Raportul Studiul de Evaluare A Impactului Asupra Mediului: - Bucureşti

- Bucureşti
Raport la studiul de impact asupra mediului privind “Construirea unei centrale de producere prin
cogenerare de energie electrica si termica din biogaz’’, aparţinând S.C. SOHIPI S.R.L. în Oras
Codlea, Judetul Brasov
RAPORTUL
LA
STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
ASUPRA MEDIULUI
1
Beneficiar: S.C. SOHIPI S.R.L.
- Bucureşti
CUPRINS
1. Informatii generale
2. Procese tehnologice
2.1. Procese tehnologice de productie
2.2. Activitati de dezafectare
3. Deseuri
4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului si masuri de
reducere a acestora
4.1. Apa
4.2. Aerul
4. 3 Solul
4.4. Geologia subsolului
4.5. Biodiversitatea
4.6. Peisajul
4.7. Mediul social si economic
4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural
5. Analiza alternativelor
6. Monitorizarea
7. Situatii de risc
8. Descrierea dificultatilor
9. Rezumat fara caracter tehnic
10. Documente anexate
2
- Bucureşti
1. Informatii generale
Titularul investitiei este S.C. SOHIPI S.R.L.
- Forma de organizare: Societate cu Raspundere Limitata
- Adresa: Localitate: Ghimbav, Str. Stefan Cel Mare, Nr. 584, Judetul Brasov
- Cod fiscal: RO 24865565
- Numar de ordine in Registrul Comertului J 08 / 3190 / 2008
- Nr. cont bancar: RORZBR0000060011271017
- Banca: RAIFFEISEN BANK GHIMBAV
Elaboratorul prezentei documentatii privind Studiul de evaluare a impactului asupra mediului

pentru „Construirea unei centrale de producere prin cogenerare de energie electrica si termica din
biogaz”, in oras Codlea, Judet Brasov este S.C. IPROMED S.A. - Bucuresti, inregistrata la Registrul
Comertului cu nr. J 40/8850/1990, CUI RO 407897, cu sediul in Bucuresti, Soseaua Pandurilor nr. 90-
92, sector 5, telefon:021 4106723, fax: 0214102776
S.C. IPROMED S.A. Bucuresti este inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii
pentru protectia mediului la pozitia 169 pentru RIM; BM; RA; RS.
Denumirea proiectului: “Construirea unei centrale de producere prin cogenerare de
energie electrica si termica din biogaz”, in oras Codlea, Judet Brasov.
Obiectivul de investitii Construirea unei centrale de producere prin cogenerare de energie
electrica si termica din biogaz propune realizarea unei instalatii de producere a energiei din biogazul
obtinut prin fermentarea deseurilor organice de origine animala (dejectii de vaca) rezultate din fermele
de vaci din imediata apropiere a amplasamentului si vegetala (porumb siloz si paie), astfel incat se
valorifica superior aceste deseuri, reducandu-se in acelasi timp si impactul activitatii asupra factorilor
de mediu, in special solul, prin depozitarea si imprastierea pe sol, ca fertilizant, substantele organice
continute de dejectii transformandu-se, prin fermentare, in minerale, utilizarea ca fertilizant dupa
fermentare, contribuind la reducerea impactului asupra terenurilor agricole.
Teren:
S teren = 28950.00 mp
S construit = 3967.20 mp
S desfasurat = 4233.20 mp
S drumuri si alei = 4760.00 mp
S platforme si silozuri = 6848.00mp
Investitia cuprinde urmatoarele obiecte
1. CLADIRE TEHNICA
2. REZERVOR DEJECTII
3. FERMENTATOR
4. REZERVOR MATERIAL FERMENTAT
5. SILOZURI
6. GRUP DE COGENERARE
7. CANTAR BASCULA
8. CASA POARTA
9. GOSPODARIE DE APA
10. IMPREJMUIRI SI PORTI
11. DRUMURI SI ALEI
12. PLATFORME
13. POST TRAFO
14. RETELE EXTERIOARE
15. MINISTATIE DE EPURARE
3
- Bucureşti
Perioada de executie propusa :

Perioada de implementare a prezentului proiect este de 24 de luni de la data semnarii contractului de finantare.
Activitati pana la semnarea contractului de finantare Activitati dupa semnarea contractului de finantare
Activitate / Subactivitate L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8 L9 L10 L11 L12 L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8 L9 L10 L11 L12 L13 L14 L15 L16 L17 L18 L19 L20 L21 L22 L23 L24
Realizare analiza de piata;
Stabilirea tipului de energie verde de realizat;
producerea de energie verde.
stabilire restrictii de mediu reglementate;
alegerea solutiei favorabile;
intocmirea documentatiei pentru obtinerea deciziei de incadrare din
partea APM Brasovj;
obtinerea deciziei de incadrare;
lansarea tema de proiectare;
obtinerea autorizatiei de mediu;
realizare documentare tehnica
stabilire tema de proiectare
realizare documentatie certificat urbanism
realizare documentatie avize si acorduri
obtinere avize si acorduri
realizare studiu de fezabilitate
realizare DTAC
Depunere DTAC
obtinere autorizatie de construire
realizare cerere de finantare
predare cerere de finantare
realizare Proiect Tehnic
realizare documentatie de achizitii
raspuns intrebari OIE
semnare contract de finantare cu autoritatea contractanta
realizare management de proiect
realizare plata management de proiect
realizare actiuni de comunicare si publicitate
derulare proceduri de achizitii si contractare
realizare plata proiect tehnic
inceperea activitatilor
realizare dirigentie santier
realizare plata comisioane, cote, taxe legale
realizare plati dobanzi la creditele contractate
Realizare Ob.1 Cladire Tehnica
Realizare lucrari de rezistenta
Realizare lucrari de arhitectura
4
- Bucureşti
Realizare instalatii electrice

Realizare instalatii termice
Realizare instalatii sanitare
Realizare instalatii ventilatie
Realizare lucrari de montaj utilaj
Realizare lucrari de montaj
Achizitionare utilaje si echipamente tehnologice
Achizitionare utilaje si echipamente de transport
Achizitionare aparatura de laborator si dotari
Realizare Ob.2 REZERVOR DEJECTII
Realizare lucrari de rezistenta - pereti semifabricati
Realizare Ob. 3 - FERMENTATOR
Realizare Ob.4 - REZERVOR MATERIAL FERMENTAT
Realizare Ob.5 - SILOZURI
Achizitionare utilaje si echipamente de transport
Realizare Ob.6 - Grup de cogenerare
5
- Bucureşti

Realizare Ob.7 - Cantar bascula
Realizare Ob.8 - Casa poarta
Realizare Ob.9 - Gospodarie de apa
Achizitionare aparatura de laborator si dotari
Realizare Ob.10 - Imprejmuiri si porti
Realizare Ob.12 -Platforme
Realizare Ob.13 -Post trafo
Realizare Ob.15 -Ministatie de epurare
Realizare instalatii sanitare
Realizare Retele exterioare
Alimentare cu apa
Canalizare
Drumuri de acces
Alimentare cu agent termic
Alimentare cu energie electrica
Racordare SEN
Realizare Amenajare teren
Plantare copaci
Amenajare spatii verzi
Realizarea carti tehnice a constructiei
Punere in functiune
Intocmirea cererii de rambusare a cheltuielilor eligibile efectuate
primirea ajutorului nerambursabil
stabilirea structurii personalului in functie de tehnologia selectata;
selectarea personalului;
angajarea personalului;
instruirea personalului;
6
- Bucureşti
realizarea tipurilor de biomasa generator de 10 locuri de munca in

amonte.
realizarea de sere genereaza 15 locuri de munca in aval;
punerea sub tensiune a instalatiei;
producerea de energie electrica si termica verde;
contractarea si vanzarea energiei;
amplasarea centralei in zone mai putin dezvoltate;
crearea de premize de dezvoltare a noi tipuri de activitati;
definire concept RES;
realizare studiu de piata;
realizare contracte de achizitie pentru fiecare componenta de biomasa;
stabilirea cadrului de vanzare a energiei electrice;
realizare contract de furnizare a energiei termice si a materialului
fertilizant produs
Fond de timp
Unitatea va lucra 365 zile/an - 24h/zi - 7zile /sapentruamana
Centrala este proiectata sa functioneze pe o perioda de 25 de ani. La sfarsitul periodei de functionare centrala poate fi dezafectata sau supusa unui
proces de modernizare capitala.
7
- Bucureşti
Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice tabelul nr. 1.1.

Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei
Denumirea Cantitatea anuala Denumirea Cantitatea anuala Furnizor
Petrol/pacura
Gaze naturale
Gaze petroliere
lichefiate
Carbune
Cocs de furnal
Gaz de furnal
11.088.517,5 Gaze de rafinarie
Energie electrica
KWh / an Benzine
Energie termica
10.319.462,5 Energie electrica
Material
KWh / an Energie termica
Fertilizant
6.137 t/an. Motorina
Biogaz rezultat 4.792.200(Nmc/an) Productie proprie
din fermentare
Altele: Furnizori
Dejectii vaci 16.000 t/an autorizati,
Porumb energetic 23.000 t/an pe baza
de
contract
Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele chimice TABELUL
Nr. 1.2
Denumirea materiei Cantitatea Clasificarea si etichetarea substantelor sau a preparatelor
prime, a substantei sau a anuala/existenta chimice
preparatului chimic in stoc
Categorie - Periculoase/ Periculozitate Fraze de risc
Nepericuloase P/N) -
Dejectii vaci 16.000 t/an N - -
Porumb energetic 23.000 t/an N - -
Apa de adaos 489,1 mc/an N - -
8
- Bucureşti
INFORMATII despre poluarea fizica si biologica generata de activitate TABELUL Nr. 1.3
Tipul poluarii Sursa de poluare Nr. surse de Poluare Poluare de Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere Masuri de
poluare maxima fond Pe zona Pe zone de Pe zone rezidentiale, de recreere eliminare/
permisa obiectivului protectie/ sau alte zone protejate cu luarea reducere a
(limita restrictie aferente in considerare a poluarii de fond poluarii
maxima obiectivului, Fara masuri Cu
admisa pentru conform de eliminare/ implementarea
om si mediu legislatiei in reducerea a masurilor de
vigoare poluarii eliminare /
reducere a
poluarii
Zgomot Generator 1 65 dB(A) Lechiv= 65 Lechiv= 57 dB - Obiectivul Generatorul va fi Echipamentele
Compresoare 6 dB (A) (A) nu va containerizat vor
biogaz 6 modifica fi prevazute cu
Transportoare 5 indicatorul amortizoare de
Ventilatoare 14 presiunii zgomot si carcasa
Agitatoare dejectii acustice de
de fond al protectie
zonei.
Radiatie Nu e cazul Nu e cazul
electroma
gnetica
Radiatie Nu e cazul Nu e cazul
ionizanta
Poluare Nu e cazul Nu e cazul
biologica
9
- Bucureşti
2. Procese tehnologice
2.1. Procese tehnologice de productie:
Analiza scenariilor tehnice:
Varianta I
In aceasta varianta se propune realizarea centralei de cogenerara prin realizarea unui rezervor
pentru dejectii, a patru rezervoare pentru fermentare (in doua trepte) si a doua rezervoare pentru
depozitarea produsului fermentat prin turnare in cofraje glisante, monolit, incheierea ciclului de
prelucrare a materialului fermentat la faza de amestec lichid + solid ce se va utiliza ca ingrasamant
natural , neutilizarea procedeului de desulfurare a gazelor , utilizarea rezervoarelor acoperite cu placi
de beton , introducerea materialelor pentru fermentare fara utilizarea buncarelor si rezervoarelor de
amestecare (introducere direct in fermentator), utilizarea constructiei silozurilor pe sistem monolit.
Stocarea biogazului se face intr-o cladire separata, in care se afla folia care formeaza depozitul de
biogaz.
Analiza acestei variante prezinta urmatoarele avantaje:
- Lipsa buncarelor si a rezervoarelor de amestecare reduce costurile de realizare a cladirii tehnice si a
numarului de pompe ce alimenteaza fermentatoarele.
- Cladirea tehnica este mai usor de realizat si cu fundatii mai mici, nefiind necesara construirea unui
subsol
- Rezervoarele au o structura mult mai solida, avand grosimea peretilor mai mare (25cm) si placa
superioara din beton
Dezavantaje:
- Realizarea fermentarii in doua trepte necesita un numar mai mare de rezervoare fara obtinerea unei
cantitati considerabile in plus de biogaz.
- Cofraje speciale pentru turnare
- Cantitate mai mare de beton necesara realizarii rezervoarelor si a acoperisurilor acestora.
- Orificiile de trecere se vor realiza mult mai greu in pereti grosi turnati monolit
- Realizarea rezervoarelor pe sistem monolit mareste timpul de executie al acestora
- Cladirea tehnica necesita a fi construita din 2 zone: una din beton si alta utilizand stalpi metalici
(pentru zona de depozitare a biogazului in stocatorul flexibil).
- Stocarea biogazului se face intrun stocator separat ceea ce necesita o cladire pentru protectia acestuia.
10
- Bucureşti
Varianta II
Isi propune:
- realizarea rezervoarelor din prefabricate din beton, asamblate si etansate prin procedee
speciale, produse de firme specializate si cu experienta in acest domeniu
- realizarea compozitiei substratului intr-un rezervor de amestecare, urmand a fi pompat in
fermentator;
- continuarea, pentru produsul fermentat a gradului de valorificare prin separarea partii lichide
de cea solida , in vederea comercializarii partii solide ca ingrasamant natural cu caracteristici
superioare
- realizarea desulfurarii gazelor in fermentatoare
- realizarea fermentarii intro singura treapta
- rezervoare acoperite cu folie flexibila
Varianta a II-a are, din punct de vedere constructiv, avantajele:
- prefabricatele sunt usor manevrabile, au prevazute orificii transversale ce permit consolidarea si
posttensionarea constructiei
- se utilizeaza mai putine rezervoare in procesul de fermentare
- control mai bun si flexibilitate in utilizarea retetei de incarcare a fermentatoarelor
- orificiile tehnologice se realizeaza din faza de obtinere a prefabricatelor
- posttensionarea se face cu cabluri si nu mai este necesara o centura de sustinere la partea superioara
- desulfurarea gazelor in fermentatoare pentru reducerea sulfului rezultand mai putin SOx in gazele de
esapament ale centralei de cogenerare
- recircularea substratului din fermentator in rezervorul de amestecare conduce la eliminarea
necesarului de apa utilizata pentru amestecarea si pomparea substratului.
- materialul recirculat din fermentator aduce aport de caldura si bacterii substratului din rezervorul de
amestecare;
Dezavantaje:
- cladire tehnica care are nevoie se subsol avand si dificultati de realizare acolo unde panza freatica
este ridicata
- Necesita forta de munca calificata pentru realizarea rezervoarelor
- Este mai dificila si specializata prinderea partii cilindrice a rezervoarelor pe fundatie
11
- Bucureşti
Varianta III
Aceasta varianta propune :
- realizarea rezervoarelor din inox
- realizarea fermentarii intro singura etapa de fermentare
- realizarea acoperiri rezervoarelor cu folie flexbila
- Utilizarea de buncare de introducere a materialelor pentru mixare situate in cladire tehnica
Avantaje:
- rezervoare rezistente usor de asamblat
- realizarea intro singura etapa a fermentarii conduce la un numar mai mic de fermentatoare
Dezavantaje:
- Rezervoarele nu pot fi foarte inalte din cauza dificultatilor de consolidare la partea superioara pentru
asigurarea la seism
- Complexitate in etansarea fiecarei componente metalice de realizare a partii cilindrice si la contactul
fundatie – cilindru metalic
- Necesita personal de inalta calificare pentru realizarea montajului rezervoarelor
- Necesita operatii complexe pentru efectuarea decupajelor tehnologice in corpul rezervoarelor.
Varianta IV
Propune realizarea fermentatoarelor si rezervoarelor pentru depozitarea materialului fermentat din
beton pe solutia “cilindru in cilindru”
Avantaje:
- reducerea cantitatii de fundatii
- reducerea spatiului de amplasare pe teren
- eliminarea cantitatii de izolatie pentru fermentatoare ( fermentatorul este cilindrul interior).
- ansamblul fermentator- rezervor materiale dupa fermentare este mai rezistent la seism.
Dezavantaje:
- realizare complexa din punct de vedere constructiv
- transfer de caldura prin peretii fermentatorului la materialul de dupa fermentare, cu consum de
energie termica
- dificultati de vizualizare a procesului din fermentator, inconjurat fiind de cilindrul exterior care
constituie rezervorul cu material dupa fermentare
- dificultati de realizare a instalatiilor electrice si tehnologice catre si de la fermentator
12
- Bucureşti
Scenariul recomandat de catre elaborator – a doua varianta

Solutia propusa este performanta din punct de vedere tehnico–economic si cu impact redus asupra
mediului.
Alternative de amplasament
In cazul acestui proiect nu au fost alte optiuni. Amplasamentul este liber si beneficiaza de facilitatile
oferite de retelele de distributie a utilitatilor.
Amplasamentul ales este potrivit pentru o astfel de investitie din urmatoarele motive:
- terenul, conform certificatului de urbanism, este amplasat in vecinatatea unei platforme industriale
existente, la o distanta de circa 1 km de locuinte;
- in arealul in care va fi amplasata investitia nu sunt zone protejate (rezervatii, parcuri naturale, zone
tampon etc.) si zone naturale folosite in scop recreativ (paduri, zone verzi, parcuri in zonele
impadurite, campinguri);
- constructiile propuse pentru realizarea instalatiei nu prezinta elemente functionale sau de alta natura
care ar putea sa aduca prejudicii peisajului din zona;
- nivelul de dezvoltare al zonei este scazut, astfel incât o investitie de asemenea anvergura va creea un
impact socio-economic pozitiv;
Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la infrastructura existenta

Terenul pe care urmeaza a se realiza investitia, este situat in Judetul Brasov, Oras Codlea,
F1012/2/13, F1012/2/12 si este proprietatea S.C. Sohipi S.R.L.
Vecinatati :
La Nord - Vest – Drum judetean
La Sud -Est – islaz
La Nord - Est – F1012/2/14
La Sud - Vest – F1012/2/11
Terenul este liber de constructii.
Accese:
Accesul in incinta se face din drumul judetean de pe latura nordica a terenului.
Alimentarea cu apa potabila menajera si tehnologica a investitiei se va face de la reteaua de
alimentare stradala prin intermediul unui camin cu apometru.
OB.01 – CLADIREA TEHNICA
Se vor alimenta cu apa menajera potabila, apa tehnologica si se vor evacua apele uzate menajere de
la OB01 - CLADIRE TEHNICA.
In grupurile sanitare (OB01 - CLADIRE TEHNICA), s-au prevazut:
- WC-uri din portelan sanitar avand rezervorul de spalare montat la semiinaltime cu actionare
normala;
- Lavoare, din portelan sanitar, montate pe picior, alimentate prin baterii amestecatoare
monocomanda din alama cromata cu ventil automat si dop, cu actionare normala;
- Spatiu dus din gresie cu baterie de dus monocomanda cu furtun dus flexibil;
13
- Bucureşti
- Set accesorii: portprosop, porthartie de toaleta, oglinda sanitara, etajera, sapuniera, dozator sapun
lichid, cuier cu doua agatatori, perie si suport pentru WC.;
- Sifon de pardoseala din polipropilena cu capac si sita din INOX, cu o iesire laterala Dn50;
- Robinete de trecere pe conductele de apa rece si apa calda 45˚C.
- Robinete golire.
In camera rezervor de amestecare (OB01 - CLADIRE TEHNICA), s-au prevazut:
- robinet de serviciu cu racord portfurtun;
- robinete de trecere pe conductele de apa rece tehnologica.
Retele de alimentare cu apa rece menajera si tehnologicain interiorul ( OB01- CLADIRE TEHNICA s-
au proiectat cu conducte din polipropilena (PPR) izolate anticondens 9mm si vor alimenta obiectele
sanitare .
Prepararea apei calde menajere utilizate la obiectele sanitare din OB 01 – CLADIREA TEHNICA se
va facela temperatura de 45º cu ajutorul unui boiler de 200l .
Distributia apei calde la obiectele sanitare se va face prin tevi din polipropilena (PPR) izolate termic 9
mm.
OB.09. GOSPODARIA DE APA
In camera tehnica aferenta gospodariei de apa executata ingropat in incinta se vor monta urmatoarele
echipamente pentru pomparea si tratarea apei:
- Grup pompare consum menajer tehnologic (1 pompa activa + 1 pompa rezerva activa): Q=12 mc/h,
H=40 mCA, P=2,5 kW;
- Electrovana 1 1/4” actionare automata (1 buc);
- Rezervor din polietilena pentru uz alimentar, V=3000 l (1 buc);
- Electropompa submersibila de epuisment cu plutitor, Q=6 mc/h, H=9 mCA, P=0,75 kW.
Retelele de alimentare cu apa rece
Nu este necesara instalatie de stins incendiu cu hidranti interiori (conform art. 4.1 din NP086-05 sunt
necesari hidranti de incendiu interiori pentru constructiile de productie sau depozitare din categoriile
A, B sau C de pericol de incendiu, definite conform normelor in vigoare, cu arii construite de
minimum 750 mp si densitatea sarcinii termice mai mare de 420 MJ/mp - nu este cazul).
Nu este necesara instalatie de stins incendiu cu hidranti exteriori (conform art. 6.1 din NP086-05 sunt
necesari hidranti de incendiu exteriori pentru constructiile de productie sau depozitare din categoriile
A, B sau C de pericol de incendiu, definite conform normelor in vigoare, cu volum mai mare de 5000
mc - nu este cazul).
14
- Bucureşti
Conform art. 6.2 din NP086-05 pentru constructii de productie sau depozitare izolate peste 2000 mp se
va asigura alimentarea cu apa a pompelor mobile de interventie prin prevederea unui rezervor de apa
din beton armat de 54 mc volum util. Se va prevedea de asemenea in dotarea investitiei o motopompa
de 5 l/s (18 mc/h), 30 mCA, ce va putea fi racordata in caz de incendiu la un racord tip C infundat cu
care este echipat bazinul de mai sus. Bazinul mai este echipat si cu un racord tip A pentru racordarea
masinilor de pompieri.
Reteaua de alimentare cu apa rece din cadrul OB9 - GOSPODARIE DE APA se va realiza cu conducte
din otel zincat, imbinate cu fitinguri din fonta zincata si izolate anticondens 9mm.
Retelele de alimentare cu apa rece menajera si tehnologica in interiorul OB01 - CLADIRE TEHNICA
s-au proiectat in sistem ramificat cu conducte din polipropilena random (PPR) izolate anticondens
9mm si vor alimenta obiectele sanitare, respectiv utilajele tehnologice.
Se prevad armaturi de inchidere. Golirea instalatiei este prevazuta in conformitate cu masurile
in vigoare.
Prepararea apei calde menajere utilizate la obiectele sanitare din OB01 - CLADIRE TEHNICA
se va face la temperatura de 45˚C cu ajutorul unui boiler de 200 l cu o serpentina si rezistenta electrica,
amplasat in grupul sanitar, prin intermediul agentului termic provenit de la circuitul de racire al
motorului.
Distributia apei calde la obiectele sanitare se va face prin tevi din polipropilena random (PPR)
izolate termic 9mm.
In instalatia de apa calda se vor folosi aceleasi tipuri de armaturi ca si in instalatia de apa rece.
Se vor monta usi de vizitare a ghenelor in locurile unde s-au montat piese de curatire si
robinete, pentru a avea acces facil la acestea.
Canalizarea apelor uzate menajere si tehnologice.

Se vor colecta ape uzate menajere conforme cu NTPA002-05 de la OB01 - CLADIRE TEHNICA.
Apele uzate menajere se colecteaza prin retele prevazute cu tubulatura din polipropilena ignifuga cu
imbinare cu mufa si garnitura.
Retelele de canalizare de sub cota 0.00 se vor executa cu tubulatura din PVC-KG cu imbinare
cu mufa si ganitura.
Coloanele si colectoarele principale de canalizare s-au prevazut cu:
- piese de curatire;
15
- Bucureşti
- puncte fixe, executate conform tehnologiei furnizorului;

- caciuli de ventilatie montate pe prelungirea coloanelor de canalizare deasupra
acoperisului.
Elementele de sustinere ale coloanelor de canalizare si colectoarelor vor fi cele indicate de
furnizorul tubulaturii.
Debitul de ape uzate menajere evacuate la ministatia de epurare este:

Q med zi = 0,59 m3/zi;
Q max zi = 0,77 m3/zi;
Q max orar = 0,10 m3/h;
Apele uzate menajere se vor evacua la o ministatie de epurare conforma cu NTPA001-05 cu o

incarcare hidraulica nominala de 0,75 mc/zi.Apele uzate epurate resultate din Ministatia de epurare se
vor introduce in rezervorul de mareriale dupa fermentare
Apele uzate tehnologice provenite de la platforma de depozitare materiale dupa fermentare vor fi
preluate de o rigola cu panta de scurgere, din beton, cu gratar metalic, prevazuta la capat cu o basa
pentru golirea acesteia. Din aceasta basa apele tehnologice (scurgeri materiale dupa fermentare) vor fi
evacuate prin pompare de o electropompa submersibila de epuisment cu plutitor si tocator (Q=4 mc/h,
H=12 mCA) la OB04 - REZERVOR MATERIAL FERMENTAT, printr-o retea de conducte din
PEHD PN6 De50x2,9mm.
Apele uzate tehnologice provenite de la OB05 - SILOZURI vor fi preluate de o rigola cu panta
de scurgere, din beton, cu gratar metalic, prevazuta la capat cu o basa pentru golirea acesteia. Din
aceasta basa apele tehnologice (scurgeri plante energetice) vor fi evacuate prin pompare de o
electropompa submersibila de epuisment cu plutitor si tocator (Q=8 mc/h, H=20 mCA) la OB02 -
REZERVOR DEJECTII, printr-o retea de conducte din PEHD PN6 De63x3,6mm.
Canalizarea apelor pluviale

Colectarea apelor pluviale de pe sarpanta acoperisurilor se va face prin intermediul unei retele de
jgheaburi si burlane (conform proiect arhitectura).
Evacuarea apelor pluviale se va face la teren, in incinta, prin intermediul unei sistematizari pe verticala
a acesteia.
16
- Bucureşti
Retele exterioare de apa- canal din incinta

H=40 mCA, P=2,5 kW;
- Electropompa submersibila de epuisment cu plutitor, Q=6 mc/h, H=9 mCA, P=0,75 k
Asigurarea debitului si presiunii instalatiilor sanitare menajere si tehnologice se va face de la OB09 -
GOSPODARIE DE APA, nou proiectata in incinta, in cadrul careia se foreaza un put de mare
adancime (150 m), conform studiului hidrologic si avizului de gospodarire a apelor.
MASURI PSI
Nu este necesara instalatie de stins incendiu cu hidranti interiori (conform art. 4.1 din NP086-05 sunt
necesari hidranti de incendiu interiori pentru constructiile de productie sau depozitare din categoriile
A, B sau C de pericol de incendiu, definite conform normelor in vigoare, cu arii construite de
minimum 750 mp si densitatea sarcinii termice mai mare de 420 MJ/mp - nu este cazul).
Nu este necesara instalatie de stins incendiu cu hidranti exteriori (conform art. 6.1 din NP086-05 sunt
necesari hidranti de incendiu exteriori pentru constructiile de productie sau depozitare din categoriile
A, B sau C de pericol de incendiu, definite conform normelor in vigoare, cu volum mai mare de 5000
mc - nu este cazul).
Conform art. 6.2 din NP086-05 pentru constructii de productie sau depozitare izolate peste 2000 mp se
va asigura alimentarea cu apa a pompelor mobile de interventie prin prevederea unui rezervor de apa
din beton armat de 54 mc volum util. Se va prevedea de asemenea in dotarea investitiei o motopompa
de 5 l/s (18 mc/h), 30 mCA, ce va putea fi racordata in caz de incendiu la un racord tip C infundat cu
care este echipat bazinul de mai sus. Bazinul mai este echipat si cu un racord tip A pentru racordarea
masinilor de pompieri.
Dotarea PSI s-a asigurat conform Norme generale din 28 februarie 2007 de aparare impotriva
incendiilor, P118/1999 si planuri arhitectura cu:
17
- Bucureşti
- 14 stingatoare portabile cu pulbere tip P6, amplasate astfel: 12 buc la OB01 - CLADIRE TEHNICA,
1 buc la OB08 - CASA POARTA si 1 buc la OB09 - GOSPODARIE DE APA;
- 4 stingatoare portabile cu CO2 tip G6, amplasate la OB01 - CLADIRE TEHNICA (in camere
control);
- 1 panou incendiu tip F la OB01 - CLADIRE TEHNICA;
- 1 lada cu nisip 1 mc la OB01 - CLADIRE TEHNICA;
- 4 role furtun tip C cu racorduri legate (20 m) la OB09 - GOSPODARIE DE APA;
- 1 motopompa 18 mc/h, 30 mCA la OB09 - GOSPODARIE DE APA.
Instalatii electrice
Situatia existenta si analiza acestora
Actualmente nu exista alimentare cu energie electrica.
Situatia proiectata
In incinta s-au prevazut urmatoarele retele electrice :
TGJT(tablou general de distributie) – TFC1(tablou de forta si comanda – camera control 1 –

CLADIRE TEHNICA) : 2 cabluri de forta, tip CYAbY-f 3 x 95 + 50mmp;
Ltotala = 210m
TGJT(tablou general de distributie) – TFC2(tablou de forta si comanda – camera control 2 –
CLADIRE TEHNICA) : 2 cabluri de forta, tip CYAbY-f 3 x 95 + 50mmp;
Ltotala = 270m
TGJT(tablou general de distributie) – TCT(Tablou iluminat si prize – camera control 1 – CLADIRE
TEHNICA) : cablu de forta, tip CYAbY-f 5 x 16mmp; L = 110m
TGJT(tablou general de distributie) – TGA(Tablou – GOSPODARIE DE APA) : cablu de forta, tip
CYAbY-f 5 x 16mmp; L = 100m
TGJT(tablou general de distributie) – TCP(Tablou iluminat si prize – CASA POARTA) : cablu de
forta, tip CYAbY-f 5 x 4mmp; L = 80m
TGJT(tablou general de distributie) – GE( grup electrogen) : cablu de forta, tip CYAbY-f 3 x 50 +
25mmp; L = 15m
TCP – TCB(cantar bascula) : cablu de forta, tip CYAbY 3 x 2,5mmp; L = 60m
TCP – TSE(ministatie de epurare) : cablu de forta, tip CYAbY 5 x 2,5mmp; L = 50m
18
- Bucureşti
TGA(tablou gospodarie de apa) – PE1(Pompa epuisment) : cablu de forta, tip CYAbY 3 x2,5mmp; L =
50m
TGA(tablou gospodarie de apa) – PE2(Pompa epuisment) : cablu de forta, tip CYAbY 3 x2,5mmp; L =
160m
Principalele utilaje de dotare ale constructiilor
Utilaje prevazute la obiectul 1 :
- Instalatie de protectie impotriva loviturilor de trasnet cu dispozitiv de amorsare 1 – 1buc
- Instalatie de protectie impotriva loviturilor de trasnet cu dispozitiv de amorsare 2 – 1buc
- Post trafo in anvelopa 2 x 1000kVA ; 0,4 / 20kV – 1buc, echipat cu :
- Tablou general de joasa tensiune – 1buc
- Baterie automata de condensatoare pentru compensarea factorului de putere de 175kVAr –
1buc - Grup electrogen de productie 65 kVA ; trifazat – 1buc
Instalatii aferente constructiilor

Conversia biogazului (cogenerarea) se realizeaza prin arderea biogazului intr-un motor termic
(de gaz) montat pe acelasi ax cu un generator sincron cu o putere electrica de 1,413 MW. Prin
recuperarea caldurii disipate de motorul termic se obtine apa calda utilizabila atat in procesul de
producere a biogazului, cat si pentru necesarul de apa calda menajera si tehnologica in toata incinta.
Motorul termic de 1,413 MW, cuplat cu un generator electric sincron, produce o putere electrica ce va
fi debitata, in reteaua de medie tensiune de 20kV a sistemului energetic zonal prin intermediul postului
de transformare ridicator de tensiune 0,4/20kV de 2x1000kVA.
Alimentarea cu energie electrica a obiectivului se va realiza dintr-un post de transformare PT- 2x1000
kVA; 0,4/20 kV , in anvelopa, amplasat langa grupul de cogenerare.
Datele tehnice ale prezentului obiectiv sunt urmatoarele:
- puterea instalata Pi = 629 kW
- puterea maxima absorbita Pa= 240 kW
- tensiunea/ frecventa Un=230/400 V c.a.; 50Hz
Prezentul proiect trateaza instalatiile electrice de joasa tensiune aferente acestei unitati industriale pana
la intrarea in tabloul de joasa tensiune al postului de transformare.
19
- Bucureşti
De la postul de transformare, prin intermediul tabloului general de distributie TGJT (inclus in

echipamentul postului), se va face alimentarea cu energie electrica a tablourilor aferente obiectelor
din incinta.
In conformitate cu planurile si schemele din prezentul proiect, simbolizarea si amplasamentul
tablourilor electrice sunt urmatoarele:
TGJT - tablou general de distributie (PT anvelopa);
TFC1si 2 - panou de forta si comanda pentru statia de biogaz (cladire tehnica);
TGA - gospodaria de apa tehnologica + menajera (statia de pompe);
TCT - tablou iluminat si prize cladire tehnica
TCP - tablou casa poarta
Distributia energiei electrice la restul obiectelor aferente statiei de producere biogaz “ (rezervorul
dejectii, fermentatoare, rezervoare material fermentat, si caminul condens) se va face direct de la
panourile de forta, comanda si control, simbolizate TFC1 si TFC2.
OB.1 CLADIRE TEHNICA

Alimentarea cu energie electrica a receptoarelor de forta a centralei de cogenerare se va face de la
tablourile electrice de distributie TFC1 si TFC2. Alimentarea cu energie electrica a instalatiei electrice
de iluminat si prize aferente cladire tehnica se va face din tabloul electric TCT.
Consumatorii aferenti centralei de cogenerare alimentati din panoul de forta, comanda si control
simbolizat TFC1 :
- putere instalata : Pi = 275kW;
- racordat din tabloul general de distributie TGJT;
- amplasat in camera de comanda 1 din cladirea tehnica.
Consumatorii aferenti centralei de cogenerare alimentati din panoul de forta, comanda si control
simbolizat TFC2 :
- putere instalata : Pi = 250 kW;
- racordat din tabloul general de distributie TGJT;
Consumatorii aferenti aferenti instalatiei electrice de iluminat si prize alimentati din tabloul electric
simbolizat TCT :
- putere instalata : Pi = 18 kW;
- racordat din tabloul general de distributie TGJT si din grupul electrogen;
20
- Bucureşti

Functionarea liniei tehnologice de producere biogaz si de cogenerare energie este complet
automatizata, respectiv controlata – comandata, computerizata si monitorizata de la tablourile TFC1 si
TFC2.
Consumatorii de energie electrica din cladirea tehnica sunt:
- circuitele de iluminat;
- circuitele de prize bipolare de serviciu din birou si vestiar;
- ventilatoarele de aerisire;
- utilajele tehnologice aferente celor doua module de producere biogaz “A” si “B”: agitatoare, pompe
substrat, pompe submersibile lichid silozuri, transportoare, dispozitive tocare-pulverizare, capace
rabatabile buncare, compresoare biogaz, ventilatoare desulfurare, ventilatoare insuflat aer in tevile de
preaplin de la fermentatoare;
Echipamentele care constituie grupul motor-generator:
- racitor motor, racitor – energie termica neconsumata, pompa ulei, pompe circulatie apa incalzita,
pompe circulatie apa racire.
Instalatia de iluminat
Din punct de vedere al iluminatului s-au prevazut:
- corpuri de iluminat etanse (IP65) echipate cu lampi tubulare fluorescente de 36W, montate aparent in
camera compresoarelor si in camera mixare (300 lx);
- corpuri de iluminat etanse (IP65) echipate cu lampi tubulare fluorescente de 36W, montate aparent, in
camerele de comanda (500 lx);
- corpuri de iluminat neetanse (min.IP20) echipate cu lampi tubulare fluorescente de 36W, montate
aparent, in birou (500 lx) si vestiar (200 lx).
- corpuri de iluminat etanse (IP44) echipate cu lampi tubulare fluorescente de 18W, montate aparent,
grupurile sanitare (200 lx).
Actionarea iluminatului in incaperile spatiului de productie se va face de la intrerupatoarele montate
local, iar in birou si camerele de comanda actionarea va fi secventiala; in spatiul de productie se vor
utiliza intrerupatoare etanse (IP65). Aparatele de conectare folosite pentru circuitele de iluminat ale
corpurilor fluorescente vor avea curent nominal de minimum 10 A.
Iluminatul de siguranta de evacuare si continuarea lucrului se va realiza cu corpurile de iluminat
prestabilite, integrate in circuitele de iluminat normal, care vor fi prevazute cu kit-uri de siguranta cu
21
- Bucureşti
acumulator si inversor automat de sursa ; in caz de avarie (cadere de tensiune) aceste corpuri de
iluminat raman in functiune asigurand o autonomie de minimum 1,5 h.
Instalatia de prize
S-au prevazut circuite de prize de serviciu alimentate la 230V in birou, vestiar, camerele de comanda si
camera mixare.
Toate prizele vor fi cu contact de protectie (legare la nulul de protectie), iar circuitele lor vor fi
protejate contra curentilor reziduali (de defect) cu disjunctoare diferentiale (30 mA).
Instalatia de forta
Instalatia de forta consta din alimentarea cu energie electrica a consumatorilor electrici enumerati
anterior: utilajele tehnologice aferente celor doua module de producere biogaz “A” si “B” si centralei
de cogenerare si ventilatoarele de aerisire.
Toate circuitele de forta vor fi protejate pe plecarile din tablourile electrice atat electromagnetic si
termic, cat si contra curentilor de defect; aceasta se va obtine prin utilizarea disjunctoarelor
magnetotermice si a interupatoarelor automate diferentiale.
Cablurile electrice pentru alimentarea consumatorilor de forta, precum si cablurile de comanda control
si semnalizare, vor fi montate aparent, pe poduri de cabluri ; traseele acestor fluxuri se vor stabili
astfel incat lungimile cablurilor sa fie cat mai mici, sa se asigure conditii pentru o protectie mecanica
corespunzatoare izolatiei acestora si locurile de montare ale podurilor de cabluri sa fie accesibile in
cazul unor interventii
OB.2 REZERVOR DEJECTII

Alimentarea cu energie electrica a receptorilor de forta si a elementelor de automatizare si control -
comanda aferente rezervorului dejectii se va face direct de la tabloul de forta si control comanda TFC1.
Pe segmentul de traseu din camera de comanda nr. 1/ cladire tehnica cablurile vor fi pozate aparent, pe
poduri de cabluri, iar in exterior pana la rezervorul de dejectii se vor ingropa direct in pamant.
OB.3 FERMENTATOR
comanda aferente fermentatorului “A” si “B” se va face direct de la tabloul de forta si control
comanda TFC1, respectiv TFC2. Pe segmentul de traseu din camera de comanda nr. 1 si 2/ cladire
tehnica cablurile vor fi pozate aparent, pe poduri de cabluri, iar in exterior pana la fermentatoare se vor
ingropa direct in pamant.
22
- Bucureşti
OB.4 REZERVOR MATERIALE DUPA FERMENTARE

comanda aferente rezervoarelor de material fermentat A_B4101 si B_B4101 se va face direct de la
tabloul de forta si control comanda TFC2, iar rezervorul C_B4101 de la TFC2. Pe segmentul de traseu
din camera de comanda nr. 1 si 2/ cladire tehnica cablurile vor fi pozate aparent, pe poduri de cabluri,
iar in exterior pana la rezervoare se vor ingropa direct in pamant.
OB.7 CANTAR BASCULA

Alimentarea cu energie electrica (la tensiunea 230V) a cutiei electrice aferenta cantarului bascula se va
face de la tabloul electric local al casei poarta TCP.
OB.8 CASA POARTA

Alimentarea cu energie electrica a tabloului de distributie aferent casei poarta, simbolizat TCP, se va
realiza din barele tabloului general TGD.
Acest tablou va fi amplasat local si va alimenta instalatia de iluminat si prize din interiorul casei,
instalatia de iluminat exterior si cantarul bascula.
Pentru instalatia de iluminat in cabina poarta se vor utiliza corpuri de iluminat neetanse (IP20),
echipate cu lampi tubulare fluorescente de 18W, montate aparent, in vederea obtinerii unei iluminari
medii de 200 lx.
OB.9 GOSPODARIA DE APA

Alimentarea cu energie electrica a consumatorilor gospodariei de apa se va realiza din tabloul electric
de distributie TGA, amplasat local.
Pentru instalatia de iluminat in statia de pompe se vor utiliza corpuri de iluminat etanse (min. IP45),
echipate cu lampi tubulare fluorescente de 36W, montate aparent, in vederea obtinerii unei iluminari
medii de 200 lx.
Tabloul TGA se va racorda din tabloul general TGD si din grup electrogen de 65kVA, prin intermediul
unui AAR. Din acest tablou se vor conecta circuitele de prize bipolare cu contact de protectie pentru
instalatia de dedurizare, filtrare, ultraviolete si hipoclorit, tabloul pompelor de consum curent si
pompa basa. Toate prizele vor fi cu contact de protectie (legare la nulul de protectie), iar circuitele lor
vor fi protejate contra curentilor reziduali (de defect) cu disjunctoare diferentiale (30 mA).
23
- Bucureşti
Grupurile de electropompe vor fi livrate de furnizorii echipamentelor impreuna cu tablourile electrice

proprii de forta si comanda automata.
SEPARATORUL
Alimentarea cu energie electrica a separatorului, a pompelor de reziduu lichid si a elementelor de
automatizare si control - comanda aferente separatorului se va face direct de la panoul de forta si
control comanda TFC1. Pe segmentul de traseu din camera de comanda nr. 1 cladire tenica cablurile
vor fi pozate aparent, pe poduri de cabluri, iar in exterior pana la separator se vor ingropa direct in
pamant.
CAMINE RECIRCULARE; CAMIN CONDENS

Alimentarea cu energie electrica a pompelor de recirculare suspensie namol, a pompei condens si a
elementelor de automatizare si control - comanda aferente acestora se va face direct de la panoul de
forta si control comanda TFC1, respectiv TFC2. Pe segmentul de traseu din camera de comanda nr. 1
si 2/ cladire tehnica cablurile vor fi pozate aparent, pe poduri de cabluri, iar in exterior se vor ingropa
direct in pamant.
OB.13 POST TRAFO

Alimentarea cu energie electrica a obiectivului se va realiza dintr-un post de transformare PT –
2x1000 kVA; 0,4/20kV, tip anvelopa.
Energia electrica produsa de centrala de cogenerare, din care se va scadea consumul propriu, va fi
debitata in reteaua de medie tensiune de 20kV a sistemului energetic zonal.
OB.14 RETELE EXTERIOARE ELECTRICE

Retelele electrice exterioare aferente acestui obiectiv se refera la:
- coloanele de alimentare cu energie electrica a tablourilor principale de distributie prevazute la
obiectele din incinta;
- instalatia de iluminat exterior;
- instalatia de protectie prin legare la pamant (priza de pamant);
- instalatia de protectie contra trasnetului
La realizarea retelelor electrice exterioare se vor respecta prevederile din normativul NTE
007/08/00, precum si indicatiile fabricii furnizoare de cabluri.
24
- Bucureşti
Coloanele electrice exterioare cuprinse in prezentul proiect vor realiza alimentarea cu energie
electrica a urmatoarelor obiecte din incinta:
- cladirea tehnica : tablourile electrice TFC1,TFC2, TCT;
- gospodaria de apa: tabloul electric TGA;
- casa poarta: tabloul electric TCP;
- pompa evacuare ape epurate;
- ministatie epurare;
- circuitele de iluminat exterior.
Retelele electrice exterioare se vor poza ingropat, direct in pamant, la adancimea de 0,8 m. La
subtraversarea platformelor de beton carosabile cablurile vor fi protejate contra deteriorarilor mecanice
fiind trase in tuburi de protectie din PVC, ingropate la adancimea de 1,35 m.
Caderea de tensiune intre tabloul general de joasa tensiune TGJT si punctul cel mai defavorizat
al fiecarui circuit trebuie sa fie mai mica decat 8% pentru instalatia de iluminat si prize si mai mica
decat 10% pentru circuitele de forta si coloanele tablourilor electrice.Cablurile instalatiilor electrice
exterioare pozate ingropat vor fi din cupru armat.
Instalatia de iluminat exterior se va constitui in trei circuite monofazate C5;C6;C7/ TCP. Instalatia de
iluminat exterior se va realiza cu corpuri de iluminat pentru lampi cu vapori de sodiu inalta presiune de
150 W, montate pe stalpi metalici cu inaltimea de 9 m. Iluminatul exterior va fi actionat fie manual, fie
automat, regimul de functionare setandu-se de la cheia de comutare si butoanele de comanda,
prevazute la tabloul TCP.
In regimul de functionare automata actionarea celor trei circuite de iluminat va fi centralizata
(simultana), comandata automat de la un intrerupator crepuscular cu senzor de lumina – montat la casa
poarta. In regimul de functionare manuala actionarea fiecarui circuit de iluminat se va face individual,
de la butoanele de comanda aferente fiecarui circuit si prevazute pe fata tabloului TCP.
OB.15 MINISTATIA EPURARE

Alimentarea cu energie electrica (la tensiunea 230V) a cutiei electrice aferenta ministatiei de epurare
se va face de la tabloul electric local al casei poarta TCP.
Situatia existenta a utilitatilor si analiza acestora
In apropierea incintei exista o linie de 20kV de la care se va racorda postul de transformare.
Caracteristici tehnice si functionale ale utilajelor/echipamentelor de transport/ dotarilor ce
urmeaza a fi achizitionate prin proiect
25
- Bucureşti
Post trafo in anvelopa 2x1000kVA; 0,4/20kV compus din :

- anvelopa (fundatie si cabina) - 1 buc
- transformator 0,4/20 kV : putere nominala 1000 kVA, de tip uscat - 2 buc
- celule modulare - 4 buc
dupa cum urmeaza:
- doua functii de linie cu separator de sarcina
- doua functii de transformator cu intrerupator
- cabluri de m.t. de legatura intre celula - transformator - 2 set
- cabluri de j.t. de legatura intre transformator - tablou (0,4 kV) aferent motor CHP - 2 set
- tablou joasa tensiune de 2x1600A, cu 5 plecari echipate cu intrerupatoare automate (conform schemei
monofilare din prezentul proiect)
- baterie automata de condensatori 175kVAr cu regulator digital 14 trepte echipata in dulap cu un
modul : 14 x 12,5 kVAr
Dimensiuni aproximative (Lxlxh): 4800x3200x2400mm
Masa aproximativa: 18.000 kg
Montaj: in exterior, pe soclu din beton
Grup electrogen de interventie

- Capacitate: 65 kVA
- Putere maxima:50,0 kW
- Factor de putere: 0,8
- Combustibil: motorina
- Rezervor combustibil pt. autonomie: 8 ore
- Baterie pentru mentinere la cald: da
- Panou pornire automata (AAR): da
- Grad de protectie asigurat de carcasa: IP54
- Nivel de zgomot admis la incarcare maxima: 78dBA la 1m
- Pornire electrica
- Panou de comanda prevazut cu usa cu acces cu cheie
- Dimensiuni aproximative (Lxlxh) : 2149x752x1366 mm
- Masa aproximativa: 954 kg
- Montaj: in exterior, pe soclu din beton
26
- Bucureşti
Instalatie de paratrasnet 1
Instalatie de protectie contra trasnetelor compusa din:
Dispozitiv de captare tip PDA avand urmatoarele caracteristici:
- raza de protectie: 70m (nivel I - intarit)
- avansul de amorsare: ∆T=60µs
- catarg telescopic inaltime 14m
- sistem de prindere
Masa aproximativa: 9kg
Instalatie de paratrasnet 2
Instalatie de protectie contra trasnetelor compusa din:
Dispozitiv de captare tip PDA avand urmatoarele caracteristici:
- raza de protectie: 80m (nivel I - intarit)
- avansul de amorsare: ∆T=60µs
- catarg telescopic inaltime 17m
- sistem de prindere
Masa aproximativa: 9kg
Instalatia de protectie
Instalatia de protectie contra electrocutarilor accidentale
Pentru protectia contra electrocutarii se va folosi ca masura principala de protectie –
instalatia de legare la nulul de protectie, prin conductoare de cupru special prevazute in circuitele de
alimentare, conform STAS 12604/4 – 89. Aceste conductoare se vor lega in tabloul respectiv la borna
speciala de nul iar la aparat, la borna cu care acesta este prevazut in acest scop. La prizele cu contact
de protectie conductoarele se racordeaza la bornele speciale ale acestora. In tablourile principale de
distributie bornele de nul de lucru si nul de protectie vor fi racordate la instalatia de legare la pamant.
Conform STAS 12604/5 – 90, ca masura suplimentara de protectie, se va utiliza instalatia de
legare la pamant ca protectie contra tensiunilor de atingere accidentala a carcaselor echipamentelor
electrice (care in mod normal sunt izolate). Aceasta instalatie se compune din centura interioara de
impamantare din cladiri, din conductoarele de legare la pamant si din priza de pamant. Centura
interioara de impamantare si conductoarele de legare la pamant se vor realiza din platbanda de otel –
zincat 25x4 mm.
27
- Bucureşti
Fermentatoarele, rezervoarele modulelor de biogaz si buteliile GPL vor fi prevazute cu

instalatie de legare la pamant, atat ca protectie aferenta electromotoarelor, cat si ca protectie contra
electricitatii statice ; in plus platformele metalice de vizitare ale fermentatoarelor si rezervoarelor se
vor lega, de asemenea, la priza de pamant.
Centura interioara de impamantare din cladirea tehnica, precum si toate echipamentele
tehnologice aferente fermentatoarelor, rezervoarelor si caminelor modulelor de biogaz se vor lega la
priza de pamant prin intermediul pieselor de separatie.
In cladirea tehnica se va realiza o bara de egalizare potential (BEP), care se va lega la priza de
pamant si la care se vor conecta urmatoarele: centura interioara de impamantare, podurile metalice de
cabluri, conductele metalice , precum si echipamente care se pot incarca electrostatic (containerele de
omogenizare).
Instalatia de protectie prin legare la pamant va fi de tip TN-S, separarea conductorului PE de
conductorul N realizandu-se la bara de nul a tabloului general de distributie TGD. Toate circuitele
electrice vor fi echipate cu conductor PE. Tabloul general de distributie TGD (prin bareta PEN) se va
lega suplimentar la priza de pamant a postului de transformare cu platbanda OL-Zn 25x4 mm.
Priza de pamant va fi tip artificiala mixta, comuna atat pentru instalatia de legare la pamant, cat
si pentru instalatia de protectie contra trasnetelor, cu rezistenta de dispersie mai mica sau egala cu 1Ω.
Priza de pamant
In cadrul masurilor de protectie a muncii pentru aceasta incinta industriala se va pevedea
instalatia de protectie prin legare la nul si instalatia de protectie prin legare la pamant. Priza de pamant
este parte componenta a acestor instalatii si este aferenta grupei de retele electrice exterioare, care se
monteaza ingropat.
S-au prevazut prize de pamant artificiale locale pentru legarea la pamant la corpul tehnic, la
fermentatoarele si rezervoarele modulelor de biogaz, la buteliile GPL (protectie contra electricitatii
statice) si la gospodaria de apa.
Priza de pamant de la postul de transformare nu este cuprinsa in prezentul proiect ; ea va fi
prevazuta in proiectul aferent postului si alimentarii cu energie electrica pe medie tensiune.
Datorita faptului ca distantele dintre prizele de pamant artificiale locale de la buteliile GPL si
de la gospodaria de apa si prizele de pamant artificiale de la cladirea tehnica si rezervoare sunt mai
mici decat 20 m, acestea s-au interconectat intre ele formand o priza comuna. Astfel se va realiza o
priza de pamant artificiala unica comuna, avand rol de priza de pamant atat pentru instalatia de
28
- Bucureşti
protectie prin legare la pamant, cat si pentru instalatia de protectie contra loviturilor de trasnet, intrucat
la aceasta priza se vor lega si dispozitivele PDA al instalatiei de paratrasnet ; priza de pamant
artificiala comuna va fi de tip mixta. In acest caz rezistenta de dispersie a prizei de pamant trebuie sa
fie mai mica sau egala cu 1Ω. Daca la masuratori nu se obtin valorile necesare pentru rezistentele de
dispersie, prizele de pamant se vor completa cu electrozi pana cand se ajunge la respectarea acestei
conditii.
Priza de pamant artificiala se formeaza prin legarea in paralel a prizei multiple orizontale
(platbanda OL- Zn 40x4 mm) si a prizei multiple verticale (electrozii verticali OL-Zn Ø 2 1/2”- 3 m
lungime); prizele se vor monta la 2 m distanta de constructii si la 0,8 m adancime. Legaturile intre
elementele prizelor se vor face prin sudura si vor trebui sa asigure continuitatea electrica a retelei de
impamantare.
Instalatia de protectie contra trasnetului

Pentru cladirea tehnica si zona rezervoarelor de productie biogaz este necesara protejarea
contra efectelor rezultate in urma descarcarilor atmosferice. In acest scop se va prevedea o instalatie de
protectie contra trasnetului, care va consta din montarea a doua echipamente de tip „Prevectron”
(S6.60 si S4.50)‚ prevazute cu dispozitiv de captare cu amorsare PDA. Dispozitivele se vor fixa pe cate
un stalp metalic telescopic, conform pozitiei precizata in planul de retele exterioare si se vor lega la
priza de pamant cu doua conductoare de coborare realizate din platbanda OL-Zn 25x4 mm, prin
intermediul pieselor de separatie.
La montarea echipamentelor de protectie contra trasnetului se vor lua in considerare conditiile
de montaj impuse de furnizorul acestora.
Buteliile GPL, care necesita protectie contra trasnetului sunt amplasate in zona de protectie a
dispozitivului PDA (S6.60) si constructia lor metalica este legata la priza de pamant comuna din
incinta, care este de tip mixta avand rezistenta de dispersie mai mica sau egala cu 1Ω.
Masuri de protectia muncii si siguranta in exploatare a constructiei

- Masuri de protectie contra electrocutarilor accidentale prin atingeri directe: se vor prevedea
cabluri cu conductoare izolate si tablouri si echipamente electrice carcasate cu grad de protectie IP4X.
- Masuri de protectie contra electrocutarilor accidentale prin atingeri indirecte:
a. - Ca masura principala de protectie se va prevedea instalatia de protectie prin legarea la nul,
conform STAS 12604/4 – 89.
29
- Bucureşti
b. - Ca masura suplimentara de protectie se va prevedea instalatia de legare la pamant ca

protectie contra tensiunilor de atingere accidentale a carcaselor echipamentelor electrice (care in mod
normal sunt izolate), conform STAS 12604/5 – 90.
- Mijloace colective de protectie - se recomanda : semnalizarea locurilor periculoase,
utilizarea echipamentelor individuale de protectie, instructajul specific si periodic de protectia muncii
la locul de munca, elaborarea unor instructiuni proprii de securitatea muncii, elaborarea si respectarea
unui program de securitate si sanatatea in munca, dotarea locurilor de munca cu trusa sanitara de prim
ajutor etc. La intocmirea proiectului, precum si in executie si exploatare, se va respecta legislatia de
securitate si sanatate a muncii aflata in vigoare.
- Instalatia electrica se va pune sub tensiune numai dupa terminarea completa a tuturor
lucrarilor din documentatie si dupa efectuarea verificarilor, conform standard CEI 60364-6-61.
- In timpul executiei, ca si in exploatare, este interzisa folosirea instalatiilor si a echipamentelor
improvizate sau necorespunzatoare. Se va verifica numai de personal calificat, periodic, starea izolatiei
cablurilor si functionarea la parametrii nominali ai aparatelor din tablouri si de pe trasee.
- In timpul executiei, ca si in exploatare, se va verifica periodic continuitatea electrica a
conexiunilor instalatiei de protectie prin legare la pamant, a instalatiei de protectie contra trasnetului si,
implicit, a prizei de pamant; de asemenea se va verifica (masura) periodic rezistenta de dispersie a
prizei de pamant, care trebuie sa fie mai mica sau egala cu 1Ω.
- In fata tablourilor electrice se vor monta covoare de cauciuc electroizolante.
Instalatii termice
Proiectul cuprinde ca subiect de baza producerea de curent electric din biogaz, intr-un generator de
curent de 1413 kW, proces insotit de degajari mari de caldura.
Generatorul de curent este un motor cu ardere interna (masina termica), care utilizeaza drept
combustibil biogazul produs prin fermentarea unor deseuri vegetale si animale. In timpul functionarii,
masina termica produce si energie termica ce se elimina prin:
- apa de racire chiuloasa, camasi cilindri,
- lubrifiantul pistoanelor, intregului mecanism interior,
- gazul rezultat prin ardere, ce se evacueaza in mediul ambiant.
La nivelul circuitului de racire al chiulasei si al camasilor pistoanelor se recupereaza energia termica
printr-un schimbator de caldura montat pe batiul masinii, unde secundarul produce un agent termic -
apa calda, ce se directioneaza intr-un schimbator de caldura general, in secundarul caruia se produce
agent termic la parametrii de +90/+70ºC.
30
- Bucureşti
La nivelul circuitului de ulei se recupereaza energia termica printr-un schimbator de caldura, care
utilizeaza in primar uleiul de ungere al masinii, iar in secundar produce agent termic ce se
directioneaza catre schimbatorul de caldura general, care prepara agent termic cu parametrii de
(+90/+70 ºC).
La nivelul canalului de evacuare a gazelor arse, se recupereaza energie termica printr-un schimbator de
caldura, care utilizeaza in primar gazele arse, la parametrii (+470 ºC / +500 ºC) si produce in secundar
agent termic (+90/+70 ºC).
Cantitatea de agent termic la parametrii de (+90/+70 ºC), produs de schimbatorul de caldura general
este de 56,4 mc/h, pentru generatorul de putere electrica N= 1413 kw, la U= 400V . Ca urmare, fluxul
termic recuperat prin schimbatorul de caldura are valoare Q(+90/+70 ºC)~ 1131 kcal/h~ 1315 kW.
Recuperarea fluxului termic rezultat in timpul producerii curentului electric din biogaz, are ca scop
utilizarea energiei termice in consum propriu in procesul tehnologiei de fermentare, pentru asigurarea
incalzirii si apei calde menajere din cladirile existente si comercializare la terti.
31
- Bucureşti
Descrierea procesului de productie
SCHEMA TEHNOLOGICA A STATIEI
Dejectii vaci Porumb siloz

16.000 t/an 23.000 t/an
Buncar primire Buncar primire
Recirculare Recirculare
Rezervor de Rezervor de
amestecare amestecare
FERMENTATOR FERMENTATOR
Biogaz
Separator
condens
Biogaz
Fertilizant solid 6138 t/an Separator
MOTOR
REZERVOR REZERVOR Condens

MATERIALE MATERIALE
DUPA DUPA
FERMENTARE FERMENTARE
Noxe
Fertilizant lichid 26875 t/an
REZERVOR
MATERIALE Energie Energie
DUPA electrica termica
FERMENTARE
11.088.517,5 10.319.462,5
kWh/an kWh/an
32
- Bucureşti
Alimentarea cu porumb energetic se face de la companii agricole. Porumbul siloz este adus cu utilaje si
descarcat in cele doua silozuri dreptunghiulare de 30x102,5m despartite de ziduri de Hmax 4m cu
volum total de 24600 m³.
Centrala de biogaz va fi alimentata pe langa porumb siloz si cu dejectii provenite de la vaci.
Dejectiile animale lichide sunt aduse de la ferme de vaci cu ajutorul vidanjei si sunt depozitate intrun
rezervor de dejectii cu diametrul interior de 13,9m, inaltimea de 5m si un volum util de 709 m³.
Porumbul siloz se ia cu incarcatorul frontal din silozuri si se introduce in interiorul buncarelor
de primire, dotate cu cate un transportor orizontal care dozeaza materia in snecurile care o vor
transporta in rezervoarele de amestecare.
Timpul de amestecare, intervalele de alimentare precum si cantitatile zilnice de materii sunt
controlate cu ajutorul PC-ului si pot fi schimbate.
Dupa incheierea procesului de amestecare, produsul mixat se pompeaza cu pompa de substrat,
care este precedata de un maruntitor, in fermentatoare.
Comanda procesului de pompare se face cu cate un sistem de cantarire, care se afla dedesubtul
rezervoarelor de amestecare. Rezervorul de amestecare este un recipient inchis, fara presiune, fiind
prevazut cu o deschidere pentru revizie.
Fermentatoarele vor fi facute din elemente de beton armat prefabricate etanse, fiind izolate si
protejate cu tabla, cu diametrul de 29,36 m , inaltimea de 7m si un volum total de 4651 m³.
Fiecare fermentator are un volum de utilizare de 4.096 m³. Cu o rata zilnica de alimentare cu
substrat de 106,85 m³, rezulta un timp de retentie de aproximativ 76,6 zile. Fermentatoarele sunt
acoperite in partea superioara cu doua folii flexibile. Folia inferioara, etansa, va forma un depozit de
biogaz in partea superioara a fermentatorului aceasta asigurand functionarea constanta a motorului
deoarece compenseaza micile variatii care apar in generarea biogazului. Pentru a proteja folia de gaz
aceasta este acoperita cu o folie care sustine sarcinile externe care apar de la zapada sau vant si
protejeaza si de razele ultraviolete.
Pentru asigurarea temperaturii de fermentare este nevoie de un sistem de incalzire. Sistemul de
incalzire se afla montat pe peretii interiori ai fermentatorului. Fermentatoarele sunt dotate cu agitatoare
submersibile cu inaltime reglabila, care asigura distributia constanta si uniforma a substratului si a
temperaturii in interiorul lor.
Fermentatoarele sunt asigurate impotriva pierderii de caldura/inghetului cu izolatie si
imbracaminte din tabla de aluminiu.
33
- Bucureşti
In procesul de generare al biogazului se genereaza si H2S. El se elimina prin desulfurare

biologica cu ajutorul bacteriilor sulfuroase care se intretin prin introducerea in fermentatoare de mici
cantitati de aer.
Posibilitatea de a vedea in interiorul fermentatoarelor este oferita de cate doua hublouri de
inspectie aflate pe peretii fermentatoarelor.
O parte din materialul aflat in fermentatoare se recircula cu pompe de recirculare si se
introduce in rezervoarele de amestecare pentru a asigura substratului nou venit umiditatea necesara
pentru a permite amestecarea si pomparea.
Volumul de substrat din fermentatoare va ramane constant fiind prevazute cu cate o conducta
de prea plin care deverseaza surplusul intrun camin. Din acest camin se va pompa materialul fermentat
la separator.
Separatorul va separa partea solida de partea lichida. Partea solida se va depozita pe o
platforma urmand a fi imprastiata pe camp. Partea lichida se va pompa in rezervoarele de materiale
dupa fermentare fiind utilizata tot ca ingrasamant.
Rezervoarele de materiale dupa fermentare sunt facute din elemente de beton armat
prefabricate avand un diametru interior de 29,36 m cu inaltimea de 7 m, avand volumul total de
4651m³ si un volum util de 4516 m³. Rezervoarele de materiale dupa fermentare vor fi acoperite cu
folie flexibila care va proteja rezervoarele de cantitatile de apa care ar putea proveni din ploaie si
zapada. In interiorul rezervoarelor se vor prevedea cate doua agitatoare submersibile care asigura
omogenitatea lichidului depozitat.
Biogazul rezultat din procesul de fermentare, dupa condensarea vaporilor de apa, se va arde
intrun moto - generator. Moto - generatorul functioneaza in cogenerare de energie electrica si termica.
Motorul va furniza 1.413 kW electrici si 1.315 kW termici. Astfel intrun an se vor produce
11.088.517,5 kWh/an de energie electrica si 10.319.462,5 kWh/an de energie termica.
Din cantitatea de energie termica anuala de 10319,462 MWh/an, se comercializeaza 8.221
MWh/an si se folosesc pentru autoconsum 2098,462 MWh/an.
Energia electrica produsa in cuantum de 11088,517 MWh/an. Din aceasta cantitate se scade
autoconsumul de 1066,517 MWh/an, urmand ca restul de 10.022 MWh/an sa se comercializeze.
Procesul tehnologic in centrala de biogaz presupune alimentarea centralei cu diverse materii prime care
printr-un proces controlat de fermentare vor fi transformate in biogaz si material fertilizant.
34
- Bucureşti
Alimentarea cu porumb energetic se face de la companiile de agricultura de profil. Alimentarea

cu materiale energetice se face din porumbul siloz achizitionat de la detinatorii de terenuri agricole
care cultiva porumb siloz de mare productivitate si dejectii colectate de la fermele din apropiere.
Dejectiile lichide provenite de la vaci sunt aduse cu ajutorul unei vidanje de la fermele din zona.
Porumbul siloz este adus cu utilaje si descarcat in cele doua silozuri dreptunghiulare de
30x102,5m despartite de ziduri de Hmax 4m cu volum total de 24.600 m³. Porumbul siloz se va aduce
tocat la dimensiuni de cca 4-10 mm. Dupa descarcarea in silozuri, porumbul va fi tasat si acoperit cu o
folie pentru a se pastra in conditii corespunzatoare pentru procesul de fermentare, nesuferind
transformari fizico-chimice. Silozul este prevazut cu o rigola care va colecta lichidul scurs din porumb.
Lichidul va fi pompat in rezervorul de dejectii.
Porumbul siloz se ia cu incarcatorul frontal din silozuri si se introduce in interiorul buncarelor
de primire care au un volum de cate 120 m³, capacitatea fiind aleasa pentru a asigura centralei o
autonomie de peste 48 ore intre alimentari. In partea inferioara a fiecarui buncarului este amplasat un
transportor orizontal care dozeaza materia intrun snec orizontal care la randul lui va transporta materia
intrun snec inclinat ce va incarca rezervorul de amestecare.
Centrala de biogaz va fi alimentata pe langa porumb siloz si cu dejectii provenite de la vaci.
Dejectiile animale lichide sunt aduse de la fermele de vaci cu ajutorul vidanjei si sunt depozitate
intrun rezervor de dejectii cu diametrul de 13,9m, inaltimea de 5m si un volum de 709 m³. Din acest
rezervor de dejectii se va pompa direct in rezervoarele de amestecare.
In rezervoarele de amestecare, prevazute cu sistem de cantarire ajung toate componentele
substratului si anume dejectiile lichide, porumbul energetic si substratul recirculat. In rezervoarele de
amestecare substratul nu trebuie sa depaseasca 15% substanta uscata pentru a permite amestecarea si
pomparea. Pentru a regla procentul de substanta uscata in rezervoarele de amestecare se adauga
material recirculat din caminul de recirculare, prin pompare. Dupa ce toate materialele care alcatuiesc
substratul au fost adaugate se porneste agitatorul pentru omogenizarea amestecului.
Timpul de amestecare, intervalele de alimentare precum si cantitatile zilnice de materii sunt
controlate cu ajutorul PC-ului si pot fi schimbate. Tot procesul este automatizat fiind controlat de un
calculator care realizeaza dozarea. Vanele care controleaza alimentarea si descarcarea rezervorului de
amestecare sunt actionate pneumatic cu aer provenit de la un compresor.
Acest sistem de alimentare permite separarea fluxurilor de alimentare ale centralei de biogaz
realizandu-se o foarte buna dozare si omogenizare a substratului inainte de alimentarea
fermentatoarelor.
35
- Bucureşti
Cand s-a terminat faza de amestecare substratul este maruntit si pompat cu ajutorul unui tocator
si a unei pompe cu surub. Acestea sunt amplasate in imediata apropriere a rezervorului de amestecare.
Pomparea este controlata de sistemul de cantarire fiind oprita cand se ajunge in rezervoarul de
amestecare la nivelul minim prestabilit. Substratul pompat va ajunge de la rezervorul de amestecare la
fermentator.
Tot procesul este impartit pe doua linii distincte care pot functiona independent una de cealalta.
Fiecare linie este compusa din buncarul de primire, rezervorul de amestecare, pompa de substrat,
compresor pt instalatia pneumatica, compresor pt desufurare biologica, fermentator si camin de
recirculare cu pompa. Astfel este asigurata autonomia celor doua linii ele putand functiona
independent de functionarea celeilalte linii.
Fermentatoarele vor fi facute din elemente de beton armat prefabricate etanse, fiind izolate si
protejate cu tabla, cu diametrul de 29,36 m , inaltimea de 7m si un volum total de 4651 m³. In acest
proiect au fost prevazute doua fermentatoare.
Fiecare fermentator are un volum de utilizare de 4.096 m³. Cu o rata zilnica de alimentare cu
substrat de 106,85 m³, rezulta un timp de retentie de aproximativ 76,6 zile. Fermentatoarele sunt
acoperite in partea superioara cu doua folii flexibile. Folia inferioara, etansa, va forma un depozit de
biogaz in partea superioara a fermentatorului aceasta asigurand functionarea constanta a motorului
deoarece compenseaza micile variatii care apar in generarea biogazului. Pentru a proteja folia de gaz
aceasta este acoperita cu o folie care sustine sarcinile externe care apar de la zapada sau vant si
protejeaza si de razele ultraviolete.
Ca modalitate de stocare a biogazului in sistem industrial ( in Romania au functionat cca. 32
instalatii mari de producere a biogazului utilizand materie prima din ferme zootehnice) s-a utilizat
stocarea in gazometre metalice. In prezent solutiile tehnice adoptate pe plan european ,si nu numai, s-a
trecut la stocarea sub folie de elastomeri. In caietul de sarcini atasat documentatiei de achizitie se va
solicita furnizorului dovada autorizarii intro tara din Uniunea Europeana a acestei solutii, ceea ce poate
fi asimilata cu autorizarea in Romania. In caz contrar se va proceda , dupa desfasurarea procesului de
achizitie, la autorizarea in conditii legale a instalatiei de catre furnizor.
Folia este garantata de producator pe o perioada de 2 ani, data la care se va face inlocuirea
acesteia. Durata de schimbare a foliei este de 2 zile. Cu 2-3 zile inainte de schimbare se intrerupe
alimentarea cu materie prima. Oprirea alimentarii zilnice va conduce la o diminuare progresiva a
cantitatii de biogaz avand in vedere ca acesta rezulta in urma unui proces biologic cu o inertie destul de
36
- Bucureşti
mare in functionare. Materialul folosit pentru fabricarea foliei (elastomer) are o rezistenta la radiatiile
ultraviolete foarte buna si rezistenta la temperaturi cuprinse intre -30°C si 80°C.
Folia are capacitatea de stocare suplimentara a biogazului pentru o perioada de peste 4 ore.
Menirea ei nu este sa acumuleze cantitati mari de biogaz ci doar sa compenseze diferentele de ritm orar
dintre productie si consum.
Conform caietului de sarcini folia elastica trebuie sa reziste la o presiune a vantului de 35-37
m/s conform normativului NP 082/2004 aprobat MTCT prin Ordinul 165/15.02.2005 si STAS
10101/20 din 1990.
Folia elastica trebuie sa reziste la presiunea creata de stratul de zapada de 2 kN/m2 conform
normativului CR 1-1-3/2005 elaborat de UTC Bucuresti si aprobat MTCT prin Ordinul 1714/2006 si
STAS 10101/21 din 1992.
Pe folie nu se formeaza gheata datorita temperaturii din fermentator (37-40°C) care produce
topirea instantanee.
Electricitatea statica se scurge in pamant , avand in vedere ca fermentatorul este prevazut cu un
sistem propriu de impamantare.
Fermentarea substratului in scopul obtinerii de biogaz are etape si faze deosebit de complexe.
In prima faza actioneaza bacteriile din grupa celor acidogene, al caror rol este acela de a ataca
enzimatic si a rupe moleculele mari din substrat de tipul celulozei, grasimilor complexe, hemicelulozei
etc. in molecule mai mici. Urmeaza o alta grupa de microorganisme care ataca biologic aceste noi
substante create de prima grupa si le descompune in substante cu molecule si mai mici de tipul acidului
acetic, acidului propionic etc. In acest moment intra in functiune bacteriile metanogene care
metabolizeaza produsele cu molecule simple in biogaz, adica in metan, dioxid de carbon si mici
cantitati de alte gaze.
Tot acest proces se deruleaza in regim mezofil mai exact la temperaturi de aproximativ 37 -
40°C.
Procedeul de fermentare, plecand de la Directiva privind deseurile 1999/31/CE confirmata de
legislatia tuturor statelor membre ale CE care au inceput deja programul de reducere a deseurilor
biodegradabile si transformarea acestora in biogaz, se apreciaza ca procedeul este implicit agrementat
in Romania ca stat membru al Uniunii Europene.
Pentru asigurarea temperaturii de fermentare este nevoie de un sistem de incalzire. Sistemul de
incalzire se afla montat pe peretii interiori ai fermentatorului. Fiecare fermentator este dotat cu patru
37
- Bucureşti
agitatoare submersibile cu inaltime reglabila, care asigura distributia constanta si uniforma a

substratului si a temperaturii in interiorul fermentatoarelor.
Fermentatoarele sunt protejate impotriva pierderii de caldura/inghetului cu izolatie si
imbracaminte din tabla de aluminiu.
Cu fermentatoarele se lucreaza ca si cu un asa numit bioreactor continuu, nivelul de umplere al
fermentatoarelor ramanand constant, fiind determinat de cota deversorului.
Posibilitatea de a vedea in interiorul fermentatoarelor este oferita de doua hublouri de inspectie
aflate pe peretii lor.
Cea mai mare parte a substantei organice se va transforma in urma fermentarii in biogaz.
Biogazul este un gaz in componenta caruia intra metanul in proportie de 50 – 70 % si dioxidul de
carbon in proportie de 50 – 30 %. Deoarece acest gaz contine un procent considerabil de gaz metan
acesta se va valorifica prin arderea lui cu obtinerea de energie electrica si termica.
In procesul de generare al biogazului se genereaza si H2S. Acest gaz trebuie eliminat. El se
elimina prin desulfurare biologica cu ajutorul bacteriilor sulfuroase care se intretin prin introducerea in
fermentator de mici cantitati de aer. Bacteriile sulfuroase in prezenta oxigenului transforma hidrogenul
sulfurat in sulf si apa. Sulful se dizolva in biomasa din fermentator. Eliminarea sulfului se face in
partea superioara a fermentatorului la interfata cu perna de biogaz. Viteza de desulfurare este egala cu
viteza de generare a biogazului. Procentul maxim de sulf la care poate ajunge materialul fertilizant
poate ajunge la 600mg/kg material fertilizant in cazul folosirii dejectiilor de porcine care au un grad
ridicat de sulf. In cazul utilizarii si a altor dejectii, continutul de sulf este mai mic. Pragul de alerta al
continutului de sulf din sol este de 400mg/kg substanta uscata de sol conform Ordinului 756/1997
pentru aprobarea reglementarilor privind evaluarea poluarii mediului abrogat partial de Ordinul
592/2002 si completat prin Ordinul Administratiei Publice nr. 27/2007. Cantitatea de aer introdusa in
fermentatoare este direct proportionala cu cantitatea de H2S care este masurata de un analizor de gaze.
Continutul de oxigen optim din biogaz trebuie sa fie intre 0,1% si 0,8%. In procesul de desulfurare
biologica, bacteriile mai intai oxideaza hidrogenul sulfurat in sulfat apoi reduce sulfatul pentru a forma
sulf elementar. Sulful va fi evacuat odata cu materialul fermentat, el reprezentand un procent
nesemnificatv din aceasta materie fermentata.
Biogazul se acumuleaza sub o a doua folie, cu geometrie variabila, montata sub membrana
exterioara. Un sistem automat regleaza consumatorul de biogaz (grupul de cogenerare ) in functie de
disponibilul de biogaz acumulat sub membrana inferioara a fiecarui fermentator. Fiecare fermentator
este dotat cu senzori de presiune care vor controla productia de biogaz si vor da informatii privind
38
- Bucureşti
cantitatea de biogaz care poate fi consumata de grupul de cogenerare. In cazul in care presiunea din
fermentatoare scade sub valoarea prestabilita in programul de comanda al centralei, atunci calculatorul
va comanda inchiderea grupului de cogenerare.
Biogazul rezultat din procesul de fermentare, dupa condensarea vaporilor de apa, se va arde
intrun moto - generator. Moto - generatorul functioneaza in cogenerare de energie electrica si termica.
Motorul va furniza 1.413 kW electrici si 1.315 kW termici. Astfel intrun an se vor produce
11.088.517,5 kWh/an de energie electrica si 10.319.462,5 kWh/an de energie termica. Aceasta
productie este calculata pentru o functionare medie a motorului timp de 21,5 ore/zi, 365 zile/an la
capacitate maxima. Toata energia electrica va fi comercializata. Dupa scaderea autoconsumului de
energia termica necesara fluxului tehnologic va mai ramane pentru comercializare o cantitate de 8.221
MWh/an.
Biogazul iesit din fermentator este cald fiind saturat cu vapori de apa. Pentru a se putea utiliza
in motor, biogazul trebuie racit si uscat deoarece umezeala ar deteriora motorul. Pentru a elimina
vaporii de apa biogazul este transportat la motor prin conducte subterane, astfel temperatura biogazului
scade iar umezeala prezenta condenseaza. Pentru a se putea scurge umezeala la caminul de condens
conductele de biogaz vor avea o panta de cel putin 1% catre el. Condensul este separat de “capcana de
apa” din caminul de condens. “ Capcana de apa” previne scurgerea necontrolata de gaz.
Inainte de admisia biogazului in motorul de cogenerare continutul de apa scade de la 50g/m3 la
15 g/m3 ,conform diagramei Moollier.
In caminul de condens este montata o pompa submersibila, care este controlata de nivelul
fluidului din camin si transfera condensul la un rezervor de materiale dupa fermentare.
Nivelul lichidului din camin este monitorizat de un sistem de senzori care va declanseze alarma
in caz de atingere a limitelor minime si maxime setate si va inchide conducta de biogaz.
In cazul in care biogazul nu poate fi consumat, situatie care poate aparea in cazuri de avarie a
motorului sau a altor echipamente vitale, biogazul se va arde la o flacara de gaz prevazuta pentru
aceasta situatie. Tot pentru asigurarea unei presiuni adecvate in fermentator s-a prevazut un sistem de
siguranta la presiune ridicata sau scazuta. Acest sistem asigura ca presiunile excesiv de scazute sau
ridicate sa nu poata aparea in fermentator. Sistemul de siguranta la presiune ridicata sau scazuta consta
intro bariera de fluid (etilglicol) intre biogazul din fermentator si atmosfera.
39
- Bucureşti
1 - Tub de legatura cu atmosfera

2 - Protectie impotriva intrarii
precipitatiilor in dispozitiv
3 - Cilindru
4 - Apa cu etilglicol rezistenta la inghet
5 - Manometru diferential de indicare a
nivelului din tub
6 - Manometru diferential de indicare a
nivelului din cilindru
∆h - indica presiunea din fermentator
Presiunea in exces a biogazului

Capacitatea la care functioneaza motorul de cogenerare este dependenta de presiunea
biogazului din fermentator. Prin urmare atunci cand presiunea creste motorul functioneaza pana la
100% din capacitate. Capacitatea de substrat cu care sunt alimentate fermentatoarele trebuie ajustata
pentru ca biogazul produs in fermentatoare sa nu depaseasca capacitatea de ardere a motorului atunci
cand acesta functioneaza la capacitate maxima.
Sistemul de control trebuie sa aprinda flacara de gaz si o parte din biogaz sa fie directionata
catre ea atunci cand presiunea biogazului din fermentator creste peste nivelul admisibil deoarece
motorul nu mai functioneaza sau motorul functioneaza la capacitate maxima dar nu poate consuma
biogazul produs intr-un ritm alert.
Daca flacara de gaz nu se aprinde sistemul incearca reaprinderea si totodata porneste alarma
care alerteaza operatorul.
Daca problema nu este remediate si presiunea in fermentator continua sa creasca intra in
functiune sistemul de siguranta pentru presiune ridicata sau scazuta.
Presiune scazuta a biogazului

Cand consumul de biogaz ( de catre motor sau flacara de urgenta) reduce presiunea in
fermentator sub nivelul setat, calculatorul va inchide toti consumatorii.
40
- Bucureşti
Daca presiunea scade mai departe calculatorul va activa inchiderea de urgenta a sistemului si
va declansa alarma.
Daca in pofida acestor masuri presiunea continua sa scada sistemul de presiune ridicata si
scazuta va intra in functiune.
O parte din materialul aflat in fermentatoare se recircula cu pompele de recirculare si se
introduce in rezervoarele de amestecare pentru a asigura substratului nou venit umiditatea necesara
pentru a permite amestecarea si pomparea.
Volumul de substrat din fermentatoare va ramane constant fiind prevazut cu o conducta de prea
plin care deverseaza surplusul intrun camin. Din acest camin se va pompa materialul fermentat la
separator.
Separatorul va separa partea solida de partea lichida. Partea solida se va depozita pe o
platforma urmand a fi imprastiata pe camp. Materialul fertilizant are o compozitie de :
- Sulf 0,02-0,05%
-Azot 5g/kg
- Fosfor 0,1-02%
si nu contine bacterii specializate in metabolizarea hidrogenului sulfurat inca active. Continutul chimic
si biologic , atat al materialului fertilizant cat si al continutului fermentatorului se face lunar in cadrul
unui laborator specializat.
Partea lichida rezultata din separare se va pompa in rezervoarele de materiale dupa fermentare.
Platforma pentru partea solida este prevazuta cu o rigola care va prelua lichidul care se mai poate
scurge si il va pompa intrun rezervor de materiale dupa fermentare. Partea solida si cea lichida
reprezinta un fertilizant cu proprietati deosebite urmand a fi imprestiat pe camp. Fertilizantul solid se
va comercializa. Productia anuala va fi de 6.137 t/an.
Rezervoarele de materiale dupa fermentare sunt facute din elemente de beton armat
prefabricate avand un diametru interior de 29,36 m cu inaltimea de 7 m, avand volumul total de
4651m³ si un volum util de 4516 m³. Rezervoarele de materiale dupa fermentare vor fi acoperite cu o
folie flexibila care va proteja rezervoarele de cantitatile de apa care ar putea proveni din ploaie si
zapada. In interiorul rezervoarelor se vor prevedea cate doua agitatoare submersibile care asigura
omogenitatea lichidului depozitat. In proiect s-au prevazut trei astfel de rezervoare.
Deoarece materia lichida prezenta in acest rezervor este oxigenata si neincalzita procesul de
fermentatie va fi oprit si in consecinta nu se va mai produce biogaz. Rezervoarele au o capacitate
proiectata pentru a putea inmagazina partea lichida dupa separarea rezultata timp de minim 6 luni de
41
- Bucureşti
functionare. Aceasta capacitate este necesara deoarece materialul fermentat, lichid, nu poate fi
imprastiat pe camp restrictia fiind data de prezenta recoltelor pe camp sau inghetul solului.
O statie de descarcare a materialului fermentat este prevazuta langa fiecare rezervor de
materiale dupa fermentare. Descarcarea se realizeaza printr-o conducta amplasata in peretele
rezervorului la care se cupleaza furtunul vidanjei cu care se realizeaza imprastierea pe camp a
fertilizantului. Cantitatea de fertilizant lichid rezultat intrun an este de 26.875 t/an.
La folosirea biogazului pot aparea urmatoarele pericole si riscuri :
- pericol de moarte si imbolnavire prin asfixiere sau otravire in camine si recipiente (H2S, CH4, CO2).
- pericol asupra sanatatii prin substante de cofermentare
- explozie prin amestecuri inflamabile de gaz sau aer ;
- incendii ;
- inghetul instalatiei de gaz si de substrat avand ca urmare inchiderea neintentionata a instalatiei ;
- formarea de condens, mai ales prin racirea gazelor saturate de apa, cu pericolul inghetului si
inchiderii instalatiei ;
- coreziunea prin componentele agresive ale gazului cum ar fi amoniacul sau hidrogenul sulfurat ;
- infundarea instalatiilor, indeosebi instalatiile de gaz si substrat ;
Deoarece in preajma rezervoarelor de gaz si a recipientelor cu ferment trebuie luate in calcul
amectecuri de gaz/aer care pot provoca explozie, este necesara realizarea unor zone de protectie.
Zona 0 – cuprinde zonele in care trebuie sa se ia in calcul mereu, indelungat sau des o atmosfera cu
pericol de explozie, atmosfera compusa dintrun amestec de aer cu gaze, aburi sau ceturi.
Zona 1 – cuprinde zonele in care trebuie sa se ia in calcul aparitia intamplatoare a unei atmosfere
explozive formata din gaze, aburi sau ceturi.
Zona 2 – cuprinde zonele in care nu trebuie sa se ia in calcul aparitia unei atmosfere explozive formata
din gaze, aburi sau ceturi dar daca totusi atmosfera apare, atunci, dupa toate probabilitatile se intampla
rar si intro perioada scurta de timp.
Cerintele de siguranta ce trebuie luate in calcul pentru fiecare tip de zona sunt :
Zona 0 – pot fi folosite doar mijloace de productie care sunt permise si sunt marcate corespunzator
Zona 1 – pot fi folosite doar mijloace de productie care sunt permise pentru zona O sau zona 1 si care
sunt marcate corespunzator
Zona 2 – pot fi folosite doar mijloace de productie care sunt permise in zona O, zona 1 sau zona 2 si
care sunt marcate corespunzator.
42
- Bucureşti
Monitorizarea emanatiilor se face printrun analizor portabil de gaze pentru masurarea calitativa
a emisiilor de gaze.
Fermentatoarele pot fi izolate in cazul unor situatii de avarie avand robineti de inchidere pe
fiecare conducta, robineti ce pot fi actionati manual.
Pentru eventuale pericole de incendiu s-a asigurat accesul in incinta si s-au prevazut cai de
evacuare (v. scenariu la incendiu).
Nu exista pericolul de asfixiere sau otravire in puturi si recipiente acestea fiind acoperite si
avand hublouri de vizionare. In cazul in care ar fi necesara o interventie aceasta se va face prin
dezamorsarea recipientului respectiv, accesul facandu-se dupa o buna aerisire de catre echipe special
instruite in acest scop. In caminele de pompare accesul se va face dupa masurarea concentratiilor de
substante care pot produce asfixierea (H2S, CH4, CO2).
Pentru prevenirea accidentelor cauzate de emisii de CO2, NH3, si CH4 este prevazut analizor de
gaz in:
- camera rezervoarelor de amestecare;
- camera compresoarelor;
si sistem de ventilare in :
- camera rezervoarelor de amestecare;
- camera compresoarelor;
- camerele de comanda ;
Pentru reducerea riscului de aparitie a unor scurgeri de lichide sunt prevazute :
- o folie de polietilena de min 0,8 mm grosime care imbraca in intregime fundatiile rezervoarelor,
impiedicand orice scurgere accidentala de materie lichida ;
- un sistem de drenaj in interiorul foliei (Dn 100) care sa capteze eventualele lichide si un tub de
aerisire de Dn 100.
- prefabricatele sunt solidarizate prin pretensionare, asigurandu-se etanseitatea ;
- prefabricatele sunt etansate intre ele si cu materiale de etansare, mortare de impermeabilizare
polimetric usor elastic.
43
- Bucureşti
TABELUL Nr. 2.1
VALORILE LIMITA ale parametrilor relevanti (consum de apa si energie, poluanti in aer si apa,
generarea deseurilor) atinsi prin tehnicile propuse si prin cele mai bune tehnici disponibile
Parametru (unitatea de Valori limita
masura) Tehnici alternative Prin cele mai bune Conform celor mai
propuse de titular tehnici disponibile bune practici de mediu
Consum apa mc/tona 0,0125 - asemanator 0,078
materie prima
Consum energie 27,35 - asemanator 50 – 55
electrica kWhe/tona
materie prima
Consum de biogaz 10,5 - asemanator 29,1
pentru producerea
energiei Nmc /tona
materie prima
Prevederi BREF privind emisiile in aer

Desfasurarea procesului de digestie anaeroba se face in sistem inchis, in acest context emisiile pot
aparea numai in timpul transferului materiei dinspre si catre digestor. Sistemele anaerobe genereaza
mai putine emisii fata de sistemele aerobe pe kilogramul de deseu, tinând cont ca principala emisie
gazoasa (metanul) este un produs dorit. Totusi emisiile datorate transportului materiei prime si
tratamentelor mecanice pot cauza mirosuri si praf. Emisiile generate prin combustia biogazului sunt in
mod normal mai mari fata de cele generate in timpul procesului de producere a biogazului.
Emisiile de particule sunt de asemenea mai scazute decât in cazul digestiei aerobe pentru ca procesul
este inchis, insa acestea pot aparea la unitatile de preparare materie prima, care sunt sursa principala de
emisii de particule.
Ca o comparatie cu prevederile BAT/BREF mentionate mai sus, producerea de biogaz se va realiza
printr-un proces de digestie anaeroba, desfasurat in sistem inchis. Transferul materiei catre si dinspre
digestor se realizeaza prin conducte etanse.
Instalatia este prevazuta cu o facla de siguranta. Aceasta are rolul de a arde biogazul in situatiile
urmatoare:
- daca in digestor rezulta un surplus de biogaz;
- daca generatoarele sunt avariate;
Nivelul emisiilor fugitive in instalatia propusa va fi mentinut redus având in vedere urmatoarele
consideratii:
- procesele se desfasoara in spatii inchise;
- materialele intrate si iesite din proces sunt vehiculate prin conducte etanse;
- pentru prevenirea unor eventuale incidente, traseele de biogaz vor fi echipate cu detectoare de CH4,
in scopul de a putea interveni rapid.
In tabelul de mai jos sunt prezentate concentratiile de emisii, emisiile specifice comparând prevederile
celor mai bune tehnici disponibile cu instalatia propusa a se realiza, cu mentiunea ca recomandarile
BAT se refera la digestia anaeroba in general, iar instalatia propusa utilizeaza in procesul de digestie
anaeroba biomasa. De asemenea, se face precizarea ca nu au fost identificate BAT–uri cu privire la
44
- Bucureşti
emisiile rezultate din digestia anaeroba a biomasei, iar in tabelul de mai jos sursele citate se refera la
deseuri municipale (54, Vrancken, et al.,
2001, 59, Hogg, et al., 2002).
Componenta Prevederi BAT Instalatia propusa

Unitate Concentratii Emisie Emisie Concentratii Emisie Emisie
de emisii specifica specifica emisii specifica specifi
masura (g/t (g/ MJ (g/t ca
deseu) metan) deseu) (g/MJ
metan)
Gaze de 11.000 11.000
ardere Nmc/t Nmc/t
Metan Vol- % Fugitive 0 – 411 0,1 Fugitive 0 – 411 0,1
CO2 Vol- % 31 – 35.2 181000 – 85 32-35 219102 25-30
520000
CO 72.3 0,25 <72.3 <0,25
NOx 10 – 72.3 10 – 72.3
NH3 Fugitive Fugitive
N2O 0 0,2 0 <0,2
SOx 2,5-30 0,15 2,5-30 <0,15
H2S mg/Nm3 284 – 289 0,033 284 – 289 <0,033
COV 0,0023 <0,0023
Prevederi BREF privind emisiile in apa
Tipurile de emsii sunt similare celor din sistemele aerobe, insa volumul de lichid este mult mai mare.
In instalatia propusa, digestia anaeroba se desfasoara in sistem umed.
Caracteristicile tipice ale apelor uzate rezultate din procesul de digestie anaeroba
Componenta Prevederi BAT Instalatia propusa

Unitate de Sisteme Sisteme Sisteme Sisteme
masura uscate umede uscate umede
Debit apa uzata mc/t deseu 20000 – 6000 – 24000 0,91
40000
CCO mg O2/l 5000 – 10000 2500 – 5000 10000
CBO5 mg O2/l 4500
Amoniu Nu e cazul <8000
Nitrati
Azot total mg N/l 2000 – 4000 800 – 1200 <8000
Fosfor total <400 (PO4)
Cloruri <400
Parametrii de intrare si iesire a apei uzate vor fi monitorizati constant, in conformitate cu cerintele
autorizatiei de gospodarire a apelor.
2.2. Activitati de dezafectare

45
- Bucureşti
In present terenul este liber de constructii sau utilaje, astfel incat la inceperea lucrarilor de
constructii nu vor fi necesare efectuarea de lucrari de dezafectare / demolare.
Centrala este proiectata sa functioneze pe o perioda de 25 de ani. La sfarsitul periodei de
functionare centrala poate fi dezafectata sau supusa unui proces de modernizare capitala.
In cazul dezafectarii eliminarea deseurilor rezultate se va face astfel :
- deseurile reciclabile (metal, hartie, PVC) se vor preda la centrele locale de colectare a materialelor
reciclabile
- materialele inerte se vor evacua in locul indicat de Primaria Codlea
- deseurile periculoase vor fi preluate de o firma atestata in acest sens.
Pentru demolarea cladirilor s-au stabilit urmatoarelor etape :
- dezafectarea instalatiilor tehnologice si evacuarea acestora
- evacuarea confectiilor metalice
- evacuarea tamplariilor
- demolarea elementelor de rezistenta metalice de la acoperisuri
- demolarea elementelor de zidarie, inclusiv a peretilor prefabricati
- demolarea elementelor verticale de rezistenta
- demolarea placilor de la cota 0 din beton
- demolarea fundatiilor si a elementelor de infrastructura
- transportul materialelor in afara incintei
- aducerea terenului la starea initiala
3. Deseuri
Generarea deseurilor, managementul deseurilor, eliminarea si reciclarea deseurilor. Aceste aspecte
se trateaza in conformitate cu prevederile legale in vigoare. Se completeaza tabelul nr. 3.1.
Evidenta gestionarii deseurilor se va face, de catre titular, conform HG 856/2002, titularul
având obligatia tinerii acestor evidente, precum si raportarea acestora.
Tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate
In perioada de constructie vor fi generate urmatoarele tipuri de deseuri:
- resturi vegetale de la curatirea terenului si material de decopertare rezultat in urma sapaturilor – vor fi
colectate in vederea predarii unui operator autorizat pentru eliminarea/valorificarea lor;
- deseuri provenite din materiale de constructii ca urmare a activitatii de constructii si montaj – vor fi
colectate si predate centralizat la unitati specializate in colectarea acestor tipuri de deseuri;
- deseuri menajere provenite de la personalul muncitor, care vor fi eliminate de pe amplasament de
catre agentul de salubrizare din zona, pe baza de contract de prestari servicii.
Dupa punerea in functiune a instalatiei de producere a energiei din biomasa de origine animala,
managementul desurilor se va realiza conform tabelului 3.1.
Managementul deseurilor TABELUL Nr. 3.1
46
- Bucureşti
Denumirea Cantitatea
Starea Codul Codul Codul Managementul deseurilor cantitatea
deseului prevazutafizica deseului privind clasificarii prevazuta a fi generata - (t/an)
a fi Solid-S principala statistice valorificata eliminata ramasa in
generata Lichid-L proprietate stoc
Semisolid- periculoasa
SS
DESEURI TEHNOLOGICE TOTAL din care:
Materiale 0,8 S 150203 - - 0 0,8 0
filtrante uzate
Ulei uzat 1,9 L 1302 07 - - 0 1,9 0
(lubrifiere
generator)
DESEURI MENAJERE TOTAL din care:
Deseuri de 0,2 S 200101 - - 0 0,2 0
hartie si carton
Deseuri din 0,11 S 200139 - - 0 0,11 0
materiale
plastice (PET,
pungi
plastic, etc)
Deseuri din 0,08 S 20 01 02 - - 0 0,08 0
sticla
Deseuri textile 0,04 S 200111 - - 0 0,04 0
(lavete,
materiale
textile
echipament de
lucru, etc)
Deseuri 1 S 200108 - - 0 1 0
biodegradabile
(provenite de
la hrana
individuala
zilnica)
4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului si masuri de

reducere a acestora:
La modul general, acceptarea implementarii unei noi activitati intr-o anumita zona trebuie
facuta pe principiul: o activitate umana este economic sau social favorabila daca se dovedeste
acceptabila din punct de vedere ecologic.
Proiectul “Construirea unei centrale de producere prin cogenerare de energie electrica si
termica din biogaz”, in oras Codlea, jud. Brasov isi propune tocmai rezolvarea din punct de vedere
ecologic a utilizarii dejectiilor de la ferme de crestere a animalelor prin cresterea randamentului de
utilizare prin cogenerare de energie electrica si termica.
In general, se considera ca posibila aprecierea mediului dintr-o anumita zona la un moment dat
prin:
- calitatea aerului
- calitatea apei
- calitatea solului
- starea de sanatate a populatiei
Evaluarea calitatii acestor factori se face pe baza unei matrici de identificare ale carei linii
reprezinta elementele activitatii analizate.
47
- Bucureşti
1. Functionarea instalatiei de producere a biogazului va inlatura fermentarea spontana a deseurilor

organice, in speta dejectii, prin care se emit in aer diferite mirosuri dezagreabile (amoniac, hidrogen
sulfurat) dar mai ales metan care, cum se stie, genereaza un efect de sera de 21 ori mai intens decat cel
produs de emisiile echivalente volumic de dioxid de carbon.
2. Prin fermentarea dirijata in instalatia de producere a biogazului, vor rezulta practic doar doua
gaze in amestec si anume metanul si dioxidul de carbon. Prin instalatia de cogenerare prevazuta in
statia de biogaz, metanul va fi ars complet rezultand dioxid de carbon si apa. Hidrogenul sulfurat
produs in cursul fermentarii este oxidat biologic, prin injectie controlata de oxigen, la sulf nativ care
ramane in substrat si este evacuat odata cu acesta.
3. Instalatia de producere a biogazului nu evacueaza apa reziduala.
4. Suprafata de teren pe care se afla instalatia de biogaz este integral betonata. Contactul cu
materialul din statie il vor avea doar suprafetele agricole pe care se va imprastia materialul fermentat
care are tocmai rolul de fertilizant al solului cu o remarcabila capacitate de regenerare a humusului.
5. Prin mecanismul explicat la punctul 2 se arata ca se va evita degajarea spontana de metan din
deseuri organice, gaz al carui efect de sera este de cca. 21 ori mai mare decat cel al dioxidului de
carbon.
6. Instalatia de producere a biogazului nu se amplaseaza intr-un asemenea habitat.
8. Emisiile poluante ale mijloacelor de transport vor fi in limitele stabilite si controlate periodic
prin normele RAR. Principala sursa de zgomot – grupul cogenerator, este introdus in camera antifonata
iar cosul de evacuare a gazelor arse este prevazut cu amortizor de zgomot. Din functionarea statiei de
biogaz nu rezulta trepidatii iar fundatiile cogeneratorului sunt astfel concepute ca sa preia si sa
amortizeze vibratiile motorului termic.
9. Nu se recurge la resurse naturale.
10. Din proces nu rezulta deseuri. Produsul fermentat este destinat integral fertilizarii terenurilor
agricole avand un aport semnificativ de azot, fosfor si potasiu.
11. Este prevazut prin proiect ca zona de functionare a instalatiei de producere a biogazului sa fie
imprejmuita cu o perdea verde de arbori.
12. Intregul proiect urmareste valorificarea energetica a unor resurse regenerabile de energie, prin
producerea asa-zisei energii verzi din deseuri agricole, culturi agricole energetice cu dejectii
animaliere. Acestea sunt convertite cu ajutorul instalatiilor proiectate in energie electrica, energie
termica si un valoros fertilizant pentru terenurile agricole limitrofe.
Impactul asupra mediului creat de noua unitate va avea un nivel scazut si nu va afecta
considerabil nici unul din factorii de mediu: apa, sol, aer.
4.1. Apa:
Perimetrul studiat este afectat de artere hidrografice, apele fluviale din perioada ploilor
torentiale si a zapezilor abundente baltesc in zona forajelor forajelor F5 si F6, nivelul primei panze de
apa freatica se intalneste in jurul cotei de 3 m adancime, inregistrand tendinte ascensionale.
Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului
Municipiul Codlea este situat in partea de nord-vest a depresiunii “Tara Barsei” foarte aproape
de muntii Persani, respectiv la poalele muntelui Magura Codlei, pe campia plana cu caracter
piemontan a raului Vulcanita.
Alcatuirea geologica complexa a zonei (depozite sedimentare ale flisului cretacic, formatiuni
vulcanice, depozite cuaternare) ofera importante rezerve de roci utile, indeosebi din categoria
materialelor de constructie (gresii, calcare, andezite, argile, nisipuri, pietrisuri, etc).
48
- Bucureşti
Varietatea si natura continutului petrografic al roci lor din cuprinsul depresiunii Brasovului in
general, implicit si al teritoriului din zona unde este amplasat obiectivul, a permis existenta unor tipuri
de soluri specifice zonei.
Reteaua hidrologica:
Lungimea totala a raurilor cadastrate pe teritoriul municipiului Codlea este de 14.813 km.
Corpurile de apa de suprafata (rauri) de pe teritoriul municipiului Codlea sunt: Raul Homorod
(Ciucas), Raul Barsa, Raul Popilnica, Raul Geamana, Raul Vulcanita si Raul Crepes.
Perimetrul total al lacurilor cadastrate pe teritoriul municipiului Codlea este de 4.866 km.
Acestea sunt reprezentate de: Lacul Codlea Strand, Lacul Ghimbav, Lacul Hamaradia –
Dumbravita.
Starea apelor de suprafata si subterane in zona amplasamentului

Conform datelor A.N.A.R. stratul acvifer freatic din zona Codlea este descris ca fiind poluat,
prin descãrcare indirecta - poluare istoricã, de catre S.C. Colorom S.A. Codlea.
Astfel, in urma analizelor de laborator („Agenda Localã 21 Planul De Dezvoltare Durabilã A
Judetului Brasov”, Brasov, 2006, pg. 21) s-au inregistrat urmatoarele valori: nitroderivati 0- 0,007
mg/l, CCO-Cr 4,68 - 48 mg/l, amoniu 0 – 5.673 mg/l, azotati 4,68-129,355 mg/l.
Conform datelor prezentate de catre ICPA Bucuresti, zona in care se propune amplasarea
obiectivului este vulnerabila la nitrati.
49
- Bucureşti
Alimentarea cu apa:
Instalatiile sanitare interioare si de stingere incendiu

Alimentare cu apa
Necesarul de apa potabila pentru consum curent menajer :

Qcalcul = 0,63 l/s = 2,27 mc/h (consum menajer)
Qcalcul total = 0,63 l/s = 2,27 mc/h; H nec = 2 bar.
50
- Bucureşti
BILANTUL consumului de apa (m3/an) TABELUL Nr. 4.1.1
Proces Sursa de apa Consum total Apa prelevata din sursa Recirculata/reutilizata Comentarii
tehnologic (furnizor) de apa Total Consum Consum industrial Apa de la Apa de la
(4,10,11) menajer Apa Apa de Pentru compensarea propriul alte
subterana suprafata pierderilor in sistemele cu obiectiv obiective
circuit inchis
Apa Apa de
subterana suprafata
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Producere Reteaua 489,1mc/an 704,2 215mc/an 0 0 10 mc 489,1mc/an 0 98 % din
biogaz stradala mc cantitatea de apa
utilizata in proces
este recirculata.
Apa uzata
menajera este
indrodusa in
ministatia de
epurare
51
- Bucureşti
Managementul apelor uzate:

Canalizarea apelor uzate menajere si tehnologice.
Se vor colecta ape uzate menajere conforme cu NTPA002-05 de la OB01 - CLADIRE TEHNICA.
Apele uzate menajere se colecteaza prin retele prevazute cu tubulatura din polipropilena ignifuga cu
imbinare cu mufa si garnitura.
Retelele de canalizare de sub cota 0.00 se vor executa cu tubulatura din PVC-KG cu imbinare
cu mufa si ganitura.
Coloanele si colectoarele principale de canalizare s-au prevazut cu:
- piese de curatire;
- puncte fixe, executate conform tehnologiei furnizorului;
- caciuli de ventilatie montate pe prelungirea coloanelor de canalizare deasupra
acoperisului.
Debitul de ape uzate menajere evacuate la ministatia de epurare este:
Apele uzate menajere se vor evacua la o ministatie de epurare conforma cu NTPA001-05 cu o

incarcare hidraulica nominala de 0,75 mc/zi.Apele uzate epurate resultate din Ministatia de epurare se
vor introduce in rezervorul de mareriale dupa fermentare
Apele uzate tehnologice provenite de la platforma de depozitare materiale dupa fermentare vor
fi preluate de o rigola cu panta de scurgere, din beton, cu gratar metalic, prevazuta la capat cu o basa
pentru golirea acesteia. Din aceasta basa apele tehnologice (scurgeri materiale dupa fermentare) vor fi
evacuate prin pompare de o electropompa submersibila de epuisment cu plutitor si tocator (Q=4 mc/h,
H=12 mCA) la OB04 - REZERVOR MATERIAL FERMENTAT, printr-o retea de conducte din
PEHD PN6 De50x2,9mm.
Apele uzate tehnologice provenite de la OB05 - SILOZURI vor fi preluate de o rigola cu panta
de scurgere, din beton, cu gratar metalic, prevazuta la capat cu o basa pentru golirea acesteia. Din
aceasta basa apele tehnologice (scurgeri plante energetice) vor fi evacuate prin pompare de o
electropompa submersibila de epuisment cu plutitor si tocator (Q=8 mc/h, H=20 mCA) la OB02 -
REZERVOR DEJECTII, printr-o retea de conducte din PEHD PN6 De63x3,6mm.
52
- Bucureşti
Canalizarea apelor pluviale

Colectarea apelor pluviale de pe sarpanta acoperisurilor se va face prin intermediul unei retele de
jgheaburi si burlane (conform proiect arhitectura).
Evacuarea apelor pluviale se va face la teren, in incinta, prin intermediul unei sistematizari pe verticala
a acesteia.
Retele exterioare de apa- canal din incinta

H=40 mCA, P=2,5 kW;
- Electropompa submersibila de epuisment cu plutitor, Q=6 mc/h, H=9 mCA, P=0,75 k
Asigurarea debitului si presiunii instalatiilor sanitare menajere si tehnologice se va face de la OB09 -
GOSPODARIE DE APA, nou proiectata in incinta, in cadrul careia se foreaza un put de mare
adancime (150 m), conform studiului hidrologic si avizului de gospodarire a apelor.
Ministatie de epurare
Descriere functionala
Metoda de epurare are la baza principiul conform caruia aerarea puternica a unei ape uzate (bogata in
substante organice) depozitata intr-un tanc de aerare are drept consecinta agregarea materiei fin
suspendate si coloidale in flocoane.
Flocoanele reprezinta substanta nutritiva si suportul bacteriilor. In acest fel flocoanele au o mare
capacitate de absorbtie a substantelor organice din apa poluata, acestea fiind descompuse apoi de
microorganisme.
Instalatia SBR (sequencing batch reactor sau reactor biologic cu alimentare secventiala) reprezinta de
fapt o tehnologie de epurare cu namol activ asemanatoare cu cea din statiile de epurare orasenesti,
diferenta esentiala in comparatie cu acestea constand din segmentarea procesului si comasarea lui
tehnologic intr-un singur compartiment.
53
- Bucureşti
In sistemul SBR se disting cinci etape secventiale ale procesului de epurare, care se repeta ciclic. Ele
sunt precedate de epurare mecanica (decantare).
Cele cinci etape sunt urmatoarele:
- etapa 1: Alimentare: o cantitate predeterminata de apa uzata este preluata din bazinul de decantare cu
ajutorul unui air-lift si se introduce in bazinul de aerare unde se amesteca cu namolul activ ramas din
ciclul precedent. Datorita formei speciale a air-liftului, numai apa decantata (fara solide si fara grasimi)
este transferata in bazinul de aerare.
- etapa 2: Aerare: apa uzata este aerata in intervale regulate si bine definite. Prin oprirea si pornirea
aerarii au loc procesele de nitrificare, denitrificare, ceea ce duce la o eliminare cat mai eficienta a
compusilor organici ai azotului. Distributia aerului in masa apei se face cu ajutorul unor membrane de
cauciuc cu perforatii fine. Datorita dimensiunii mici a bulelor de aer introduse, o mare cantitate de
oxigen poate fi dizolvata in apa. Cu ajutorul acestui oxigen microorganismele (prezente in namolul
activ) vor descompune substanta organica (pe care o utilizeaza ca sursa de hrana) si se vor inmulti.
- etapa 3: Decantare: in aceasta etapa se opreste toata instalatia, lasand timp suficient pentru
sedimentarea flocoanelor de namol care se vor depune pe fundul bazinului. In acest fel in partea
superioara a bazinului ia nastere o zona de apa limpede, epurata.
- etapa 4: Evacuare: apa epurata decantata se evacueaza in cantitate determinata tot cu ajutorul unul
air-lift, numai din partea superioara a camerei.
- etapa 5: Recirculare namol: datorita faptului ca namolul activ se va inmulti, o parte din acesta este
recirculat din bazinul de aerare in decantor
Ministatia de epurare este un sistem monobloc. Toate cele cinci etape au loc in interiorul aceluiasi
bazin budlu compartimentat (decantor si camera de aerare) care poate avea forma orizontala sau
verticala. Circulatia apei pe parcursul celor cinci etape se face cu ajutorul air-lifturilor antrenate de o
suflanta. Introducerea aerului se face cu ajutorul aceleiasi suflante. Statia de epurare este prevazuta cu
punct de prelevare probe si gura de vizitare.
Rezultatele obtinute in urma testelor de eficienta si analizelor de laborator au aratat ca acest sistem este
capabil sa asigure o calitate a efluentului in conformitate cu normele legislative in vigoare (NTPA 011
si NTPA001/2005, legea 188/2002). In urma procesului de epurare apa poate fi deversata in rau, lac,
sol prin doua posibilitati (drenaj - situatia noastra sau put absorbant).
54
- Bucureşti
BILANTUL apelor uzate TABELUL Nr. 4.1.2
Sursa Totalul apelor Ape directionate spre Comentarii

apelor uzate generate reutilizare/recirculare
uzate,
Proces menajere industriale pluviale in acest catre alte
tehnologic obiectiv obiective
m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Producere 2,33 850,45 0,59 215,35 1,34 489,1 0,4 146 1,34 489,1 0 0 98 % din
biogaz cantitatea de
apa utilizata
in proces
este
recirculata.
Apa uzata
Menajera este
indrodusa in
ministatia de
epurare
55
- Bucureşti
Nr. Sursa de poluare Masuri de prevenire si reducere Impactul prognozat asupra apelor subterane si de
crt. suprafata
Faza de constructie
1 Deseuri depozitate Gestionarea adecvata a deseurilor la punctul de lucru: Avand in vedere masurile prevazute si faptul ca in
necorespunzator - instruirea personalului muncitor cu privire la colectarea selectiva a deseurilor: timpul lucrarilor de constructie personalul va fi redus si
- colectarea selectiva a deseurilor din constructii si predarea acestora unor operatori instruit si se vor executa doar lucrari de decoperare si
autorizati in vederea valorificarii/ eliminarii; constructii-montaj (fara demolari) apreciem ca
- montarea de ecopubele pentru colectarea selectiva a deseurilor menajere. Predarea impactul negativ asupra apelor de suprafata si
fractiei reciclabile unui operator autorizat in vederea valorificarii si fractiei subterane va fi minim.
biodegradabile operatorului de salubritate.
2 Apa uzata menajera evacuata In timpul desfasurarii lucrarilor de constructie amplasamentul va fi dotat cu toalete Impactul prognozat asupra apelor de suprafata si
necontrolat ecologice si punct sanitar pentru igiena personalului. subterane se estimeaza a fi negativ nesemnificativ.
3 Contaminarea apelor subterane - amenajarea unei platforme pentru parcarea utilajelor Impact negativ nesemnificativ.
cu produse petroliere, uleiuri - asigurarea de materiale absorbante (nisip, turba, etc) si echipamente in vederea
evacuate in cazul scaparilor interventiei rapide in cazul scurgerilor accidentale de produse petroliere si/sau
accidentale uleiuri uzate;
4 Modificarea conditiilor de -lucrarile de excavare se vor realiza in conformitate cu proiectul si normativele in Impact negativ nesemnificativ.
drenare, din cauza lucrarilor de vigoare, tinand cont de structura hidrogeologica a zonei;
excavare - se va evita executarea lucrarilor de excavare in conditii meteorologice extreme
(ploaie, furtuna, etc)
Faza de exploatare
1 Deseuri depozitate Gestionarea adecvata a deseurilor: Impactul preconizat asupra apelor de suprafata si
necorespunzator - utilizarea unei spatiu special destinat (platforma betonata) pentru recipientele in subterane este negativ redus.
care sunt colectate deseurile tehnologice;
- utilizarea unor recipienti etansi pentru colectarea deseurilor tehnologice (materiale
filtrante, uleiuri uzate) si predarea acestora unor operatori autorizati in vederea
valorificarii/eliminarii;
- instruirea personalului cu privire la colectarea selectiva a deseurilor;
- montarea de ecopubele pentru colectarea selectiva a deseurilor menajere. Predarea
fractiei reciclabile unui operator autorizat in vederea valorificarii si fractiei
biodegradabile operatorului de salubritate.
2 Modificari calitative si In vederea prevenirii si reducerii impactului asupra apelor subterane si de suprafata, Impactul asupra apelor de suprafata este unul pozitiv,
cantitative asupra receptorului prin proiect a fost prevazuta epurarea apelor menajere intr-o ministatie de epurare, tinand cont de faptul ca:
natural determinate de cu mentiunea ca toate instalatiile si echipamentele de epurare sunt amplasate intr-un - nivelul de poluanti a apelor epurate se incadreaza in
preluarea apelor epurate; pavilion tehnic inchis, in vederea evitarii emisiilor de poluanti care produc mirosuri. normativul NTPA001/2005
Calitatea apei epurate se va incadra in normativul NTPA001/2005. In plus se
56
- Bucureşti
prevede monitorizarea si automonitorizarea calitatii apei prin analize de laborator;

3 Contaminarea potentiala - utilizarea unui sistem separativ de colectare a apelor uzate; Se preconizeaza ca impactul negativ este nesemificativ.
a receptorului cu poluanti in - utilizarea unor conducte confectionate din materiale rezistente;
cazul unor scurgeri accidentale - utilizarea unui plan de mentenanta a echipamentelor si utilajelor retelelor de
din instalatiile si echipamentele alimentare, retelelor de canalizare si respectiv statiei de epurare;
componete sau deteriorari ale - implementarea unui plan de prevenire si interventie in cazul poluarilor accidentale
retelei de canalizare; si instruirea periodica a personalului care este responsabil cu intretinerea si
exploatarea instalatiilor si echipamentelor de apa /canalizare/statie epurare;
- utilizarea de materiale absorbante si echipamente corespunzatoare de interventie
in cazul unor poluari accidentale;
- asigurarea unui management riguros, cu responsabilitati clar stabilite pentru toate
activitatile care folosesc produse ce ar putea afecta calitatea apelor evacuate;
4 Poluarea receptorului in - dimensionarea ministatiei de epurare la o capacitate mai mare decat debitul maxim Tinand cont de masurile de prevenire implementate se
conditiile producerii de avarii de ape uzate; considera ca impactul asupra apelor de suprafata si
semnificative la ministatia de - implementarea unui plan de monitorizare pentru operarea ministatiei de epurare; subterane este negativ redus.
epurare si evacuarea de apa - implementarea unui plan de prevenire si interventie in cazul poluarilor accidentale
uzata neepurata; si instruirea periodica a personalului care este responsabil cu intretinerea si
exploatarea instalatiilor si echipamentelor ministatiei epurare;
- utilizarea de materiale absorbante si echipamente corespunzatoare de interventie
in cazul unor poluari accidentale;
- utilizarea unor echipamente cu fiabilitate crescuta;
5 Contaminarea apelor subterane - utilizarea zonelor special amenajate (parcari) pentru vehiculele in tranzit si/sau Impact negativ nesemnificativ.
cu scurgeri accidentale de stationare;
produse petroliere (provenite din - utilizarea de materiale absorbante si echipamente corespunzatoare de interventie
zona parcarilor interioare) si/sau in cazul unor scurgeri accidentale de carburanti si ulei;
uleiuri uzate.
6 Consum mare de apa - recircularea unei mari cantitati de apa (92% din cantitatea totala de apa epurata). Impactul asupra apelor subterane si asupra apelor de
- instituirea unui program de gospodarire judicioasa a volumelor de apa vehiculate suprafata este pozitiv.
in instalatii, pentru a se reduce debitele consumate, respectiv, debitele de ape uzate
evacuate la reteaua de canalizare;
57
- Bucureşti
4.2. Aerul
Date generale:
Din punct de vedere climatic, Municipiul Codlea are o clima continentala temperata, insa in
zona hotarului, datorita altitudinii diferite a fiecarei zone, pot fi inregistrate diferente de temperatura.
Clima amplasamentului evaluata dupa valorile inregistrate la Statia meteo Bod din imediata
vecinatate prezinta urmatoarele valori ale principalelor elemente:
- temperatura medie multianuala - 7,5o C.
- luna cu temperatura medie cea mai scazuta - ianuarie: - 5,3 o C.
- luna cu temperatura medie maxima cea mai ridicata – iulie: +18 o C.
- amplitudinea medie multianuala: 23,3 o C.
- cea mai mare temperatura medie lunara: +28 o C (iulie 1963).
- cea mai mica temperatura medie lunara: -12,8 o C (ianuarie 1896)
- cea mai mare temperatura inregistrata: +37,2 o C ( 9. 09. 1946)
- cea mai mica temperatura inregistrata: -38,5 o C (25. 01. 1942)
- temperaturi medii zilnice mai mari de 0 o C – 271 zile/an
- temperaturi medii zilnice mai mici de 0 o C - 94 zile/an
- temperaturi maxime zilnice mai mari de 30 o C pot aparea din aprilie pana in octombrie, dar mai ales
in iulie (cca.5,4 zile) sau august ( cca.5 zile)
- primul inghet apare in medie la 26 septembrie
- ultimul inghet apare in medie la 1 mai
- total durata medie de zile fara inghet - 148 zile/an
- precipitatii medii multianuale- 610,0 mm/an
- luna cu cea mai mare cantitate medie de precipitatii – iunie: 100,7 mm
- luna cu cea mai mica cantitate medie de precipitatii – februarie: 19,7 mm
- zile cu ninsori: 55, 2 zile/an intre lunile noiembrie si aprilie
- chiciura: in medie 4,3 zile/an (decembrie - martie)
- bruma: in medie 9,7 zile/ an (septembrie - mai)
- presiunea atmosferica medie multianuala: 956, 4 mb.
Directa predominanta a deplasarii maselor de aer este dinspre vest spre est (ca o componenta
a vanturilor de vest) si dinspre SE spre NV ( ca o influenta a masei muntoase: Muntii Barsei,
Ciucasului si Carpatilor Orientali)
In general vanturile de nord-vest bat in toata perioada unui an, cele de sud-vest bat in perioada
martie-noiembrie, iar cele din directia est bat in perioada martie-mai. Viteza medie de deplasare a
maselor de aer este cca. 1,5 m/sec.9
In timpul iernii, in perioadele de calm apare fenomenul inversiunii termice, adeseori insotita de
ceata, specific intregii depresiuni, perioada in care temperaturile scad foarte mult. Cu exceptia
perioadelor de calm si inversiune termica, consideram ca se efectueaza o ventilare buna a
amplasamentului si o dispersie buna a compusilor evacuati in atmosfera din procesele tehnologice ale
instalatiei de producere energie electrica si termica prin cogenerare.
Calitatea aerului se considera a fi buna.
Surse si poluanti generati de instalatia propusa:

S-au luat in considerare cele doua faze de activitate :
A. Faza de constructie:
Calitatea aerului atmosferic poate suferi local datorita urmatoarelor surse care apar in timpul
realizarii proiectului :
- pregatirea platformei pentru executarea constructiei (o sursa de emisii de pulberi);
58
- Bucureşti
- lucrari constructii si montaj (o sursa de emisii de pulberi, emisii de poluanti specifici arderii
combustibililor fosili );
- manipulare materiale de constructie (o sursa de emisii de pulberi);
- mijloace auto si utilitare in incinta – gaze de esapament (emisii de poluanti specifici arderii
combustibililor fosili, sursa de emisii de pulberi),
Lucrarile desfasurate in perioada de executie a obiectivului pot avea impact asupra calitatii
atmosferei din zonele de lucru si din zonele adiacente acestora.
Executia lucrarilor de construire constituie, pe de o parte, o sursa de emisii de pulberi, iar pe de
alta parte, sursa de emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere) atat
in motoarele utilajelor necesare efectuarii acestor lucrari, cat si ale mijloacelor de transport folosite.
Emisiile de praf, care apar in timpul executiei constructiei, sunt asociate lucrarilor de excavare,
de manipulare si punere in opera a pamantului si a materialelor de constructie, de nivelare si taluzare,
precum si altor lucrari specifice de constructii montaj profile metalice. Degajarile de praf in atmosfera
variaza adesea substantial de la o zi la alta, depinzand de nivelul activitatii, de specificul operatiilor si
de conditiile meteorologice.
Natura temporara a lucrarilor de constructie, specificul diferitelor faze de executie, diferentiaza
net emisiile specifice acestor lucrari de alte surse nedirijate de praf, atat in ceea ce priveste estimarea
cat si controlul emisiilor.
B. Faza de exploatare
S-au identificat urmatoarele surse de emisii:
- emisii de mirosuri datorate manevrarii (descarcare/incarcare) materiilor prime;
- emisii de metan rezultate din neetanseitati, scurgeri accidentale si gestionare incorecta a traseelor
tehnologice pentru biogaz (nedirijate);
- emisii de hidrogen sulfurat si metan rezultate din scurgeri accidentale si gestiune necorespunzatoare
in cadrul procesului de desulfurare (nedirijate);
- emisii de gaze de ardere rezultate din combustia biogazului in generator (dirijate);
- emisii punctuale rezultate de la arderea de siguranta a biogazului (dirijate);
- emisii de amoniac si hidrogen sulfurat care pot aparea in procesul de epurare sau pot rezulta din
acumularea de materiale si sedimente in conductele de transport pentru apele uzate;
59
- Bucureşti
In tabelul de mai jos sunt prezentate masurile de prevenire si reducere a emisiilor pe surse de poluare.
Nr. Sursa de poluare Masuri de prevenire si reducere Impactul prognozat asupra apelor subterane si de
crt. suprafata
Faza de constructie
1 Emisii de pulberi rezultate din pregatirea Pentru prevenirea poluarii aerului, la pregatirea platformelor se vor avea Impactul lucrarilor de pregatire a platformelor pentru
platformei pentru executarea constructiei, in vedere urmatoarele: executarea constructiilor, realizarea lucrarilor de
lucrarile de constructii si montaj si - prevenirea formarii de praf prin stropirea cu apa in perioadele de constructii-montaj si manevrarea materialelor de
manipularea/manevrarea materialelor de vreme uscata; constructii se estimeaza a filimitat in timp si spatiu, cu
constructii - evitarea lucrarilor de excavare in perioadele cu conditii meteorologice efecte nesemnificative.
nefavorabile;
- curatarea zilnica a cailor de acces pentru a preveni formarea prafului ;
- asigurarea materialelor impotriva imprastierii in timpul transportului si
in amplasamentele destinate depozitarii;
- manipularea corespunzatoare a materialelor de constructii;
2 Emisii de poluanti specifici arderii Pentru reducerea emisiilor poluante s-au prevazut inca din faza de Poluarea specifica circulatiei vehiculelor se apreciaza
combustibililor fosili in vehiculele si proiectare urmatoarele masuri: dupa consumul de carburanti (substante poluante NOx,
utilajele de pe amplasament utilizate la - limitarea zonei de lucru si a timpului de executie; CO, particule materiale din arderea carburantilor etc.)
transportul materialelor si a personalului - stationarea vehiculelor in zone amenajate tip parcari; si distantele parcurse. Poluantii specifici arderii interne
- localizarea spatiilor de depozitare pentru materialele de constructie a combustibililor fosili sunt: oxizi de azot (NOx),
astfel incat sa se evite parcurgerea de distante lungi si efectuarea de compusi organici volatili nonmetanici (COVnm),
manevre repetate la descarcarea siincarcarea lor. metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac
(NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se,
Zn), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid
de sulf (SO2).
Pentru determinarea poluantilor de la mijloacele de
transport si de la utilajele de lucru (buldozere,
excavatoare) s-au utilizat factorii de emisie indicati de
metodologia CORINAIR pentru autovehicule grele pe
motorina si motoare stationare pe motorina, facandu-se
o aproximare globala pentru consumul orar de
motorina si energia consumata. Datele din literatura
(CORINAIR cap. 8.6.2 – emisii de la autovehiculele
grele 3,5 t – 16 t) indica urmatoarele: NOx - rata de
emisie: 36.1 g/kg combustibil; CO – rata de emisie:
18,6 g/kg combustibil; COV – rata de emisie: 8.1 g/kg
combustibil;Suspensii – rata de emisie: 2,9 g/kg
60
- Bucureşti
combustie;
S-a estimat consumul de combustibil in zona de lucru
la 0,5 kg/ora (0,227 kg/km x 2,2 km/h =0,5 kg/h),
pentru orele si perioadele de varf, cuopriri si porniri
frecvente.
Faza de exploatare
1 Emisii de mirosuri datorate manevrarii Pentru reducerea emisiilor de mirosuri rezultate in urma manevrarii Impactul acestor emisii asupra aerului se estimeaza a
(descarcare/ incarcare) materiilor prime; materiilor prime se vor avea in vedere urmatoarele masuri: fi negativ redus datorat in special emisiilor fugitive.
- proiectarea unui spatiu tehnic inchis pentru descarcarea si transportul
materilor prime;
- evacuarea emisiilor in spatiul de descarcare se face pentru retinerea
substantelor producatoare de mirosuri;
- stocarea materiei prime se va face in rezervoare special destinate,
etanse;
- descarcarea autovehiculelor cu materii prime in conformitate cu
prevederile BAT, dupa cum urmeaza:
1. Mentinerea poluantilor din aerul exhaustat la un nivel scazut prin:
o devierea rutelor de trafic in afara zonei de livrare;
o utilizarea suprafetelor si echipamentelor de lucru usor de curatat;
o minimizarea timpului de depozitare al deseurilor in zona de livrare;
o curatarea benzilor transportoare si a celorlalte echipamente cel putin
odata pe saptamana;
2. In plus, in timpul operatiilor de depozitare si manipulare, urmatoarele
masuri sunt aplicabile pentru minimizarea emisiilor de praf:
o Curatarea cu regularitate a spatiilor aferente agregatelor, pardoselilor
si rutelor de trafic;
o Spalarea cauciucurilor camioanelor pentru prevenirea dispersiei
deseurilor preluate pe roti in afara amplasamentului;
2 Emisii de compusi organici volatili la Pentru reducerea emisiilor de COV, manevrarea si depozitarea sunt Impactul asupra aerului este redus datorita masurilor
manevrarea materialelor realizate controlat. de prevenire si reducere implementate.
3 Emisii de CH4 si H2S rezultate din Biogazul este stocat in partea superioara a rezervorului de post Impactul emisiilor de metan asupra aerului este
neetanseitati, scurgeri accidentale si fermentare prevazut cu doua membrane. Stocarea biogazului se face sub semnificativ negativ, tinand cont ca acesta este un gaz
gestionare incorecta a traseelor tehnologice prima membrana a acestuia. cu efect de sera, insa lunand in considerare masurile de
pentru biogaz (nedirijate); Sistemul de depozitare a biogazului va prezenta etanseitate impotriva prevenire si reducere, consideram ca acesta poate fi
scurgerilor de gaze rezistenta la functionarea sub presiune. redus spre minim.
Ca masura de prevenire a unor accidente inainte de punerea in functiune
61
- Bucureşti
a instalatiei, se va verifica etanseitatea spatiului de stocare a biogazului.

De asemenea, din motive de securitate, acestea vor fi echipate cu valve
de siguranta (la subpresiune si suprapresiune), in scopul prevenirii
distrugerilor si pentru reducerea riscurilor de operare.
In faza de proiectare si executie se va avea in vedere ca spatiul de
depozitare sa perimita stocarea a cel putin o patrime din productia
zilnica si s-a avut in vedere montarea de detectoare pentru emisiile de
gaze in scopul facilitarii interventiilor rapide.
Toate procesele de digestie anaeroba se desfasoara in spatii inchise,
etanse.
4 Emisii de gaze de ardere rezultate din Pentru mentinerea emisiilor de gaze la un nivel redus, beneficiarul, prin Tinand cont de prevederile BAT, epurarea fluxurilor
combustia biogazului in generator planul de mentenanta a instalatiei si inclusiv a generatorului, va asigura gazoase rezultate din arderea biogazului nu se justifica
functionarea in conditii normale. economic si nici din punct de vedere al protectiei
mediului.
Conform celor prezentate mai sus, impactul asupra
aerului a emisiilor de gaze de ardere se estimeaza a fi
minim.
5 Emisii punctuale rezultate de la arderea de Prin programul de mentenanta se va asigura buna functionare a faclei, Impactul preconizat asupra aerului se estimeaza ca va
siguranta a biogazului (dirijate); asigurand arderea biogazului la o temperatura de cca 1000 ºC cu un fi negativ redus.
timp de stationare 0,3 secunde. Emisiile rezultate de la arderea de
siguranta vor fi reduse.
62
- Bucureşti
Avand in vedere masurile de prevenire dar si comparatia cu BAT, impactul prognozat asupra
aerului in faza de constructie va fi limitat si restrans ca arie, iar in faza de exploatare acesta va fi redus.
Surse stationare dirijate TABELUL Nr. 4.2.1

Denumirea Poluant Debit Debit Concentratia Prag Limita
sursei masic gaze/aer in emisie de la
3
(g/h) impurificat (mg/Nm ) alerta emisie=prag
(Nm3/h) (mg/m3) (mg/Nm3) de
(m3/h) (mg/m3) interventie
(mg/Nm3)
(mg/m3)
1 2 3 4 5 6 7
Centrala CO 6878 6878 1000 700 1000
biogaz PM 344 50 35 50
Pel = 1,415 NOx 6878 1000 700 1000
MW; H2S 34 5 3,5 5
Evacuare HCl 206 30 21 30
cos HF 34 5 3,5 5
HC 1032 150 105 150
SOx 3439 500 350 500
Surse stationare nedirijate TABELUL Nr. 4.2.2

Denumirea sursei Poluant Debit masic (g/h)
1 2 3
Receptie – depozitare materii Mirosuri Fugitive
prime
Stocare si transport biogaz CH4 Fugitive
H2S Fugitive
Ministatie de epurare NH3 Fugitive
H2S Fugitive
In evaluarea emisiilor din surse mobile s-au avut in vedere urmatoarele premise:
- numarul zilnic de transporturi intrate sau iesite este egal cu 5.5 transporturi din care:
- 4.5 transporturi /zi – aprovizionare materii prime modul biogaz;
- 0.5 transporturi/zi – eliminare/valorificare digestat;
- pentru fiecare transport s-a considerat parcurgerea pe amplasament a câte 0.4 km.
- ratele de emisii precum si consumul specific de carburant sunt conform CORINAR cap.8.6.2;
Surse mobile TABELUL Nr. 4.2.3

Denumirea Poluanti si debite masice (g/h)
sursei
1 2 3 4
Mijloace auto NOx CO COV Suspensii
0,75 0,39 0,17 0,06
63
- Bucureşti
4. 3 Solul:
Zona luata in studiu se situeaza in depresiunea intramontana a Brasovului si reprezinta o zona
de piemont. Culuarul depresionar al Brasovului, care se intinde spre NE pana in zona localitatilor
Targu Secuiesc si Bretcu, s-a format in Neogen, ca urmare a miscarilor tectonice negative. Aria
actualei depresiuni a functionat ca lac pana la sfarsitul pliocenului, avand in prezent caracterul unei
campii piemontane de acumulare proluvioaluviala cu terase si sesuri mlastinoase, in care raurile sunt
meandrate. Raurile cu caracter torential, care ferestruiesc versantii inconjuratori au transportat in zona
depresionara, material aluvionar heterogen, care in acelasi timp a acoperit limita transanta care trebuia
sa existe intre ramura muntoasa si zona depresionara.
Evidenta gestionarii deseurilor se va face, de catre titular, conform HG 856/2002, Anexele nr. 1 (cap. 1
generarea deseurilor, cap. 2 stocarea provizorie, tratarea si transportul deseurilor, cap. 3 valorificarea
deseurilor, cap. 4 eliminarea deseurilor), titularul avand obligatia tinerii acestor evidente, precum si
raportarea acestora.
In perioada de constructie vor fi generate urmatoarele tipuri de deseuri:
- resturi vegetale de la curatirea terenului si material de decopertare rezultat in urma sapaturilor – vor fi
colectate in vederea predarii unui operator autorizat pentru eliminarea/valorificarea lor;
- deseuri provenite din materiale de constructii ca urmare a activitatii de constructii si montaj – vor fi
colectate si predate centralizat la unitati specializate in colectarea acestor tipuri de deseuri;
- deseuri menajere provenite de la personalul muncitor, care vor fi eliminate de pe amplasament de
catre agentul de salubrizare din zona, pe baza de contract de prestari servicii.
In perioada de operare deseurile rezultate din cadrul unitatii sunt colectate si evacuate astfel:
• cele menajere - in containere metalice acoperite, amplasate pe platforma betonata, preluate de firma
de salubritate si transportate la groapa de gunoi autorizata.
• Materialul deshidratat se utilizeaza ca ingrasamant si se valorifica in aceasta stare iar cel din
rezervoarele de material fermentat (lichid) se imprastie pe terenurile agricole din zona cu utilaje
specializate.
Managementul deseurilor
Denumirea deseului Cantitatea Starea fizica Managementul deseurilor
prevazuta a fi Solid– S,
generata t/an Lichid - L,
Semisolid – SS
DESEURI TEHNOLOGICE TOTAL Vor fi colectate in recipienti
din care: etansi si depozitate pe o
Materiale filtrante uzate 0,8 S platforma special amenajata
Ulei uzat (lubrifiere generator) 1,9 L in vederea predarii catre un
eliminator/reciclator
autorizat
DESEURI MENAJERE TOTAL din care: Deseurile menajere vor fi
Deseuri de hartie si carton 0,2 S colectate selectiv in
Deseuri din materiale plastice (PET, pungi 0,11 S conformitate cu prevederile
plastic, etc) legislative in vigoare si vor
Deseuri din sticla 0,08 S fi preluate de o firma de
Deseuri textile (lavete, materiale textile 0,04 S salubritate auorizata.
echipament de lucru, etc) Deseurile reciclabile vor fi
Deseuri biodegradabile (provenite de la hrana 1 S colectate selectiv si vor fi
individuala zilnica) predate in vederea reciclarii.
Deseurile biodegradabile
vor fi colectate in pubele
corespunzatoare si predate
operatorului de salubritate.
64
- Bucureşti
4.4. Geologia subsolului:

Depozitele de terasa au varsta cuaternar – holocen superior. Acestea sunt constituite din
depozite preponderent aluvial – proluviale, respectiv pietrisuri, nisipuri, nisipuri argiloase si argile
prafoase cu aspect loessoid.
Stratificatia terenului:
Prospectiunile executate in perimetrul cercetat si in zona cu ocazia altor lucarri au stabilit ca la
suprafata se gaseste o patura de sol vegetal groasa de 0,3 – 0,4 sub care se afla o lentila de praf argilos
nisipos galbui plastic consistent care se extinde pana la 0,7- 1,2 m, aici facund-se trecerea catre un
masiv orizont de pietris cu nisip saturat avand inglobate lentile de praf argilos.
Amplasamentul prezinta stabilitate generala, terenul nefiind afectat de alunecari corozive sau
de teren.
Se va lua in consideratie presiunea conventionala Pconv =280 Kpa respectandu-se urmatoarele
relatii:
La incarcari centrice
-Pef < Pconv
-P’ ef max < 1,2 P conv
La incarcari cu excentricitate dupa o singura directie
Pef < 1,2 Pconv in gruparea fundamentala
P’ ef max < 1,4 P conv in gruparea speciala.
Se va funda in orizontala pe pietrisi cu nisip saturat avand inglobate lentile de praf argilos,
incepand cu adancimea Df = 1, 20 m raportate de la cota terenului actual.
Seismicitatea: Conform prevederilor Normativului P100/1992 si SR 11100/1-93 perimetrul
localitatii Codlea se incadreaza in zona seismica de calcul F, avand coeficientul seismic ag = 0.08 si
Tc= 0.7 sec.
Conform SR 11100/1-93 amplasamentul viitoarelor constructii este incadrat in zona de
macroseismicitate I=7 pe scara MSK.
Conform normativului P 100/1-2006, amplasamentul este caracterizat printr-o valoare a
acceleratiei terenului ag= 0.20 g.
Din punct de vedere al perioadelor de colt, amplasamentul este caracterizat prin Tc= 0.7 s.
4.5. Biodiversitatea:
Amplasamentul centralei de biogaz este in afara ariilor naturale protejate.
Descriere a aspectelor de mediu ce vor fi probabil semnificativ afectate prin proiectul propus,
inclusiv, in special: populatia, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, peisajul si inter-
relatiile dintre acesti factori.
In amplasamentul obiectivului nu exista ecosisteme acvatice si terestre, monumente ale naturii,
parcuri si rezervatii naturale ce pot fi afectate prin proiectul propus.
Poluantii si activitatile ce pot afecta ecosistemele acvatice si terestre.
Valorile concentratiilor indicatorilor de poluare se vor incadra in limitele impuse de NTPA
001/2002 si sub valorile pragurilor de alerta (70%).
Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia faunei si florei terestre si acvatice, a
biodiversitatii, monumentelor naturii si ariilor protejate.
Nu sunt necesare lucrari sau dotari si masuri pentru protectia faunei si florei terestre si acvatice,
a biodiversitatii, monumentelor naturii si ariilor protejate.
Amplasamentul ales pentru realizarea investitiei se afla in intravilanul localitatii Codlea, judetul
Brasov. Municipiul Codlea este caracterizat prin existenta, la limitele hotarului, a unor paduri cu
componenta de 60% fag rosu, 20% fag alb, 15% stejar si 5% conifere.
Fauna din zona este adaptata conditiilor de mediu, fiind bine reprezentata in zonele adiacente.
65
- Bucureşti
Arii naturale protejate. Distanta amplasamentului propus fata de ariile naturale protejate
Ariile protejate, prin valoarea lor naturala si gradul redus al interventiei umane pe teritoriul lor,
sunt cele mai bune exemple si modele pentru sistemele ecologice naturale si seminaturale.
Zonele aflate in regim natural si seminatural constituie de fapt suportul “vietii” si implicit al
dezvoltarii socio-economice.
La nivelul judetului Brasov, exista 32 de arii protejate cu o suprafata totala de 28.350 de
hectare, reprezentand aproximativ 7% din suprafata judetului.
In tabelul de mai jos sunt prezentate masurile de prevenire si reducere a impactului asupra
biodiversitatii pe surse de poluare.
Nr. Sursa de poluare Masuri de prevenire si reducere Impactul prognozat
crt. asupra apelor
subterane si de
suprafata
Faza de constructie
1 Distrugerea vegetatiei In perioada de constructie –montaj depozitarea, stocarea si Distrugerea vegetatiei va
locale in timpul executarea lucarilor se avea caracter local si
constructiei, montarii va face conform proiectului si normativelor in vigoare, temporar, cu
schelelor, stocarii respectand in acelasi timp reconstructia zonelor. In
si depozitarii legislatia de mediu in vigoare. De asemenea, pentru a reduce plus o mare parte din
materialelor; impactul asupra suprafata
biodiversitatii in perioada de constructie se va avea in vedere amplasamentului va fi
respectarea unui reprezentata de spatii
program de lucru si a planului de management intern, iar verzi.
intregul personal va fi
instruit cu privire la acesta.
2 Efecte negative asupra Lucrarile de decopertare si excavatii se vor realiza conform Impactul asupra
factorilor de unui plan de management. Doar o parte din suprafata factorilor de mediu
mediu si implicit amplasamentului va fi decopertata in scopul amenajarii pentru si biodiversitatii se
asupra biodiversitatii constructii si montaj instalatii si utilaje, restul fiind suprafata estimeaza a fi redus si cu
datorate lucrarilor de destinata spatiilor verzi. In plus, in conditii meteo caracter temporar.
decopertare si nefavorabile (ploi, vant puternic) lucrarile de excavatii si
excavatii; decopertare vor fi oprite.
3 Depozitari Deseurile rezultate din excavatii si constructii vor fi colectate Impactul asupra
necontrolate de deseuri selectiv, depozitate biodiversitatii se
si corespunzator in containere si predate spre considera a fi minim.
materiale excavate; valorificare/eliminare. Se va evita imprastierea si antrenarea
pulberilor si deseurilor in aer, apa si pe sol prin depozitarea
acestora in spatii clar delimitate si destinate . Deseurile
menajere, colectate selectiv, vor fi depozitate in pubele si
predate spre valorificare (partea reciclabila) sau eliminare.
4 Scurgeri de materiale Pentru a evita scurgerile de materiale poluante in faza de Tinand cont ca acestea
poluante (substante constructie se au in vedere pot fi accidentale si ca
petroliere) din urmatoarele masuri: prin proiectul propus nu
transportulmaterialelor - amenajarea unei platforme pentru parcarea utilajelor se permite alimentarea
catre si de la - asigurarea de materiale absorbante (nisip, turba, etc) si utilajelor cu carburanti pe
amplasament; echipamente in vederea interventiei rapide in cazul scurgerilor amplasament, impactul
accidentale de produse petroliere si/sau uleiuri uzate; negativ prognozat asupra
- in plus, prin proiect nu se prevede alimentarea cu carburanti factorilor de mediu,
pe amplasament; implicit a biodiversitatii
se considera a fi minim.
5 Zgomot si vibratii In timpul fazei de constructie, realizarea lucrarilor se vor Desi zogmotul si
datorate functionarii realiza conform unui program de lucru. Zgomotul nu va vibratiile pot afecta
echipamentelor si depasi limita admisa in zona (65 dB). ecosistemele terestre din
utilajelor; Echipamentele si utilajele vor avea carcase speciale pentru a zona, in perioada de
evita poluari fonice, in plus structura solului nu presupune constructii au fost
utilizarea instrumentelor speciale de decopertare/demolare prevazute masuri de
66
- Bucureşti
(ciocan rotopercutor, ciocan demolator electric, etc.) reducere a acestor factori

poluanti si astfel se
considera ca impactul
negativ va fi temporar
6 Emisii de poluanti in Pentru gestiunea apelor uzate rezultate in faza de constructie Avand in vedere masurile
apele freatice si de s-au avut in vedere prevazute,
suprafata din urmatoarele masuri: impactul asupra
gestionarea - apele uzate rezultate din diverse activitati (pregatire biodiversitatii este
necorespunzatoare a materiale, spalari tehnice, etc) vor fi colectate si depozitate in redus;
apelor uzate rezultate bazine vidanjabile;
din activitatiile de - dotarea amplasamentului cu toalete ecologice, vidanjabile;
constructie si - amenajarea unui spatiu sanitar pentru igiena personalului si
apele uzate menajere; colectarea apelor uzate
intr-un bazin vidanjabil;
Faza de exploatare
1 Zgomotul si vibratiile Pentru a reduce perturbarea biodiversitatii datorate In consecinta, impactul
datorate functionarii zogmotului si vibratiilor in timpul fazei operationale, s-a acestor surse de poluare
generatorului, prevazut inca din faza de proiectarea utilizarea unor asupra biodiversitatii este
compresoarelor, echipamente performante, astfel proiectate incat limitele de nesemnificativ.
ventilatoarelor. zgomot sa nu fie depasite in timpul functionarii. Aceste
Acestea sunt astfel echipamente sunt incapsulate.
proiectate incat Vor fi efectuate inspectii regulate ale instalatiilor si
limitele de zgomot sa echipamentelor care pot fi surse
nu fie depasite in de vibratii si zgomot.
timpul functionarii.
Aceste echipamente
sunt incapsulate
2 - scurgeri de poluanti Pentru a preveni scurgerile de poluanti in factorii de mediu Impact nesemnificativ.
(materii prime, ape care pot afecta fauna si
uzate neepurate, etc.) flora zonei si din imprejurimi, s-au avut in vedere urmatoarele
care pot ajunge in masuri:
apele freatice si de - implementarea unui plan de prevenire si interventie in cazul
suprafata; poluarilor accidentale
si instruirea periodica a personalului care este responsabil cu
intretinerea si exploatarea instalatiilor;
- utilizarea de materiale absorbante si echipamente
corespunzatoare de interventie in
cazul unor poluari accidentale;
- asigurarea unui management riguros, cu responsabilitati clar
stabilite pentru toate
activitatile care folosesc produse ce ar putea afecta calitatea
factorilor de mediu .
- utilizarea zonelor special amenajate (parcari, platforme
betonate) pentru vehicule;
- realizarea unui sistem de rigole si preepurarea apelor uzate
colectate din zona
parcarilor inaninte de evacuarea in emisar.
3 Scurgeri accidentale de Pentru a evita evacuarea biogazului in mediul ambiant, la Prin respectarea
biogaz care pot proiectarea instalatiei s-a conditiilor de lucru,
provoca poluari de avut in vedere realizarea unei facle care sa perimta arderea planului de
gaze cu efect de sera biogazului in exces. De mentenanta si
si/sau pericol de asmenea, pentru a preveni evacuarea biogazului in aer, tehnologiilor
incendii care afecteaza instalatia a fost prevazuta cu probabilitatea producerii
biodiversitatea zonei; detectoare de gaze. unor
Organizatia va elabora si implementa un plan de securitate accidente majore poate fi
intern si respectiv diminuata.
extern, cu prevederea modului de interventii si precizarea
dotarilor necesare in caz
67
- Bucureşti
de incendiu.
4 Depozitarea Gestiunea deseurilor pe amplasament se va face in In cazul in care se vor
necontrolata a concordanta cu reglementarile in respecta masurile de
deseurilor vigoare (HG. 856/2003) si va include: prevenire si reducere,
rezultate din procesele - realizarea unui plan de gestiune a deseurilor rezultate pe consideram ca impactul
tehnologice si amplasament; datorat depozitarii
pertubarea mediului - colectarea selectiva a deseurilor; deseurilor asupra
ambiant si implicit - depozitarea deseurilor in functie de caracteristicile acestora biodiversitatii este
si a ecosistemelor din nesemenificativ.
zona;
4.6. Peisajul:
Constructiile propuse pentru realizarea instalatiei nu prezinta elemente functionale sau de alta natura
care ar putea sa aduca prejudicii peisajului din zona.
Avand in vedere peisajul natural din vecinatate, consideram ca obiectivul se incadreaza in specificul
zonei.
Amplasamentul se invecineaza :
La Nord - Vest – Drum judetean
La Sud -Est – islaz
La Nord - Est – F1012/2/14
La Sud - Vest – F1012/2/11
Terenul este liber de constructii.
Amplasamentul prezinta stabilitate generala, terenul nefiind afectat de alunecari corozive sau
de teren.
S teren = 28900.00 mp
S construit = 3967.20 mp
S desfasurat = 4233.20 mp
S drumuri si alei = 4760.00 mp
S platforme si silozuri = 6848.00mp
POT=Sc/Stx100= 14%
CUT= Sd/St = 0,15
Impactul prognozat asupra peisajului

A. Faza de constructie
In cursul constructiei noi instalatii ar putea fi cauzate unele forme de impact vizual datorita:
- Sapaturilor pentru fundatie;
- Depozitarii materialelor de constructii si a deseurilor rezultate;
-Realizarii lucrarilor de constructii-montaj;
- Solului rezultat din sapaturi;
- Vehiculelor si utilajelor stationare si/sau in miscare;
In timpul fazei de constructie impactul asupra peisajului este restrâns ca arie si timp. Dupa terminarea
lucrarilor de constructii montaj, tinând cont ca aproximativ 52% din suprafata terenului va fi
reprezentata de spatii verzi, aspectul asupra peisajului va fi unul vizibil imbunatatit.
B. Faza de exploatare
In timpul fazei de exploatare, impactul asupra peisajului este generat de transportul, manipularea si
depozitarea materiilor prime. Tinând cont ca aceste activitati se vor realiza controlat, conform
planurilor de management a organizatiei si prevederilor legale in vigoare consideram ca impactul
asupra mediului vizual va fi redus.
68
- Bucureşti
O analiza a tipului si valorii estetice a peisajului in imprejurimi arata un impact general pozitiv al
activitatilor economice planificate.
Constructia si operarea infrastructurii interioare si periferice a instalatiei va deteriora temporar unele
dintre resursele estetice ale zonei din imediata vecinatate, insa dupa finalizarea lucrarilor de constructii
(inclusiv realizarii bretelei de drum), impactul asupra peisajului din zona va fi diminuat considerabil.
Tinând cont de specificul instalatiei - valorificarea biomasei inclusiv deseuri de origine animala si
evitarea depozitarii necontrolate a acestora – aceasta va avea un efect pozitiv semnificativ asupra
peisajului la nivel regional sau chiar national.
Avand in vedere aspectele pozitive semnificative si aspectele negative nesemnificative, impactul
general al proiectului propus asupra peisajului este benefic.
Utilizarea terenului pe amplasamentul ales TABELUL Nr. 4.6.1

Utilizarea Suprafata (ha)
terenului
Inainte de punerea in Dupa punerea in Recultivata
aplicare a proiectului aplicare a proiectului
In agricultura: 0 0 0
- teren arabil 0 0 0
- gradini 0 0 0
- pasuni 0 0 0
Paduri 0 0 0
Drumuri 0 0,6848 0
Zone construite 0 0,3967 0
(curti, suprafata 0 0 0
construita)
Ape 0 0 0
Alte terenuri: 0 0 0
- vegetatie plantata 0 0 0
- zone umede 0 0 0
- teren deteriorat 0 0 0
- teren nefolosit 2,89 1,8085 0
TOTAL: 2,89 2,89 0
4.7. Mediul social si economic:

Amplasamentul ales pentru realizarea investitiei se afla pe o platforma industriala la circa 1 km
distanta de primul receptor (locuinta).
Impactul prognozat asupra mediului social si economic

Surse de poluare
A. Faza de constructie
In perioada de constructie, muncitorii pot fi expusi unor niveluri inalte de zgomot si praf in cursul
modelarii terenului, pregatirii drumului de acces sau realizarii lucrariilor de constructii – montaj.
In cursul acestei perioade, impactul poate fi redus daca sunt aplicate masurile necesare pentru protectie
si atentionare in vederea evitarii oricaror accidente.
Emisia de zgomot din echipamente va respecta toate reglementarile in vigoare cu privire la limitele de
zgomot permise.
In timpul perioadei de constructie, vor fi oferite locuri de munca populatiei si acest lucru va avea un
impact pozitiv.
69
- Bucureşti
B. Perioada de exploatare
Impactul potential asupra sanatatii publice in faza de exploatare poate fi dat de:
- emisii de noxe (gaze arse) in aer, care ar putea afecta sanatatea publica;
- emisii de substante periculoase in sol si apele freatice, care ar putea afecta pe de-o parte calitatea
solului din zona si implicit si sanatatea publica (in zona exista terenuri agricole), iar pe de alta parte
calitatea apelor freatice de mica adâncime si respectiv si calitatea vietii din zona afectata;
- emisii de biogaz in caz de avarie: expunerea localnicilor la emisiile de gaze cu efect de sera generate
de instalatie in caz de avarie poate afecta sanatatea acestora;
- emisii si/sau scurgeri de substante poluante generate de transportul de materii prime;
Prin realizarea proiectului impactul asupra mediului social si economic va fi unul benefic. Acesta s-a
apreciat datorita urmatoarelor
argumente:
- diversificarea surselor de producere a energiei si reducerea dependetei de resursele de energie
primara;
- identificarea si dezvoltarea unor noi tehnologii energetice in vederea dezvoltarii durabile si
competitivitatii industriale;
- utilizarea deseurilor si valorificarea acestora in vederea producerii de energie electrica si termica;
4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural:

Realizarea proiectului nu va avea impact asupra conditiilor culturale si etnice ori asupra
patrimoniului cultural.
5. Analiza alternativelor
In acest sens, au fost avute in vedere urmatoarele alternative:
1. valorificarea biomasei existente in scopul obtinerii de energie electrica intr-o instalatie
compusa dintr-un modul de biogaz;
2. valorificarea biomasei existente in scopul obtinerii de energie termica intr-o instalatie
compusa dintr-un modul de biogaz;
3. valorificarea biomasei existente in scopul obtinerii de energie electrica si termica intr-o
instalatie de cogenerare;
Din analiza economica a celor trei alternative de investitie s-a ales varianta 3.
Obiectivul de investitii Construirea unei centrale de producere prin cogenerare de energie
electrica si termica din biogaz propune realizarea unei instalatii de producere a energiei din biogazul
obtinut prin fermentarea deseurilor organice de origine animala (dejectii de vaca) rezultate din fermele
de vaci din imediata apropiere a amplasamentului si vegetala (porumb siloz si paie), astfel incat se
valorifica superior aceste deseuri, reducandu-se in acelasi timp si impactul activitatii asupra factorilor
de mediu, in special solul, prin depozitarea si imprastierea pe sol, ca fertilizant, substantele organice
continute de dejectii transformandu-se, prin fermentare, in minerale, utilizarea ca fertilizant dupa
fermentare, contribuind la reducerea impactului asupra terenurilor agricole.
6. Monitorizarea
70
- Bucureşti
Monitorizarea se va efectua prin doua tipuri de actiuni:

- supravegherea din partea organelor abilitate si cu atributii de control;
- automonitorizare;
Automonitorizarea are urmatoarele componente:
- automonitorizarea emisiilor si calitatii factorilor de mediu, inclusiv gestiunea deseurilor;
- monitorizarea tehnologica/monitorizarea variabilelor de proces;
- monitorizarea post-inchidere.
7. Situatii de risc:
Pentru a elabora un profil de risc al proiectului vom expune anumite variabile si presupuneri ale sale.
O analiza a riscurilor identificate ne creaza o imagine a lor pe tot parcursul proiectului, cu atragerea
atentiei asupra celor mai importante perioade in care pot interveni riscuri nedorite, precum si gradul de
risc al proiectului in diferite faze ale sale. O simulare Monte Carlo ulterioara ne va ajuta sa analizam
indicatorii financiari rezultanti pentru a alege cea mai buna varianta a proiectului analizat prin prizma
riscurilor atribuite proiectului.
Ce mai utilizata metodologie de identificare si analiza a riscurilor este cunoscuta sub denumirea de
RiskMan, elaborata de catre institutiile de profil din Marea Britanie. Ca
Schema nr. 1:
Structura ciclică a
parte integranta a managementului de proiect, are ca scop evoluarea
IDENTIFICARE profilului de risc si control al incertitudinei in cadrul proiectului, prin

structurarea procedeelor si metodelor dupa un anumit standard.
EVALUARE
Evaluarea prin RiskMan presupune respectarea a unei structuri ciclice de

control al incertitudinei si anume dupa cum urmeaza in schema Nr. 1:
Identificarea – Evaluarea – Diminuarea – Stabilirea unui plan pentru
situatii neprevazute – Luarea deciziei – Control/Monitorizare, pasi a
DIMINUARE
caror derulare este inregistrata de un Audit al riscului in cadrul

proiectului, cu scopul de a asigura implementarea managemntului de risc
in fiecare faza a ciclului de viata al proiectului.
Utilitatea acestei metodologii este garantata de acumularea experientei in managementul proiectelor

ulterioare din domeniu, care este parte a celei de a opta activitati din cadrul RiskMan – Asigurarea
dezvoltarii si imbunatatirii continue a managementului de risc. Ultima etapa presupune realizarea
pentru fiecare proiect derulat a unui „project history file”.
Un fisier istoric este util in cazurile in care lucrurile evolueaza negativ, deoarece poate fi folosit pentru
a stabili „de ce” si „când”, iar in cazul in care lucrurile merg bine, fisierul este utilizat pentru a grabi
procesul de audit si pentru a face recomandari pentru viitor pe baza experientei precedente.
71
- Bucureşti
In continuare vom sistematiza cele mai importante riscuri care pot interveni in derularea
normala a proiectului. Perioada derularii proiectului am impartit-o in doua momente de referinta, si
anume: Perioada de implementare si Perioada de operare.
Evaluarea probabilitatii aparitiei fiecarui risc in parte se axeaza pe experienta echipei de proiect, cu
posibilitatea utilizarii experientei din proiectele precedente.
Riscurile identificate sunt de doua categorii:

- riscuri naturale;
- riscuri tehnologice.
A) RISCURI NATURALE
Conform studiului geologic efectuat, amplasamentul propus prezinta urmatoarele caracteristici:
Seismicitatea: Conform prevederilor Normativului P100/1992 si SR 11100/1-93 perimetrul localitatii
Codlea se incadreaza in zona seismica de calcul F si Tc= 0.7 sec.
Conform SR 11100/1-93 amplasamentul viitoarelor constructii este incadrat in zona de
macroseismicitate I=7 pe scara MSK (unde indicele 1 corespunde unei perioade medii de revenire de
50 ani).
Conform normativului P 100/1-2006, amplasamentul este caracterizat printr-o valoare a acceleratiei
terenului ag= 0.20 g, pentru IMR de 100 ani.
Din punct de vedere al perioadelor de colt, amplasamentul este caracterizat prin Tc= 0.7 s.
B) RISCURI TEHNOLOGICE
▬ riscul ca tehnologia aleasa si folosita de catre beneficiar sa nu fie adecvata conditiilor climatice din
tara noastra. Acest risc se va monitoriza si se va diminua prin specificatiile mentionate in caietele de
sarcini si prin asumarea responsabilitatii de catre constructori si de catre furnizorii de echipamente
tehnologice ca instalatia realizata va atinge parametrii solicitati. Totodata se are in vedere impunerea
instruirii personalului care opereaza centrala de catre furnizorii de echipamente si utilaje tehnologice;
▬ riscul de nu alege cele mai bune tehnologii in domeniul producerii energiei electrice si termice din
biogaz la momentul actual. Acest risc a fost diminuat prin cercetarea in prealabil a mai multor solutii
existente pe piata, asa cum este mentionat si mai sus;
Nr. Riscul Factori afectati/Amploare Masuri de prevenire, control si diminuarea efectelor

crt. potential
1 Risc de - factorii de mediu (apa, aer, - rezervoarele si conductele pentru stocarea si vehicularea
explozie si solsubsol); biogazului sunt realizate din materiale rezistente si
incendiu - mediul socio-economic; proiectate pentru a corespunde conditiilor de functionare a
72
- Bucureşti
Amploare: instalatiei;
- in spatiu: se limiteaza la platforma - pentru prevenirea formarii amestecurilor explozive aer-
industriala metan, instalatia este prevazuta cu detectoare de CH4;
- in timp: efectele imediatate sunt de - pentru prevenirea cresterii presiunii in post-digestor, in
scurta durata (emisii poluanti, etc), cazul unei avarii la generatorle pe biogaz instalatia este
iar efectele socio-economice pot fi prevazuta cu un consumator de necesitate (facla) proiectat
de sa poata arde in conditii de siguranta debitul de biogaz
durata mai mare in functie de generat de instalatie;
amploarea evenimentului; - instruirea personalului privind pericolele de explozie si
incendiu;
- elaborarea unui regulament intern cu privire la masurile
de prevenire a incendiilor si exploziilor;
- elaborarea unui plan pentru situatii de urgenta;
- in caz, de incendiu amplasamentul este dotat cu o rezerva
de apa de incendiu;
- amplasamentul va fi dotat cu sistem de supraveghere
video, iar accesul se va face in baza unei cartele
electronice;
- instalatia este prevazuta cu paratraznete;
- respectarea planurilor de mentenanta si control a starii
tehnice a instalatiilor si echipamentelor de pe
amplasament;
2 Risc de Factori umani; - Postul trafo este capsulat;
electrocutare - traseele de transport si distributie a energiei electrice vor
si/sau ardere fi proiectate si realizate cu respectarea normelor specifice
in vigoare;
- interventiile la postul trafo si instalatiile electrice aferente
se vor face numai de personal autorizat;
- instruirea personalului;
- respectarea planurilor de mentenanta si control;
3 Risc de Factori uman - depozitarea materiilor prime si desfasurarea proceselor
otravire Fauna generatoare de substante ce pot provoca otraviri/asfixieri
/asfixiere Amploare: local si temporar se realizeaza in spatii inchise, din care evacuarea gazelor
se face controlat;
- instruirea personalului;
- asigurarea echipamentelor de protectie adecvata;
- realizarea unui plan de situatii de urgenta si interventii
intern si extern, care sa prevada masuri de limitare in
spatiu si in timp a efectelor unui eveniment;
4 Risc de Factori de mediu (apa, aer, sol – - depozitarea materiilor prime si desfasurarea proceselor
poluare cu subsol) generator de substante ce pot provoca miros se realizeaza
substante Sanatatea populatiei; in spatii inchise, din care evacuarea gazelor se face
generator de Fauna si flora; controlat;
miros, Amploare: limitata in spatiu si timp - depozitarea digestatului in rezervoare etanse, pentru a
substante preveni emisii de mirosuri si predarea acestuia spre
periculoase si eliminare/valorificare, dupa un grafic care sa evite
gaze cu efect stationarea pe amplasament a unor cantitati mari;
de sera - elaborarea unui plan de control a starii tehnice a
ambalajelor si spatiilor de depozitare a substantelor
periculoase si a instalatiilor de transport a acestora;
- elaborarea si aplicarea unui plan de mentenanta a
echipamentelor componente ale statiei de epurare si a
conductelor si retelelor de canalizare din incinta, in scopul
prevenirii scurgerilor si depunerilor de materiale generator
de mirosuri;
- respectarea planului de mentenanta si de control a starii
tehnice si supravegherea permanenta a proceselor de
purificare a biogazului si de valorificare energetica a
73
- Bucureşti
acestora;
- controlul permananent a concentratiei de gaz metan din
atmosfera cu ajutorul detectoarelor;
- mentinerea faclei intr-o stare tehnica corespunzatoare,
capabila sa preia in orice moment surplusul de gaz metan
din instalatie;
- automonitorizarea si monitorizarea emisiilor in factorii
de mediu;
-elaborarea unui plan de gestiune a deseurilor;
5 Risc de Factor uman; - transportul, manipularea si tratarea termica a materiilor
poluare Factorii de mediu prime cu respectarea
biologica Biodiversitate conditiilor din Regulamentul C.E. 1774/2002, cu
modificarile ulterioare;
8. Descrierea dificultatilor
Evaluarea impactului asupra mediului este procesul menit sa identifice si sa stabileasca in
conformitate cu legislatia in vigoare, efectele directe si indirecte, sinergice, cumulative, principale si
secundare ale proiectului asupra sanatatii oamenilor si a mediului.
Evaluarea impactului asupra mediului stabileste masurile de prevenire, reducere si, unde este posibil de
compensare a efectelor semnificative adverse ale proiectului asupra factorilor de mediu (fiinte umane,
fauna, flora, sol, apa, aer, clima, si peisaj, bunuri materiale si patrimoniu
cultural, interactiunea dintre acesti factori).
Studiul de evaluare a impactului a avut la baza datele si informatiile furnizate de beneficiar si
proiectant.
Dificultatile se refera la estimarea cuantificata a efectelor, unde s-a folosit o metoda de apreciere.
9. Rezumat fara caracter tehnic

Energia electrica anuala utila realizata de motor consta in 1,413 MWh x 7.847,5 ore/an =
11.088,517 MWh/an. Energia termica anuala utila realizata de motor este 1,315 MWh x 7.847,5 ore/an
= 10.319,462 MWh/an.
Energia totala utila este 11.088,517 MWh/an + 10.319,462 MWh/an = 21.407,979 MWh/an
Gradul de utilizare a capacitatii este determinat de raportul dintre: suma energiei electrice si
termice produse motor si energia primara asigurata de biogaz; si este de (21.407.979 / 26.510.700)
*100 = 80,75%.
Supravegherea calitatii factorilor de mediu si monitorizarea activitatilor destinate protectiei
mediului se fac periodic sau ori de cate ori este necesar prin laboratoarele specializate pentru
masuratori privind emisiile poluante rezultate de la cosul de evacuare a gazelor arse din motorul termic
de cogenere precum si pentru controlul nivelului de zgomot.
Rezultatele masuratorilor vor fi inscrise in buletine de analiza si consemnate in registrele de
exploatare curenta a instalatiilor.
In jurul obiectivului se va crea o perdea de verdeata constand din arbusti si arbori, in scopul
diminuarii mirosurilor difuze emanate si pentru ecranarea zgomotului.
74
- Bucureşti
Investitia reprezinta aplicarea la beneficiar a tehnologiei, instalatiilor si echipamentelor

preluate integral de la parteneri din Uniunea Europeana unde astfel de instalatii functioneaza in mod
curent fiind perfect adaptate la cerintele si exigentele de mediu ale Uniunii Europene.
Din argumentele si motive expuse se poate conchide cu certitudine ca realizarea investitiei de
catre beneficiar va produce un impact pozitiv asupra mediului atat sub raportul respectarii standardelor
de mediu cat si din punct de vedere sanitar, sanitar-veterinar, fitosanitar si – nu in ultimul rand – social.
Ca urmare a desfasurarii activitatii, la investitia <<Construirea unei centrala de producere prin
cogenerare de energie electrica si termica din biogaz>>, in orasul Codlea, jud. Brasov apa nu este
generata in acest proces.
Apa necesara procesului tehnologic este in circuit inchis cu suplimentarea unor cantitati pentru a
pastra debitele necesare, prin urmare nu exista evacuari de ape tehnologice uzate.
Apa necesara consumului menajer este evacuata la ministatia de epurare prevazuta a se realiza in
incinta.
Concluziile evaluarii impactului asupra mediului
La modul general, acceptarea implementarii unei noi activitati intr-o anumita zona trebuie
facuta pe principiul: o activitate umana este economic sau social favorabila daca se dovedeste
acceptabila din punct de vedere ecologic.
Proiectul “Construirea unei centrale de producere prin cogenerare de energie electrica si termica din
biogaz”, in oras Codlea, jud. Brasov isi propune tocmai rezolvarea din punct de vedere ecologic a
utilizarii dejectiilor de la ferme de crestere a porcilor prin cresterea randamentului de utilizare prin
cogenerare de energie electrica si termica.
In general, se considera ca posibila aprecierea mediului dintr-o anumita zona la un moment dat prin:
- calitatea aerului
- calitatea apei
- calitatea solului
- starea de sanatate a populatiei
Evaluarea calitatii acestor factori se face pe baza unei matrici de identificare ale carei linii reprezinta
elementele activitatii analizate.
Pentru proiectul de mai sus s-a realizat urmatoarea matrice:
Autoevaluarea in raport cu criteriile de mediu
Impactul proiectului asupra obiectivelor de mediu
Denumire proiect / ref.:
relevante pentru POS CCE
75
- Bucureşti
neaplicabile
Explicatie scurta
Neutre sau
Negative
Pozitive
privind amploarea
Obiective de mediu relevante pentru POS CCE
si natura
impactului
Mentinerea calitatii aerului inconjurator in zonele si aglomerarile in care aceasta este in limitile Micsorarea
X
prevazute de normele in vigoare pentru indicatorii de calitate si imbunatatirea atunci cand emisiilor din
1
limitele sunt depasite dejectii
Micsorarea
Limitarea impactului asupra calitatii mediului X
emisiilor din
2
dejectii
Limitarea poluarii din surse punctiform si difuze a apei X
Nu e cazul
3
Limitarea poluarii din surse punctiforme si difuze a solului si protejarea solului de eroziunea X
Nu e cazul
apei si a vantului 4
Metanul este
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera X convertit in CO2 cu
5 efect de sera de 21
ori mai mic
Protejarea si imbunatatirea conditiilor si functiilor ecosistemelor terestre si acvatice impotriva X
Nu e cazul
degradarii de natura antropogena, fragmentarii habitatelor si despaduririlor 6
Conservarea diversitatii naturale a faunei, florei si a habitatelor din zonele protejate si potentiale X
Nu e cazul
arii Natura 2000 7
Implementarea unor masurii pentru mentinerea in limitele prevazute de normele in vigoare a X Sursele de zgomot
noxelor emise de mijloacele de transport, zgomotului si trepidatiilor 8 sunt fonoizolate
Exploatare limitata a resurselor naturale epuizabile X
Nu este cazul
9
Reducerea generarii de deseuri, valorificarea si reciclarea deseurilor X
Nu exista deseuri
10
Zona va fi
Protejarea peisajelor naturale si culturale prin revitalizarea zonelor industriale dezafectate si X
imprejmuita cu
protejarea habitatelor naturale impotriva fragmentarii realizate de coridoarele de transport 11
arbori
Conservarea, protejarea si reabilitarea zonei costiere romanesti a Marii Negre, asigurandu-se
protejarea patrimoniului natural (inclusiv a ecosistemelor terestre si acvatice) si cultural in Nu este cazul
vederea dezvoltarii durabile a regiunii
Deseurile si
plantele energetice
Cresterea eficientei energetice X
sunt convertite in
12
energie electrica si
termica
Deseurile si
plantele energetice
Utilizarea energiei din surse regenerabile
sunt convertite in
energie electrica si
termica
Informarea publicului cu privire la impactul proiectului asupra mediului Prin mass-media
Investitia reprezinta aplicarea la beneficiar a tehnologiei, instalatiilor si echipamenteleor
preluate integral de la parteneri din Uniunea Europeana unde astfel de instalatii functioneaza fiind
perfect adaptate la cerintele si exigentele de mediu ale Uniunii Europene.
In concluzie se poate afirma cu certitudine ca realizarea investitiei de catre beneficiar va
produce un impact pozitiv asupra mediului atat sub raportul respectarii standardelor de mediu cat si
sub raport sanitar-veterinar, sanitar si fitosanitar.
Analiza autoevaluare;
1. Functionarea instalatiei de producere a biogazului va inlatura fermentarea spontana a deseurilor
organice, in speta dejectii, prin care se emit in aer diferite mirosuri dezagreabile (amoniac, hidrogen
76
- Bucureşti
sulfurat) dar mai ales metan care, cum se stie, genereaza un efect de sera de 21 ori mai intens decat cel
produs de emisiile echivalente volumic de dioxid de carbon.
2. Prin fermentarea dirijata in instalatia de producere a biogazului, vor rezulta practic doar doua
gaze in amestec si anume metanul si dioxidul de carbon. Prin instalatia de cogenerare prevazuta in
statia de biogaz, metanul va fi ars complet rezultand dioxid de carbon si apa. Hidrogenul sulfurat
produs in cursul fermentarii este oxidat biologic, prin injectie controlata de oxigen, la sulf nativ care
ramane in substrat si este evacuat odata cu acesta.
3. Instalatia de producere a biogazului nu evacueaza apa reziduala.
4. Suprafata de teren pe care se afla instalatia de biogaz este integral betonata. Contactul cu
materialul din statie il vor avea doar suprafetele agricole pe care se va imprastia materialul fermentat
care are tocmai rolul de fertilizant al solului cu o remarcabila capacitate de regenerare a humusului.
5. Prin mecanismul explicat la punctul 2 se arata ca se va evita degajarea spontana de metan din
deseuri organice, gaz al carui efect de sera este de cca. 21 ori mai mare decat cel al dioxidului de
carbon.
8. Emisiile poluante ale mijloacelor de transport vor fi in limitele stabilite si controlate periodic
prin normele RAR. Principala sursa de zgomot – grupul cogenerator, este introdus in camera antifonata
iar cosul de evacuare a gazelor arse este prevazut cu amortizor de zgomot. Din functionarea statiei de
biogaz nu rezulta trepidatii iar fundatiile cogeneratorului sunt astfel concepute ca sa preia si sa
amortizeze vibratiile motorului termic.
9. Nu se recurge la resurse naturale.
10. Din proces nu rezulta deseuri. Produsul fermentat este destinat integral fertilizarii terenurilor
agricole avand un aport semnificativ de azot, fosfor si potasiu.
11. Este prevazut prin proiect ca zona de functionare a instalatiei de producere a biogazului sa fie
imprejmuita cu o perdea verde de arbori.
12. Intregul proiect urmareste valorificarea energetica a unor resurse regenerabile de energie, prin
producerea asa-zisei energii verzi din deseuri agricole, culturi agricole energetice cu dejectii
animaliere. Acestea sunt convertite cu ajutorul instalatiilor proiectate in energie electrica, energie
termica si un valoros fertilizant pentru terenurile agricole limitrofe.
77
- Bucureşti
Activitatea ce urmeaza a se desfasura in cadrul centralei de producere de energie electrica si

termica din biogaz, dupa considerarea factorilor semnificativi, a primit urmatoarele aprecieri:
- aer – nota 9 – degajari de mirosuri
- apa – nota 9 – posibile evacuari de compusi organici
- sanatatea populatiei – nota 9 – posibile avacuari de compusi organici si agenti patogeni
Concluzie
Impactul asupra mediului creat de noua unitate va avea un nivel scazut si nu va afecta
considerabil nici unul din factorii de mediu: apa, sol, aer.
10. Documente anexate
78

Raportul Studiul de Evaluare A Impactului Asupra Mediului: - Bucureşti

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raportul Studiul de Evaluare A Impactului Asupra Mediului: - Bucureşti

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

- Bucureşti

Elaboratorul prezentei documentatii privind Studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Perioada de executie propusa :

Realizare instalatii electrice

Achizitionare utilaje si echipamente tehnologice

realizarea tipurilor de biomasa generator de 10 locuri de munca in

Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice tabelul nr. 1.1.

Scenariul recomandat de catre elaborator – a doua varianta

Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la infrastructura existenta

Canalizarea apelor uzate menajere si tehnologice.

- puncte fixe, executate conform tehnologiei furnizorului;

Debitul de ape uzate menajere evacuate la ministatia de epurare este:

Apele uzate menajere se vor evacua la o ministatie de epurare conforma cu NTPA001-05 cu o

Canalizarea apelor pluviale

Retele exterioare de apa- canal din incinta

TGJT(tablou general de distributie) – TFC1(tablou de forta si comanda – camera control 1 –

Instalatii aferente constructiilor

De la postul de transformare, prin intermediul tabloului general de distributie TGJT (inclus in

OB.1 CLADIRE TEHNICA

- amplasat in camera de comanda 1 din cladirea tehnica.

OB.2 REZERVOR DEJECTII

OB.4 REZERVOR MATERIALE DUPA FERMENTARE

OB.7 CANTAR BASCULA

OB.8 CASA POARTA

OB.9 GOSPODARIA DE APA

Grupurile de electropompe vor fi livrate de furnizorii echipamentelor impreuna cu tablourile electrice

CAMINE RECIRCULARE; CAMIN CONDENS

OB.13 POST TRAFO

OB.14 RETELE EXTERIOARE ELECTRICE

OB.15 MINISTATIA EPURARE

Post trafo in anvelopa 2x1000kVA; 0,4/20kV compus din :

Grup electrogen de interventie

Fermentatoarele, rezervoarele modulelor de biogaz si buteliile GPL vor fi prevazute cu

Instalatia de protectie contra trasnetului

Masuri de protectia muncii si siguranta in exploatare a constructiei

b. - Ca masura suplimentara de protectie se va prevedea instalatia de legare la pamant ca

Descrierea procesului de productie

SCHEMA TEHNOLOGICA A STATIEI

Dejectii vaci Porumb siloz

Buncar primire Buncar primire

Fertilizant solid 6138 t/an Separator

REZERVOR REZERVOR Condens

In procesul de generare al biogazului se genereaza si H2S. El se elimina prin desulfurare

Alimentarea cu porumb energetic se face de la companiile de agricultura de profil. Alimentarea

agitatoare submersibile cu inaltime reglabila, care asigura distributia constanta si uniforma a

1 - Tub de legatura cu atmosfera

Presiunea in exces a biogazului

Presiune scazuta a biogazului

TABELUL Nr. 2.1

Prevederi BREF privind emisiile in aer

Componenta Prevederi BAT Instalatia propusa

Prevederi BREF privind emisiile in apa

Componenta Prevederi BAT Instalatia propusa

2.2. Activitati de dezafectare

Managementul deseurilor TABELUL Nr. 3.1

4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului si masuri de

1. Functionarea instalatiei de producere a biogazului va inlatura fermentarea spontana a deseurilor

Starea apelor de suprafata si subterane in zona amplasamentului

Instalatiile sanitare interioare si de stingere incendiu

Necesarul de apa potabila pentru consum curent menajer :

BILANTUL consumului de apa (m3/an) TABELUL Nr. 4.1.1

Managementul apelor uzate:

Apele uzate menajere se vor evacua la o ministatie de epurare conforma cu NTPA001-05 cu o