Alegerea celui mai potrivit sistem suport respirator neinvaziv trebuie să fie făcută în funcție

de afecţiunea pacientului și momentul din evoluaţia bolii, experienţa personalului sistemul

disponibil, costurile aparatului şi costurile consumabile, personalul disponibil, vârsta de
gestație.De asemenea, un alt mod important de diferențiere este reprezentat de consultarea
studiilor de specialitate în special RCT și meta-analize.
Într-un studiu efectuat de Vitaliti și colab. în 2017, au fost incluși 60 de subiecți dintre care
patruzeci de subiecți cu suferință respiratorie ușoară până la moderată.Dintre aceștia, 20 de
subiecți au fost tratați cu CPAP cu cască, 20 subiecți au fost tratați cu HFNC și 20 de subiecți au
fost incluși în grupul de control.Eficiențele ambelor metode de suport neinvaziv au fost
comparate în ceea ce privește îmbunătățirea statistic semnificativă a SpO2% , PaO2, ABG și a
numărului total de zile de spitalizare.Acest studiu a arătat că atât CPAP cu cască, cât și HFNC
metodele au fost eficiente în îmbunătățirea condițiilor clinice ale subiecților cu probleme
respiratorii ușoare până la moderate în comparație cu un grup de control, deși răspunsul clinic la
CPAP pentru cască a fost mai eficient și mai rapid în comparație cu cea a copiilor tratați cu
HFNC, în special în ceea ce privește scăderea zilelor de spitalizare.[ CITATION Vit17 \l 2057 ]
Într-un alt studiu s-a demonstrat faptul că CPAP este superior HFNC, în scăderea RR și
FiO2 la sugarii cu bronșiolită. Mai mult decât jumătate dintre copiii tratați cu HFNC au fost
trecuți la tratament CPAP din cauza eșecului terapeutic cu metoda antecedentă. Nu au existat
diferențe între HFNC și CPAP în ceea ce privește durata tratamentului sau a spitalizării.
[ CITATION Maj17 \l 2057 ]
Comparând HFNC cu nCPAP pentru suferința respiratorie la sugarii prematuri, HFNC a fost
găsit inferior în prevenirea eșecului modului de asistență în primele 72 de ore de la naștere.
Eșecurile tratamentului în decurs de 72 de ore au fost mai mari în cazurile cu detresă respiratorie
severă (SAS> 5) și în cazul celor cu o perioadă gestationala mai mică, implicând generarea unei
presiuni mai mici cu HFNC decât cu nCPAP.Într-un studiu pilot care a comparat HFNC cu
NIPPV pentru tratamentul primar al detresei respiratorii, HFNC a fost la fel de eficient ca NIPPV
în prevenirea ventilației endotraheale la sugarii prematuri.[ CITATION Mur18 \l 2057 ]
În ceea ce privește alegerea dintre CPAP și NIPPV, studiile arata NIPPV este o metodă
fezabilă în cazul complicațiilor de re-intubație.Tang și colab. a raportat o incidență mai mică de
intubație endotraheală în grupul NIPPV iar Davis și colab. și Bahman-Bijari și colab. au găsit
rezultate similare. NIPPV reduce nevoia de PEEP ridicat și oferă capacitate reziduală funcțională
mai mare. Mai multe alveole sunt utilizate în această metodă datorită utilizării vârfului mai mare
al presiunii inspiratorii (PIP).Barrington și colab. a raportat o rată mai mică de apnee în
NIPPV.De asemenea, curba Kaplan Mayer și testul de regresie dezvăluie că NIPPV este o
metodă potențială de scădere cheltuielilor, lucru confirmat în studii precum cel efectuat de
Bahman-Bijari și colab. care a raportat un rezultat similar.[ CITATION Esm16 \l 2057 ]
Într-un studiu realizat de Estay în efectuează o analiză având în vedere straturile de greutate
la naștere și se observă că sugarii cu o greutate la naștere mai mîcă de 1.000g au arătat un eșec
semnificativ mai mare de extubare, în comparație cu sugarii cu o greutate mai mare de 1.000g, în
cazul utilizării NS-NIPPV.Aceasta diferență nu se observă în grupul tratat cu CPAP.O speculație
rezonabilă despre această absență a efectului este lipsa sincronizării. Chang și colab. au
demonstrat că această asincronie în timpul ciclurilor NS-NIPPV eliberate târziu în inspirație sau
expirație, perturbă respirația spontană a copilului.[ CITATION Est20 \l 2057 ]
Profilaxia antenatala si postnatala a SDRA.
Conduitǎ antenatala.Se recomandǎ ca medicul neonatology si pediatru sǎ colaboreze cu
medicul obstetrician în vederea temporizării naşterii premature în cazul ruperii premature a
membranelor (RPM) înainte de travaliu. Peste 50% din cazurile de RPM şi naştere prematurǎ
sunt datorate infecţiilor materne. Administrarea de antibiotice la gravida cu RPM scade riscul de
naştere prematurǎ, mortalitatea şi morbiditatea neonatalǎ.
Temporizarea naşterii premature prin administrarea medicaţiei tocolitice pe termen scurt
permite instalarea efectului corticoizilor administraţi antenatal (peste 24 ore de la administrare)
şi/sau transferul in utero în siguranţǎ într-o maternitate de nivel III.Se va lua în vedere
administrarea de corticoizi antenatal la toate gravidele cu risc de naştere prematurǎ înainte de 35
de sǎptǎmâni de gestaţie. În mod natural surfactantul atinge maturitatea cantitativǎ şi calitativǎ
necesare unei respiraţii eficiente şi obţinerii unor volume pulmonare optime după VG de 35 de
sǎptǎmâni. Administrarea corticoizilor antenatal la gravidele cu risc de naştere prematurǎ înainte
de VG de 35 sǎptǎmâni scade semnificativ statistic incidenţa morbidităţii şi mortalităţii prin
SDRDS. Administrarea excesivǎ de fluide la gravida în travaliu poate determina hiponatremie
neonatalǎ cu creşterea riscului de pneumotorax la cei care dezvoltǎ SDRDS.Administrarea
surfactantului standard se realizeaza numai in unităţile de nivel III care dispun de echipe
specializate de terapie intensivă neonatală şi trebuie să administreze surfactant prematurilor cu
SDRDS conform recomandărilor acestui ghid şi a protocoalelor.
Conduita postnatala.Se recomandǎ ca personalul medical sǎ limiteze lumina şi zgomotul
ambiental din salonul în care este plasat prematurul mai ales dacǎ acesta este susţinut respirator.
Aceastǎ conduitǎ previne si reduce agitaţia prematurului scăzând nevoia administrării
sedativelor. Sedarea sau analgezia nou-născutului poate facilita intubarea endotraheală, permite
ventilarea adecvatǎ şi poate scǎdea riscul de SPA şi hemoragie intraventriculară . [ CITATION
Min11 \l 2057 ]

Bibliografie
1. Esmaeilnia, et al., 2016. Comparison of Complications and Efficacy of NIPPV and Nasal
CPAP in Preterm Infants With RDS. Iranian Journal of Pediatrics, In Press(In Press).
Iranian Journal of Pediatrics, In Press(In Press).
2. Estay, et al., 2020. Randomized Controlled Trial of Nonsynchronized Nasal Intermittent
Positive Pressure Ventilation versus Nasal CPAP after Extubation of VLBW Infants..
Neonatology,, Issue 1–7.
3. Murki, et al., 2018. High-Flow Nasal Cannula versus Nasal Continuous Positive Airway
Pressure for Primary Respiratory Support in Preterm Infants with Respiratory Distress: A
Randomized Controlled Trial.. Neonatology,, Issue 113(3), , p. 235–241. .
4. Neonatologie, et al., 2011. Managementul sindromului de detresă respiratorie prin
deficit de surfactant.COLECŢIA GHIDURI CLINICE PENTRU NEONATOLOGIE.
s.l.:Asociaţia de Neonatologie din România.
5. Vahlkvist, M. B. P. a. S., 2017. Comparison of CPAP and HFNC in Management of
Bronchiolitis in Infants and Young Children.. Children, Volume 4(4), 28..
6. Vitaliti, et al., 2017. Randomized Comparison of Helmet CPAP Versus High-Flow Nasal
Cannula Oxygen in Pediatric Respiratory Distress.. Respiratory Care, Volume 62(8), 10.