BOALA DIAREICĂ ACUTĂ

INFECŢII GASTROINTESTINALE
TRANSMISE PRIN ALIMENTE

Prof. Dr. Egidia Miftode

 Diaree – definiție, epidemiologie
Apa / alimente
contaminate Calatorii
Expunere la internationale
animale

Copii
Antibiotice institutionalizati

Diaree
Azil/case de
≥ 3 sc neformate/zi Spitalizari
batrani
Diaree acuta: 0-14 zile
Diaree persistenta: 15-29
Practici
zile sexuale
Diaree cronica: ≥ 30 zile Imunosupresie
 Epidemiologie
 1.8 mil copii decedeaza anual
(~6000/zi) in Asia, Africa, Am. latină
 10. 000/an in SUA
 Cauza a unor complicatii serioase
 Etiologia BDA
Microorganismele implicate în BDA

Bacterii Virusuri
- Shigella - Rotavirusuri
- E. coli (enteroinvazive, enterohemoragice, Astrovirusuri
enterotoxigene) - Calicivirusuri
- Salmonella spp - Adenovirusuri
- Vibrio cholerae - Parvovirusuri (Norwalk,
- Vibrio parahaemolyticus Hawaii, etc)
- Clostridium difficile - Coronavirusuri
- Clostridium perfringens
- Campylobacter jejuni Paraziţi
- S. aureus - Entamoeba histolytica
- Bacillus cereus - Giardia lamblia
- Yersinia enterocolitica - Cryptosporidium
 Mec de apărare
ale gazdei (GI)

 Genotip, vîrstă
 Igiena personală
 Aciditatea gastrica si alte bariere fizice
 Motilitatea intestinală
 Microflora intestinală
 Imunitate (Fagocite, umorală, mediată celular)
 Factori protectori nespecifici din laptele uman
 Receptori intestinali
 Patogenie
 Există trei tipuri de infecţii enterale:
 Tip I – prin mecanism neinflamator (secreţie de
enterotoxine/ aderenţă/invazie superficială))
 Etiologia :
 S. aureus
 Vibrio cholerae
 Bacillus cereus
 E. coli (enterotoxigen)(ETEC)
 Clostridium perfringens
 Rotavirus, Norwalk-like viruses
 Giardia lamblia
 Cryptosporidium.
Toxine bacteriene intestinale
 Neurotoxine
 - Clostridium botulinum
 - Staf. aureus (enterotoxina
b)
 - Bacillus cereus (toxina
emetizantă)
 Enterotoxine
secretorii
- Vibrio cholerae
- Vibrio nonholerici
- E. coli ST(heat stable)
- Salmonella
- Klebsiella
- Shigella dysenteriae
- B. cereus
- Clostridium perfringens
 Tip II (inflamator)
(invazie, citotoxină)
 - distrucţie inflamatorie a mucoasei ileale sau colice (prin
invazie sau citotoxină) → o afecţiune dizenteriformă.
 Ex. materiilor fecale → PMN şi un nivel ↑ de lactoferină.

 Etiologie:
 Shigella
 E. coli (enteroinvazivă - EIEC şi enterohemoragică - EHEC)
 Salmonella enteritidis
 Vibrio parahaemolyticus
 Clostridium difficile
 Campylobacter jejuni
 Entamoeba histolytica.
 Citotoxine
- Shigella  Ciguatoxine
- Clostridium perfringens
- Vibrio parahaemolyticus
 Micotoxine
- Cl. difficile
- S. aureus
- Campylobacter
- Helicobacter pylori
- Bacteroides fragilis
 Tip III
(penetrarea mucoasei)
 Caracterizată prin penetrarea mucoasei
intacte până la sistemul reticuloendotelial.
Procesul este localizat la nivelul intestinului
subţire distal.
 Afecţiunea produsă se caracterizează prin
febră (afecţiune sistemică febrilă cu/fără
diaree).
 Ex. materiilor fecale → relevă Mononucl.
Etiologie:
 Salmonella typhi
 Yersinia enterocolitica
Salmonella typhimurium Salmonella typhi

Gazde multiple Specific umană

Cauzează gastroenterite Det. o boală sistemică
autolimitante
Leucocitoză Leucopenie
Infecţie acută Poate determina o inf.
persistentă toată viaţa
0.6% pseudogene 5% pseudogene
 Etiologia diareei infecţioase

Perioada < 6 ore 6-24 ore 16-72 ore

de
incubaţie

Germeni S.aureus C.perfringens Norovirus, Salmonella, Shigella,

B.cereus B.cereus Campylobacter, Yersinia, E.coli
(ET, producătoare de toxină Shiga),
Vibrio, Giardia, Cyclospora,
Cryptosporidium
Patogen Manifestări clinice ModalităţI de
Febră Dureri Greţuri, Scaun cu Prezenţa transmitere
abdomi- Vărsături sânge PMN în
nale m.f.
Salmonella + + +/- +/- + alimente
Campylobacter + + +/- +/- + Carne pui
Shigella + + + +/- + Interumană
E.coli producătoare +/- + +/- + - Hamburger
de toxină Shiga insuficient preparat,
etc
C. difficile +/- +/- nc +/- + Nosocomială/trat cu
Ab
Vibrio +/- +/- +/- +/- +/- Fructe de mare
Yersinia + + +/- +/- +/- lapte
E. histolytica +/- +/- +/- +/- +/- Călătorii la tropice
Giardia nc + +/- nc nc Apă infestată
/transmitere
interumană
Cryptosporidium +/- +/- +/- nc +/- Apă infestată,
imunodepresie
Cyclospora +/- +/- +/- nc nc Alimente in-festate,
călătorii
Norovirus +/- + + nc nc
 Complicaţii/sechele
 Consecinţele pe termen lung = mai
severe decât b. acută:
 - Malnutriţie la copil→deficite
cognitive/de dezvoltare pe termen lung
 - la adult BDA poate deveni cronică
 Complicaţii/sechele
Escherichia coli O157:H7/Shigella :
 Sdr Hemolitic-uremic,
 HTA, boli CV
 AVC
 pancreatită,
 diabet,
 Abces splenic
 Litiaza veziculara
 Lez. gastrointestinale
 Disfuncţii SNC după D+HUS (comă, convulsii,
 hemiplegia, retard psihomotor),
 Sdr. de colon iritabil
 Artrită reactivă
 Complicaţii/sechele
Giardia lamblia:
 Diaree cr
 Sdr de colon iritabil
 Boli inflamatorii ale colonului
 Artrită reactivă
 Malabsorbţia severă ce duce la deficit
cognitiv/de dezvoltare la copiii mici
 Intoleranţă la dizaharide (cel mai frecvent la
lactoză)
 Ciguatoxine
Ciguatera cronică:
 Dezordini neurologice cu

durata de spt-luni-ani
 - parestezii ale extremităţilor
 - inversarea percepţiei temperaturii
 - prurit sever localizat
 - dureri dentare
 - artralgii
 EXAMENE de LABORATOR
 Nu se recomandă investigaţii la pacienţii cu diaree în primele 24
ore de la debut.
 Investigaţiile de laborator se impun în următoarele situaţii:
 - Diaree cu durata >1 zi
 - Deshidratare
 - Diaree severă
 - Scaune cu sânge
 - Diaree de tip inflamator (suspectată pe baza prezenţei febrei,
tenesmelor şI a scaunelor cu sânge şI confirmată prin examenul
microscopic al m.f. cu decelarea PMN sau prin testul
lactoferinei)
 - Diaree survenită în cursul spitalizării
 - Izbucniri epidemice.
 EXAMENE DE LABORATOR
 Examenul microscopic al m.f. 
decelarea PN
 - Etiologia diareei inflamatorii: Shigella, E. coli (enteroinvazivă,
enterohemoragică), Salmonella, Vibrio parahaemolyticus,
Clostridium difficile, Campylobacter jejuni, Entamoeba histolitica,
Yersinia enterocolitica.
 - Etiologia diareei neinflamatorii: Vibrio cholerae, E.coli
producătoare de toxină shiga, Rotavirus, Norovirus, Giardia
lamblia, Cryptosporidium.
 Testarea lactoferinei în m.f. (marker
al prezenţei neutrofilelor în mf)
 EXAMENE DE LABORATOR
 Coproculturi: Salmonella, Shigella,
Campylobacter, E. coli O157:H7, Yersinia,
rotavirusuri, Norovirus.

 Examene coproparazitologice: Giardia,

Entamoeba histolytica, Cryptosporidium,
Cyclospora, Isospora belli

 Detectarea toxinelor în m.f. (toxina Shiga a

E. coli sau toxina A şI B a C. difficile).
 Dg. laborator
 Serologie: Yersinia enterocolitica, Vibrio holerae.

 Teste adiţionale de evaluare a sindromului diareic:

- determinarea constantelor biochimice în ser,
 hemoleucogramă,
 hemoculturi,
 sumar de urină,
 radiografie abdominală,
 eventual, rectoscopie, endoscopie, colonoscopie,
 detectarea serotipurilor şI subtipurilor de E. coli în caz de
epidemii.
 DIAGNOSTIC

Recomandări pentru diagnosticul sindromului diareic:

A.Diaree comunitară/diareea călătorilor (în special dacă este asociată cu
febră şI sânge în m.f.) – se recomandă culturi/teste pentru:
 Salmonella, Shigella, Campylobacter, E. coli O157:H7, C. difficile
(dacă tratament recent cu antibiotice);

B. Diareea nosocomială (debut după 3 zile de spitalizare): testarea

toxinelor A/B a C. difficile şi evaluarea sindromului diareic ca la
punctul A.

C. Diareea persistentă>7 zile: teste parazitologice, eventual, dacă HIV

pozitiv, teste pentru Microsporidia şI M. avium-complex; se asociază şi
testare ca la punctul A.
 DIAGNOSTIC

13
13

Testarea
Testarea pt pt Clostridium
Clostridium
difficile
difficile (doar
(doar peste
peste vârsta
vârsta
de
de 22 ani)
ani)
•• antibioterapie
antibioterapie in
in
ultimele
ultimele 8-128-12 săptămâni
săptămâni
•• diaree
diaree persistentă
persistentă
fără
fără identificarea
identificarea unui
unui
agent
agent etiologic/factori
etiologic/factori de
de
risc
risc
 Tratamentul empiric al diareei
infecțioase
La
La pacienți
pacienți cu
cu diaree
diaree acută
acută apoasă
apoasă fără
fără istoric
istoric de
de călătorii
călătorii
internaționale
internaționale recente
recente tratamentul
tratamentul antibiotic
antibiotic empiric
empiric NUNU este
este
recomandat.
recomandat.

Excepții!
Excepții!
 pacienți
 pacienți imunocompromiși
imunocompromiși
 sugarii
 sugarii cu
cu stare
stare clinică
clinică influențată.
influențată.

Tratamentul
Tratamentul empiric
empiric trebuie
trebuie evitat
evitat la
la pacientii
pacientii cu
cu diaree
diaree
apoasă
apoasă persistentă
persistentă ≥≥ 14
14 zile.
zile.
 Diareea calatorului
RIFAXIMINA 200 mg po x3/zi
-timp de 3 zile pentru >12 ani

CEFIXIME
Adult: 400 mg /zi 3 - 5 zile
Copil: 8 mg/kg priza unică 3- 5 zile

FURAZOLIDON
 Adult: 100 mg x 4 /zi 3 zile;
 În giardiază,  7- 10 zile
 Copil: >5 ani—25 - 50 mg (1/4 t- 1/2 tb) x4 /zi
 Tratament
Diareea calatorului

I. Fluoroquinolone (de I intenţie în America Latina şi
Africa) (limitare de utilizare)

 II. Azithromicina (de I intenţie in Asia de SE)

 Eficient pentru BDA cu
 Shigella,
 Salmonella (tifoidică şi non- tifoidică),
 E. coli,
 Holera,
 Campylobacter.
 Adult: 1,000 mg priza unica (pentru E.coli) sau
 500 mg /zi timp de 3-7 zile.
 Copil: 5-10 mg/kg/zi timp de 3-7 zile.
TERAPIA DE PRIMO-INTENTIE IN BDA
Recomandări terapeutice

Forma clinică Recomandări pentru Comentarii

adulţi
Diareea călătorilor Ciprofloxacină FQ precoce-reduc durata
Rifaxmin simpt.(de la 3-4 zile la 1-
Formă medie-severă Norfloxacină 2 zile)
Levofloxacină
1-5 zile
Diaree febrilă, în Ciprofloxacină -“-“ “ “-
colectivităţi Norfloxacină E. coli prod de Shiga-
Suspiciune de infecţie Levofloxacină toxină: evitarea agenţilor
sistemică 1-5 zile antiperistaltici
Diaree nosocomială întreruperea Ab. Trat. cu MDZ se întrerupe
severă MDZ1-1,5g/zi dacă toxina C. difficile
10 zile dacă toxina =negativă
C.difficile
Diaree persistentă- MDZ: 250-750
suspiciune Giardia mgx3/zi
7-10 zile
 TRATAMENT
Etiologie Recomandări la adult

FQ (cipro 1g/zi/po, nor 800 mg/zi, levo 500 mg/zi) 1-3

Shigella zile,
TMP-SMX 320 mg-1600 mg/zi, 3 zile/NU
TMP-SMX sau FQ, sau ceftriaxonă 100 mg/kgcorp/zi
Salmonella timp de 5-7 zile
nontifoidice Infecţii severe/ vîrsta sub 1 an si peste 50 ani/ proteze/
valvulopatii/ ASC severă/ cancer/ uremie
FQ (cipro 1g/zi/po, nor 800 mg/zi, levo 500 mg/zi) 1-3
E. coli (ET, EP, EI) zile,
TMP-SMX 320 mg-1600 mg/zi, 3 zile
E.coli producatoare Evitarea agenţilor antiperistaltici şi a antibioticelor (în
de toxină Shiga special FQ şi TMP-SMX)
(0157:H7)
Antibioticele nu sunt absolut necesare
Yersinia In infecţiile severe: doxiciclina + aminoglicozide/ TMP-
SMX / FQ
Vibrio cholerae Doxiciclină, 300 mg doza unică/ tetraciclină 2 g/zi sau
O1/O139 FQ doză unică
C.difficile toxigen Intreruperea antibioticului ce a determinat infecţia; metronidazol 1-1,5 g/zi,
10 zile
Giardia Metronidazol, 250-750 mgx3/zi, 7-10 zile
Cryptosporidium Infecţie severă/pacienţi imunocompromişi: paromomicina + azitromicina/
nitazoxanid
SIDA: terapie antiretrovirala
Copii imunocompetenţi: nitazoxanid

Isospora Trimetoprim-sulfametoxazol 320 mg-1600 mg/zi, 7-10 zile

Cyclospora Trimetoprim-sulfametoxazol 320 mg-1600 mg/zi, 7-10 zile
Microsporidia Albendazol 800 mg/zi 3 săptamîni,
SIDA: terapie antiretrovirală
E.histolytica Metronidazol 750 mgx3/zi, 5-10 zile +Iodochinol 750 mgx3/zi, 20 zile /
paromomicină 500 mgx3/zi, 7 zile
Campylobacter La imunocompetenţi: eritromicina in primele 4 zile de la debutul
simptomelor (reduce portajul)
La imunocompromşi/ gravide/ infecţii severe, prelungite/ recăderi: tratament
antimicrobian (NU FQ !)
TERAPIA DE PRIMO-INTENTIE IN BDA

Recomandări terapeutice

Forma clinică Recomandări pentru Comentarii

adulţi
Diareea călătorilor Ciprofloxacină FQ precoce-reduc durata
Rifaxmin simpt.(de la 3-4 zile la 1-
Formă medie-severă Norfloxacină 2 zile)
Levofloxacină
1-5 zile
Diaree febrilă, în Ciprofloxacină -“-“ “ “-
colectivităţi Norfloxacină E. coli prod de Shiga-
Suspiciune de infecţie Levofloxacină toxină: evitarea agenţilor
sistemică 1-5 zile antiperistaltici
Diaree nosocomială întreruperea Ab. Trat. cu MDZ se întrerupe
severă MDZ1-1,5g/zi dacă toxina C. difficile
10 zile dacă toxina =negativă
C.difficile
Diaree persistentă- MDZ: 250-750
suspiciune Giardia mgx3/zi
7-10 zile
 Diareea inflamatorie

 Shigella Rifaximina
 E. coli Colimicina po
FQ
 Campylobacter +/-Macrolide pt
C.

3-5 zile
 TRATAMENT
Regimul igieno dietetic include:
 supe sărate,

 utilizarea dietei “BRAT” (banane, orez,

mere rase, pîine prăjită) şi

 evitarea preparatelor de lapte (dat fiind

posibilitatea instalării unui deficit tranzitor de
lactoză).
 Tratament simptomatic

 Loperamida are acţiune antiperistaltică şi

antisecretorie şi nu determină dependenţă.
Este contraindicată
– în cazul diareei cu sânge
– sau atunci când se suspectează o diaree
inflamatorie.

 Subsalicilatul de bismut poate reduce durata

diareei, greţurilor şi durerilor abdominale la cei
cu diareea călătorilor.
 EVALUAREA GRADULUI DE
DESHIDRATARE
Date clinice Scădere în greutate
0-5% 5-10% 10-15%

Puls central Bine bătut Bine bătut Slab/tahicardie

Puls periferic Bine bătut Slab/tahicardie Absent
Turgor N Diminuat Foarte scăzut
Globi oculari N Uşor încercănat Enoftalmie
Musculatură N Crampe discrete Crampe severe
Conştient N N Tulburări de conştient
Flux urinar N Diminuat Absent
Aspect mucoase N Uscate Uscate
Tensiunea arterială N N Scăzută
PRINCIPIILE TERAPIEI DE
REHIDRATARE

A. Înlocuirea pierderilor lichidiene

Scăderea greutăţii Volum de lichide
corporale
<5% 50 ml/kg
5-10% 50-100 ml/kg
10-15% 100-150 ml/kg
PRINCIPIILE TERAPIEI DE
REHIDRATARE
B. Acoperirea necesităţilor metabolice
Greutatea corporală Volum de lichide
1-10 kg 100 ml/kg
11-20 kg 1000 ml+(50 ml/kg x nr kg>10
kg)
21-80 kg 1500 ml+(20 ml/kg x nr kg > 20
kg)

Cantitatea de NaCl care trebuie administrată este de 3

mmol/kg/zi, iar cea de K este de 2 mmol/kg/zi, indiferent
de v^rstă.
PRINCIPIILE TERAPIEI DE
REHIDRATARE
C. Administrarea de lichide în funcţie de pierderile prin scaun:
maximum 50 ml/kg/zi.
Cantitatea totală de lichide (A+B+C) se administrează după
cum urmează:
 1/3 în primele 8 ore
 2/3 în următoarele 6 ore.
 Dacă sunt prezente semne de şoc : 10-20 ml/kg în 10-15
minute
Administrarea intravenoasă a lichidelor este indicată în cîteva
situaţii:
- Deshidratare severă
- La pacienţi cu vărsături cărora nu li se pot administra soluţii
orale de rehidratare;
- La pacienţi care elimină cantităţi mari de lichide prin scaun > 10
ml/kg/h.
PRINCIPIILE TERAPIEI DE
REHIDRATARE
Soluţiile recomandate pentru corectarea deficitelor iniţiale sunt:
Ringer lactat, soluţii normo saline (doar pentru o scurtă perioadă )
 Dacă există deshidratare isotonică: soluţii ce conţin 50 mmol Na
+ gucoză (5-10%) în proporţie de 1:3.

 Dacă există deshidratare hipotonă: glucoză (10%) + soluţii de

75 mmol Na/l (1:2).
Cantitatea de bicarbonat (ml soluţie 8,4%) care trebuie
administrată=EB x Greutatea corporală x 0,3

 Dacă există deshidratare hipertonă: soluţii isotonice (Ringer

lactat, soluţii normo saline ) pînă cînd Na <145 mEq/l, şI apoi,
Na 50mmol în soluţie de glucoză 5-10% (1:3)
 Colita pseudomembranoasă

  aproape întotdeauna este asociată cu

C. difficile.
 poate surveni la 2-10 zile de tratament
cu AB, sau
  poate apare la >1-2 spt de la
întreruperea terapiei cu AB
 CPM perioada de evolutie se poate prelungi
(>1–3 spt)
 Simptomele şi semnele CPM

 Diaree apoasă (90–95%)

Crampe abdominale (80–90%),

Febră (80%)
Vărsături (rar)

Leucocitoză (80%)
 AAD recurentă

 aproximativ 15–60% dintre pacienţii cu AAD

determinată de C. difficile (în ciuda
tratamentelor repetate).

 Boala clinică este adesea mai severă la

pacienţii cu AAD recurentă cu C. difficile
 Dacă nu este detectat un patogen specific :

Excluderea altor cauze de diaree:

Afecţiuni inflamatorii ale colonului
Sindromul de colon iritabil, Efecte adverse ale
Intoleranţe alimentare medicatiilor nonantibiotice:
Colita ischemică, laxative,
Cancer de colon, agenti chimioterapeutici
antineoplazici
Terapia antivirală,
 Antacide
Alte infectii AINS
(sepsis intra-abdominal).
 AB cu absorbţie ↓ din colon sau excretate în
bilă --asociate cu rate ↑ de AAD:
- clindamicina,
- cefixima,
- ceftriaxona sau
- cefoperazona

 AB cu absorbţie ↑  asociate cu rate ↓ de AAD;

 - doxiciclina şi
 - cefaclor
 Terapia episodului iniţial de
ICD
Utilizarea vancomicinei ind. la:
 cazurile care nu răspund la metronidazol
 la pacienţii cu forme I episod de ICD sau
 cu multiple recurenţe (125 mg/zi po x 10-14 zile)
 .
 Metronidazolul =medicaţia de I-intenţie pentru forme
uşoare (500mg x3/zi x10-14 zile)(daca nu exista acces
la Vanco

 Evitarea Vanco → previne emergenţa enterococilor şi

stafilococilor rezistenţi la vancomicină şi diminuă
costurile,
Bauer MP, et al NHS, Gastro 2020;
 Noi AB
Fidaxomicina = primul reprezentant al AB macrociclice
orale,

 cu acţiune bactericidă ↑ împotriva C. difficile,

 lipsită de rezistenţă încrucişată cu alte antibiotice.
 Spectrul de activitate asupra florei intestinale
normale= limitat (inactiv pe Candida, bacterii Gram-
negativ, numeroşi Gram-pozitiv şi anaerobi);
 atacă doar bacteriile patogene şi protejează flora
gastro-intestinală normală,
 I Recurenta

 Vancomicina 125 mg PO x4 /zi 

10–14 days,
Apoi 2 x / zi –> o sapt
Apoi odata /zi o sapt,
Apoi 1-2 ori la fiecare 2-3 zile  2 - 8
sapt
 I Recurenta
 Vancomicina cu scadere progresiva apoi
 400 mg rifaximin PO x 3/zi  20 zile

 Transplant de microbiota fecala daca

terapiile anterioare nu au dat rezultate.
DIAREEA CĂLĂTORULUI

PROF. DR. EGIDIA MIFTODE

SEF SECTIE
BOLI INFECTIOASE– UMF “Gr T Popa” Iasi
~ 170 mil turişti din întreaga lume călătoresc anual in
ţări în curs de dezvoltare şi în zone tropicale
Cele mai frecvente probleme de sănătate
ale celor ce călătoresc:
 - Afecţiuni gastrointestinale (10%),
 - Infecţii respiratorii (5%–13%, în
funcţie de sezon)
 - Leziuni tegumentare/rash (8%),
 - Febră (3%).
 MANIFESTĂRI CLINICE

Definiţia DC
 Pasajul a ≥ 3 scaune
neformate /24 ore
 + ≥ un simptom GI:
 greţuri
 vărsături
 febră
 dureri abdominale/crampe,
 tenesme
 Regiuni cu risc înalt
America Latina
Orientul mijlociu
Asia de S si SE
 cu rate de atac ale BD = 20 - 75%

Regiuni cu risc intermediar

-China, Rusia,
-Europa S, Israel
-Africa de S,
-Citeva insule din Caraibe (Haiti si
Republica Dominicana)
cu rate de atac ale BD =8% - 20%

Regiuni cu risc ↓ (<5%)

Canada
SUA
Australia,
Noua Zeelanda
Japonia
Europa de N
 Rate ↑ de atac ale BD:

 -vara
 -sezonul ploios
 -legume/carne nepreparate termic
 -fructe nedecojite
 -fructe de mare
 Factori de risc

-copiii mici
-adulţii tineri (stil de viaţă mai aventuros)
-aclorhidria
-tratamentul cu antiacide↑ de 10X riscul
infectiei cu Campylobacter
-imunodepresia
-deficitul de imunoglobulină secretorie
(IgA)
 ETIOLOGIA diareei călătorului
Patogen enteric %
Bacterii 50–80
Escherichia coli
ETEC 20–50
EAEC ?
EIEC 5–15
Campylobacter jejuni 5–30
Salmonella spp. 5–25
Shigella spp. 5–15
Vibrio spp. 5
Virusuri 5–25
-Norovirus 0-10
-Rotavirus 0-10
Protozoare ~10
- Giardia intestinalis 0–10
- Entamoeba histolytica 0–10
- Cryptosporidium 1–5
- Cyclospora 1–5

Nou inclus: Bacteroides fragilis

Aeromonas spp 5
Fara agent etiologic izolat 10-50
 Tratament

I. Fluoroquinolone (de I intenţie în America Latina şi
Africa)
 II. Azithromicina (de I intenţie in Asia de SE)
 Eficient pentru BDA cu
 Shigella,
 Salmonella (tifoidică şi non- tifoidică),
 E. coli,
 Holera,
 Campylobacter.
 Adult: 1,000 mg priza unica (pentru E.coli) sau
 500 mg /zi timp de 3-7 zile.
 Copil: 5-10 mg/kg/zi timp de 3-7 zile.
 Diareea calatorului
RIFAXIMINA 200 mg po x3/zi
-timp de 3 zile pentru >12 ani

CEFIXIME
Adult: 400 mg /zi 3 - 5 zile
Copil: 8 mg/kg priza unică 3- 5 zile

FURAZOLIDON
 Adult: 100 mg x 4 /zi 3 zile;
 În giardiază,  7- 10 zile
 Copil: >5 ani—25 - 50 mg (1/4 t- 1/2 tb) x4 /zi