Marketing Digital

MARKETING DIGITAL
Structura cursului
CAPITOLUL I. Marketingul digital – concept, dezvoltare şi implementare

1.1. Contextul dezvoltării activităţilor de marketing digital
1.2. Conceptul de marketing digital
1.3. Adaptarea activității de marketing
1.4. Internetul - mediu de marketing
1.4.1. Componentele micromediului de marketing digital
1.4.2. Componentele macromediului de marketing digital
CAPITOLUL II. Instrumente de marketing digital utilizate la nivelul organizaţiei
2.1. Site-urile web – mijloc de comunicare şi promovare a organizaţiei
2.2. Publicitatea online
2.3. E-mail marketing
2.4. Rețele sociale online și marketingul viral
2.5. Search marketingul
CAPITOLUL III. Politica de marketing în mediul digital
3.1. Strategia de marketing digital
3.2. Politica de produs în mediul online
3.3. Politica de preţ pe Internet
3.4. Politica de distribuţie în mediul online
3.5. Politica de promovare prin Internet
3.5.1. Comunicarea de marketing în contextul Internetului
3.5.2. Publicitatea online
3.5.3. Marketing prin intermediul parteneriatelor online
3.5.4. Promovarea vânzărilor pe Internet
3.5.5. Relaţii publice prin Internet
CAPITOLUL IV. Campania de marketing digital
4.1. Importanta planificarii activităților de marketing digital
4.2. Etapele realizării unei campanii de marketing online
4.2.1. Identificarea segmentelor de consumatori/utilizatori vizate
4.2.2. Stabilirea obiectivelor campaniei
1
4.2.3. Conceperea mesajului
4.2.4. Alegerea canalelor de comunicare
4.2.5. Stabilirea mixului de promovare online
4.2.6. Stabilirea bugetului campaniei de comunicare
4.2.7. Evaluarea rezultatelor campaniei de comunicare
Bibliografie
2
CAPITOLUL I. Marketingul digital – concept, dezvoltare şi implementare
1.1. Contextul dezvoltării activităţilor de marketing digital
Philip Kotler spunea că viitorul nu este înaintea noastră; viitorul deja s-a întâmplat; din păcate,
este inegal distribuit între firme, sectoare economice şi naţiuni. Răspunsurile pe care le căutăm cu privire
la viitorul organizaţiei noastre se află în prezent. Cunoaşterea realităţii prezente se poate transforma în
cunoaşterea realităţilor viitoare.
Nu mai există bariere în calea informaţiei. Într-o economie globalizată totul circulă sau are
posibilitatea să facă acest lucru cu rapiditate. Revoluţia digitală a impus noi abordări ale pieţei din partea
organizaţiilor economice. Concurenţa sa tranformat într-una acerbă iar consumatorul, metamorfozat într-
unul atotştiutor, nu are decât să câştige din aceste e-evoluţii.1
Se estimează că omenirea a creat atât de multă informaţie în ultimii 30 de ani cât înaintaşii noştri
în 3000 de ani. Internetul face ca informaţia să fie disponibilă instantaneu pentru oricine, oricând.
Diferenţa este modul în care este receptată şi valorificată. Internetul ne transformă viaţa de la o zi la alta,
modificând felul în care acţionăm în viaţa personală şi afaceri. Dacă în magazinul virtual pe care îl vizitaţi
nu vă convine preţul sau caracteristicile pe care le are produsul sau poate modul în care vă sunt prezentate
produsele, nu aveţi decât să tastaţi numele produsului pe unul dintre motoarele de căutare şi în câteva
momente să puteţi descoperii şi accesa numeroase alte adrese care să vă aducă ceea ce doriţi. Clearly the
Internet has changed and continues to change the way we do business, spunea Scott F. Geld, Director de
Marketing pentru MarketingBlaster.com.
Cu toate că asistăm la schimbări spectaculoase în lumea afacerilor indiferent dacă vorbim de
afaceri online sau offline, principiile de bază ale pieţei rămân neschimbate. Renumitul profesor Michael
Porter spunea că odată cu Internetul, a apărut un nou mod de a conduce afacerile, dar asta nu schimbă cu
nimic legile fundamentale ale afacerilor, ceea ce creează folosirea lui cu adevărat fiind avantajul
competitiv2. El susţinea într-unul dintre interviurile acordate pentru BusinessWeek3 că acea organizaţie
care va considera Internetul un instrument în cadrul unor aplicaţii va duce la orientarea atenţiei numai
asupra construirii celor mai bune aplicaţii. Această optică nu poate fi decât limitativă deoarece nu va
genera pentru organizaţie nici un avantaj competitiv, toţi competitorii vor face acelaşi lucru într-un timp
foarte scurt. El susţinea în acelaşi interviu, că Internetul nu trebuie privit ca un instrument operaţional
eficient ci, ca o cale prin care organizaţia îşi va consolida propria strategie, prin care organizaţia are
oportunitatea de a se diferenţia printr-o strategie unică.
1
Costel Negricea, The challenges of the World Economy Cohesion Factor-The INTERNET: world reorganization,
vulnerabilities, discrepancies and power discernment, Romanian Economic and Business Review, Vol. 1, Nr. 1, Editura Pro
Universitaria, Bucureşti 2006, pg.59
2
Porter E. Michael, Strategy and the Internet, Harvard Business Review, Nr. 3, Vol. 79 , Martie 2001.
3
Byrne A. John, Q&A: Caught in the Net, BusinessWeek, 27 august 2001, www.businessweek.com.
3
Cuvântul “Internet” este prescurtarea termenului englezesc “internetworked” şi s-a încetăţenit în
multe limbi sub denumirea de Internet, Net sau, pur şi simplu, “reţea”. El desemnează faptul că multe
reţele eterogene din întreaga lume sunt interconectate, cuprinzând întreaga suprafaţă a pământului.
În prezent, Internetul reprezintă suportul pentru două mari categorii de servicii: transmisii de date
şi servicii web.
1. Transmisiile de date sunt pachete de date transmise între două sau mai multe calculatoare. Aici
sunt incluse servicii cum ar fi: accesarea de site-uri web pentru informaţii, comerţ electronic,
“streaming” radio si TV, telefonie, e-mail şi FTP.
2. Serviciile web pot fi structurate în două mari categorii: creare de site-uri web şi găzduire de site-
uri web. Un site web poate fi găzduit pe un server specializat de găzduire sau pe serverul firmei.
Avantajele generate de folosirea Internetului
Se pot identifica o serie de avantaje ale folosirii Internetului:

 Interactivitatea. Cea mai valoroasă caracteristică a reţelei pentru un om de marketing este
interacţiunea directă cu clientul.
 Instantaneitatea. Caracterul nonlinear şi viteza mare de transfer a informaţiei îl transformă în cel
mai rapid mediu de comunicare în masă.
 Măsurabilitatea. Internetul este folositor pentru crearea unei baze de date cu informaţii referitoare
la consumatori.
 Globalizare. Prin construcţie Internetul este global, facilitând în mod considerabil comunicaţiile
internaţionale cu consumatori şi furnizori.
 Infomativ. Cel mai important motiv al folosirii Internetului este obţinerea şi schimbul de
informaţii.
 Caracterul multimedia. Oferirea de informaţii sub formă de text scris, sunet, imagini statice sau
în mişcare, baze de date contabile online, programe executabile etc.
 Ubiscuitatea (eliminarea barierelor de timp şi spaţiu)
 Accesibilitatea. Posibilitatea de a alege produsul dorit cât mai facil.
 Creşterea generează creştere. Cu cât numărul de utilizatori creşte cu atât devine mai interesant
pentru firme şi populaţie.
 Obţinerea unui feed-back rapid. Prin stabilirea unui dialog între companie şi clienţii existenţi
sau potenţiali, marketingul desfăşurat poate creşte fidelitatea.
 Costuri reduse. Web-ul este un mediu ieftin de comunicare.
 Adresabilitatea. Permite personalizarea activităţilor în funcţie de fiecare client.
Slăbiciunile reţelei globale - Internet
Pot fi identificate o serie de elemente cu impact negativ legate de răspândirea folosirii Internetului:
4
 Transformarea ireversibilă a vieţii utilizatorului, depersonalizarea comunicării, izolare,
sedentarism ş.a..
 Lipsa securităţii, continuă să fie unul dintre principalele bariere în calea încrederii utilizatorilor.
 Accentuarea unor decalaje între regiunile sărace şi cele prospere.
 Apariţia unui fenomen de rezistenţă la schimbare, datorită neîncrederii manifestate noilor
tehnologii.
 Uşurinţa încălcării drepturilor utilizatorului, prin „scurgeri de informaţii”.
 Amalgamul informaţional poate crea probleme utilizatorului.
 Unei serii de practici de activităţi de concurenţă neloaială îi cad pradă chiar utilizatorii:
specificaţii tehnice şi de preţ insuficiente pentru a evita informarea competiţiei.
 Ritmul rapid al schimbărilor solicită o mare capacitate de adaptare atât a utilizatorului individual
cât şi a specialistului de marketing.
 Agresivitatea, rasismul, vulgaritatea, minciuna, sunt greu de stopat în mediul virtual, oprirea
lor însemnând cenzură şi contravenind regulilor de bază ale reţelei.
Dincolo de unele neajunsurile ale adoptării Internetului şi ale noilor tehnologii în general,
utilizatorul individual sau organizaţional poate observa cu uşurinţă că gestionarea corespunzătoare a
acestor instrumente poate reprezenta un avantaj concurenţial facil indiferent de activitatea întreprinsă sau
de domeniul de activitate.
Renumitul profesor Michael Porter spunea că odată cu Internetul, a apărut un nou mod de a
conduce afacerile, dar asta nu a schimbat cu nimic legile fundamentale ale afacerilor, ceea ce a apărut
odată cu folosirea lui fiind posibilitatea obţinerii unui avantaj competitiv.4
Odată cu apariţia noilor forme de manifestare a activităţilor de piaţă sub influenţa noilor tehnologii,
şi-au făcut apariţia noi concepte care să oglindească aceste evoluţii. Principalele concepte rezultate în
urma acestor evoluţii sunt: e-business (afacere electronică), e-government (guvernare electronică), e-
commerce (comerţ electronic), e-marketing (marketing electronic) şi alţi termeni derivaţi.
Cea mai mare parte a acestor termeni se formează prin alăturarea prefixului „e” la diferite concepte
deja cunoscute. Particula „e” provine de la cuvântul electronic ceea ce ne orientează spre ideea că termenii
astfel formaţi acoperă mediile electronice de comunicare, telefon, modem, fax şi CD-ROM. Cu toate
acestea există numeroşi specialişti care realizează o legătură directă cu folosirea exclusivă a Internetului
ca mediu de comunicare.
Afacerea electronică (e-business)

Reprezintă orice activitate de comunicare sau tranzacţionare prin intermediul unei platforme
electronice între diferitele componente ale vieţii economice dar şi sociale. Termenul de „e-business” a fost
introdus în anul 1997, de Lou Gerstner, CEO la IBM.
Principalele aplicaţii ale e-business se referă la sistemul de management intern al organizaţiei
(planificarea resurselor interne, managementul resurselor umane ş.a.), comunicaţiile organizaţiei (e-mail,
4
Michael E. Porter, Strategy and the Internet, Harvard Business Review, Nr. 3, Vol. 79 , Martie 2001
5
conferinţe online, VoIP ş.a.), procese de marketing online (managementul relaţiilor cu clienţii, aplicații
de marketing online ș.a.), şi comerţ electronic (vânzări prin Internet, managementul lanţului ofertei ş.a.).5
În timp, odată cu atingerea unui volum din ce în ce mai mare de activităţi în mediul digital, probabil
particula „e” va dispărea, afacerile electronice fiind atât de răspândite încât vor deveni pur şi simplu
afaceri.
Comerţul electronic (e-commerce)

Comerţul electronic poate fi definit ca fiind cumpărarea şi vânzarea de produse sau servicii prin
intermediul unor sisteme electronice. Reprezintă acea componentă a e-business care cuprinde totalitatea
tranzacţiilor online.
Dezvoltarea Internetului a determinat creşterea spectaculoasă a tranzacţiilor comerciale online, şi
dezvoltarea unor concepte cum ar fi6:
 vânzător online (e-tailer) - vânzător cu amănuntul care foloseşte Internetul pentru a
comercializa produce sau servicii [vânzare online (e-tailing) - vânzare cu amănuntul realizată
prin intermediul Internetului utilizând software ce automatizează procesul];
 cumpărături online (online shopping) procesul de achiziţie de bunuri şi/sau servicii prin
intermediul Internetului. Cumpărăturile online se realizează în magazine online (online store,
online shop, internet shop, e-store, e-shops, web shop ).
 servicii bancare online (online banking, internet banking ) - derularea de tranzacţii, plăţi şi
alte servicii prin intermediul Internetului de către o bancă sau altă instituţie financiară.
 Managementul lanţului ofertei (Supply Chain Management - SCM) - procesul de planificare,
implementare şi control al operaţiilor de furnizare de bunuri şi/sau servicii într-un mod cât mai
eficient. Acest concept implică alături de eficientizarea lanţurilor ofertei (producerea şi
vânzarea acelor bunuri şi servicii de care este nevoie, când trebuie, acolo unde trebuie, cu
costuri cât mai mici) şi mulţumirea clientului dar şi a partenerilor, furnizorilor din cadrul
lanţului ofertei.
 Se mai pot aminti: licitaţiile electronice (e-auction) şi achiziţiile electronice (e-procurement)
şi nu în ultimul rând folosirea termenului de marketing digital, despre care vom discuta în
subcapitolul următor.
Comerțul social (social commerce) este o parte din ce în ce mai importantă a comerțului electronic
pentru proprietarii de site-uri. Încorporarea recenziilor și evaluărilor într-un site și conectarea la rețele
sociale poate ajuta la înțelegerea nevoilor clienților și la creșterea conversiei utilizator - cumpărător.
Relaţiile online pot îmbrăca mai multe forme, ce se pot contura ca domenii de activitate
distincte:
 B2B (Business-to-Business) - reprezintă realizarea de tranzacţii electronice între companii, şi
este una dintre cele mai importante forme a comerţului electronic.
5
Costel Negricea, Strategii de marketing online – Soluții de succes pentru dezvoltarea și implementarea aplicațiilor de
marketing online în activitatea organizației, Editura Universitară, București, 2010, pg. 21.
6
Ibidem, pg. 22
6
 B2C (Business-to-Consumer) - descrie activităţile e-comerciale destinate consumatorului
individual.
 B2E (Business-to-Employee) - folosirea unui sistem intranet pentru oferirea spre
tranzacţionare de bunuri şi/sau servicii către personalul angajat al firmei.
 B2G (Business-to-Government) - definesc tranzacţiile realizate între organizaţii şi sectorul
public (guvern, administraţie locală).
 C2C (Consumer-to-Consumer) - implică efectuarea de tranzacţii între consumatori. Poate fi
întâlnită şi sub denumirea de peer-to-peer (P2P) şi nu implică în mod automat o tranzacţie,
putându-se manifesta şi sub forma unor schimburi (sharing) de informaţii, fişiere etc.
 C2B (Consumer-to-Business) - reprezintă modelul în care persoane fizice vând produse şi
servicii către companii.
 G2B (Government-to-Business) - autorităţile locale sau centrale tranzacţionează bunuri,
servicii şi informaţii către organizaţiile interesate. În majoritatea cazurilor acest tip de
comunicare reprezintă o interacţiune necomercială între autorităţile publice şi mediul de
afaceri.
 G2C (Government-to-Citizen) - reprezintă legătura online stabilită între autorităţile publice
şi cetăţeni.
 G2G (Government-to-Government) - cuprinde interacţiunea dintre diferite organisme
publice, guverne, organizaţii, departamente.
M-business
Dezvoltarea tehnologiilor mobile a creat premisa apariţiei unui nou termen, acela de afacere
mobilă (m-afacere sau engl. m-business), şi alături de acesta şi celelalte componente ale mediului de
afaceri electronic la care se adaugă particula „m”, comerţ mobil (m-comerţ sau engl. m-commerce),
marketing mobil (m-marketing)7.
M-business reprezintă o prelungire a e-business către dispozitivele mobile (telefon mobil, tabletă
şi alte dispozitive cu conexiune la Internet). Acelaşi lucru se poate spune despre toate noţiunile al căror
prefix se transformă din „e” în „m” în momentul conexiuni la Internet realizate prin dispozitive mobile,
cu apariţia unor particularităţi specifice acestui domeniu.

În limba română termeni pot avea două înţelesuri, pe de o parte acela de desfăşurare a activităţilor prin intermediul
dispozitivelor mobile (telefon mobil, tabletă, laptop cu conexiune wireless ş.a.) dar şi desfăşurarea activităţi economice
tradiţionale în diferite locaţii (spre exemplu, comerţ mobil prin târguri, expoziţii cu vânzare etc.). În consecinţă vom folosi,
pentru oglindirea legăturii cu tehnologia mobilă, termenii consacraţi de m-afacere sau m-business, m-comerţ sau m-commerce,
m-marketing.
7
7
Ecommerce vs. Mcommerce
eCommerce – oricând
 Monitor: 200 in2, tastatură mare uşor de
folosit
mCommerce – oricând, oriunde.
 Monitor: 10 in2, 12 key mici mai greu de
folosit
 Folosire departe de birou, casă în călătorii
sau vacanţă
 C2C: schimbări culturale
 B2B: valorificarea timpului prin decizii
rapide şi flexibilitate
Fig. 1.1. E-commerce versus M-commerce
Principalele avantaje ale m-business atât pentru organizaţie cât şi pentru utilizatorul
individual sunt legate de:
 comoditatea iniţierii unei activităţi online;
 mobilitatea conferită utilizatorilor;
 realizarea de acţiuni în timp real, creşterea capacităţii de reacţie;
 diversificarea modalităţilor de interacţiune la nivelul pieţei;
 prestarea/beneficierea de servicii flexibile;
 creşterea productivităţii prin valorificarea corespunzătoare a resursei timp.
Tipologia serviciilor mobile
 Oferirea de informaţii consumatorului (B2C) cotaţii bursiere, informaţii meteo, evenimente

etc.
 Servicii de tranzacţionare (B2C) cumpărături, desărcarea de melodii, cupoane de reduceri
 Servicii locale (B2C) discount-uri, restaurante din apropiere, sosirea mijloacelor de transport
 Funcţie de coordonare (B2B) anunţarea livrării măfurilor, conducerea diferitelor activităţi
1.2. Conceptul de marketing digital
8
Era informaţiei a determinat creşterea şi diversificarea instrumentarului de marketing, segmentarea
pieţei şi direcţionarea cu uşurinţă a activităţilor de marketing către individul/organizaţia/piaţa ţintă,
creşterea vitezei de interacţiune cu piaţa, apariţia unor noi domenii de aplicare şi specializare a
marketingului.
Utilizarea Internetului și a altor medii digitale8 și tehnologii pentru a sprijini procesele de
„marketing modern” a dat naștere unor etichete, a unor denumiri, create atât de mediul academic, cât și
de profesioniști. Ca şi în cazul celorlalţi termeni care descriu activitatea în net economie, nu există un
consens în privinţa termenilor care oglindesc desfăşurarea activităţilor de marketing în contextul noilor
medii de aplicare.
Termenii care fac referire la aplicaţiile marketingului prin mediile digitale sunt variaţi: e-
marketing, netmarketing, cibermarketing, webmarketing, internet marketing, marketing online, e-mail
marketing, digital marketing ş.a..
Marketingul digital reprezintă desfăşurarea activităţilor de marketing prin intermediul mediilor
electronice şi/sau mediilor digitale (Internet, Web, fax, telefon mobil, PC, multimedia, TV interactivă,
IPTV, unităţi de stocare şi alte medii de transmitere, procesare, semnalizare digitală şi stocare a datelor).
De fapt în prezent termenul digital9 are o importanţă tot mai mare, aria lui de cuprindere
extinzându-se din ce în ce mai mult şi chiar incluzând conceptul electronic, mai ales în contextul noilor
evoluţii. Marketingul digital este folosit ca și succesor al conținutului marketingului electronic. Totuşi în
teoria de specialitate se poate observa folosirea celor doi termeni fără o distincţie clară, înţelesul contextual
depinzând de nevoile de exprimare şi scopului fiecărui autor. Datorită consacrării particulei „e”, termenul
de electronic rămâne destul de folosit, fiindu-i atribuite mult mai multe înţelesuri, decât cele iniţiale10.
E-marketingul este uneori considerat a avea o arie de aplicabilitate mai răspândită decât
marketingul pe Internet, deoarece se referă la media digitale, precum web, e-mail și media wireless, dar
include și gestionarea datelor digitale ale clienților și sistemele electronice de management al relațiilor cu
clienții (E-CRM11).
În practică, marketingul digital include gestionarea diferitelor forme de prezență a companiei în

mediul online, cum ar fi site-urile companiei și paginile companiei de social media în combinație cu
tehnicile de comunicare online, inclusiv marketingul motoarelor de căutare (SEM – Search Engine
Marketing), marketingul social media, publicitatea online, marketingul prin email și acordurile de
parteneriat cu alte site-uri web. Aceste tehnici sunt utilizate pentru a sprijini obiective legate de
8
Comunicările sunt facilitate prin conținut și servicii interactive furnizate de diferite platforme și tehnologii digitale, inclusiv
Internet, web, telefon mobil, TV interactivă, IPTV și semnalizare digitală.
9
Digital=Orice informaţie, imagine sau calcul ce poate fi accesată, procesată şi stocată electronic [...] utilizarea impulsurilor,
semnalelor sau valorilor electrice discrete pentru reprezentarea datelor sub diferite forme. Acestea pot cuprinde grafică pe
calculator, sisteme de telecomunicaţii, transmisii prin fax şi procesoare de text. Sursa: Daniel Yadin, Dicţionarului
internaţional de marketing, Rent & Straton, Bucureşti 2006, p.134.
10
11
Electronic customer relationship management (E-CRM) - Utilizarea tehnologiilor de comunicații digitale pentru a
maximiza vânzările către clienții existenți și a încuraja utilizarea continuă a serviciilor online prin tehnici incluzând baze de
date, mesaje web personalizate, servicii pentru clienți, e-mail și marketing prin social media.
9
cunoașterea și generarea de de noi clienți și pentru a oferi servicii și dezvoltarea relației cu clienții existenți
prin E-CRM. Cu toate acestea, pentru ca marketingul digital să aibă succes, este necesară integrarea
acestor tehnici cu mediile (canale de comunicare) de marketing tradiționale, cum ar fi tipăriturile,
televiziunea și poșta, ca parte a comunicațiilor de marketing multicanal12.
Rolul platformelor digitale în sprijinirea activităților integrate de marketing multicanal

(multichannel marketing) 13 este o altă temă recurentă, rolul său este acela de a susține drumul parcurs de
client (customer journey) 14 în procesul de realizare a unei cumpărări sau experiențe prin canale alternative
de comunicații și distribuție. Canalele online pot fi, de asemenea, gestionate pentru a sprijini întregul
proces de cumpărare de la pre-vânzare la vânzare la post-vânzare și dezvoltarea ulterioară a relațiilor cu
clienții.
Dezvoltarea unei strategii digitale solide implică înțelegerea unui mediu de cumpărare mai
complex, mai competitiv decât oricând, atragerea clienților implicând multe forme diferite de prezență
online. Pentru a ajuta la dezvoltarea unei strategii online, este obișnuit să ne referim la trei tipuri
principale de canale media de comunicare ale organizației: plătite, proprii sau câștigate15.
1. Medii de comunicare plătite. Acestea sunt medii de comunicare în care se investește pentru a
pentru atragerea de vizitatori, targetarea consumatorilor sau conversii prin motoare de căutare, afișarea de
conținut (display advertising) sau marketing afiliat. Media offline, publicitatea tradițională precum
publicitatea tipărită și TV și poșta rămân importante, reprezentând majoritatea cheltuielilor media plătite.
2. Medii de comunicare proprii. Este vorba despre mass-media deținută de organizație/brand.
Online aceasta include site-urile proprii ale companiei, blogurile, listele de e-mail, aplicațiile mobile sau
prezența socială a acestora pe Facebook, Instagram, LinkedIn sau Twitter. Mass-media offline poate
include broșuri sau magazine de vânzare cu amănuntul.
3. Medii de comunicare câștigate. În mod tradițional, mass-media câștigată este cunoscută ca
publicitatea generată prin relații publice (PR – Public Relation), derulate prin influențatorii, care vizează
creșterea gradului de conștientizare cu privire la o marcă. În prezent, media câștigată include, de asemenea,
marketingul word-of-mouth (din gură în gură) care poate fi stimulat prin marketing viral, social media și
conversații în rețele sociale, bloguri și alte comunități. Este util să ne gândim la media câștigată ca la
distribuirea de conținut captivant dezvoltat de diferiți parteneri, cum ar fi editorii, bloggerii și alți
influențatori, inclusiv clienții loiali care promovează brandul preferat. În mass-media câștigată pot fi
incluse și diferite forme de conversații între consumatori și companii care au loc atât online cât și offline.
12
Chaffey Dave, Ellis-Chadwick Fiona, Digital Marketing, Strategy, Implementation, and Practice, 6th Edition, Pearson,
2016.
13
Interacțiunea cu clienții sub formă de mesaje trimise/primite și distribuția produselor sunt susținute de o combinație de
canale digitale și tradiționale în diferite puncte ale proceselor de cumpărare.
14
Combinația de puncte de interațiune (touchpoints) online și offline folosite de client în timpul unui proces de cumpărare
sau a construirii unei experiențe cuprinzătoare fața de un brand. În mediul online această ”călătorie a consumatorului” poate
include o serie de platforme digitale, suporturi de comunicații, site-uri web, pagini și dispozitive de atragere și implicare a
utilizatorului/consumatorului.
15
Chaffey Dave, Ellis-Chadwick Fiona, Op.Cit.
10
Marketingul online sau marketingul pe Internet (Internet marketing) reprezintă, modalitatea de
atingere a obiectivelor de natură relaţională şi/sau tranzacţională având ca suport comunicaţional
Internetului. În contextul conectării tot mai multor dispozitive (vezi și noțiunea de Internetul lucrurilor –
IoT) sfera de cuprindere a marketingului online este în continuă creștere, tinzând către cea a marketingului
digital.
Marketingul digital/e-marketingul este parte integrantă şi centrală a afacerilor electronice şi se
suprapune cu cea mai mare parte a comerţului electronic (fără partea tranzacţională). Relaţia dintre
marketing digital şi e-commerce nu are un consens, fiind privită diferit de specialiştii în domeniu.
Philip Kotler susţine că alături de aprovizionarea electronică (e-purchasing), marketingul digital
este parte componentă a e-commerce şi „descrie eforturile firmei de a informa piaţa, a comunica mesaje
şi a-şi promova şi vinde produsele şi serviciile pe Internet.”
Pentru a lămuri legătura între e-commerce şi marketing digital trebuie plecat de la premiza că cel
din urmă cuprinde acea parte relaţională a comerţului electronic, şi mai mult decât atât, o serie de
funcţii necesare bunei desfăşurări a proceselor de e-business. Asta dacă ne referim la lumea afacerilor
online, însă marketingul digital poate cuprinde activităţi ce implică folosirea Internetului pentru
realizarea unor campanii de comunicare pentru produse comercializate tradiţional, fără o legătură
cu e-commerce.
În consecinţă, sfera de cuprindere a e-marketing este mult mai mare decât cea a e-commerce. Fără
existenţa obiectivelor comerciale ale Internetul, însă, afacerile electronice şi implicit marketingul
electronic nu ar fi cunoscut nivelul de dezvoltare actual.
e-business
e-marketing
e-commerce
marketing
online
Fig.1.2. Relaţia dintre e-business, e-marketing, e-commerce şi marketing
Marketingul digital implică folosirea platformelor și tehnologiilor (Internet, e-mail, baze de date,
telefon mobil, TV interactivă, IPTV și semnalizare digitală) pentru susținerea activităților de marketing
care vizează atragerea și păstrarea clienților în cadrul unui proces de cumpărare multi-canal.
Recunoscând importanța strategică a tehnologiilor digitale și prin elaborarea unei abordări

planificate pentru atingerea și migrarea clienților la servicii online prin intermediul comunicațiilor
electronice și comunicațiilor tradiționale, retenția consumatorului se realizează prin îmbunătățirea
cunoștințelor consumatorului online (a profilurilor, a comportamentului, a valorilor și a factorilor de
11
loialitate), apoi prin furnizarea de comunicații integrate, orientate și servicii online care să
corespundă nevoilor individuale.
Un alt termen cel puţin la fel de cuprinzător ca e-marketingul este cibermarketingul (engl.
cybermarketing).
Prefixul ciber (engl. cyber) se foloseşte în general pentru transmiterea ideii de lume virtuală,
nematerială a computerelor şi a sistemelor formate de acestea.
Cibermarketingul reprezintă folosirea puterii reţelelor online, a comunicaţiilor prin computere
(fax, telefon, email, telefonie mobilă etc.) şi a mediului digital interactiv (multimedia, hipermedia, realitate
virtuală) pentru atingerea obiectivelor de marketing16.
Indiferent de denumire, marketingul zilelor noastre cunoaşte o dinamică fără precedent adaptându-
se la schimbările înregistrate de piaţa de la o perioadă la alta. Apariţia şi dezvoltarea continuă de noi
tehnologii informaţionale şi comunicaţionale determină îmbogăţirea instrumentarului și canalelor de
comunicare de marketing, oferirea de plus valoare clientului şi celorlaltor componente ale micromediului
de marketing al organizaţiei, reducerea costurilor generate de activităţile de marketing (un consumator
online va costa mult mai puțin decât unul offline), atingerea cu uşurinţă a obiectivelor strategice şi
operaţionale, dar şi creşterea eforturilor de adaptare la realităţile impuse de piaţă, de consumatorul
„atotputernic”.
După cum spuneam mai sus principiile marketingului clasic rămân valabile şi în cazul propagării
noilor specializări de marketing. Nu discutăm despre înlocuirea acestor principii ci despre adaptarea
acestora, despre evoluţia firească a unui domeniu atât de puternic conectat la realităţile pieţei, ale vieţii
socio-economice contemporane. Preocupările clasice ale marketingului rămân valabile şi astăzi. Suntem
interesaţi să ne cunoaştem clienţii, mediul în care evoluează organizaţia noastră, cum putem atinge
obiectivele pe care ni le-am propus în cel mai avantajos mod17.
1.3. Adaptarea activității de marketing
Progresul tehnologic alături de globalizarea rapidă, de mutaţiile economice, de evoluţiile culturale

şi cerinţele de mediu determină apariţia unor schimbări majore ale pieţei. Iar când piaţa se schimbă, la fel
trebuie să se întâmple şi cu oameni de marketing care o servesc.
Toate aceste evoluţii reprezintă un univers de noi posibilităţi şi ocazii favorabile, pentru marketerii
cu mintea luminată care privesc spre viitor. (G. Armstrong, Ph. Kotler, Principiile marketingului).
Principalele forţe conducătoare ale noii economii:
1. Digitalizarea şi conectivitatea. În trecut majoritatea aparatelor şi sistemelor funcţionau pe baza
informaţiei analogice. În prezent vorbim despre:
Keeler, Len – Cybermarketing, American Management Association (AMACOM), New York, 1995, p.xii
16
17
marketing online în activitatea organizației, Editura Universitară, București, 2010, pg. 28-29.
12
- informaţie digitală (text, date sunet şi imagine în şiruri de zero şi unu, combinate sub formă de
biţi)
- software (ansamblu de instrucţiuni digitale pentru operarea aplicaţiilor informatice)
- reţea de comunicaţii (prin cablu sau fără fir).
2. Dezintermedierea şi reintermedierea
- dezintermediere – vânzare directă
- reintermediere – furnizarea de servicii atât organizaţiilor cât şi individului la scară mare;
mySimon.com, buy.com, compare.com
3. Adaptarea la comandă şi adaptarea la client

- standardizare vs personalizare prin exploatarea informaţiei
- customization - adaptare la comandă, individualizare (bunuri diferenţiate individual)
- customerization – adaptare la client, personalizare (adaptare la comandă + mesaje, servicii,
relaţie personalizate).
4. Convergenţa sectoarelor economice

Organizaţiile tind să integreze în activitatea lor şi alte verigi din amonte sau din aval, dar şi alte
domenii diferite de specificul acestora.
Implicaţiile dezvoltării accelerate a mediului digital se extind asuprea fiecărui aspect practic
al marketingului, după cum se poate vedea în figura 1.3.
Fig. 1.3. Comparaţie între conceptul de marketing digital şi marketingul tradiţional
Mediul online determină adaptarea activităţii de marketing deoarece:

 Este un mediu rapid, în care informaţiile circulă eficient şi cu viteză;
 Este mediu în continuă schimbare – zilnic firmele îşi modifică site-urile, apar noi servicii,
toate aceste punând la încercare capacitatea de adaptare şi spiritul de iniţiativă al marketerilor;
13
 Noi pachete software şi noi elemente de hardware se dezvoltă într-un ritm exponenţial, de
multe ori ele provenind din surse netradiţionale;
 Oferă noi posibilităţi de afaceri, de ţintire a pieţei, de relaţionare cu noi pieţe
 Activitatea online creează noi fluxuri de venituri, management şi distribuţie a informaţiei.
Avantajele marketingului digital în sprijinirea marketingului sunt sugerate prin aplicarea definiției
marketingului de către Chartered Institute of Marketing (www.cim.co.uk): Marketingul este procesul de
management responsabil pentru identificarea, anticiparea și satisfacerea cerințelor clienților în mod
profitabil.
Această definiție subliniază accentul pe marketing pe client, implicând, în același timp, nevoia de
a face legătura cu alte operațiuni comerciale pentru a obține această rentabilitate. Chaffey și Smith (2012),
spuneau că marketingul digital poate fi folosit pentru a sprijini aceste obiective, după cum urmează:
● Identificare - Internetul poate fi folosit pentru realizarea cercetării de marketing pentru a afla
nevoile și dorințele clienților.
● Anticipare - Internetul oferă un canal suplimentar prin care clienții pot accesa informații și pot
face achiziții - evaluarea acestei cereri este esențială pentru guvernarea alocării resurselor de e-marketing.
● Satisfacția - un factor esențial de succes în e-marketing este obținerea satisfacției clienților prin
intermediul canalului online, care poate ridica o serie de întrebări: este ușor de utilizat site-ul, funcționează
în mod adecvat, care este standardul serviciului de clienți asociat și cum sunt fizic expediate produsele?
Media digitală oferă o serie de oportunități pentru comercializarea produselor și serviciilor pe
întregul ciclu de achiziții pe care companiile trebuie să le revizuiască ca parte a strategiei de marketing
digital. Luați în considerare exemplul unei companii aeriene low cost. Media și tehnologiile digitale pot
fi utilizate după cum urmează18:
• Mediu de publicitate. Anunțurile afișate pe site-urile editorilor sau rețelele sociale pot fi utilizate
pentru conștientizarea mărcilor și generarea de cerere pentru produse sau servicii.
• Mediu cu răspuns direct. Publicitatea prin motoarele de căutare permite companiilor să conducă
vizite pe un site atunci când consumatorii manifestă intenția de a cumpăra, precum căutarea unui zbor
către o destinație.
• Platformă pentru tranzacții online. Rezervarea online a zborurilor este acum cea mai frecventă
metodă de rezervare a zborurilor atât pentru consumatori, cât și pentru călătorii de afaceri.
• Canal de distribuție, cum ar fi pentru distribuirea de noi categorii produse prin canale digitale.
Astăzi, companiile aeriene vând mai multe oferte de servicii de asigurare decât anterior, de exemplu.
• Servicii pre/pot vânzare. De exemplu, clienții se pot „autoservi” mai eficient din punct de
vedere al costurilor, examinând întrebările frecvente.
• Mediul de consolidare a relațiilor. O companie poate interacționa cu clienții săi pentru a le
înțelege mai bine nevoile și pentru a face publice produsele și ofertele relevante. De exemplu, easyJet
18
14
folosește mesajele prin email de tipu newsletter și alertele personalizate despre oferte speciale pentru a
încuraja rezervările de zbor repetate.
Marketingul digital se diferenţiează de marketingul tradiţional prin:
costuri
timp
interactivitate
globalizare
disponibilitate
Costurile
 Marketingul tradiţional este deseori costisitor. Adoptarea marketingului tradiţional implică uneori
costuri uriaşe pentru producerea şi tipărirea de broşuri, cataloage. De asemenea, este costisitoare
menţinerea unui personal pentru serviciu cu clienţii; bugetul alocat pentru expedierea informaţiilor de
prospectare trebuie sa fie şi el extrem de ridicat.
 Marketingul digital poate face importante economii de scală, reducând simţitor bugetul de
marketing. Versiunile electronice de cataloage, broşuri nu trebuie să fie tipărite, ambalate, depozitate şi
expediate. Când clienţii primesc informaţiile despre produs, nu trebuie angajată o secretară sau asistenţi
pentru a le expedia.Versiunile electronice pot fi actualizate online, deci nu trebuie trimise la tipar pentru
schimbări. Costul pentru mai multe informaţii (mai multe pagini sau detalii) sau pentru furnizarea
aceloraşi informaţii către mai mulţi clienţi potenţiali este foarte scăzut, în unele cazuri, practic nul. În mod
frecvent, Dell pune la dispoziţia clienţilor săi oferte speciale (reduceri de preţ, cadouri gratuite) cu o
perioadă de valabilitate extrem de redusă (sub 24 de ore, sau până când un anumit număr de produse
promovate sunt vândute). Anunţând oferta specială pe propriul site şi prin emailuri trimise clienţilor
abonaţi la newsletter-uri, Dell este capabil să reducă semnificativ costurile de promovare.
Timpul
 Marketingul tradiţional poate fi un proces intensiv de timp Este inevitabil ca în elaborarea textelor
de publicitate să nu apară greşeli care trebuie să fie corectate; revizuirile trebuie trimise la agenţia de
publicitate sau la tipografie, şi deseori trebuie să aştepţi luni de zile ca o reclamă să apară într-o publicaţie.
 Marketingul digital poate duce la economii timp şi reduce din paşii procesului de marketing.
Materialele de marketing nu mai trebuie să aştepte pentru tipar. Pot fi online aproape imediat.
Cumpărătorii potenţiali nu mai trebuie să aştepte ca unul dintre reprezentanţii de la vânzări să îi telefoneze
înapoi. Pot cere informaţii ei înşişi. Marketingul online pune firmele în contact cu piaţa mai rapid, ajută
să preia mesajele mai rapid. Cataloagele, broşurile şi foile speciale electronice pot fi actualizate
instantaneu. Nu trebuie aşteptat până ce cantităţile din versiunile tipărite să fie epuizate. Marketingul
online poate însemna diferenţa între a câştiga sau a pierde un contract. De exemplu, pe piaţa americană,
retailerii de produse electronice şi birotica îşi actualizează oferta de produse săptămânal. În timp ce un
15
număr limitat de cataloage de produse sunt oferite în magazine, propriile website-uri sunt principala sursă
de distribuire a cataloagelor cu ofertele săptămânale.
Interactivitatea
 Marketingul digital este bogat în informaţii şi interactiv. Se adresează cumpărătorilor interesaţi de

informaţii, cumpărătorilor analitici. Permite cumpărătorilor şi clienţilor curenţi să caute şi să localizeze
rapid informaţiile de care au nevoie.
În ceea ce priveşte procesul de interactivitate, se poate spune că există un triplu avantaj:
- permite ameliorarea calităţii relaţiei contribuind la stabilirea unui dialog mai viu şi mai
convingător;
- dinamizează vizitatorii şi
- asigură un procent excelent de memorizare, argumentarea nu poate fi deformată prin
permisiunea de a ajunge la esenţial sărind peste secvenţele care nu-l interesează pe client.
Comerciantul este stăpânul derulării pentru că el este cel care pilotează secvenţele. Acest avantaj duce la
realizarea unui alt obiectiv de dezvoltare comercială şi anume, atragerea şi cucerirea clientului potrivit.
Pentru că are o nevoie şi este sigur că îi va găsi uşor soluţia, clientul utilizează în fiecare zi Internetul. Prin
demersul său activ şi voluntar clientul este predispus să memoreze mesajul şi să treacă la actul de
cumpărare imediat. În ciuda cantităţii mari de informaţii disponibile pe un site de vânzări online (sau poate
tocmai din cauza acesteia), un potenţial compărător poate fi pus în situaţia de a avea nevoie de o părere
specializată înainte de a se hotărî asupra produsului sau mărcii care corespunde cel mai bine nevoilor sale.
El poate avea la dispoziţie un link către un chat room prin care un agent de vânzări al firmei respective îi
poate oferi informaţii suplimentare despre caracteristicile tehnice ale produsului, garanţii şi oferte de
finanţare.
Globalizare
 Marketingul digital poate reduce barierele de intrare şi oferă posibilităţi egale de acces. Făcând
afaceri online, discriminările legate de cadrul etnic, de genul sau chiar de mărimea afacerii, nu mai
contează aşa mult. Lumea online este un mare uniformizator, iar marketingul online ajută la reducerea
multor bariere de piaţă care i-au reţinut pe întreprinzători de la participarea deplină în sistemul pieţelor
libere. Referindu-ne la Internet ca spaţiu virtual de realizare a marketingului, posibilităţile egale de acces
permit şi milioanelor de clienţi să navigheze în căutarea unei informaţii sau a unui produs sau a unei
societăţi. Tradus în obiectiv de dezvoltare comercială, acest avantaj oferă posibilitatea prospectării la
momentul potrivit.
 Marketingul digital poate oferi o punte internaţională instantanee. Reţelele online au creat o reţea
globală instantanee. Marketingul digital înlătură barierele de timp şi distanţă din calea tranzacţiilor cu
clienţii din alte ţări. Faxul a realizat mult din acest lucru, iar azi poşta electronică cu sistemul ei de adrese
standardizate, ajută la înlăturarea completă a acestora. În trecutul nu foarte îndepărtat, pentru ca o firmă
să îşi vândă produsele într-o altă locaţie decât cea în care funcţiona la un moment dat, investiţii
16
semnificative în noi puncte de vânzare erau necesare. Acest lucru nu mai este obligatoriu acum: magazinul
online E-zine.com are o singura locaţie; totuşi, prin el se vând mii de albume de muzică românească,
livrate prin Internet către iubitorii muzicii uşoare româneşti de pe toate meridianele.
Disponibilitatea
 Marketingul digital poate fi disponibil continuu. Unul dintre cele mai bune atribute ale unui server
online este acela că este disponibil 24 de ore din 24, 365 de zile pe an. Nu îşi ia vacanţă, nu se
îmbolnăveşte, nu iroseşte timpul companiei pentru telefoane personale.
Acest lucru realizează un important obiectiv de dezvoltare comercială – contactul permanent cu
clienţii, colaboratorii şi partenerii, 24 de ore din 24, 7 zile din săptămână, ceea ce înseamnă: difuzarea
informaţiilor în timp real, accesibile în orice loc din lume, informarea eficientă despre tot, în descărcarea
hotline, datorită forumurilor (grupuri de discuţii), culegerea comentariilor clienţilor şi măsurarea nevoilor
lor de satisfacţie, realizarea studiilor şi sondajelor la cel mai scăzut cost. De exemplu, programul unei
instituţii financiare este de obicei limitat la 8 ore pe zi. Daca un client doreşte să afle soldul contului său
după orele de program, va trebui să aştepte până a doua zi. Folosind online banking, el are acces la
informaţiile legate de conturile sale, sau poate afla condiţiile de obţinere a unui credit 24 de ore pe zi,
accesând direct website-ul băncii al cărei client este.
Pentru a ajunge și a interacționa cu publicul țintă în mediul online, folosim în mod tradițional
canale media digitale precum motoarele de căutare, rețelele de socializare sau reclame afișate pe site-urile
media accesate prin intermediul platformelor hardware desktop și mobile. Platformele de acces desktop
sau laptop au fost utilizate predominant de ani de zile, însă numărul de sesiuni de vizitatori de smartphone-
uri și tablete mobile depășește acum sesiunile de internet desktop. În combinație cu aceste platforme
hardware, există, de asemenea, diferite platforme software pe care marketerii le pot utiliza pentru a
ajunge și interacționa cu publicul lor prin conținut de marketing sau publicitate. Gama de opțiuni
disponibile include19:
- Platforme desktop, laptop și notebook
1. Platformă bazată pe browser. Acesta presupune accesul web tradițional prin intermediul
browserului ales de către consumator, fie Google Chrome, Mozilla Firefox, Microsoft Edge sau Safari.
2. Aplicații desktop. Din ce în ce mai mult utilizatorii accesează aplicații plătite și gratuite de pe
desktopul lor prin intermediul App Store Apple sau echivalentul Microsoft, cum ar fi Gadgets. Acest lucru
oferă oportunității brandurilor să se angajeze prin intermediul acestor platforme.
3. Platforme de e-mail. Deși e-mailul nu este considerat în mod tradițional o platformă, acesta
oferă o oportunitate separată de browser și opțiunile bazate pe aplicații pentru a comunica cu potențiali
sau clienți, fie prin redacție sau publicitate, iar e-mailul este încă utilizat pe scară largă pentru marketing.
4. Platforme bazate pe feed și API de schimb de date API. Mulți utilizatori consumă în continuare
date prin fluxuri RSS, iar actualizările de stare Twitter și Facebook pot fi considerate o formă de flux sau
flux în care pot fi inserate reclame.
19
17
5. Platforme de marketing video. Videoclipurile transmise sunt transmise adesea prin celelalte
platforme menționate mai sus, în special prin browsere și pluginuri, dar reprezintă o platformă separată.
Canalele de televiziune furnizate prin streaming pe Internet (cunoscute sub numele de IPTV) sunt legate
de această platformă. Se poate afirma că marile rețele sociale Facebook, LinkedIn și Twitter oferă și o
formă de platformă, dar acestea există cu adevărat pe toate aceste platforme tehnologice, astfel încât nu
au fost identificate separat.
- Platforme pentru telefoane mobile și tablete

Opțiunile de pe platformele hardware mobile sunt similare în multe moduri cu cele de pe desktop.
Întrucât pot fi utilizate în diferite locații, există multe oportunități noi de a angaja consumatorii prin
intermediul marketingului mobil și al bazării pe locații. Principalele platforme sunt:
1. Sistem de operare mobil și browser. Există browsere mobile care sunt strâns integrate cu
sistemul de operare.
2. Aplicații bazate pe mobil. Aplicațiile sunt proprietate a sistemului de operare mobil, fie Apple
iOS, Google Android, RIM sau Windows. O decizie importantă este legată de modalitatea de livrare de
conținut și experiență printr-un browser și / sau o aplicație specifică care oferă o experiență îmbunătățită.
Dacă verificați cele mai recente cercetări, veți vedea că majoritatea timpului alocat utilizarii media este
bazat pe aplicații.
- Alte platforme hardware

În afară de accesul la desktop și mobil, există o mulțime de alte platforme în creștere prin care se
poate comunica cu clienții. De exemplu:
1. Platforme de jocuri. Fie că este vorba de PlayStation, Nintendo sau Xbox, există opțiuni din ce
în ce mai multe pentru a ajunge la jucători prin reclame sau destinații de plasare în cadrul jocurilor, de
exemplu, reclame în joc.
2. Aplicații interioare și exterioare de tip info-chioșc. În această categorie putem include info-
chioșcurile interactive și opțiunile de realitate augmentată pentru comunicarea cu consumatorii.
3. Semnalizare interactivă. Versiunea modernă de semnalizare este strâns legată de aplicațiile de
tip info-chioșc și poate încorpora diferite metode, cum ar fi ecranul tactil, Bluetooth sau coduri QR pentru
a încuraja interactivitatea.
4. Dispozitive accesorii. Ceasuri inteligente, cum ar fi Apple Watch și ochelari smart, cum ar fi
Google Glass.
- Platforme software pentru gestionarea efortului de marketingului

Există o gamă extraordinară de software, servicii și sisteme disponibile astăzi pentru gestionarea
activităților de marketing. Multe sunt acum disponibile ca platforme SaaS (software as a service)20 care
20
Software-ul ca serviciu (SaaS) sau software la cerere (on-deman software), presupune furnizarea de aplicații software bazate
pe cloud, clientul putând folosi serviciile software prin internet fără a-l deține, plătind în funcție de urtilizare. Software-ul este
deținut și întreținut (actualizat, gestionate capacitățile de stocare, accesare și securitate) de furnizorul de servicii. SaaS face
parte din categoria servicii cloud computing în care regasim și infrastuctură ca serviciu (IaaS) și platformă ca serviciu
(PaaS), clientul nedeținând, dar putând folosi ca servicii prin internet, contra unei plăți, în cazul IaaS, servicii complete de
18
au făcut ca serviciile de marketing să fie mai accesibile pentru întreprinderile mici și mijlocii și mai ușor
de gestionat pentru specialiștii din domeniu, deoarece nu este necesară instalarea.
Timp de mai mulți ani, campaniile de marketing s-au bazat pe media tradițională, pe reclame TV,
tipărire și radio și pe livrarea prin poștă, susținute de relațiile publice. Dar, în câțiva ani, de când conceptul
de Web a fost propus pentru prima dată la sfârșitul anilor '80 de către Sir Tim Berners-Lee, au existat
schimbări uriașe în comunicațiile de marketing. Echivalentul digital ale acestor media tradiționale,
cunoscute sub numele de canale media digitale, sunt componente vitale ale majorității campaniilor de
marketing de astăzi. De exemplu, într-o campanie online, marketerii pot utiliza reclame și conținut social
media pentru a angaja audiența; display ads, anunțuri afișate de tip banner prezente în multe site-uri
online; reclame pay-per-click (PPC), cum ar fi linkurile sponsorizate din Google; optimizarea pentru
motoarele de căutare (SEO) pentru a obține poziții mai ridicate în căutările listate pe bază de relevanță
ale Google; marketing afiliat unde site-urile care generează o vânzare sunt recompensate cu un comision
din câștigul partenerului care vinde produsul; și e-mail marketing, eficient atunci când mesajele sunt
trimise către o bază de clienți existentă, care și-au dat permisiunea să le primească.
1.4. Internetul - mediu de marketing
Caracteristicile mediului de afaceri electronic sunt generate de conectivitate, de informare, de

dezvoltarea fără precedent a tehnologiei de comunicare, toate la nivel global. Organizaţiile trebuie să ia în
considerare apariţia hiperconcurenţei, determinată de îndepărtarea barierelor în calea informaţiei pe piaţa
globală, de apariţia unui ciberconsumator „atotputernic” prin informaţia pe care o poate accesa/răspândi
cu uşurinţă dar şi prin capacitatea acestuia de a alege dintr-o mulţime de oferte într-un timp foarte scurt.
Caracteristicile pieţei actuale determină gestionarea portofoliului de clienţi prin managementul relaţiei cu
clientul, atragerea şi reţinerea consumatorului dar şi dezvoltarea relaţiei cu acesta prin furnizarea de
valoare.
Din punct de vedere al numărului de utilizatori implicaţiile Internetului sunt din ce în ce mai mari.
Populaţia globala a ajuns la aproximativ 7,72 miliarde locuitori, din care peste 4,54 miliarde sunt
utilizatori de Internet (conform Internet World Stats, la 30 iunie 2019). Barierele geografice sunt
îndepărtate, diferite regiuni sunt aduse la un clic distanţă, informaţia este distribuită, receptată şi utilizată
uniform, între utilizatori. Internetul schimbă modul în care socializăm, modul în care ne autoeducăm,
modul în care reuşim să ne individualizăm în fiecare aspect al vieţii.
Web-ul instruieşte individul sau organizaţia să se ajute pe sine prin informare. Să conştientizeze
că are posibilitatea să facă acest lucru într-o societate care ridică noi şi noi provocări, în care nu poţi rezista
decât dorind să evoluezi.
În general folosirea Internetului ca mediu de propagare a activităţilor de marketing determină
diminuarea eforturilor financiare şi de timp aferente informării şi comunicării cu piaţa, creşterea gradului
infrastructură, resursele de tip computer virtual – centre de date, servere, capacități de stocare, vizualizare, networking sau, în
cazul PaaS, componente cloud pentru gestionarea sau dezvoltarea de aplicații software.
19
de satisfacţie al clienţilor prin oferirea de produse personalizate, adaptarea cu uşurinţă a produselor,
iniţierea unor relaţii reciproc avantajoase cu toate componentele mediului intern şi extern ale organizaţiei.
Mediul de marketing digital cuprinde contextele în care firmele își desfășoară activitatea, inclusiv
modul în care se raportează la clienți și alte organizații. Mediul de marketing digital implică două elemente
majore: (1) micromediu și (2) macromediu. Micromediul este cunoscut sub numele de „mediul de operare”
și se concentrează pe jucătorii care modelează mediul de interacțiune imediat. Acești jucători includ
clienții ale căror nevoi și dorințe trebuie să fie satisfăcute, alături de concurenți, intermediari și furnizori.
Macromediul este uneori cunoscut sub numele de „mediul îndepărtat” și constă din forțe externe care pot
afecta semnificativ succesul organizațional. Aceste forțe provin de pe piață, fiind în mare parte dincolo de
controlul imediat al unei organizații - de ex. condiții economice, modificări ale legislației comerciale
internaționale, evoluții tehnologice și inovații, schimbări sociale și intervenții politice.
Principalele elemente ale pieței online sunt:

1. Segmente de clienți. Analiza pieței ajută la identificarea și rezumarea diferitelor segmente țintă
pentru o afacere online, pentru a înțelege consumul media, comportamentul și tipul de conținut și
experiențe pe care le doresc online.
2. Intermediari – motoare de căutare. Acestea sunt principalele motoare de căutare din fiecare
țară. De obicei Google, Yahoo!, Bing și Ask, dar altele sunt importante pe unele piețe precum China
(Baidu), Rusia (Yandex) și Coreea de Sud (Naver). Există companii care furnizează date de audiență
specializate pentru a permite unui marketer digital să descopere importanța relativă a motoarelor de
căutare specifice (și a altor tipuri de site-uri) în diferite țări, de ex. Com- Score, Experian Hitwise și Nielsen
online. Într-adevăr, motoarele de căutare au devenit atât de importante încât tendințele de căutare sunt
utilizate pentru a prezice volumele de vânzări viitoare. Companiile trebuie să știe ce site-uri sunt eficiente
pentru a utiliza traficul de căutare și fie partenere cu acestea sau încearcă să obțină o parte din traficul de
căutare folosind tehnici de marketing și de marketing afiliat.
3. Intermediari - influențatorii și site-uri media. Site-urile media și alți intermediari, cum ar fi
influențatorii individuali, rețelele sociale, agregatorii21 și afiliații22 au adesea succes în atragerea de
vizitatori direct pe site-urile lor web. Companiile trebuie să evalueze potențialul media online și parteneri
de distribuție, cum ar fi:
• Site-uri sau portaluri de presă. Acestea includ tradiționale (de exemplu, FT.com, The Times,
Guardian) sau pureplay (cum ar fi Google News).
• Site-uri de nișă / media verticale. De exemplu Econsultancy, ClickZ.com se află într-o nișă de
marketing business-to-business.
21
Pot fi cunoscuți și sub forma de site-uri de comparație a prețurilor. Agregatorii includ informații despre produse, prețuri și
servicii care compară concurenții dintr-un sector precum serviciile financiare, comerțul cu amănuntul sau călătoriile.
Modelele de venituri ale acestora includ în mod obișnuit venituri din afiliați (CPA), publicitate pay-per-click (CPC) și
publicitate afișată (CPM).
22
Companiile care promovează un comerciant, de obicei, printr-un aranjament bazat pe comisioane, fie direct, fie printr-o
rețea de afiliere.
20
• Retele sociale. De exemplu, Facebook, Instagram, Twitter și LinkedIn. Există discuții cu privire
la modul în care interacțiunile influente între consumatorii din rețelele de socializare determină
vânzările.
• Site-uri de comparare a prețurilor (cunoscute și sub denumirea de agregatoare). De exemplu:
compari.ro, Moneysupermarket, Kelkoo, gocompare, Shopping.com, confuz.com,
mysupermarket.com.
• Super-afiliate. Afiliații obțin venituri de la un comerciant la care fac referire în propiul spațiu
online, fiind plătite comision pe baza unei proporții din vânzare sau a unei sume fixe.
• Afiliați de nișă sau bloggeri. Acestea sunt adesea persoane fizice, dar pot fi foarte influente - de
exemplu, în Marea Britanie, Martin Lewis din Moneysavingexpert.com primește milioane de vizite
în fiecare lună. Afiliații și bloggerii mai mici pot fi importanți colectiv.
4. Site-urile destinație și platforme. Acestea sunt site-urile la care marketerul încearcă să atragă
vizitatori, inclusiv site-uri tranzacționale prin retail, servicii financiare, călătorii, producători și alte
companii sau site-uri ne-tranzacționale, cum ar fi site-uri de construire a relațiilor de marcă sau
relații. Site-urile de destinație includ și prezența pe alte site-uri sociale, cum ar fi Facebook și
Twitter sau aplicații mobile.
1.4.1. Componentele micromediului de marketing digital
Principalele elemente de micromediu de care o organizaţie trebuie să ţină seama sunt: organizaţia
însăşi, furnizorii, intermediarii, clienţii, concurenţa şi organismele publice.
Firma
Având în vedere progresele extraordinare înregistrate de tehnologia calculatoarelor şi de
telecomunicaţii, marketingul în cadrul firmelor a suferit modificări fundamentale. Majoritatea activităţilor
firmei se bazează pe informaţii digitale stocate în calculatoare sau dispozitive wireless, iar pentru ca
aceasta să circule este nevoie de conectivitate, obţinută fie prin intermediul reţelelor interne sau externe,
fie prin telecomunicaţii. Dezvoltarea Internetului a făcut posibilă comunicarea aproape instatantanee,
oriunde în lume între peste 1 miliard de utilizatori.
Principalele activităţi desfăşurate de o organizaţie prin Internet sunt reprezentate de:
comunicarea cu clienţii, partenerii de afaceri, furnizorii dar şi cu mediul intern prin diferite
instrumente cum ar fi e-mailul, grupurile de discuţii, blogul, telefonie, videoconferinţe etc;
obţinerea cu uşurinţă a informaţiilor privind piaţa ţintă şi mediul de afaceri;
activităţi comerciale privind atât vânzarea de produse cât şi cumpărarea de materii prime
şi materiale necesare bunei desfăşurări a activităţii;
facilitarea transferului de informaţii în mediul intern al organizaţiei. Transfer de fişiere ce
conţin preţuri, specificaţii de produs, software, rapoarte, articole, imagini etc.
Există posibilitatea ca firma utilizatoare a Internetului să fie:
21
- firmă real-virtuală, sunt cele care au înţeles că prezenţa online poate duce la creşterea vânzărilor,
promovarea organizaţiei, câştigarea pe noi segmente de piaţă, comunicarea cu clienţii, fidelizarea şi
educarea acestora, reducerea costurilor;
- firmă virtuală.
Furnizorii
Posibilitatea existenţei unui număr nelimitat de furnizori (de materii prime, materiale, echipamente,
servicii, forţa de muncă, informaţii etc) prin Internet se poate face sub diverse forme: cataloage online,
site-uri de licitaţie, pieţe bursiere publice sau private etc.
Comunicarea pe cale electronică cu furnizorii are ca efect micşorarea costurilor şi a timpului dintre
comandă şi livrare, creşterea gradului de satisfacţie al clienţilor, îmbunătăţirea calităţii bunurilor şi
serviciilor cumpărate, reducerea birocraţiei. Printre problemele pe care le generează ar fi calitatea
serviciilor şi securitatea sistemelor.
Pe piața digitală, lanțul de aprovizionare poate lua multe forme diferite, în funcție tipologia
produselor implicate, dacă acestea sunt fizice sau digitale. Cel mai important aspect al monitorizării
furnizorilor în contextul marketingului digital este în ceea ce privește efectul pe care furnizorii îl au asupra
valorii calității produsului sau serviciului furnizat clientului final. Printre problemele cheie se numără
efectul furnizorilor asupra prețului, disponibilității și caracteristicilor produselor. Noii furnizori acționează
ca intermediari și oferă o gamă largă de servicii de specialitate: dezvoltare de site-uri web, management
tehnologic și integrare.
Intermediarii de marketing sunt firme care pot ajuta o companie să promoveze, să vândă și să
distribuie produsele sau serviciile sale. Aceștia nu trebuie confundați cu furnizorii de servicii Internet, care
dezvoltă site-uri web și furnizează servicii de găzduire. În contextul Internetului, intermediarii de
marketing online sunt diferiți de cu site-urile de destinație, care sunt de obicei site-uri comerciale care
aparțin producătorilor sau comercianților care oferă informații și produse (în realitate, orice tip de site
poate fi un site de destinație23, dar termenul este folosit în general pentru consultanții site-urilor specifice
comerțului sau mărci).
Site-urile intermediare online oferă informații despre site-urile de destinație și reprezintă un mijloc
de conectare a utilizatorilor de Internet cu informațiile despre produs. Cei mai cunoscuți intermediari
online sunt cele mai populare site-uri precum Google, MSN și Yahoo!. Acestea sunt cunoscute sub numele
de „portaluri”24. Alți intermediari de consum, cum ar fi Kelkoo (www.kelkoo.com) și Bizrate
(www.bizrate.com) oferă comparație între prețuri. Majoritatea ziarelor - de exemplu, The Times,
Guardian, The Telegraph - și editorii de reviste și Emap (www.greatmagazines.co.uk), furnizează acum
versiuni online ale publicațiilor lor. Acestea sunt la fel de importante în lumea online în promovarea
produselor, deoarece ziarele și revistele sunt în lumea offline.
23
Site-uri deținute de obicei de comercianți, producători de produse sau comercianți cu amănuntul care furnizează informații
despre produs.
24
Editori online care acționează ca o poartă de acces la informații și servicii disponibile pe Internet prin furnizarea de
motoare de căutare, directoare și alte servicii, cum ar fi știri personalizate sau e-mail gratuit.
22
Intermediarii online sunt organizații care susțin publicul de afaceri și consumatorii, astfel încât pot
servi atât schimburi de informații B2B cât și B2C. Site-urile de licitații sunt un alt tip de intermediar online
care acceptă schimburile B2B și C2C. Intermediarii online susțin uneori rețelele sociale online, care sunt
o formă de comunitate online. Serviciul Google Orkut (www.orkut.com) este un exemplu de rețea socială
personală, în timp ce LinkedIn (www.linkedin.com) și Ecademy (www.ecademy.com) sunt exemple de
rețele de afaceri.
Intermediarii online sunt întreprinderi care susțin organizaâiile ofertante și consumatorii, astfel încât
pot servi atât schimburi de informații B2B cât și B2C. Site-urile de licitații sunt un alt tip de intermediar
online care acceptă schimburile B2B și C2C. Intermediarii online susțin uneori rețelele sociale online25,
care sunt o formă de comunitate online. Serviciul Google Orkut (www.orkut.com) este un exemplu de
rețea socială personală, în timp ce LinkedIn (www.linkedin.com) și Ecademy (www.ecademy.com) sunt
exemple de rețele de afaceri.
Consumatorii
Ca şi în mediul tradiţional, pe Internet cheia succesului activităţilor de marketing şi a activităţii de
ansamblu, este consumatorul. Comunicarea eficientă cu consumatorul se poate realiza în mediul virtual
cu uşurinţă, datorită posibilităşilor multiple de adapatare a produselor şi serviciilor. În mediul tradiţional
vînzătorii se specializează pe linii de produse puternic standardizate, consumatorul trebuind să îşi
coordoneze eforturile de cumpărare în mijlocul unei oferte adesea răspândită spaţial. În mediul virtual
achiziţionarea şi alegerea este mult uşurată, comerciantul online putând adapta oferta pentru fiecare client.
Din punct de vedere tehnic, comunicarea online se realizează între două mașini aflate la distanță una
de cealaltă, prima transmitând o solicitare, a doua un răspuns sub forma unei pagini Web sau a unui fișier
cu diferite formate – text, imagine, sunet etc.. Serverul căruia i se adresează solicitarea este, în general, în
general în imposibiitatea cunoașterii interlocutorilor săi. El nu dispune de alte informații în afara celor
furnizate de fișierele de jurnalizare a accesului, informații care sunt anonime prin natura lor și nu oferă
date despre profilul navigatorului – vârstă, gusturi, interese etc..
Pentru acumularea de informații fundamentale despre utilizator se pot folosii tehnicile de ”unu-la-
unu” care permit de la simpla urmărire a vizitelor sale în Internet și până la inventarierea completă a
conectării lui. Ele pot identifica informațiile compatibile intereselor tematice ale utilizatorului sau pot
determina profilul acestuia, pentru ca ulterior, agenții publicitari să-i poată adresa mesaje personalizate.
Tehnicile de trasare a profilului consumatorului online se împart în două mari clase: cele care cer
permisiunea utilizatorului pentru culegerea datelor (chestionare, formulare etc.) și cele care nu cer
permisiunea, culegând datele fără știrea utilizatorului.
Tehnicile permisive permit culegerea vizează adresarea unor întrebări care privesc caracteristicile
demografice și psihografice ale vizitatorului unui site, precum și o serie de obiceiuri de cumpărare. Se pot
alcătui astfel profile standard ale vizitatorilor, utilizate ulterior în relația cu cei interesati de cumpărarea
de publicitate în cadrul site-ului. Aceste studii sunt asemănătoare cu cercetările privind audiența în mediile
tradiționale și se realizează prin:
25
Un serviciu care facilitează conectarea, colaborarea și schimbul de informații între persoane.
23
- utilizarea unor aplicații speciale pentru trasarea profilului utilizatorului și oferirea de
contținut adaptat preferințelor acestuia. Aceste aplicații nu atentează la informațiile private
ale utilizatorului, acesta din urmă chiar oferind detalii despre domeniile de interes, pentru
primirea automată de mesaje personalizate.
- identificarea propriu-zisă a utilizatorului – este mijlocul prin care organizația oferă acces la
conținut sau aplicații numai utilizatorilor autorizați, prin nume de cont și parolă.
Dintre tehnicile intruzive, cele mai cunoscute sunt cookies. Un cookie este o informație (fișier text)
pe care serverul web o poate stoca pe hard-discul unui utilizator în vederea păstrării, regăsirii și reutilizării
ulterioare a informațiilor păstrate. Cookies asigură o serie de caracteristici ce facilitează navigarea Web și
permit culegerea de informații despre vizitele și comportamentul din site al utilizatorului. Odata stocat,
cookie începe să ofere informații prin recunoașterea utilizatorului cu prilejul celei de-a doua vizite.
Utilizatorii de Internet au câteva caracteristici care îi diferenţiază de nonutilizatori, dar şi între ei.
Principalul criteriu de diferenţiere este cel demografic. Vârsta, veniturile, educaţia, naţionalitatea, sexul,
toate influenţează modul în care Internetul este utilizat. Spre exemplu, 78% dintre cei cu vârsta între 18 şi
29 de ani folosesc Internetul, în comparaţie cu 64% peste 29 de ani, şi 25% utizatori de Internet cu vârsta
mai mare de 65 de ani (www.pewinternet.org).
Posibilităţile de acces ale consumatorilor la informaţii, precum şi gradul de interes pe care îl
manifestă determină existenţa următoarelor categorii:
utilizatori reali, persoane informate care ştiu să găsească informaţia şisă o folosească în mod
real;
utilizatori potenţiali, indivizi care care sunt intersaţi de informaţie dar nu ştiu să o găsească;
pseudo-utilizatori, utilizatori care cunosc modul de acces la informaţie dar nu o folosesc;
non-utilizatori, persoane care nu au posibilităţi să acceseze informaţia, datorită unor restricţii
de natură economică, politică sau socială.
O structurare a utilizatorilor în funcţie de orientarea pe care o au pe Internet delimitează următoarele
categorii:
utilizator ocazional, este mânat de obicei de curiozitate şi foloseşte ocazional Internetul;
utilizator pasional, accesează frecvent domenii pentru a intra în contact cu informaţia dorită;
utilizator direct, accesează un număr redus de adrese rămânând conectat o perioadă mare de
timp (căutând muzică, filme, materiale pornografice).
În funcţie de programul folosit se întâlnesc:
utilizatori ai Internetului numai pentru accesarea casuţei de e-mail;
utilizatori ce folosesc instant messaging-ul;
utilizatori pasionaţi de jocuri, petrec un timp îndelungat conectaţi la Reţea.
O categorie distinctă este reprezentată de persoanele care folosesc Internetul ca sursă principală de
venit realizând dezvoltarea şi implementarea de programe, vânzări online etc..
Intemediarii
Intermediarii reprezintă acea categorie care, într-o oarecare măsură, suferă modificări faţă de
accepţiunea clasică, prin folosirea ei în mediul virtual. Internetul poate aduce consumatorilor şi
24
întreprinderilor din întreaga lume produse şi servicii la preţuri sensibil mai scăzute decât în mod
tradiţional. El are repercursiuni asupra competenţelor principale şi ale experinţelor reţelelor de disribuţie
ale actorilor majori de piaţă, prin faptul că poate compensa şi înlocui canalele existente.
Analiza tipologică a actului de intermediere online presupune desprinderea următoarelor modele:
- dezintermediere: vânzare directă;
- intermediere propriu-zisă: brocheraj online, agenţii de vânzare şi e-tailing;
- infomediere: colectarea şi vânzarea de informaţii despre consumatori şi afaceri;
- metamediere: organizarea în jurul unui eveniment sau a unei achiziţii importante.
Concurenţa
Natura Internetului determină un puternic caracter concurenţial al activităţilor online. Indiferent de
mărime organizaţiile concurează, de cele mai multe ori cele mai mici având avantaj în faţa marilor
companii, datorită naturii personalizate a mesajului acestora.
Comunicaţiile globale pot permite afacerilor mici să se unească şi să poată concura multinaţionalele.
Principalul aspect, indiferent de nivelul concurenţei, este clientul, el este răspunsul la toate întrebările
companiei.
Analiza concurenţei online este vitală pentru optimizarea propriului site, în plus trebuie să redea
informaţii utile despre caracteristicile competiţiei.
Organismele publice
Sunt reprezentate de asociaţii de consumatori, acţionari, admininistraţie publică, bănci, societăţi de
investiţii, organizaţii ecologiste, opinia publică etc.
Construirea unor relaţii durabile cu diferitele medii crează un sistem de relaţionare în care potenţialul
client sau cel existent va avea posibilitatea să-şi creeze o imagine, o percepţie pozitivă asupa organizaţiei.
Chiar dacă percepţia este diferită, cunoaşterea acesteia nu poate să ducă decât la îndreptarea unor greşeli.
De asemenea o mare parte din aceste organisme reprezintă militanţi la respectarea drepturilor
fundamentale ale utilizatorului de Internet, relaţia corectă cu aceste organizaţii punând bazele unei
dezvoltări de durată a firmei prin percepţiile insuflate consumatorului.
1.4.2. Componentele macromediului de marketing digital
Macromediul unei întreprinderi este format din mediul demografic, mediul economic, mediul
tehnologic, mediul politic, mediul cultural, mediul juridic şi mediul natural, fiecare dintre aceste
componente acţionând mai mult sau mai puţin asupra activităţii organizaţiei.
Demografia Internetului
Mediul demografic vizează populaţia care intră în zona de activitate a organizaţiei, de la piaţă de
muncă până la piaţă de desfacere pentru bunurile şi serviciile pe care le comercializează sau promovează.
Caracteristicile demografice care interesează o organizaţie prezentă pe Internet pot fi date de numărul
25
populaţiei, structura populaţiei după sex, vârstă, venituri, etnie, educaţie, acces la internet, numărul
calculatoarelor, distribuţie lingvistică etc.
Tabel 1.1. Rata utilizării Internetului în lume

Populația Creștere
Utilizatori Rata de Utilizatori
Populație % din 2020 față
Regiune Internet utilizare Internet
( 2020 Est.) Populația de anul
30 iunie 2020 (% Pop.) %
Lumii 2000
Africa 1,340,598,447 17.2 % 566,138,772 42.2 % 12,441 % 11.7 %
Asia 4,294,516,659 55.1 % 2,525,033,874 58.8 % 2,109 % 52.2 %
Europa 834,995,197 10.7 % 727,848,547 87.2 % 592 % 15.1 %
America Latină/Caraibe 654,287,232 8.4 % 467,817,332 71.5 % 2,489 % 9.7 %
Orientul Mijlociu 260,991,690 3.3 % 184,856,813 70.8 % 5,527 % 3.8 %
America de Nord 368,869,647 4.7 % 332,908,868 90.3 % 208 % 6.9 %
Oceania / Australia 42,690,838 0.5 % 28,917,600 67.7 % 279 % 0.6 %
TOTAL 7,796,949,710 100.0 % 4,833,521,806 62.0 % 1,239 % 100.0 %
Sursa: http://www.internetworldstats.com/stats.htm, 20 iulie 2020
Internetul oferă regiunilor slab dezvoltate numeroasec posibilităţi de dezvoltare. Folosite în mod
adecvat pot reduce decalajele economice existente, mult mai uşor decât prin mijloace tradiţionale.
Înţelegerea avantajelor trebuie plasată, totuşi, în contextul competitivităţii globale. În comparaţie cu
acestea, zonele dezvoltate înregistrează creşteri mai mici, din punct de vedere al numărului de noi
utilizatori, una dintre explicaţii fiind tendinţa acestor zone de creştere a calităţii conexiuni (broadband).
Practic, în aceste zone, din punct de vedere al accesului la Internet, prin orice fel de conexiune, ajungându-
se la situaţia în care numai cine nu este interesat nu este utilizator al Internetului (criteriile determinante
fiind reprezentate de vârstă, statut social etc.).
Accesul populaţiei din zonele dezvoltate la Internet este facilitat de investiţiile acestor ţări în
infrastructură şi de costurile destul de reduse pe care le generează conexiunea. Costurile reduse sunt
determinate de competiţia existentă pe aceste pieţe pentru oferirea acestor servicii, de infrastructura
existentă, de numeroasele mijloace prin care se poate realiza conexiunea. Când discutăm despre
accesibilitatea costurilor, trebuie să luăm în considerare şi veniturile pe care aceste ţări le au pe cap de
locuitor şi ponderea în acestea a cheltuielilor generate de conexiune.
Tabel 1.2 Primele 20 ţări după numărul utilizatorilor de Internet

Creștere în
Nr. Utilizatori Utilizatori Populație Populație
Țară sau regiune 2020 față de
crt. Internet 2019 Internet 2000 2020 2000
anul 2000
1 China 854,000,000 22,500,000 1,439,062,022 1,283,198,970 3,796 %
2 India 560,000,000 5,000,000 1,368,737,513 1,053,050,912 11,200 %
26
3 United States 313,322,868 95,354,000 331,002,651 281,982,778 328 %
4 Indonesia 171,260,000 2,000,000 273,523,615 211,540,429 8,560 %
5 Brazil 149,057,635 5,000,000 212,392,717 175,287,587 2,980 %
6 Nigeria 126,078,999 200,000 206,139,589 123,486,615 63,000 %
7 Japan 118,626,672 47,080,000 126,854,745 127,533,934 252 %
8 Russia 116,353,942 3,100,000 145,934,462 146,396,514 3,751 %
9 Bangladesh 94,199,000 100,000 164,689,383 131,581,243 94,199 %
10 Mexico 88,000,000 2,712,400 132,328,035 2,712,400 3,144 %
11 Germany 79,127,551 24,000,000 83,783,942 81,487,757 329 %
12 Philippines 79,000,000 2,000,000 109,581,078 77,991,569 3,950 %
13 Turkey 69,107,183 2,000,000 84,339,067 63,240,121 3,455 %
14 Vietnam 68,541,344 200,000 68,541,344 200,000 34,250 %
15 United Kingdom 63,544,106 15,400,000 67,886,011 58,950,848 413 %
16 Iran 67,602,731 250,000 83,992,949 66,131,854 27,040 %
17 France 60,421,689 8,500,000 65,273,511 59,608,201 710 %
18 Thailand 57,000,000 2,300,000 69,799,978 62,958,021 2,478 %
19 Italy 54,798,299 13,200,000 60,461,826 57,293,721 415 %
20 Egypt 49,231,493 450,000 102,334,404 69,905,988 10,940 %
TOP 20 țări 3,241,273,512 251,346,400 5,233,377,837 4,312,497,691 1,289 %
Restul Lumii 1,332,876,622 109,639,092 2,563,237,873 1,832,509,298 1,216 %
Sursa: http://www.internetworldstats.com/stats.htm, 2020
Folosirea Internetului de mare viteză cu precădere în ţările dezvoltate a fost şi este generată de
evoluţiile pe care mediul de afaceri le-a înregistrat şi le va înregistra, el însuşi (Internetul) reprezentând
unul dintre cele mai noi posibilităţi de a realiza afaceri la nivel global. În altă ordine de idei, în ţările
dezvoltate folosirea Internetului a devenit un lucru uzual, transformându-se într-o necesitate a vieţii
contemporane. Argumentele sunt numeroase şi pot fi uneori individalizate de la o persoană la alta. Poate
tocmai această caracteristică, adaptarea cu uşurinţă la nevoile fiecăruia, propulsează evoluţia rapidă a
acestui fenomen global – Internetul.
Importanţa Internetului este rezultat al dezvoltării extraordinare pe care a înregistrat-o în ulimii ani
şi al potenţialului pe care îl prezintă pentru perioada care va urma. Practic se poate afirma că nu există ţară
care să nu aibă acces la Internet, sub o formă sau alta, poate cu excepţia Koreii de Nord. Guvernele, în
special cele ale ţărilor în curs de dezvoltare, trebuie să conştintizeze că liberalizarea distribuirii Internetului
va duce la creşterea gradului de acces la acesta prin preţuri scăzute pentru servicii de calitate şi în cele din
urmă la îmbunătăţirea climatului socio-economic general. Guvernele pot fi, de altfel, importanţi
beneficiari ai serviciilor de Internetul (G2B - government-to-business and G2C - government-to-citizen).
27
Tabel 1.3 Primele 10 ţări din Uniunea Europeană după numărul utilizatorilor de
Internet
Grad de Grad de
Nr. Populatie Numărul
crt.
Ţara utilizare utilizare
(2020) utilizatorilor
% din Populaţie % din UE
1 Germania 83,783,942 79,127,551 94.4 % 19.9 %
2 Franţa 65,273,511 60,421,689 92.6 % 15.2 %
3 Italia 60,461,826 54,798,299 90.6 % 13.8 %
4 Spania 46,754,778 42,961,230 91.9 % 10.8 %
5 Polonia 37,846,611 29,757,099 78.6 % 7.5 %
6 Olanda 17,134,872 16,383,879 95.6 % 4.1 %
7 România 19,237,691 14,387,477 74.8 % 3.6 %
8 Belgia 11,589,623 10,857,126 93.7 % 2.7 %
9 Suedia 10,099,265 9,692,227 96.0 % 2.4 %
10 Republica Cehă 10,708,981 9,323,428 87.1 % 2.3 %
Sursa: www.internetworldstats.com, 2020

Tehnologiile informaţionale şi de comunicare joacă un rol vital pentru competitivitatea unei ţări,
pentru dezvoltarea oricărei societăţi. Reţelele naţionale de educaţie şi cercetare sunt cele care joacă un rol
strategic în determinarea tinerilor, a mediului de afaceri şi a cetăţenilor să folosească aceste tehnologii.
Crearea unui mediu socio-economic şi legislativ favorabil va atrage investiţii în modernizarea şi
dezvoltarea diferitelor regiuni. Există însă şi regiuni unde aceste investiţii sunt mai puţin rentabile (datorită
sarăciei sau în rural areas) statul trebuie să intervină prin co-interesarea sectorul privat, sprijinind derularea
a diferite proiecte în parteneriat public-private sau doar public.
Internetul în România
La nivelul Web-lui din România, există încă multe aspecte de recuperat pentru a ajunge la nivel
european, principalele cauze fiind puse pe mărimea investiţiilor şi gradului de pătrundere a Internetului în
casele românilor.
În România existau era estimat la sfârșitul lunii decembrie 2019 peste 14,59 milioane de utilizatori
de Internet. Ponderea utilizatorilor de Internet în totalul populaţiei era de peste 73,8%.
În ceea ce priveşte mediul de afaceri din România dotarea tehnologică a firmelor se apropie de
nivelul atins în Uniunea Europeană, dar nivelul de digitalizare și integrare a proceselor aferente la nivelul
proceselor organizaționale este relativ redus.
Forțele tehnologice
Organizațiile trebuie să înțeleagă tehnologia digitală și Internetul și terminologia aferentă acestora,
deoarece greșelile pot avea consecințe importante. Analiza mediului tehnologic necesită înțelegerea și
28
evaluarea în context organizațional a tehnologiei digitale, a Internetului și tehnologiei Web; se poate viza
și securitatea digitală, convergența tehnologică și tehnologia emergentă. Acestea sunt factori cheie, care
în prezent au implicații semnificative pentru planificarea marketingului digital.
Convergența tehnologică26 este un aspect important pentru marketerul digital, deoarece consumatorii
folosesc din ce în ce mai multe platforme pentru a accesa servicii digitale. Inițial tehnologiile au fost
dezvoltate fără a avea, o aparentă, legătură, pentru ca ulterior să poată oferii aplicații superoare prin
integrare (vezi televiziunea, computerul și telefonul). Tehnologia computerelor mobile și tabletelor se
dezvoltă rapid și facilitează accesul la milioane de aplicații și servicii online diferite, care depășesc cu
mult textul și efectuarea de apeluri telefonice27.
Forțele economice
Influențele economice la nivel global afectează nivelul de succes al organizației. Forțele economice
afectează oferta și cererea și, prin urmare, este important pentru organizațiile prezente online să identifice
influențele economice și să le monitorizeze. Factorii economici clasici, cum ar fi creșterea economică și
șomajul, dobânzile și ratele de schimb pot afecta fiecare aspect al activității de afaceri și sunt la fel de
importante atât pentru afacerile offline, cât și pentru cele online. Creșterea pieței internaționale și
economiile emergente - de exemplu piețele din Europa Centrală și de Est și economiile BRIC - au, de
asemenea, potențialul de a influența activitățile de marketing digital. Astfel, enaliza mediului economic
trebuie să evidențieze implicațiile factorilor economici clasici asupra organizațieiprezente online,
creșterea pieței și piețele emergente pentru marketerii digitali.
Forțele politice
Mediul politic este format prin interacțiunea agențiilor guvernamentale, a grupurilor de opinie
publică și a presiunii consumatorilor și a organizațiilor susținute de industrie, cum ar fi TRUSTe
(www.truste.org). Interacțiunea dintre aceste organizații ajută la crearea unui mediu comercial cu
reglementări stabile. Mediul politic are mulți factori care influențează mediul comercial, precum
impozitarea, investițiile și gestionarea afacerilor și afacerilor publice. Forțele politice sunt strâns legate de
forțelele economice - de exemplu, guvernul stabilește obiective financiare pentru Banca Angliei, care la
rândul său stabilește ratele dobânzilor pentru a controla inflația. Influența guvernului asupra economiei
are un impact asupra performanței economice globale și, de asemenea, asupra investițiilor în afaceri.
Marketerii digitali ar trebui să respecte legea și să respecte standardele etice, dar rata inovației
tehnologice este rapidă și, prin urmare, legea este adesea neclară. În acest caz, marketerii trebuie să calce
cu atenție, deoarece acțiunile etice pot duce la daune grave ale reputației unei companii, iar sentimentul
negativ poate duce la reducerea audienței sau a vânzărilor online.
26
Capacitatea de a inova prin integrarea interoperabilă eficientă în cadrul unui sistem unitar a diferitelor tehnologii (design
tehnic și funcționabilitate) și de a obține astfel un avantaj competitiv pe o piață. Procesul are la bază monitorizarea schimbărilor
și apoi evaluarea eficientă a strategiilor alternative, selectarea, revizuirea și punerea în aplicare a strategiilor organizaționale
adecvate.
27
29
Confidențialitatea se referă la un drept moral al persoanelor de protejare față de intruziunea în viața
personală a diferiților terți. Confidențialitatea datelor cu caracter personal este o preocupare majoră pentru
consumatori, în special prin creșterea dramatică a furtului de identitate.
Cultura Internet
Într-un mediu atât de „steril” cum ar părea Internetul, fiecare ţară vine cu valorile ei culturale, cu
frumuseţea obiceiurilor şi tradiţiilor sale, cu religia, valorile şi convingerile ei creând un mic univers.
Folosirea unui limbaj comun reprezintă una dintre condiţii pe care nu numai marile companii le au
în vedere în momentul în care vizează diferite comunicaţii cu pieţele vizate, dar şi două persoane aflate
poate în continente şi ţări diferite şi care încearcă să schimbe impresii despre ultimul album al formaţiei
preferate. Graniţele de orice natură sunt înlăturate odată cu folosirea unui limbaj comun şi, prin Internet.
Internetul este cel care poate duce la accentuarea decalajelor între diferiţi indivizi, atât în ţările
dezvoltate cât şi în cele în curs de dezvoltare. Prin înlocuirea metodelor tradiţionale de comunicare,
anumite categorii de indivizi se vor adapta mai greu sau poate nici nu vor încerca. În general oamenii cu
vârste înaintate prezintă probleme de acomodare la viaţa actuală într-o lume a schimbării continue şi
rapide.
Nu utilizarea propriu-zisă a Internetului poate crea probleme. Pentru un neiniţiat poate dura de la
câteva ore până la câteva săptămâni pentru a deprinde cum se poate folosi Internetul, în funcţie de
receptivitate şi complexitatea activităţii, în timp ce învăţarea unei limbi poate dura câţiva ani până să poată
să fie folosită fluent în vorbire şi scriere. Iată de ce unul dintre elementele importante care determină
accesul la Internet este cunoaşterea unei limbi de circulaţie internaţională. Folosirea cu precădere a limbii
engleze impune utilizatorului sau potenţialului utilizator de Internet cunoştinţe, cel puţin de bază, din
această limbă, tehnica modernă sau însuşi Internetul facilitând, prin utilizări repetate, îmbunătăţirea
cunoştinţelor.
Un element important care influenţează folosirea Internetului la nivel global şi implicit activităţile
de marketing pe Internet, este cunoaşterea unei limbi de circulaţie internaţională. Cea mai folosită limbă
în World Wide Web este limba engleză.
Tabel 1.4. Repartiţia lingvistică în mediul online
Populația globală Utilizatori ai Creșterea totală a
Grad utilizare Grad utilizare a
vorbitoare a unei Internetului utilizatorilor de
Limbă a Internetului Internetului % din
limbi (estimare vorbitori ai Internet
(% Populație) populație globală
2019) unei limbi (2000-2019)
Engleză 1,531,179,460 1,186,451,052 77.5 % 742.9 % 25.9 %
Chineză 1,477,137,209 888,453,068 60.1 % 2,650.4 % 19.4 %
Spaniolă 516,655,099 363,684,593 70.4 % 1,511.0 % 7.9 %
Arabă 447,572,891 237,418,349 53.0 % 9,348.0 % 5.2 %
Potugheză 290,939,425 171,750,818 59.0 % 2,167.0 % 3.7 %
Indoneziană/
306,327,093 198,029,815 64.6 % 3,356.0 % 4.3 %
Malaeziană
30
Franceză 431,503,032 151,733,611 35.2 % 1,164.6 % 3.3 %
Japoneză 126,476,461 118,626,672 93.8 % 152.0 % 2.6 %
Rusă 145,934,462 116,353,942 79.7 % 3,653.4 % 2.5 %
Germană 98,654,451 92,525,427 93.8 % 236.2 % 2.0 %
Total 5,273,725,132 3,525,027,347 66.8 % 1,188.2 % 76.9 %
Sursa: www.internetworldstats.com, 2020.
Limba engleză este una dintre cele mai folosite limbi pentru comunicare la nivel global datorită
vechilor tendinţe colonialiste, a importanţei economice şi politice a ţărilor care o au ca limbă maternă. În
general cunoaşterea acestei limbi, în funcţie de mediul de afaceri şi apartenenţa acestuia faţă de diferite
sfere de influenţă geopolitice, este o necesitate pentru integrarea în viaţa socio-economică locală. Astfel,
cunoaşterea acestei limbi de circulaţie mondială creşte substanţial şansele de reuşită individuală în orice
colţ al lumii. În acest context nu puţine sunt ţările care au introdus studiul acesteia în şcoli încă din clasele
primare, transformând-o în a doua limbă vorbită.
Au existat de-a lungul timpului diferite încercări de a se ajunge la construcţia unui limbaj
internaţional de comunicare, prin care să se evite favorizarea diferitelor economii şi prin care actul
comunicării să fie uşurat. Încercările se pare că au eşuat datorită lipsei de susţinere a ideii.
O altă soluţie prin care utilizatorul de Internet să nu fie nevoit să înveţe limba engleză ar fi folosirea
unor tehnologii moderne (machine translation software) prin care să se realizeze traducerea automată. Şi
în cazul acestora intervin probleme de natură să nu permită traducerea fidelă dintr-o limbă în alta.
31
Bibliografie
1. Anghel Laurenţiu-Dan, Onete Bogdan, Nistoreanu Puiu, Bonciu Florin, Elemente de marketing în
Internet, Editura A.S.E., Bucureşti, 2000.
2. Bagozzi R., Dholakia U.,(2002), Intentional social action in virtual communities, Journal of Interactive
Marketing,Volume 16, Issue 2, 2002, pp. 2–21
3. Belch, George, Belch, Michael, Advertising and Promotion. An Integrated Marketing Commnuication
Perspective, 11th Edition, McGraw-Hill Education, 2018
4. Bird Drayton, Marketingul direct pe înţelesul tuturor, Editura Publica, Bucureşti, 2007.
5. Bing Liu, Web Data Mining, Exploring Hyperlinks, Contents, and Usage Data, Springer Berlin,
Heidelberg, 2007.
6. Boerescu Dorin, Publicitatea contextuală online locală, cel mult 0,5 milioane euro, Ziarul Financiar, 13
August 2007.
7. Eley Brandon, Tilley Shayne, Online Marketing Inside Out, SitePoint, 2009.
8. Caraiani Gheorghe, Negricea Costel, Dănciulescu Alexandra Irina, Radu Elena, Odor Octavian –Andrei,
Mustea Şerban Răzvan, Ionescu George Horia, Tranzacţii internaţionale: E-business & tipuri de
contracte, Editura C.H. Beck, Bucureşti 2008.
9. Chaffey Dave, Ellis-Chadwick Fiona, Digital Marketing: Strategy, Implementation and Practice, 6th
Edition, Pearson, 2016.
10. Chaffey Dave, E-business and e-commerce management: strategy, implementation and practice, GB,
Pearson Education 2009.
11. Chaffey Dave, Total e-mail marketing - Maximizing your results from integrated e-marketing, second
edition, Elsevier, Londra, 2007.
12. Chaffey Dave, Smith P.R., Digital Marketing Excellence. Planning, Optimizing and Integrating Online
Marketing, 5th edition, T&F/Routledge, 2017
13. Christensen Clayton, The Innovator's Dilemma: When New Technologies Cause Great Firms to Fail
(Management of Innovation and Change), Harvard Business Review Press, 2016.
14. Egan John, Marketing Communication, Thomson Learning, Londra, 2007.
15. Epuran Gheorghe, Cybermarketing. Publicitate şi eficienţă pe Internet, Editura. Plumb, Bacău, 1999.
16. Fill Chris, Marketing Communications – Interactivity, Communities and Content, a 5a ediţie, Pearson
Education Limited, Edinburg Gate, 2009.
17. Fill Chris, Simply Marketing Communications, Pretince Hall, 2006.
18. Gates Bill, Business @ The Speed of Thought, Succeeding in the digital economy, Editura Warner Books,
New York, 1999.
19. Georgescu Toma, Gheorghe Caraiani, Mustea Răzvan, Dănciulescu Alexandra Irina, Negricea Costel,
Managementul Afacerilor, Editura Pro Universitaria, Bucureşti 2006.
20. Grosseck Gabriela, Marketing şi comunicare pe Internet, Editura Lumen, Iaşi, 2006.
21. Hoffman L. Donna., Novak P. Thomas, Marketing în Hypermedia Computer-Mediated Enviroments,
Journal of Marketing, 1996, p.53.
22. Ira Kaufman, Chris Horton, Digital Marketing: Integrating Strategy and Tactics with Values, A
Guidebook for Executives, Managers, and Students, 1st Edition, Routledge, 2015.
23. Judy Strauss, Raymond Frost, E-Marketing, 7th Edition, Prentice Hall, 2014.
24. Kotler Philip, Managementul Marketingului, Ediția a IVa, Editura Teora, Bucureşti, 2005.
32
25. Kotler Philip, Armstrong Gary, Principiile marketingului, Editura Teora, Bucureşti, 2004.
26. Kotler Ph., Armstrong G., Principles of Marketing, Ed. 17, Pearson, 2017.
27. Lynch P., Horton S., Web Style Guide, 3rd edition: Basic Design Principles for Creating Web Sites, Yale
University Press, 2012.
28. Laudon Kenneth, Traver Carol Guercio, E-commerce. Business. Technology. Society, 13th Edition,
Pearson, 2018.
29. Mohammed A. Rafi, Fisher J. Robert, Jaworski J. Bernard, Paddison J. Gordon, Internet Marketing –
building advantage in a networked economy, Ediţia a 2a, International Edition, McGraw Hill, London,
2004.
30. Negricea Iliuță Costel, Strategii de marketing online – Soluții de succes pentru dezvoltarea și
implementarea aplicațiilor de marketing online în activitatea organizației, Editura Universitară,
București, 2010, ISBN 978-973-749-967-7, 412 pagini.
31. Negricea Iliuţă Costel, The challenges of the World Economy Cohesion Factor-The INTERNET: world
reorganization, vulnerabilities, discrepancies and power discernment, Romanian Economic and Business
Review, Vol. 1, Nr. 1, Editura ProUniversitaria, Bucureşti, 2006.
32. Negricea Iliuţă Costel, ,Publicitatea online în România, Negricea Iliuţă Costel, a XII-a Sesiune de
Comunicări Ştiinţifice "Creşterea Competitivităţii Economice a României în Contextul Integrării în
Uniunea Europeană", Ediţia a II-a, Vol. 2, Universitatea Româno-Americană din Bucureşti, Ed.
ProUniversitaria, 2007.
33. Negricea Iliuţă Costel, Internetul în România mediu de marketing în continuă ascensiune, Sesiunea de
Comunicări Ştiinţifice a Cadrelor Didactice - cu participare internaţională – vol. 3, "Creşterea
Competitivităţii Economice a României în Contextul Integrării în Uniunea Europeană". Universitatea
Româno-Americană din Bucureşti, 2006.
34. Negricea Iliuţă Costel, Internetului, mediu de informare şi comunicare – evoluţii la nivel global, Sesiunea
de Comunicări Ştiinţifice a Cadrelor Didactice - cu participare internaţională – vol. 3, "Creşterea
Competitivităţii Economice a României în Contextul Integrării în Uniunea Europeană". Universitatea
Româno-Americană din Bucureşti, 2006,
35. Orzan Gheorghe, Sisteme informatice de marketing, Editura Uranus, Bucureşti, 2001.
36. Orzan Gheorghe, Orzan Mihai, Cybermarketing, Editura Uranus, 2007.
37. Panaitescu Doru, Promovarea unui start-up şi Internetul (2), ARBO Media, 18.04.2007.
38. Panaitescu Doru, Cât costă o campanie online?, www.linkmagazine.ro.
39. Perju-Mitran Alexandra, Rolul comunicarii de marketing online prin intermediul retelelor sociale in
modelarea comportamentului consumatorului, Ed. Pro Universitaria, București, 2015, , ISBN: 978-606-
26-0267-3.
40. Popescu Alin George, Webmarketing în România, Editura Teora, Bucureşti, 2003.
41. Popescu Cecilia Ioana, Comunicarea în marketing, ediţia a IIa, Editura Uranus, Bucureşti, 2003.
42. Rodgers, S., Cameron, G. T., Brill, A. M. Ad placement in e-newspapers affects memory, attitude,
Newspaper Research Journal 26 (1): 16-28. 2005.
43. Smedescu Ion (coordonator) - Marketing, Editura ProUniversitaria, Bucureşti, 2007.
44. Smedescu Ion, Raţiu Monica Paula, Negricea Iliuţă Costel, Bazele marketingului, Editura Universitară,
Bucureşti, 2008.
33
45. Smith, P.R., Chaffey Dave, eMarketing eXcellence –The heart of eBusiness, Second Edition, Butterworth
Heinemann, UK, 2005.
46. Strauss Judy, El-Ansary Adel, Frost Raymond, E-marketing, Forth Edition, Pearson Prentice Hall, New
Jersey, 2006.
47. Vegheş Călin, Marketing direct, Editura Uranus, Bucureşti, 2003.
48. Vegheș Ruff Iulian, Grigore Bogdan, Relaţiile publice şi Publicitatea Online, Editura Polirom, Iași, 2003.
49. Weil, D., The Corporate Blogging Book - Absolutely Everything You Need to Know to Get It Right,
Penguin Group, 2006.
50. Weber Larry, Henderson Lisa Leslie, The Digital Marketer: Ten New Skills You Must Learn to Stay
Relevant and Customer-Centric, John Wiley& Sons, 2014.
51. ***61 Billion Searches Conducted Worldwide in August, Reston , SUA, 10 octombrie 2007,
www.comscore.com
52. ***Ad Unit Guidelines, www.iab.net.
53. ***Barracuda Networks Releases Annual Spam Report, 2007, www.barracudanetworks.com
54. *** Blended Search Results Study, Aprilie 2008, JupiterResearch şi The NPD Group, www.iprospect.com
55. *** BrandZ Top 100 - 2008 Report, www.millwardbrown.com.
56. ***Comerțul Online: Tendințe și atitudini, studiu publicat în luna august 2009, studiu realizat de
compania de cercetări online Gemius în parteneriat cu Orange România.
57. ***eMail Marketing Guide, Part1, Part2, www.eroi.com
58. ***Email Design Best Practices, www.eroi.com
59. ***Ghidul de bune pratici – Remunerarea agenţiei, Uniunii Agenţiilor de Publicitate din România
(UAPR), www.uapr.ro.
60. ***Growth Opportunities and Business Models For the Pervasive Internet; How Companies Will Make
Money with Networked Products and Services, Harbor Research, Inc., White Paper, 2005,
www.harborresearch.com.
61. ***Harta publicităţii online din România, www.vivi.ro.
62. ***How Many Blogs Are There? Is Someone Still Counting?, http://www.blogherald.com
63. ***Metode de promovare, Mic glosar de termeni SEO,http://metodepromovare.wordpress.com
64. *** Microsoft Acquires Massive, Inc., 29 mai 2007, www.stanford.edu.
65. *** Noii cuponari, articol de Roxana Cristea, www.businessmagazin.ro, 16.12.2008
66. *** Piața de publicitate online din România, 72,5 milioane RON în 2008, o creștere cu 70% față de 2007,
03 iunie 2009, www.iab-romania.ro.
67. *** Plati online cu cardul de 69,5 milioane euro in primele 9 luni din 2009, comunicat de presă ePayment,
05 octombrie 2009, www.epayment.ro
68. ***Promovarea unui sit Web, http://muntealb.bravehost.com
69. ***Pop-up Guidelines, Interactive Advertising Bureau, www.iab.net
70. ***Raport privind blocarea si filtrarea e-mail-urilor de catre ISP-uri in 2006 si prima ½ a lui 2007,
www.whiteimage.net
71. ***Rich media trends from Pointroll, Internet Advertising Bureau, www.iabuk.net/media
72. ***Standarde şi recomandări IAB România privind marketingul prin e-mail, www.iab-romania.ro
73. ***Search Engine Optimization (SEO) - Best Practice Guide 2007, www.e-consultancy.com
34
74. *** Studiu McKinsey Quarterly, How companies are marketing online: A McKinsey Global Survey, Iulie,
2007, www.mckinseyquarterly.com
75. ***Studiul Leading Brands by Romanian Internet Users 2009, Gemius.
76. *** Top Online Brands for Streaming Video: September 2008, 27 octombrie 2008, blog.nielsen.com.
77. ***Trust in Advertising a global Nielsen consumer report, Nielsen Company, Octombrie 2007
78. ***Types de sites Web, www.cresedo.com
79. ***adwords.google.com 81. ***www.atic.org.ro
80. ***blogs.plos.org 82. *** kdrmarketing.com/digital-marketing
83. *** www.atis.org 84. ***www.automationworld.com
85. ***www.arbointeractive.ro 86. ***www.barracudanetworks.com
87. ***www.boozallen.com 88. ***www.businessmagazin.ro
89. ***www.businessweek.com 90. ***www.comscore.com
91. *** www.core-target.ro 92. ***www.dailybusiness.ro
93. ***www.dexonline.ro 94. ***www.the-dma.org
95. ***www.e-consultancy.com 96. ***www.e-guvernare.ro
97. ***www.e-licitatie.ro 98. ***www.emarketer.com
99. ***www.europa.eu.int 100. ***www.globis.ethz.ch
101. ***www.hr-romania.ro 102. ***www.iab.net
103. ***www.iab-romania.ro 104. ***www.iabuk.net
105. ***www.iadsense.net 106. ***www.icann.org
107. ***www.ici.ro 108. ***www.imediaconnection.com
109. ***www.innomarketing.ro 110. ***www.internet2.edu
111. ***www.internetnews.com 112. ***www.InternetWorldStats.com
113. ***www.iprospect.com 114. ***www.jurnalul.ro
115. ***www.len.ro 116. ***www.lexpansion.com
117. ***www.marketingpower.com 118. ***www.marketingvox.com
119. ***www.markmedia.ro 120. ***www.mcti.ro
121. ***www.millwardbrown.com 122. ***www.nielsen-netratings.com
123. ***www.nua.com/surveys 124. ***www.pewinternet.org
125. ***www.stanford.edu 126. ***www.the-dma.org
127. ***www.timsoft.ro 128. ***www.trafic.ro
129. ***www.uapr.ro 130. *** www.underclick.ro
131. ***www.vivi.ro 132. ***www.w3.org
133. ***www.webservator.ro 134. ***www.wikipedia.org
135. ***www.zf.ro 136. ***blog.nielsen.com
137. ***roblogfest.ro 139. ***widgets.yahoo.com
138. *** www.seosisem.ro 140. *** www.ebizmba.com
35

Marketing Digital - Capitolul 1 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Marketing Digital - Capitolul 1 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPITOLUL I. Marketingul digital – concept, dezvoltare şi implementare

1.1. Contextul dezvoltării activităţilor de marketing digital

Avantajele generate de folosirea Internetului

Se pot identifica o serie de avantaje ale folosirii Internetului:

Slăbiciunile reţelei globale - Internet

Afacerea electronică (e-business)

Comerţul electronic (e-commerce)

Fig. 1.1. E-commerce versus M-commerce

Tipologia serviciilor mobile

 Oferirea de informaţii consumatorului (B2C) cotaţii bursiere, informaţii meteo, evenimente

1.2. Conceptul de marketing digital

În practică, marketingul digital include gestionarea diferitelor forme de prezență a companiei în

Rolul platformelor digitale în sprijinirea activităților integrate de marketing multicanal

Recunoscând importanța strategică a tehnologiilor digitale și prin elaborarea unei abordări

1.3. Adaptarea activității de marketing

Progresul tehnologic alături de globalizarea rapidă, de mutaţiile economice, de evoluţiile culturale

3. Adaptarea la comandă şi adaptarea la client

4. Convergenţa sectoarelor economice

Fig. 1.3. Comparaţie între conceptul de marketing digital şi marketingul tradiţional

Mediul online determină adaptarea activităţii de marketing deoarece:

 Marketingul digital este bogat în informaţii şi interactiv. Se adresează cumpărătorilor interesaţi de

- Platforme pentru telefoane mobile și tablete

- Alte platforme hardware

- Platforme software pentru gestionarea efortului de marketingului

1.4. Internetul - mediu de marketing

Caracteristicile mediului de afaceri electronic sunt generate de conectivitate, de informare, de

Principalele elemente ale pieței online sunt:

1.4.1. Componentele micromediului de marketing digital

1.4.2. Componentele macromediului de marketing digital

Tabel 1.1. Rata utilizării Internetului în lume

Tabel 1.2 Primele 20 ţări după numărul utilizatorilor de Internet

2 Franţa 65,273,511 60,421,689 92.6 % 15.2 %

3 Italia 60,461,826 54,798,299 90.6 % 13.8 %

4 Spania 46,754,778 42,961,230 91.9 % 10.8 %

5 Polonia 37,846,611 29,757,099 78.6 % 7.5 %

6 Olanda 17,134,872 16,383,879 95.6 % 4.1 %

7 România 19,237,691 14,387,477 74.8 % 3.6 %

8 Belgia 11,589,623 10,857,126 93.7 % 2.7 %

9 Suedia 10,099,265 9,692,227 96.0 % 2.4 %

10 Republica Cehă 10,708,981 9,323,428 87.1 % 2.3 %

Sursa: www.internetworldstats.com, 2020

S-ar putea să vă placă și