Masuri ce tin de practica medicala = masuri de asepsie si antisepsie + util judicioasa a AB
7