ATESTAT MARKETING

PROMOVAREA PE INTERNET

Nume: Lazar Darius

ARGUMENT
Am ales „Promovarea pe internet” ca tema pentru aceasta lucrare pentru ca este un
subiect de actualitate. Piata promovarii si publicitatii pe internet în Romania este inca la
inceput dar avanseaza cu pasi repezi şi incet, incep să se vadă rezultatele şi avantajele
acestui nou mediu de comunicare. Odată cu creşterea gradului de penetrare a
calculatoarelor şi a internetului în România, creşte şi numărul potenţialilor clienţi ce
utilizează internetul ca mijloc de informare, iar ca urmare a acestor două tendinţe, creşte
şi numărul firmelor care investesc în promovarea on-line. Consider că mediul on-line
prezinta foarte multe avantaje în comparaţie cu cel offline, avantaje dintre care se
evidenţiază interactivitatea, gradul ridicat de noutate, o foarte bună ţintire a segmentelor
vizate şi costurile reduse.

Deasemenea putem spune că publicitatea este, fără îndoială, aproape la fel de veche ca
şi comerţul. Dacă un produs este de vânzare, prima condiţie a supravieţuirii lui pe piaţă
este ca acest lucru să fie cunoscut. Astăzi, în faţa unei concurenţe înverşunate a
producătorilor, imaginea de firmă a ajuns să conteze mai mult decât produsul în sine.

În ultimii 150 de ani, agenţiile de publicitate au exploatat la maxim deziluziile şi simpatiile

consumatorilor pentru a putea promova produsele clienţilor. În acest fel, agenţiile au fost
acelea care au determinat clienţii să îşi modifice strategiile de marketing în funcţie de
situaţiile sau stadiul în care se aflau consumatorii, evoluând astfel de la intermedierea
spaţiilor media la controlarea viitorului celor mai mari corporaţii internaţionale.

De-a lungul ultimilor ani, o nouă tehnologie din sfera comunicaţiei se extinde: reţelele
interactive, care fac posibil ca individul să obţină şi să furnizeze informaţii în cantităţi mari
către unul sau mai mulţi destinatari. Datorită faptului că informaţia procesată prin aceste
reţele este digitală, aceasta poate fi duplicată, manipulată şi distribuită cu o uşurinţă fără
precedent.

Cea mai exstinsă reţea interactivă şi în acelaşi timp cea cu rata de creştere cea mai
ridicată este Internetul, „reţeaua reţelelor”. Până în urmă cu câţiva ani, utilizarea
internetului era limitată doar la oamenii de ştiinţă şi fanaticii tehnologiei, dar astăzi câştigă
din ce în ce mai multă popularitate, cu o rată de neegalat de cea iniţială a celorlalte
mijloace media.

Partea cea mai expansivă a internetului, web-ul (world wide web) este folosită din ce în
ce mai mult în scopuri comerciale de companiile atrase de costurile scăzute de
răspândire a informaţiilor, posibilităţile de a se adresa unei audienţe globale şi
oportunităţile de utilizare a interactivităţii noului mediu pentru crearea unui dialog cu
publicul.
CUPRINS:
1. ISTORICUL INTERNETULUI
1.1. Ce este internetul?

1.2. Internetul: istorie si evolutie

1.3. Avantajele si dezavantajele folosirii internetului

1.4 Internetul in Romania

2. INTERNETUL SI LUMEA AFACERILOR

2.1. Marketing si afaceri prin internet

2.2. Promovarea pe internet

2.3 Marketing afiliat pe internet

3. PUBLICITATEA ON-LINE
3.1 De ce publicitatea online?

3.2 Evolutia publicitatii online in Romania

3.3 Exemple de buna practica

BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I: ISTORICUL INTERNETULUI

1.1. Ce este internetul?
Internetul este o retea de computere aflate in intreaga lume. Aceasta structura de
comunicatie, conecteaza sute de milioane de oameni. Deseori numit si World Wide Web
(www, in traducere aproximativa, retea intinsa in toata lumea), internetul ofera o usoara si
rapida metoda de schimb de informatii, reprezentand coloana vertebrala a erei
informationale actuale.

Definiţia de mai sus este foarte generală şi mai necesită câteva completări:

Internetul este un mijloc de comunicare, un mediu foarte eficient de expunere a ideilor

unei audienţe foarte mari.

Internetul este o resursă de informare , un imens deposit de informaţii. Oricând ai

nevoie de o informaţie legată de orice domeniu vei putea găsi undeva publicat pe Internet
o lucrare care să te ajute.

Internetul este o comunitate, care face posibilă şi foarte eficientă comunicarea între
oameni cu aceleaşi preocupări.

Internetul a apărut din dorinţa armatei americane de a comunica în cazul unui război, iar
impulsul a fost nevoia SUA de a răspunde provocării Uniunii Sovietice care a lansat
primul satelit artificial al Pământului în 1957. Armata americană avea nevoie de o reţea
flexibilă pentru cazul în care legătura ar fi fost întreruptă într-un punct, informaţia să poată
fi redirecţionată către destinaţia iniţială. În primii ani precursorul Internetului a fost folosit
doar în mediile academice şi militare. Din 1980 Internetul depăşeşte graniţele Americii,
moment în care companiile au început să se implice în dezvoltarea şi utilizarea unui nou
mod de comunicare şi acces la informaţii. Astfel, unii oameni de afaceri din SUA, căutând
noi mijloace de a ajunge cât mai aproape de consumatori, şi-au întors privirile către
Internet şi au decis că merită să investească bani în dezvoltarea şi promovarea acestuia.
În 1990 un consorţiu de companii private a preluat adminstrarea reţelei Internet în urma
unui acord cu guvernul SUA care prevedea deschiderea Internetului către activităţi
comerciale. Economiştii şi chiar unii informaticieni erau sceptici în privinţa viitorului
Internetului, considerând această iniţiativă ca fiind riscantă şi neprofitabilă. Această
atitudine se datora faptului că Internetul trebuia să-şi găsească un loc în mediul foarte
concurenţial al telecomunicaţiilor şi transmiterii de informaţii, mediu dominat de telefonie
şi televiziune, ambele uşor de folosit şi având o largă audienţă. În anul 1990 Internetul s-a
extins exponenţial, urmând evoluţia marilor inovaţii din istoria omenirii. Un deceniu mai
târziu, oamenii obişnuiţi au început să folosească Internetul pentru orice se baza pe un
suport de comunicare – de la mesaje personale la tranzacţii comerciale, de la scopuri
informaţionale până la cumpărături.

Internetul le asigură atât marketerilor, cât şi consumatorilor, posibilitatea unui grad mult
mai mare de interacţiune şi individualizare. În trecut firmele trimiteau mesaje standard,
prin mijloace de comunicare standard – reviste, ziare, reclame – fără nici un fel de
individualizare sau de interacţiune. Astăzi, aceleaşi firme pot sa trimită mesaje
individualizate iar clienţii înşişi pot sa le individualizeze şi mai mult; firmele pot să
dialogheze cu grupuri mult mai numeroase decât în trecut .

În România, faţă de alte ţări europene, Internetul a pătruns relativ încet. Chiar şi acum,
comparativ cu ţările dezvoltate, pentru utilizarea personală este destul de puţin
întrebuinţat. Dacă din punct de vedere al infrastructurii lucrurile au avansat destul de mult,
din punct de vedere al resurselor informatice disponibile evoluţia este încă greoaie. Cu
toate că majoritatea companiilor şi chiar unele structuri administrative au înţeles că
prezenţa în Internet este foarte importană, încă nu există resurse şi depozite
informaţionale româneşti semnificative. Din acest motiv traficul observat în reţea este mai
mult de aducere de informaţie din exterior decât de export de informaţie sau de schimb
de informaţie în cadrul ţării.

În ultimii ani s-a înregistrat o ameliorare importantă în sectorul telecomunicaţiilor, atât din
punct de vedere cantitativ cât şi calitativ. Accesul la internet se realizează prin intermediul
a mai mult de 600 de furnizori de servicii.

1.2 Internetul: istorie şi evolutie

1962: se pun bazele Arpanet, stramosul Internetului de astazi. Arpanet a fost la origini un
proiect american, care asigura 3 servicii: telnet (remote login), ftp (transferul de fisiere) si
remote printing (tiparirea de la distanta). In 1972, in Arpanet erau conectate… 40 de
calculatoare (adica o retea de bloc in zilele noastre).

1978: Jobs si Wozniack prezinta Apple. Incepe revolutia PC-urilor.

1987: Internetul devine un mediu comercial

1989: Tim Bray lanseaza Open Text, primul motor de cautare online.

1990: Tim Berners-Lee inventeaza World Wide Web si dezvolta un browser web. In
acelasi an se lanseaza IMDB (functionand initial ca o lista de mailing).

1995: Se lanseaza Amazon, cel mai mare magazin online din lume, cu o capitalizare de
piata de 100 miliarde dolari. Amazon (denumit dupa celebrul rau din America de Sud) era
initial o librarie online.

1996: Se deschide Hotmail, serviciul gratuit de email.

2000: Google (lansat in 1998) indexeaza pagina cu numarul 1 miliard

2004-2006: Se lanseaza o serie dintre cele mai populare servicii ale momentului: flickr si
facebook (2004), youtube (2005) si twitter (2006)

2011: Aproape 15% din intreaga populatie a Planetei este prezenta pe Facebook.

Iata si cateva statistici remarcabile, referitoare la evolutia Internetului:

In 1999, pretul unui Gigabyte era de 229$. In 2007 pretul era de 0.88$, iar in 2011 acesta
a scazut sub 10 centi.

Numarul device-urilor conectate la Internet depaseste numarul total al locuitorilor Planetei

(7 miliarde).

270.000 cuvinte sunt scrise in fiecare minut pe Blogger.

1.3 Avantajele şi dezavantajele utilizării internetului

În România internetul a pătruns relativ încet, multă vreme fiind considerat un lux inutil.
Chiar şi acum, pentru uz personal, mai ales datorită costurilor foarte mari ale serviciilor
telefonice, este destul de puţin utilizat. Dacă din punct de vedere al infrastructurii lucrurile
au avansat destul de mult, din punct de vedere al resurselor informatice disponibile
evoluţia este greoaie.

În România, în acest moment, cumpăraturile efectuate prin intermediul internetului deţin

încă o pondere scăzută. internetul, însă, începe sa devină o tendinţă, un obicei în
comunicare şi informare. Statisticile din 2000 cu privire la numărul de utilizatori de
internet din România aduceau în prim plan o cifră impresionantă: 1,2 milioane de
utilizatori.

Putem vorbi de o piaţa demnă de a fi luată în seamă de către furnizorii de produse şi

servicii. Deja internetul nu mai este un moft. De la faza de documentare şi schimb de
informaţii, românii au trecut încet-încet la utilizarea pur practică a spaţiului web începâd
să facă cumpărături, plăţi on-line şi să stabilească legături de afaceri. Deja web-ul este
luat cu adevărat în serios, căpătâd amploarea şi dimensiunile unei pieţe reale, chiar dacă
această piaţă nu este dezvoltată pe măsura potenţialului său. Dimensiunile astronomice
căpătate de „fenomenul internet” au la bază mai multe motivaţii.

Dezvoltarea pieţei virtuale în ritm exponenţial a avut loc natural, odată cu dezvoltarea şi
adaptarea sistemelor şi mecanismelor de piaţă la nivel de domeniu. De ceva timp au
apărut şi shopping-ul comandat prin internet, ca să nu mai spunem de administrarea
conturilor bancare sau de plata utilităţilor. O parte din viaţa noastră s-a transferat pe
această reţea gigantică de calculatoare şi ne-am obişnuit atît de mult cu „reţeaua” încât
pentru unii a devenit dependenţă. În afară de magazinele virtuale, site-urile de firmă
generează vânzări, chiar dacă acestea nu au loc on-line, care de multe ori au valori mult
mai mari decât cele ale produselor vândute deja tradiţional pe internet.

Estimările pentru anul 2005 sunt uluitoare. În condiţiile în care se păstrează ritmul de
creştere de până acum, se discută de aproape 50 de milioane de dolari tranzacţionaţi pe
internet într-un scop sau altul. În ultimii doi ani, site-uri-le româneşti, românii au cumpărat
domenii (sau adrese) web în valoare de aproape jumătate de milion de euro. Acest
aspect este un alt indicator al interesului acordat de către români faţă de internet şi mai
înseamnă şi intenţia şi scopul fiecăruia de a avea cel puţin o pagină de internet, fie că
avem de-a face cu o firmă, fie cu o persoană fizică.

Dacă majoritatea companiilor şi chiar unele structuri administrative au înteles că prezenţa

în Internet este foarte importantă, încă nu există resurse şi depozite informaţionale
româneşti semnificative. Din acest motiv traficul observat în retea este mai mult de
aducere de informatie din exterior decât de export de informaţie sau de schimb de
informaţie în cadrul tării. Având în vedere intervalul mare de timp pentru care accesul din
România la informaţii externe a fost oprit, fenomenul fiind destul de natural.

În contextul internaţional actual de afaceri, academic şi tehnologic, fenomene ca

globalizarea şi liberalizarea accesului la informaţie potentate de dinamica şi nivelul de
performanţă al dezvoltărilor în domeniul comunicaţiilor şi al calculatoarelor, sunt deja
lucruri comune. Dincolo de graniţe, în restul omenirii (cel puţin în acel rest către care ne
orientăm). Internetul a devenit deja cea mai comodă sursă de informaţie. Există şi
avantaje şi dezavantaje ale utilizării interetului câteva dintre avantajele utilizării
intrenetului, adică internetul poate fii folosit ca un mijloc rapid si uşor accesibil de
informare. Un alt avantaj este acela că poţi comunica foarte uşor cu persoane din ţari ar
şi in acelaş timp cu persoane din străinătate. Internetul mai poate fi folosit ca un
instrument de cercetare. În acelaş timp costurile internetului sunt foarte scăzute în
comparaţie cu alte costuri ale altor mijloce de comunicare. Unde există avantaje trebuie
să existe şi dezavantaje, desigur ele sunt mai puţine decât avantajele, mai jos fiind
prezentate câteva dintre dezavantajele internetului.

Consumatorii mai vârstnici sunt mai reticenţi în folosirea internetului, şi preferă mijoacele
clasice de informare, dar si in acelaş timp sunt mai consevatori in a achizitiona produse
de pe internet. Un alt dezavantaj îl constitue număul mare de oferte dar şi faptul că este
imposibil de a intra în contact direct cu acele produsele. Reprezintă un mijloc rapid şi uşor
accesibil, utilizat pentru informare de un număr din ce în ce mai mare de persoane. Este
un instrument perfect de cercetare, având capacitatea de a măsura cu exactitate câte
persoane au accesat o anumită pagină web sau un magazin virtual şi câte dintre ele au
cumpărat un produs anume; reprezintă un mijloc de comunicare extrem de flexibil, ce are
capacitatea de a modifica imediat continutul mesajului, putând reacţiona imediat sub
imboldul presiunii concurenţiale; prezintă avantajul că poate „transporta” mesaje
publicitare complexe, ce pot conţine simultan text, imagine şi sunet în proporţia dorită
(multimedia); deocamdata, costurile publicităţii pe internet sunt scăzute în comparaţie cu
celelalte modalităţi de promovare de produs/serviciu/marcă; în actualul peisaj oferit de
mass-media, internetul reprezintă canalul cu cea mai mare rază de acţiune ce poate fi
utilizat pentru realizarea unor campanii de publicitate globale.

Ca şi dezavantaje ale utilizării internetului în publicitate întâlnim consumatorii care

nu sunt tineri care prezintă înca reticenţă în a utiliza internetul pentru achiziţii deoarece
trebuie să-şi ofere numerele cărţilor de credit, iar siturile destinate tranzacţiilor şi
comerţului nu sunt totdeauna suficient de sigure. Numărul mare de oferte şi
imposibilitatea de a intra în contact direct cu produsul îi determină pe mulţi consumatori
să prefere mijloacele clasice de informare şi achiziţie. Unii consumatori preferă
achiziţionarea unui produs sau serviciu face-to-face în relaţia cu ofertantul/vânzătorul, le
oferă mai multă încredere astfel şi au senzaţia de control asupra situaţiei.

1.4 INTERNETUL IN ROMANIA

1. Procentul gospodăriilor româneşti cu acces la internet: 42% din numărul total de
gospodării cu cel puţin un membru al familiei care are vârsta cuprinsă între 16 şi 74 ani.
Am crescut , dar creşterea rapidă nu a însemnat şi educare rapidă, iar mediile ce ar putea
ajuta la educarea populaţiei (presa şi televiziunea), sunt complet dezinteresate de
aspectul educaţional al serviciilor pe care le oferă.

2. Procentul românilor care nu au folosit niciodată internetul: 57% din populaţia totală a
României (16-74 ani). După cum se vede în imaginea alăturată, spre deosebire de alte
ţări europene, procentul nostru este încă mare, dar a scăzut mult în ultimii ani şi probabil
că în următorii ani va scădea sub 40%. Cu alte cuvinte, RDS şi Romtelecom mai au de
lucrat în zona de internet la domiciliu.

3. Procentul românilor care intră pe internet de pe un laptop: 4% din numărul total de

utilizatori de internet (16-74 ani). Sincer, eu mă aşteptam să fie cel puţin 10% acest
procent, dar m-am înşelat. În 2007 era de 1% şi a crescut înceeeeet până la 4%, deşi
ofertele la laptopuri au venit în valuri în 2010 (numai eu am văzut 5-6 reprize de reduceri
la laptopuri, în anul care tocmai a trecut)

4. Procentul utilizatorilor români de internet, care accesează un serviciu de online

banking: 3% din numărul total de utilizatori români de internet (16-74 ani). Şi aici am fost
puţin surprins, trebuie să recunosc, pentru că cei mai mulţi dintre oamenii pe care îi
cunosc eu, folosesc un astfel de serviciu. Procentul ăsta o să tot crească în următorii ani,
pentru că plăţile online sunt tot mai des folosite.

5. Procentul românilor care comandă online produse sau servicii pentru uz personal: 4%
din populaţia totală a României (16-74 ani). Din nou, un procent foarte mic, dacă mă
gândesc la câte lucruri am comandat eu online în 2010. Încă nu înţeleg plăcerea
oamenilor de a-şi cumpăra produse IT, electronice, sau electrocasnice, mergând la
magazin. Cu hainele pot înţelege, dar nu cu obiectele astea pe care le cumperi în funcţie
de specs.

CAPITOLUL II: INTERNETUL SI LUMEA AFACERILOR

2.1 Marketing si afaceri prin Internet
In lumea afacerilor de azi tehnologia este vazuta ca un important factor catalizator al
proceselor de restructurare a activitatilor comerciale precum si astrategiilor de dezvoltare
a companiilor

Compani care activeaza in cele mai diverse domenii ( sectorul bancar, divertisment,
telecomunicatii, distributie) isi modifica modul de derulare a afacerilor pt a profita de
puterea noilor tehnologii.

Pentru multe companii, prima incursiune in lumea comertului electronic consta in a se

face prezente pe World Wide Web, cu scopul de a publica o oferta de locuri de munca, de
produse sau de politici comerciale. Adeseori site-urile sunt dezvoltate ulterior cu scopul
de a integra alte activitati ale companiilor cum ar fi de exemplu procesarea comenzilor.

Comertul electronic permite companiilor sa imbunatateasca relatiile cu clientii,cu furnizorii

si partenerii de afaceri. Implementarile cele mai utilizate se refera la cumparaturile on-
line(online shopping). Cumparaturile on-line reprezinta una din pietele cu cea mai rapida
crestere din economia moderna.

Astazi vitrinele virtuale permit achizitionarea a tot ceea ce se pate gasi in magazinele
conventionale, de fapt clienti pot face comenzile direct de la producator, ceea ce
inseamna eliminarea intermediarilor si a costurilor legate de vanzarea cu amanuntul in
magazine.

Un numar mare de companii realizeaza econimii importante in activitatiile de vanzari,

productie, desfacere tocmai prin implementarea solutiilor oferite de comertul electronic.

Modul prietenos de utilizare a programelor de navigare si caracterul multimedia al

continutului paginilor de Web au atras un larg interes din partea publicului. Cresterea
interesului pentru Web si a celor care au acces la Internet a atras dupa sine insasi
dezvoltarea Internetului.
 ,,Internetul va micsora lumea – schimband destinele oamenilor, ale companiilor si ale
tarilor.” (Jhon Chambers-presedinte executiv al Cisco Systems).

Pana in prezent, comertul electronic are cifra de afaceri cuprinsa intre 10 si 20 de miliarde
de dolari anual si se afla in perioada copilariei. Insa, deoarece numarul utilizatorilor de
Internet este in crestere, comertul electronic va erupe cu siguranta.

“Companiile care nu-si desfasoara activitatea pe Internet isi dau seama ca trebuie sa se
conecteze la Internet altfel vor muri. Acest val al consolidarilor este abia la inceput.”
(Ethan Hooper-directorul filialei de fuziuni si achizitii de pe coasta de Vest a companiei
Credit Suisse First Boston). Aceasta este o previziune din 1999. Astazi majoritatea
oamenilor care cauta informatii despre o companie acceseaza Internetul, deci Ethan
Hooper avea dreptate.

Revista MoneyWorld a rezumat foarte sugestiv potentialul enorm pe care il are

comertul electronic:

,,In multe privinte, Internetul este supermagazinul ideal deschis 24 de ore pe zi, sapte zile
pe saptamana. Nu mai esti obligat sa te bati pentru un loc de parcare. Culoarele dintre
rafturile magazinului nu mai sunt pline de cumparatori-nici chiar de sarbatori. Gama de
produse este mult mai diversificata. Orice produs se afla in stoc. Preturile sunt mici. Nu
sunt cozi la casa. Cumparaturile iti sunt livrate la domiciliu. Iar lista avantajelor poate
continua.”

La sfârsit de mileniu, numeroase persoane si organizatii folosesc Internetul pentru a

putea comunica usor, rapid si ieftin în lumea întreaga. Folosind reteaua Internet, ca mijloc
de transport, sistemul WEB combinat cu multimedia ofera o retea hipermedia care a
deschis posibilitati imense de exprimare si comunicare. Iar daca aceste posibilitati exista,
atunci orice om de afaceri din lumea întreaga poate trece de la a visa la o afacere solida
la a avea o companie de nivel national sau chiar international.

Practic internetul a oferit acces la o piață globală multor întreprinderi mici și mijlocii,
care fără aportul Internetului nu ar fi avut niciodată posibilitatea de a se adresa unor
clienți la scară planetară. Astfel Internetul a devenit și un important mediu de afaceri.

Un studiu recent arata ca o treime din firmele mici care au folosit Internetul au obtinut
rezultate financiare cu cel putin 10% mai bune fata de anul anterior. Unele întreprinderi
mici au descoperit ca o investitie modesta într-un simplu site WEB poate provoca
transformarea comertului electronic într-o componenta principala a planului de afaceri.

Comertul electronic poate oferi unei firme mici o serie de avantaje cum ar fi:
· extinderea teritoriala a vânzarilor

· o comunicare flexibila cu clientii si furnizorii

· extinderea capacitatii de atragere de noi clienti

· reducerea birocratiei si a timpului pierdut cu corespondenta

· eficienta si flexibilitatea interna a activitatii firmei

· reactia mai rapida în raport cu solicitarile pietei

2.2 PROMOVAREA PE INTERNET

In mare, pentru o promovare pe internet ai nevoie de urmatoarele elemente:

a) Creearea unui website este necesara pentru a beneficia de promovarea online

(Internet)

Creearea unui website in ziua de azi este necesara pentru promovarea produsului /
firmei/serviciilor tale, el trebuie sa ofere informatii folositoare pentru clienti si potentiali
clienti. Site-ul trebuie realizat cat mai aproape de potentialul tau client, pentru a-l
determina sa te aleaga pe tine, fata de concurenti.

b) SEO

În general, cele mai multe vizite se fac de la motoarele de cautare (in special Google),
asa ca principala modalitate de a promova un magazin online este de avea o poziţie bună
în rezultatele de căutare de pe aceste motoare.

O poziţie bună în rezultatele de căutare, nu iti da numai posibilitatea de a avea un trafic

crescut, dar site-urile care apar în partea de sus a motoarelor de cautare generează
consumatorilor un sentiment mai mare de încredere.

Pozitionarea buna in motoarele de cautare poate lua ceva timp, şi depinde de mai mulţi
factori, inclusiv inbound link-uri şi utilizarea adecvată a cuvintelor cheie.

c) Online Advertising

Publicitate online sau publicitate pe Internet se face, în principiu cu anunţuri text sau
grafice introduse pe alte site-uri.

Un mod eficient de a face publicitate online este prin intermediul programului Google
AdWords, care ne permite să plasam anunţuri pe site-uri legate de tema afacerii tale, şi
platesti numai pentru clik-urile pe care le fac catre magazinul online.
Un alt mod de a face publicitate online este prin scrierea de articole referitoare la
produsele pe care le oferi (de exemplu sfaturi cu privire la utilizarea corectă a acestora) ,
cu o mica imagina si link catre magazinul online.

Bineinteles ca promovarea pe retelele de socializare este la fel de importanta pentru

crearea increderii potentialilor client

c) E-mail marketing

O altă modalitate de a promova un magazin online este e-mail marketing-ul . De exemplu,

poti avea un buletin informativ prin are anunti vechii clienti despre promotii sau produse
nou lansate.

d) Vânzări Promotionale

O altă modalitate de a promova magazinul este folosind promovarea vânzărilor, cum ar fi

oferte speciale, reduceri, cupoane, tombole, concursuri, etc.

De exemplu, poti da un produs gratuit la achiziţionarea unui produs diferit, sau trimite prin
e-mail la clienţii existenti un cupon de discount care pot fi folosit atunci când
achiziţionează unul din noile produse.

e) O bună prezentare a produsului

O prezentare buna a produsului implică faptul că fiecare dintre produsele afişate în

magazin are o descriere atractiva (ce scoate în evidenţă principalele caracteristici şi
beneficii ale produsului), imagini de calitate, un pret corect şi o varietate mare de
produse.

f) Promovarea produselor pe alte site-uri

O altă modalitate de a promova magazinul online este promovarea produselor pe site-uri,

cum ar fi portalurile ( Shopmania), site-uri de comparatii de preturi ( Compari , Price ) si
site-urile de licitaţii (eBay, Okazii ) care permit afisarea si vanzarea produselor tale şi
care ofera posibilitatea de a promova magazinul, astfel crescand si traficul de pe site-ul
tau.

g) Publicitate offline

Deşi magazinul online este un business a carui promovare poate fi realizata exclusiv pe
Internet, noi spunem ca nu ar trebui să respingeti posibilitatea de a face publicitate offline.

De exemplu, am putea face publicitate în mass-media traditionala, cum ar fi televiziunea,

radioul şi presa scrisă, deşi există mai multe alternative cu costuri mai reduse, cum ar fi
anunţurile mici pe panourile publicitare sau postere, distribuirea de pliante, carti de vizita,
etc.

2.3 Marketing afiliat prin Internet

În tineretea sa, comertul electronic însemna sa ai un domeniu pe Internet si un banner si
sa speri sa închei o vânzare. Situatia s-a complicat odata ce banner-ele au început sa
bombardeze ecranele computerelor si lumea, enervata, a început sa le ignore.
Companiile ce sperau în marketingul electronic au devenit mai inventive si au introdus noi
modele de comert electronic. Unul din modele este: pune reclama ta în alte site-uri si
mareste traficul si vânzarile "cu putin ajutor din partea prietenilor" . Acest concept de a
pune reclama în site-uri specializate a fost premiza marketingului afiliat.

Exista mai multe teorii în ceea ce priveste marketingul afiliat. Una din acestea sugereaza
sase pasi importanti în construirea unui astfel de program:

1. Furnizati cu regularitate o situatie clara a încasarilor efectuate si a comisioanelor

2. Platile se fac cât se poate de des

3. Dati afiliatilor impresia ca fac parte dintr-o organizatie puternica

4. Adaugati valoare site-urilor afiliatilor

5. Oferiti premii si promotii din când în când

6. Gasiti o cale pentru a mari legaturile cu site-urile afiliatilor

Este foarte important ca firmele afiliate sa-si dea seama ce importanta ai în program, fapt
care îi motiveaza sa faca mai mult pentru program. De asemenea, companiile afiliate
programului nu trebuie lasate sa uite ca au semnat o întelegere. De exemplu, în timp ce
un e-mail este folosit pentru a aminti anumite aspecte ale întelegerii, o situatie completa
a vânzarilor si a comisioanelor, fiind informatii despre bani, este aceea care motiveaza
partenerii.

Faptul ca platile se fac des, deci emiterea de cecuri cu valoare mica poate duce la
cheltuieli ridicate, poate dauna afacerii. Cu toate acestea, s-a demonstrat ca efectuarea
de plati dese catre parteneri este o modalitate cât se poate de buna pentru a avea o
relatie favorabila cu partenerii. Proprietarii de retele cu membri afiliati trebuie sa dea tot
timpul motive membrilor pentru ca acestia sa nu opteze pentru o alta retea.

Trimiterea de note apreciative, includerea membrilor în noi afaceri si tratarea lor ca fiind o
parte importanta din organizatie nu duce decât la fidelizarea membrilor afliati.
Aceste sugestii sunt foarte strâns legate de al cincelea concept, acela de a oferi premii si
promotii din când în când. Toate aceste promotii si tactici nu sunt altceva decât metode
aditionale pentru construirea unei comunitati si modalitati excelente de acrea loialitate.

Previziunile ne arata ca viitorul comertului electronic este unul foarte sigur si, totodata,
prosper pentru cei ce vor dezvolta asemenea sisteme. Acesta se datoreaza costurilor
aditionale foarte scazute în comparatie cu cele din comertul traditional si, nu în ultimul
rând, datorita confortului pe

care îl ofera un asemenea sistem. Dar asta nu înseamna ca vor disparea toate pietele
traditionale. Cu siguranta, pentru piata produselor de lux, dar si pentru produsele
alimentare, momentul trecerii la comertul electronic trebuie sa mai astepte. Exista cel
putin trei idei de baza în mediile comertului electronic:

1. Clientul sa aiba posibiliatea sa plateasca direct pentru un produs sau serviciu

2. Oferirea de produse si servicii gratis

(de exemplu, hotmail sau downloaduri gratis)

3. Clientul sa fie "cumparat" pentru a petrece cât mai mult timp în mediul ecommerce

CAPITOLUL III : PUBLICITATEA ON-LINE

3.1 De ce publicitate on-line?
Din punct de vedere conceptual, publicitatea on-line poate fi definită ca o activitate de
comunicare directă prin care organizaţia transmite unei audienţe generale sau specificate
informaţii privind produsele şi serviciile sau mărcile sale, evenimentele în care este
implicată sau despre sine însuşi. Eficacitatea acesteia, apreciată ca fiind mai ridicată prin
comparaţie cu cea „tradiţională” este determinată de mai mulţi factori printre care calitatea
mai bună a ţintei vizate (din punct de vedere al nivelului de instruire, al mărimii veniturilor
şi al preocupărilor pentru problemele de ordin tehnic şi tehnologie), selectivitatea mai
bună (determinată de dinamica siturilor web specializate, semnificativ mai accentuată în
comparatie cu mediile de comunicare tradiţionale – presa, radioul, televiziune),
desfăşurarea şi evaluare eficienţei acţiunilor de publicitate on-line mult mai rapide şi mai
exacte, permiţând realizarea unor adaptări adecvate şi prompte ale acestora.
Succesul publicităţii on-line depinde, în ansamblu, de buna cunoaştere a domeniului
publicităţii, în general cât şi de cunoaşterea caracteristicilor internetului ca mod de
comunicare.
Principalele motive pentru care companiile adoptă publicitatea on-line sunt:
• Audienţa TV a migrat şi continuă să migreze către Internet. În cel mai recent studiu
al Asociaţiei Editorilor de Presă On-line (OPA) se confirmă impactul pe care Internetul îl
are asupra vieţii de zi cu zi. 45,6% din persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 şi 54 de ani
apelează la Internet şi nu la televizor ca primă opţiune pentru informare, 34,6% aleg
televiziunea iar radioul şi presa tiparită îşi împart 3,2% din subiecţi.
• Internetul este mediul de comunicare cu cea mai rapidă creştere din istorie. În
1999 doar 1000 de companii utilizau Internetul; astăzi este prezent în mai mult de 35000
cu o rată de creştere de 10% pe lună. Internetul este prezent în mai mult de 200 de tări,
legând peste 30000 de reţele şi utilizând peste 2000 de aplicaţii economice.
• Caracteristicile demografice ale internauţilor sunt aproape ideale pentru oricare
publicitar. Portretul robot al utilizatorului tipic de Internet este acela al unui tânăr (raportul
între sexe este oarecum echilibrat) cu vârsta medie de 35 de ani, absolvent de
învăţământ superior, stil de viaţă activ, cu venituri ridicate şi inflenţă în societate.
• Eficienţa banner-elor publicitare de pe Web este mult mai mare decât cea din
mediile tradiţionale.
Principalele modele de publicitate on-line au ca support
• Poşta electronică – fiind cea mai utilizată aplicaţie pe Internet, e-mail-ul oferă
multiple posibilităţi de a face reclamă.
• Pagina web
• Tehnologiile «push» - reclama distribuită direct utilizatorului, fără a-l aştepta pe
acesta.
Cele mai răspândite elemente ale publicităţii pe web sunt banner-ele şi publicitatea
interstiţială sau contextuală dar şi alte metode neconvenţionale de a stabili legături către
situri.
• Publicitatea prin bannere
Banner-ul este practic « cartea de vizită electronică » a unei firme si poate constitui prima
imagine de contact cu care o organizaţie se prezintă utilizatorilor de Internet.
Banner-ele au fost prima formă de publicitate on-line şi continuă să fie cele mai populare ;
se prezintă sub forma unei imagini sau a unei succesiuni de imagini, situat în partea de
sus sau dejos a paginii sau într-un spaţiu rezervat insert-urilor publicitare. Sunt statice,
dinamice(animate) sau interactive(Rich media).

• Publicitate interstiţială
Reprezentată de banner-ele tranziţionale – apar în fereastra principală a browser-ului,
între două pagini web timp de 5-10 secunde. In locul paginii dorite este afişată o reclamă
ce permite accesarea site-ului sau continuarea pe pagina dorită. Cel mai cunoscut tip de
astfel de publicitate este fereastra pop-up, care apare în orice moment pentru a atrage
atenţia asupra unui mesaj publicitar
• Publicitatea « îndrazneaţă »
Combină creativitatea cu agresivitatea, animaţia cu surpriza, noul cu imaginea brand-ului.
Apare in mijlocul vizitării paginii ; imaginea « pluteşte » in pagină, întrerupe navigarea şi
nu poate fi întrerupt până la terminarea secvenţei.
Pe langă acestea se regăsesc numeroase alte tipuri de publicitate pe web : publicitatea «
plutitutoare », publicitatea comparativă(admisă in SUA şi Marea Britanie însă interzisă în
unele tăţi europene printre care şi România), publicitatea locală(afişată doar utilizatorilor
din anumite zone geografice), legăturile de text, inserarea facilităţilor de căutare,
sponsorizarea, jocurile, felicitările virtuale etc.

3.2 Evoluţia publicităţii on-line din România

Posibilitatile de reclamă online pentru site-urile româneşti sunt destul de limitate. Sunt de
luat în considerare: motoarele de căutare, reţelele de bannere şi topurile. Revistele
electronice şi grupurile de discutii sunt pe de o parte destul de puţine la număr, pe de altă
parte au un număr prea mic de abonaţi (de ordinul sutelor).
Cei mai mari consumatori de publicitate pe acest suport sunt firmele de calculatoare,
băncile, companiile de telefonie mobilă, de asigurări, trusturile de presă, firmele de e-
commerce şi nu în ultimul rând, providerii de Internet. Principalele firme care îşi fac
publicitate pe Internet se împart în două categorii: companii de It&C (Hp România,
Orange, Rds, Connex) şi alte companii care şi-au transferat o parte din activitate pe
Internet (Nokia, SonyEricsson, Xerox, Klm, Panasonic România).
În România, cele mai importante campanii publicitare online derulate până în acest
moment au fost susţinute de companiile Compaq, Xnet, Coca-Cola, Klm, Hp şi Ford.
Cel mai mare volum de publicitate online a fost derulat prin agenţia McCann-Erickson,
urmată de Ogilvy&Mather, Fcb, Dc Communication.
Principalele surse de spaţii publicitare folosite pentru reclama online în România sunt
Ad.ro şi negocieri directe cu site-uri.
Piaţa de publicitate online va creşte în continuare în România, dar trebuie asigurată o
transparenţă mai mare asupra acestei pieţe şi a beneficiilor folosirii reclamelor online ca
modalitate de promovare (grupuri ţintă, reclamă targetată, posibilitatea filtrării adreselor
IP, raport eficienţă/preţ).
Conţinutul internetului românesc şi calitatea informaţiilor lasă încă mult de dorit, motiv
pentru care, peste 90% din site-urile vizitate de internauţii români nu sunt de domeniul.ro.
Pe măsură ce conţinutul românesc se va dezvolta, va creşte şi publicitatea online. În
comparaţie cu celelalte ţări din estul Europei,
În prezent nu se poate vorbi de o adevarată piaţă de publicitate pe internet deoarece de-
abia acum companiile îşi construiesc site-uri, iar internetul românesc se umple de
conţinut. Din acest motiv cheltuielile cu publicitatea pe internet în România nu au depăşit
0.1% din totalul cheltuielilor cu publicitatea în România.
Cei mai mari consumatori de publicitate pe acest suport sunt firmele de calculatoare,
băncile, companii de telefonie mobilă, de asigurări, trusturile de presă, firmele de e-
commerce şi, nu în ultimul rând, providerii de Internet. Principalele firme care îşi fac
publicitate pe Internet se împart în două categorii:
1. Companii de IT&C (Compaq, HP Romania, rate.ro, emania.ro);
2. Alte companii care şi-au transferat o parte din activitate pe internet (Nokia, Xerox,
KLM).
Reclamele pe internet au în genere un mesaj lapidar, de incitare a curiozităţii. Scopul
lor este de a atrage atenţia către un site. Este un mediu special, iar publicitatea
împrumută caracteristici apropiate de marketingul-direct. Avantajele oferite de acest
suport investitorilor publicitari sunt: interactivitaea, posibilitatea ca informaţia să ajungă
mult mai usor la publicul vizat, este ieftin, iar publicul poate fi repede fidelizat, mesajul
publicitar poate fi mult mai bine individualizat, este prezent “zi-lumina” (citeste 24 din 24
de ore) şi nu e limitat geografic.
Aspectul pozitiv al pieţei româneşti de publicitate pe internet este acela că bugetele
alocate publicităţii pe internet sunt în creştere în comparaţie cu anul trecut, chiar dacă
valoarea lor este mai mică decât valoarea celor din Ungaria sau Polonia.
3.3 EXEMPLE DE BUNA PRACTICA
BIBLIOGRAFIE:
1.) wikipedia.com

2.) revistaie.ase.ro

3.) TheEconomist.com

4.) wilsonweb.com

5.) limonade.ro

6.) klain.ro

7.) Delia Cristina Balaban – “Publicitatea de la planificarea strategică la

implementarea media”

8.) Iulian Veghes Ruff, Bogdan Grigore – “Relaţii publice şi publicitate”

9.) Neault, Emilia – “Web Marketing”