Fiziologia tesutului sanguin

Dr.Gabriela Titu

Sngele (latina sanguis, greaca veche: haima) este un tesut special sub form lichid care, prin intermediul aparatului circulator, alctuit din inim i vasele sanguine, transport nutrienii i oxigenul la nivelul esuturilor corpului, de unde preia bioxidul de carbon i produii de catabolism tisular, transportndu-i la nivelul organelor de eliminare. n medicin, disciplina care se ocup cu studiul sngelui se numete hematologie.

Sngele este alctuit din plasma sanguin n care plutesc o serie de celulule sau fragmente celulare (trombocitele),specifice sngelui, elementele figurate: eritricitele sau hematiile, leucocitele si trombocitele (plachetele sanguine)

De la stnga la dreapta: globul roie de snge, trombocit, limfocit (globul alb de snge)

Eritrocite

Frotiu de singe
a.eritrocite b.neutrofil c.eozinofil d.limfocit .

Functiile singelui -oxigenarea tisulara (functie respiratorie) -aport tisular de nutrienti :glucoza, aminoacizi si acizi grasi (dizolvati in plasma sau legati de proteinele plasmatice) -transportul produsilor toxici sau nefolositori,rezultati din metabolismul tisular:bioxid de carbon, urea, acidul lactic -functie de aparare prin celulele din seria alba -functie hemostatica -transporta substantele cu rol de semnal cum sunt hormonii, dar si alti produsi biologic activi (enzime, mediatori) -reglarea pH-ului prin mecanisme fizico-chimice si biologice:valori normale 7,35-7,42 -participa la reglarea temperaturii corporale -factor de determinare a presiunii arteriale prin volemie si viscozitate -factor de legatura intre aparate si sisteme

Proprietatile singelui 1. Culoare - derivatii fiziologici ai hemoglobinei - derivatii patologici ai hemoglobinei 2. Temperatura - se mentine perin centrul de la nivelul hipotalamusului - variatii ale temparaturii in functie de teritorii 3. Densitate greutatea specifica ( in raport cu a apei) - a plasmei 1027 - a plasmei deproteinizate 1006 - a sg.integral 1061 (B) - 1057 (F) - a eritrocitelor 1097 4. Vascozitatea - specifica (in raport cu a apei). Sange - 4,74 B, 4,40 F Plasma - 1,86 cu 20 % mai mic ca a plasmei serul Modificari cresteri, scaderi tulburari de irigatie 5. Presiunea osmotica 300 310 mOsm/l ; 6,7 atm ;5300 mmHg ; punct crioscopic 0,560C - in mediu hipoton hemoliza prin soc osmotic - in mediu hiperton deformari ( mai ales afecteaza celula nervoasa). Mentinerea presiunii osmotice prin mec. tensiosmoreglator localizat in hipotalamusul ant. N.S.O, N.P.V

6. Presiunea coloid osmotica (oncotica) Val. 2 mOsm/l; 0,037 atm; 20 30 mmHg Rol : - in schimburile dintre sange si spatiu lacunar la nivel capilar - in filtrarea glomerulara 7. Ph ul sangelui 7,30 7,45 se mentine prin : *mecanisme fizico-chimice: sisteme tampon mec. biologice de reglare:rinichi, aparat respirator, aparat digestiv,aparat cardiovascular Deviatii patologice:alcaloza si acidoza metabolice si respiratorii 8.Volemia - volumul sanguin normal = 5l /( 70Kg - 1,75 m2) - 7 8% x masa corporala Indicele volemic = Volumul sanguin = 3l /m2 Variatiile volemiei (clasificare Rowntree) 1. Normovolemie 2. Hipervolemie 3. Hipovolemie care pot fi cu hematocrit : crescut- 65% ; normal 45% ; scazut 30% Reglarea volemiei - centrii de reglare care comanda 2 mecanisme echilibrate - mec. ingestiei de lichide - mec. pierderii de lichide - reglarea echilibrului hidric - alte mecanisme refac hematocritul ( de reglare a eritropoezei) - pe termen lung (saptamani) - latenta mare

n dreapta - snge proaspt recoltat. n stnga - snge recoltat pe anticoagulant (EDTA) i lsat s sedimenteze. Se observ separarea de plasm a elementelor celulare, care au sedimentat la fundul eprubetei. Plasma este lichidul transparent i uor glbui aflat deasupra.

Plasma sanguina
55% - 57% la adult 45% la nou nascut

Compozitia
- 90% apa - 10% - subst. solide : 9g% subst.organice ; 1g% subst.anorganice -Substante organice - azotate : proteice 8g% ; neproteice 35%mg% -neazotate 1g% : *glucide *lipide si produsii lor de metabolism

Componentele organice - Proteinele plasmatice : albumine 4,5g% ; globuline 3g%, fibrinogen 0,5g% - Proteinemia totala 6-8g% - Variatii hiperproteinemie > 8g% - hipoproteinemie < 6g% Valori fractii proteice prin electroforeza : albumine 58 4 % alfa1 globuline 4 1% alfa2 globuline 7 1% beta globuline 12 2% gama globuline 18 2% Raport alb. / glob. 1,3 1,5 Reglarea proteinelor plasmatice factor reglator : pres. coloidosmotica. Evidentiaza 2 etape: a) rapida ( in 15 min) prin mobilizarea proteinelor din tesuturi b) de durata ( 2- 7 zile) sinteza pe seama proteinelor alimentare. Centru de reglare hipotalamus cu participarea glandelor endocrine ( h.glucocorticoizi, STH,hormonii androgeni)

Substante azotate neproteice - uree 25 mg% - ac.uric 5mg% - amoniac urme - indican 0,1 mg% -acizi aminati, xantina, hipoxantina
Substante organice neazotate Glucide : -glucoza 80 100 mg% - ac.lactic- 10 20mg% -alcool etilic 3mg % -acid citric, fumaric, piruvic 1mg% Lipide: - lipemia 600 900 mg% - trigliceride 100 200 mg % - AGL 50 -70 mg % - colesterol 150 200 mg% - fosfolipide 100 200 mg%

Substante anorganice - realizeaza presiunea osmotica : 530 mmHg, 6,7 atm Na+ K+ Ca++, Mg++, Cl-, HCO3 Iod, Brom,Fe, Cu, Compozitia plasmei reglata prin mec. neuroumorale ( centrii in nucleii subcorticali)

Hematopoeza
-Este procesul de formare a elementelor celulare sanguine la nivelul mduvei osoase, din celulele sistemului reticuloendotelial (celule de tip embrionar) care prin procesul de maturare se pot transforma n oricare celul specializat din organism. -Hematopoeza are mai multe forme ca de exemplu eritropoeza formarea eritrocitelor, aceast maturare a eritrocitelor tinere se produce prin aciunea hormonului eritropoetin . Un rol important n eritropoez l joac fierul, cobalamina (vitamina B12) i acidul folic (vitamina F), o scdere a concentraiei sanguine n oxigen stimuleaz accelerarea eritropoezei cu producerea hormonilor necesari. Aa numitul cimitir al eritrocitelor este reprezentat de splina i de celulele Kupffer din ficat, viaa unui eritrocit dureaz 120 de zile; dup moartea eritrocitelor, hemoglobina sufer un proces de descompunere cu mai multe etape:bilirubina, urobilina,stercobilina acestea se elimin prin urin i fecale.

Eritrocit, sau globul roie, (din limba greac erytros + kytos) este denumirea tiinific a celulei specializate a singelui n transportul oxigenului de la plamini ctre restul corpului, respectiv a dioxidului de carbon de la esuturi napoi la plmni. Biologul olandez Jan Swammerdam a fost primul care a descris relativ amnunit globulele roii n 1658 utiliznd un microscop. Forma specifica biconcava sau monoconcava(suprafata mare de schimb) Numar normal:4.7 - 6.1 milioane (B), 4.2 - 5.4 milioane (F)

Hemoglobina:
In stinga:grupul hem In dreapta:verde grupul hem;albastru si rosu subunitati proteice 98% din oxigen este transportat de Hb; restul , dizolvat in plasma Hb formeaza : *compusi labili cu oxigenul si bioxidul de carbon *compusi mai putin labili cu CO (carboxiHb) * compusi stabili, methemoglobine cu nitritii si nitratii * compusi stabili cu sulful anorganic(tratamente cu fenacetin, sulfonamide, acetanilid),sulfhemoglobina; compusul nu dispare decit prin distructia eritrocitelor.

HEMATOCRIT
Marime a volumului ocupat de globulele rosii intr-o proba de sange in raport cu volumul probei, exprimata in procente. Hematocritul normal se situeaza intre 40 si 54% la barbat si intre 35 si 47% la femeie. Diminuarea sa conduce la cautarea unei anemii, cresterea sa este consecutiva unei poliglobulii (cresterea masei totale de globule rosii din organism).

Hematocrit

Tuburi de hematocrit dispuse radiar in centrifuga

Centrifuga

Grupe sanguine in sistemul ABO si Rhesus (Rh) Termenul de grup sanguin (sau grup sanguin) este folosit pentru a caracteriza sangele unui individ n funcie de prezena sau absena unui antigen pe suprafaa eritrocitelor acestuia. Majoritatea antigenelor de grup sanguin sunt de natur glicoproteic, oarecum stabile din punct de vedere genetic, unele fiind ntlnite la mai multe specii de mamifere n forme identice. Aceast trstur a lor poate fi invocat drept argument n favoarea unitii lumii vii. Dei aceste antigene sunt prezente i pe leucocite (nu i pe trombocite), n mod curent se consider c doar eritrocitele prezint importan pentru stabilirea grupelor sanguine. Datorit faptului c reactia antigen-anticorp la care particip antigenele de grup sanguin i anticorpii lor specifici este una de aglutinare (se soldeaz cu aglutinarea hematiilor) antigenele se mai numesc i aglutinogene, iar anticorpii i aglutinine. n practica medical curent prezint importan sistemele AB0 i Rh. Restul sistemelor de antigene sunt utilizate n medicina legal, aplicaile lor cele mai importante fiind n stabilirea paternitii i n diferite anchete de filiaie, ns n prezent aceste proceduri tind s fie nlocuite de ctre analiza ADN. Importana grupelor sanguine rezid n indicarea compatibilitii sau incompatibilitii dintre donator i primitor n cazul ttransfuziilor. Teoretic, compatibilitatea reprezint situaia n care ntlnirea antigenului de pe hematii cu anticorpi specifici este exclus.

Istoric
Austriacul Karl Landsteiner este considerat descoperitorul sistemului AB0, el primind n 1930 premiul Nobel pentru aceasta. Totui, cehul Jan Jansky a descris i el acelai sistem n 1907, se pare, printr-o activitate independent de cea a lui Landsteiner.

Grupa AB (IV) a fost descris tot n 1907 de ctre Decastrello i Sturli.

Landsteiner i Alexander S. Wiener au descoperit i cellat sistem important de antigene, Rhesus (Rh), n 1937 (rezultate publicate n 1940).

Sistemul AB0 se bazeaz pe existena a dou aglutinogene, notate A i B, i a dou aglutinine specifice: (anti A) i respectiv (anti B). Landsteiner a observat o regul a excluziunii reciproce, concretizat n faptul c indivizii care prezint pe eritrocite un aglutinogen nu au niciodat n plasm aglutinina omoloag. Un individ poate dispune de unul, ambele sau de nici unul din aglutinogene. ntotdeauna exist aglutinine corespunztoare aglutinogenului care lipsete, iar cnd sunt prezente att A ct i B, nu vor exista aglutinine. Astfel, exist 4 grupe principale n sistemul AB0:

Grupa (Landsteiner)
0 (zero)
A

Grupa (Jansk)
I
II

Aglutinogen (antigen)
------A

Aglutinine (anticorpi)
i

B
AB

III
IV

B
AB

------

Sistemul Rh
Sistemul Rh (Rhesus) clasific sangele uman dup prezena sau absena unor proteine specifice pe suprafaa hematiilor. Determinarea statutului Rh ine cont de cea mai frecvent dintre acestea: factorul D, sau antigenul D. Indivizii ale cror hematii prezint antigen D pe membran sunt considerai Rh+ (pozitiv), ceilali Rh- (negativ). Spre deosebire de sistemul AB0, n sistemul Rh absena antigenului nu presupune existena anticorpilor specifici; indivizii Rh- nu au n mod normal n ser anticorpi anti D, ei se formeaza dupa contactul cu sange Rh +. Statutul Rh se asociaz obligatoriu grupei din sistemul AB0, astfel c "grupa sanguin" este exprimat prin adugarea semnului + sau - la grupa AB0; de exemplu: A+, B+, 0+, 0- etc. Aceste informaii reprezint minimul necesar n practica medical pentru realizarea unei transfuzii si in cazul sarcinilor Rh+dupa tata si mama Rh -.

Daca aveti grupa sanguina 0 - Consumati multa carne,alimentatie hiperproteica si hipergluicidica); - Eliminati din alimentatia dvs graul si majoritatea celorlalte cereale - Practicati intens exercitiile aerobice - O alimentatie neadecvata grupei dvs va creste factorii de risc pentru ulcer, boli inflamatorii si artrita Daca aveti grupa sanguina A

- Ar trebui sa fiti vegetarian - Practicati exercitii usoare - Folositi meditatia pentru a face fata stresului - O alimentatie incorecta poate mari riscul de cancer si boli de inima
Daca aveti grupa sanguina B - Ar trebui sa aveti cea mai variata dieta dintre toate grupele sanguine (aceasta grupa este singura care poate consuma lactate fara probleme) - Practicati exercitii fizice moderate, cum ar fi inotul sau plimbarile -O alimentatie incorecta creste riscul infectiilor virale lente care ataca sistemul nervos

Daca aveti grupa sanguina AB - Aveti majoritatea caracteristicilorsi intolerantelor grupelor A si B - Faceti exercitii de calmare si practicati diverse tehnici de relaxare - Aveti cel mai fragil sistem imunitar dintre toate grupele sanguine Dupa Peter J. D'Adamo, Catherine Whitney