Hepatitele virale acute

ef de lucrri dr. Daniela Leca

Hepatitele virale acute

Infecii primare ale ficatului, specific umane,

transmisibile, cu evoluie endemic, epidemic
sau sporadic, determinate de virusurile
hepatitice : A, B, C, D, E, G, TT, SEN
Hepatita viral acut A

Cea mai frecvent

La copil (excepie sugarul) i adultul tnr
Excepional la vrstnici (aproape toat populaia tnr
trece prin infecia cu VHA)
Transmitere digestiv

Etiologie

Virus ARN, 27-30 nm

Gen Hepatovirus, fam. Picornaviridae
Tulpinile virale au un singur serotip, de aceea
infectia cu oricare tulpina confera protectie
fata de toate
Replicare I-hepatocite, II-secretat in can.
biliari, III-tract intestinal mat. fecale(2 sapt.
ant. debut +sapt. dupa instalarea icterului
Nu e inactivat de bila(lipsa invelisului lipidic)
3

Raspunsul imun celular

Lf. T citotoxice capabile sa lizeze

celulele infectate cu VHA
Celulele T specifice-virale produc
interferon gama care accentueaza
leziunile hepatice
Mecanisme de eliminare a infectiei:
Neutraliz. inf. mediata de anticorpi
Inhib. replic. virale anticorpi
Apoptoza celulara-Lf. T citotoxice
4

Raspunsul imun umoral

Ac.Ig M apar odata cu debutul

simptomelor
Ac. Ig G neutralizanti protejeaza
impotriva reinfectiei cu VHA, raspuns
durabil, nivelul poate sa scada dupa
zeci de ani de la infectie
Ac. Ig A- rol neglijabil in protectia
impotriva hepatitei A
5

Tablou clinic

Incubaia 2-6 sptmni

Perioada prodromal 1-2 sptmni

Sindromul digestiv 70-90%

Sindromul neuropsihic
Sindromul pseudogripal
Sindromul pseudoreumatismal
Sindromul eruptiv
Sindromul pseudochirurgical
Debut icteric

Perioada de stare
Icter sclerotegumentar (7-10 zile la copii, 10-28 zile la
adult)
Prurit tegumentar
Urini hipercrome
Scaune decolorate
Hepatomegalie
Splenomegalie
adenomegalie

Forme clinice

Anicterice = 95-98%
Icterice
Fulminant- 1/100.000 cazuri au risc crescut peste
50 ani
Colestatic persistena icterului sptmni/ luni
Complicaii
Hematologice:

anemie i trombocitopenie moderat

Anemie hemolitic

Pancreatita acut
Tulburri funcionale (dischinezie biliar)
Suprainfecie bacterian n formele colestatice
7

Diagnostic pozitiv

Vrsta
Noiunea de contact/provenien din
focar
Debutul digestiv
Aspectul benign al bolii
NU CRONICIZEAZ !
8

Examene de laborator specifice

Ac antiHVA IgM- vrful n faza acut a bolii; persist 3-4 luni

Ac anti HVA IgG- imunitate pe termen lung

10

11

12

13

14

15

Tratament

Igieno-dietetic
Simptomatic- antiemetice
PEV cu glucoz 10%
Vitamine
Hepatotrofice
Dispensarizare la 1,3,6,12 luni
Profilactic
Msuri igieno-dietetice
Vaccin anti HVA

Monovaccin
Bivaccin (+ B)- Twinrix
16

Hepatita viral G

Virus ARN, descoperit n 1995 (la un chirurg)

Transmitere
Parenteral
Vertical
perinatal

n majoritatea cazurilor, infecia este asimptomatic

VHG poate determina hepatita acut, cronic sau
fulminant
Frecvent coinfecii cu alte virusuri hepatotrope, motiv
pentru care, importana clinic a acestui virus este dificil
de interpretat
Diagnostic de laborator
PCR pentru infecia acut
Ac anti VHG- infecia n antecedente
17

Hepatita viral cu virusul TT

(transfusion transmitted virus)

Virus ADN
Transmitere parenteral, frecvent
posttransfuzional
Adesea coinfecii cu VHC, VHG
Este incert implicarea VHTT n hepatita
fulminant i n hepatita cronic
Diagnostic- PCR

18

Hepatita viral cu virusul SEN

Descoperit n 1999
Virus ADN
Transmitere posttransfuzional
Nu a fost dovedit implicarea virusului n
hepatitele acute
Virusul a fost asociat doar hepatitelor cronice

19