Diareea poate apărea din mai multe motive: o schimbare alimentară, din cauza unor bacterii, paraziti,

virusuri, după utilizarea antibioticelor sau în momente de stres. Iepurii cu diaree au adesea un pH mai
ridicat al stomacului (3 ± 7), permițând bacteriile să treacă în intestinul subtire si gros.

Enterita de înțărcare . Afectează iepurii cu vârsta de 4 - 8 săptămâni. La înțărcare, corpul suferă diferite
modificări fiziologice. In perioada alaptarii pH-ul stomacului este cuprins între 3 și 6,5, în timp ce la adulti
pH-ul este de 1 - 2. În primele 21 de zile de viață, tubul digestiv este protejat de un acid gras
antimicrobian (uleiul de stomac) care este produs de mucoasa gastrica în prezența laptelui matern și
care controlează microflora tractului gastro-intestinal . După 21 de zile acest factor protector scade și
intestinul gros devine populat cu bacterii. Un pH ridicat al stomacului înseamnă că este dăunător,
bacteriile pot trece din stomac în cecum și in intestinul subțire și provoacă enterita. Semne clinice:
Iepurii cu vârsta de 4 - 8 săptămâni sunt frecvent afectați, prezinta diaree abundentă, deshidratare și un
strat dur de păr. Mortalitatea poate fi 100%. Leziunile sunt frecvent observate în cecum. Există
inflamație hemoragică a cecumului care este plin cu apă sau lichid mucoid cu strii de sange. Daca apare
boala, rația de granule ar trebui să fie redusă, iar fânul de bună calitate sa fie oferit la discretie. Apa
trebui să fie disponibilă tot timpul. Preventie: intarcarea puilor prin scoaterea femelei din boxa (stres
mai putin asupra puilor deoarece raman fara mama, dar nu schimba boxa), administrarea unei ratii
echilibrate (mai multa fibra, mai putina proteina), reducerea stresului, asigurarea unei igiene bune,
administrarea unui probiotic, etc.

Pentru mai multe detalii, scheme de tratament si alte informatii, astept mesaj in privat.

Enterita mucoasă . Afectează iepurii cu vârsta de 7 ± 14 săptămâni. Cauza exactă a enteropatiei mucoide
este necunoscută, dar etiologia ei este similar cu cel al enteritei de înțărcare. Este cauzată de modificări
ale pH-ului cecal care sunt asociate cu perturbarea florei cecale normale. Este o boală a iepuri tineri,
chiar peste vârsta de înțărcare (7 ± 14 săptămâni), care este vârsta când microflora cecală se întărește și
este la maximum vulnerabil. Mortalitatea este comună. În până la 60% din cazuri poate exista un
pneumonie însoțitoare. La iepurii mai în vârstă o enterită asociată cu producerea de mucus este mai
mare probabil să facă parte din „complexul enteritei” mai degrabă decât „mucoidul” clasic enterita 'și
mortalitatea este mai mică. Enterita mucoasă este rar întâlnită la iepurii care hrănesc o dietă bogată în
fibre și evita excesele de cereale, proteine și grăsimi. Semne clinice: anorexie, letargie, scădere în
greutate, diaree, polidipsie, impactarea cecală și o producție excesivă de mucus de către cec. Tratament:
În ceea ce privește enterita de înțărcare. . Înlocuirea lichidului, fie prin injecție subcutanată, fie pe cale
orală cu un soluție de electroliți, cum ar fi Lectade (Pfizer Ltd.). . Se oferă o dietă bogată în fibre, fân de
iarbă bun sau lucernă. Copil vegetal alimentele pot fi administrate pe cale orală prin alimentarea cu
seringă. . Metoclopramida (Emequell, Pfizer Ltd.) poate fi administrată la o doză de 0,5 mg / kg de până
la patru ori pe zi: aceasta stimulează golirea gastrică și ar trebui să conducă la o îmbunătățire a
motilității cecale. . Cisapridul (Prepulsid, Janssen UK Ltd.) este un alt medicament pentru motilitate și
poate se administrează în doză de 0,5 ± 1 mg / kg la fiecare 8 ± 24 de ore. 90 Capitolul 9 . Flora cecală ar
trebui fie restabilită permanent de transfaunare, sau temporar protejat cu Lactobacillus într-un
probiotice. Prevenire: asigurarea unei diete bogate în fibre și o introducere treptată la rația peletată la
înțărcare. Un probiotic precum Avipro (Vetark Sănătatea) poate fi dizolvată în apa potabilă în acest
moment vulnerabil. The utilizarea tetraciclinelor la o concentrație de 250 mg / litru în apa potabilă
pentru primele 10 zile după înțărcare a fost raportat. Comentariu: Etiologia enteropatiei mucoide este
neclară, dar recentă munca sugerează că o disautonomie (echivalentă cu „boala de iarbă” la cai) poate fi
responsabil pentru pareza cecală care declanșează disbioza cecală.

Complexul Enteropatiei Mucoide (ME) sau Disbioza Cecală A. Etiologie: Cauza (cauzele) complexului bolii
ME nu este bine definită și boala este mai puțin frecventă. Cu toate acestea, factori multipli, inclusiv
dieta, flora intestinală și se crede că trecerea de la fiziologia digestivă neonatală la adolescentă
contribuie dezvoltarea bolii. Dietele sărace în fibre (<10%) duc la o incidență mai mare de PE MINE.
Escherichia coli, Clostridia sp. (C. welchii tip A, C. perfringens) au fost asociat cu ME. Coccidioza a fost, de
asemenea, incriminată în potențarea sau declanșându-mă. Căutarea agenților virali nu a reușit.
Reproducerea boala cauzând impactul cecal cu producția ulterioară de toxine bacteriene, are a avut
succes. １８ １８ B. Semne clinice: Există debutul acut al bolii la iepurii în vârstă de 7 până la 10
săptămâni caracterizată prin anorexie, polidipsie, o temperatură corporală subnormală (99o-102oF), a
haina de păr aspră, mucoasă până la lichidă, diaree cafenie cu colorare perineală și abdominală distensie
cu gaze și intestine umplute cu lichid. Iepurii afectați le pot măcina dinții. Moartea apare de obicei în 2
până la 4 zile. Iepurii supraviețuiesc de obicei celor prelungiți curs de 7 până la 14 zile. C. Patologie:
Stomac umplut cu lichid și gaz gros, duodenal apoasă și conținut jejunal, conținut pastos în ileon,
substanță uscată și gaz în cecum (adesea afectate) și se observă frecvent mucus gelatinos în colon.
Leziunea caracteristică este hiperplazia celulelor calice fără răspuns inflamator în intestinul subțire și
gros; ocazional vezi hiperplazia celulelor calice a vezicii biliare, se pot observa epitelii pancreatice și ale
căilor biliare și celulele epiteliale traheale. D. Diagnostic: Diagnosticul se bazează pe semne clinice,
leziuni grave și histopatologie. E. Tratament: Terapie de susținere, oferind lucernă pentru fibre și
colestiramină a fost recomandată absorbția toxinelor. F. Control: Furnizarea de furaje bogate în fibre (18
- 20% fibre) reduce drastic incidența enteropatiei mucoide. Iepurii primiți după expediere nu trebuie
hrăniți prima zi. O cantitate mică dintr-o dietă bogată în fibre poate fi hrănită a doua zi, cu o creșterea
treptată până la o rație completă până în ziua 5.