UNIVERSITATEA „OVIDIUS” DIN CONSTANȚA

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ, INDUSTRIALĂ ȘI MARITIMĂ

PROGRAM DE STUDII ENERGETICĂ INDUSTRIALĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
PROF. UNIV. DR. ING. MAMUT EDEN

ABSOLVENT:
SOFRONIEI CRISTINA

CONSTANȚA
2021
 UNIVERSITATEA „OVIDIUS” DIN CONSTANȚA
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ, INDUSTRIALĂ ȘI MARITIMĂ
PROGRAM DE STUDII ENERGETICĂ INDUSTRIALĂ

UTILIZAREA CELULELOR DE COMBUSTIE

CA SURSE DE ALIMENTARE PENTRU
SISTEMELE DE ACHIZIȚIE DE DATE
AUTONOME TIP IoT

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
PROF. UNIV. DR. ING. MAMUT EDEN

ABSOLVENT:
SOFRONIEI CRISTINA

CONSTANȚA
2021
 CUPRINS

INTRODUCERE .............................................................................................................................. 5

CAPITOLUL I. SINTEZA LITERATURII DE SPECIALITATE ÎN DOMENIU ................... 7

I.1. Stadiul actual al celulelor de combustie pe bază de uree ................................................... 8

I.1.1. Avantajele tehnologiilor sistemelor ce utilizează celule de combustie ..................... 13

I.1.2. Dezavantajele tehnologiilor sistemelor ce utilizează celule de combustie ................ 13

I.1.3. Direcții de cercetare propuse despre materiale, procese și sisteme de celule de

combustie ................................................................................................................................ 14

I.2. Stadiul actual al conceptului IoT........................................................................................ 15

I.2.1. Avantajele sistemelor IoT de monitorizare a diferiților parametrii ce integrează

proceduri automate pentru achiziția și elaborarea datelor ................................................ 17

I.2.2. Dificultăți întâmpinate din cauza limitelor și constrângerilor apărute în

exploatarea sistemelor IoT .................................................................................................... 19

CAPITOLUL II. DEFINIREA SISTEMULUI ȘI A LOCULUI DE INSTALARE A IoT ..... 22

II.1. Descrierea locului amplasării sistemului.......................................................................... 23

II.2. Descrierea scopului amplasării sistemului IoT – Celulă de combustie ......................... 24

CAPITOLUL III. DEZVOLTAREA SISTEMELOR INTELIGENTE PENTRU ACHIZIȚIA

DE DATE ........................................................................................................................................ 27

III.1. Date generale despre sistemele autonome de tip IoS ..................................................... 27

III.2. Prezentare a proiectării sistemului de gestionare a bazelor de date în timp real pentru
sistemele SCADA ........................................................................................................................ 29

III.3. Evoluția SCADA ca IoS ................................................................................................... 33

III.4. Dezvoltarea sistemului autonom de tip IoT pentru achiziții de date ........................... 34

III.4.1. Elementele sistemelor IoT ......................................................................................... 36

III.4.2. Arhitectura IoT .......................................................................................................... 39

III.4.3. Tehnologiile de Comunicație în IoT ......................................................................... 48

III.5. Tema de proiect ................................................................................................................ 52

III.6. Descrierea sistemului prezent .......................................................................................... 53

CAPITOLUL IV. DIMENSIONAREA SURSELOR DE ALIMENTARE PENTRU
SISTEME DE ACHIZITIE DE TIP IoT...................................................................................... 62

IV.1. Utilizarea Ureei ca și Combustibil ................................................................................... 62

IV.2. Utilizarea celulelor de combustie ca surse de alimentare pentru IoT .......................... 65

IV.3. Componentele cheie ale celulelor de combustie ............................................................. 66

IV.3.1. Ansamblul Membrană- Electrod (MEA) ................................................................. 67

IV.3.2. Plăcile Bipolare .......................................................................................................... 69

IV.3.3. Mediile de Etanșare ................................................................................................... 74

IV.4. Proceduri de sinteză și tehnologii de fabricație .............................................................. 75

IV.5. Utilizarea celulelor de combustie în sistemul prezent.................................................... 80

IV.6. Calculul necesarului de celule de combustie pentru aplicația prezentată ................... 87

CAPITOLUL V. REALIZAREA UNUI DIGITAL TWIN PRIN INTERMEDIUL

PACHETELOR DE LUCRU PTC ............................................................................................... 93

V.1. Sinteza literaturii de specialitate pentru evaluarea stadiului actual al aplicației

ThingWorx .................................................................................................................................. 93

V.2. Principiile de bază ale ThingWorx în diferite aplicații ................................................... 96

V.3. Analiza utilizării ThingWorx în diferite domenii ............................................................ 97

V.4. Modelarea unei unități de achiziție folosind aplicația ThingWorx ................................ 99

CAPITOLUL VI. REZULTATE OBȚINUTE .......................................................................... 102

CONCLUZII ................................................................................................................................. 104

BIBLIOGRAFIE .......................................................................................................................... 106

 INTRODUCERE

Proiectul de diplomă prezintă beneficiile utilizării celulelor de combustie ca surse de

alimentare pentru sistemele de achiziție de date autonome tip IoT. Potrivit numeroaselor
studii realizate de către experții în domeniul energetic, este foarte posibil ca în viitorul
apropiat celulele de combustie să constituie principala sursă de energie pentru dispozitivele
și activitățile cotidiene.

În prezent, consumul de energie a atins cote fără precedent. Chiar dacă gradul de
conștientizare al nevoii de conservare al energiei este foarte ridicat, apetitul universal pentru
energie crește considerabil, logaritmic. În acest mod, sursele de energie convenționale,
eficiente și suficient de prietenoase cu mediul nu vor reuși să acopere necesarul tehnologiei.

Pe măsură ce Internet of Everything (IoX) evoluează, direct proporțional cu el progresează

și numărul de dispozitive ce trebuie să fie alimentate. Indiscutabil, există o serie de
dispozitive vechi care se vor alătura IoX, fără să își modifice amprenta de putere, însă vor
exista multe dispozitive inovative care vor fi proiectate și realizate pentru a utiliza exclusiv
surse de energie nepoluante. Însă este cert faptul că până și cele mai simple dispozitive
necesită o sursă de alimentare.

Aceste dispozitive dețin o multiplicitate de opțiuni de alimentare, precum energia solară,

eoliană, des întâlnite în prezent. Însă, o parte importantă a lor își bazează funcționarea pe
utilizarea combustibililor fosili, lucru crează o amprentă de carbon semnificativă. Multe din
aceste dispozitive pot deveni adaptabile pentru celulele de combustie.

Pentru a aborda acest subiect, experți din diferite arii au făcut eforturi imense pentru a
modifica platformele existente și a dezvolta tehnologii alternative care să întrunească două
condiții, și anume de a satisface cerințele de energie și de a fi cât mai ecologice cu putință.

În lucrarea de față s-a dovedit eficiența unei pile de combustie utilizată ca sursă unică de
energie pentru un sistem de achiziție de date de tip Internet of Things (IoT) și s-au realizat
calcule, s-au analizat metode diferite de integrare ale sistemelor și s-au întocmit rapoarte ce
reliefează avantajele utilizării lor.

5
Pentru cazul de studiu s-au luat în considerație mai multe variante de celule de combustie,
însă pentru a obține un produs care să corespundă tuturor cerințelor sistemului, care să fie
sigur si să nu atingă costuri ridicate, s-a ales varianta celulelor de combustie pe bază de uree.

Primul capitol, denumit „Sinteza literaturii de specialitate în domeniu”, reprezintă o analiză

teoretică complexă a evoluției celor două concepte reunite în lucrarea de diplomă: celule de
combustie pe bază de uree și IoT, pe baza articolelor, studiilor și publicațiilor de specialitate,
realizate până în prezent.

Cel de-al doilea capitolul constituie un studiu amănunțit asupra tuturor factorilor ce trebuie
luați în considerație înainte de a proiecta și monta sistemul la locul stabilit și anume în zona
lacurilor de acumulare Tăușani – Boșneag din județul Caraș - Severin. În acest capitol se
detaliază locul unde se plasează sistemul, elemente constructive ale acestuia și principiile de
funcționare.

Capitolul trei descrie sistemul de achiziție de date plasat în locația menționată. S-au
enumerat variantele constructive ale acestuia și s-a ales varianta optimă pentru cazul prezent.
Totodată, acest capitol prezintă elementele de bază ale unui sitem de achiziții de date de tip
IoT, reglementările în vigoare și procesul de implementare al lor.

Urmatorul capitol, intitulat „Dimensionarea surselor de alimentare pentru sisteme de

achiziție de tip IoT” reprezintă fracțiunea matematică a lucrării prezente. La nivelul acestui
capitol s-au realizat calcule matematice și fizice, în urma cărora a rezultat necesarul de
energie pentru funcționarea optimă a sistemului, dimensionarea stivei de celule de combustie
pe bază de uree și metoda de alegere a elementelor individuale ale celulelor.

Capitolul patru, denumit ”Realizarea unui Digital Twin prin intermediul pachetelor de lucru
PTC” se referă la alegerea gamei de programe de tip software – ThingWorx și utilizarea lor
pentru realizarea și montarea unui Digital Twin.

Ultimul capitol este probabil cel mai important capitol al proiectului, deoarece în el se
prezintă rezultatele obținute în urma parcurgerii tuturor pașilor anteriori. Aceste rezultate
reliefează faptul că sistemul funcționează în condiții optime și produce efectul dorit. Astfel,
acesta poate fi utilizat la o scară mai largă și introdus cu succes într-o gamă vastă de alte
aplicații. Totodată, în acest capitol se prezintă datele furnizate de către sistemul de achiziții
de date și se interpretează aceste informații.

6
 CAPITOLUL I. SINTEZA LITERATURII DE
SPECIALITATE ÎN DOMENIU

Rețelele de senzori wireless au devenit în ultima perioadă esențiale în utilizarea multiplelor

aplicații pentru Internet of Things, precum în cazul de față, monitorizarea unor elemente ale
mediului înconjurător.

Alimentarea rețelelor de acest tip se află în centrul numeroaselor eforturi de cercetare

datorită necesității unei bune-funcționări, dar care să fie totodată continuă și fiabilă. O
variantă potrivită pentru alimentarea cu energie a sistemelor o constituie celulele de
combustie.

Celulele de combustie reprezintă o gamă de surse de energie electrochimice directe care au

o eficiență foarte ridicată (50-70%), în comparație cu tehnologiile de producere a energiei
convenționale precum motoarele cu ardere internă, a căror eficiență atinge doar procente de
aproximativ de 35%. Dacă se ia în calcul utilizarea simultană și a pierderilor de căldură ale
celulei de combustie, eficiența sa poate ajunge până la 90%.

Celulele de combustie constau într-un anod electropozitiv, unde are loc oxidarea
combustibilului (hidrogen (H2), metanol (CH3OH), etanol (C2H5OH), metan (CH4), uree
(CH4N2O)), un catod electronegativ, unde are loc reducerea (oxigen (O2), aer, etc.) și un
electrolit (membrană conducătoare de protoni (MEA).

Celula de combustie directă cu uree (DUFC – Direct urea fuel cell) reprezintă o metodă
atractivă și totodată, o metodă ieftină pentru generarea de energie electrică, dar și de tratare
a apelor menajere.

Celule de combustie pe bază de uree nu reprezintă totuși un concept nou. Acestea au fost
studiate încă din anul 1970, fiind realizați atunci biosenzori pe bază de uree.1 Câțiva ani mai
târziu, defectele acestori senzori, printre care se enumeră timpul de răspuns întârziat,
stabilitatea redusă și murdărirea abudentă a electrodului, au fost minimalizate cu ajutorul
unor senzori neenzimatici ce aveau în componență un electrod de platină acoperit cu un strat

1
G. C. Guilbault, R. K. Smith, J. G. Montalvo Jr, Anal. Chem. 41. 1969.

7
de polipirol (H(C4H2NH)nH), un polimer obținut prin polimerizarea oxidativă a pirolului
(C4H4NH).2

În anul 1973, S. J. Yao, S. K. W. Jun, B. K. Ahn, C. C. Liu au dovedit faptul că ureea poate
fi oxidată electrochimic (în azot (N2), dioxid de Carbon (CO2), și apă (H2O)), fără a se realiza
în prealabil o hidroliză enzimatică.

Celulele de combustie directe cu uree își găsesc începuturile în ideea de utilizare a ureei ca
și combustibil în celulele convenționale cu membrană cu schimb de protoni (Proton
Exchange Membrane Fuel Cell (PEMFC)). La început, impedimentul a constat în
incompabilitatea amoniacului (NH3), produs prin hidroliza ureei, cu membrana schimbătoare
de cationi (denumită Nafion), acest fapt făcând imposibilă utilizarea ureei în PEMFC.3 Deși
s-a remediat această problemă, prin reformarea amoniacului, utilizarea sa în celulele de
combustie nu s-a concretizat din cauza costurilor foarte ridicate și ale complexității unei
instalații de producere.4 Un al doilea impediment a constat în reacția dintre hidroxidul de
potasiu (KOH) și dioxidul de carbon (CO2).

În anul 2010, Shuxia Tao, împreună cu echipa de cercetători condusă de el, au abordat și
rezolvat problemele de compatibilitate menționate mai sus, cu ajutorul unei rășini
schimbătoare de anioni denumită AMBERLITE IRA78.

Astfel, în prezent, evoluția arhitecturilor inovative ale celulelor de combustie pe bază de uree
permit realizarea unei generații solide de energie durabilă, nepoluantă și rentabilă.

I.1. Stadiul actual al celulelor de combustie pe bază de uree

Celula de combustie cu uree reprezintă un dispozitiv de generare a energiei cu eficiență

ridicată și cu un indice de poluare redus, care a fost foarte favorizat încă de la începuturile
sale. DUFC-urile sunt considerate ca fiind dispozitive avansate și promițătoare, ale căror
sursă de combustie provine în principal din efluenții industriali de uree sau din urina animală.

2
S. Mondal, M. V. Sangaranarayanan, „Sensors and Actuators”. B Chem. 2013.
3
G. Thomas, G. Parks, US DOE Report, 2006.
4
A. M. Karim, M. Ayman, V. Prasad, G. Mpourmpakis, W. W. Lonergan, A. I. Frenkel, J. G. G. Chen, D. G.
Vlachos, J. Am. Chem. Soc. 2009.

8
Acest tip de dispozitiv, care folosește ureea ca și combustibil anodic și oxigenul (O2) sau
H2O2 ca oxidanți catodici, poate genera electricitate cu un randament foarte ridicat.

Electro-oxidarea ureei are loc în compartimentul anodic al celulei, iar reacția de reducere a
oxigenului are loc în compartimentul catodic. Tao și echipa sa de cercetători au subliniat
faptul că, atunci când catalizatorul Pt / C este utilizat atât pentru catod, cât și pentru anod,
tensiunea în circuit deschis (OCV) atinge aproximativ 0,5 V, în timp ce densitatea de vârf a
puterii este de aproximativ 0,55 mW cm−2. De-a lungul timpului, autorul a făcut eforturi
suplimentare pentru a optimiza catalizatorul anodic și a continuat să crească tensiunea
circuitului deschis și densitatea de putere a DUFC-urilor.5

În 2018, Basumatary a proiectat și raportat nanoparticulele de Nichel (Ni), cu dimensiuni

cuprinse între 2 și 3 nm, ca și catalizatoare anodice în celula de combustie cu uree. Acesta a
reușit creșterea densității puterii celulei până la 1,5 mW cm−2 și extinderea OCV până la 0,65
V. Autorul a dezvoltat un catod de aer alcalin DUFC folosind Cu / ZnO@MWCNT, care a
demonstrat puteri de 12 mW cm−2 în 0,35 M uree la 20 °C (cea mai mare putere de ieșire
raportată la temperatura camerei) cu un OCV de 0,9 V.6

În comparație cu alte celule de combustie alcaline (AFC), performanța de ieșire electrică a

DUFC este relativ scăzută. Cu toate acestea, se consideră în continuare că ureea poate fi un
combustibil anodic promițător, în principal datorită proprietăților sale speciale:

• Are o densitate de energie volumetrică mai mare decât hidrogenul comprimat (16.8
MJ/l comparativ cu 5.6 MJ/l);
• Sursele de uree sunt abundente, provenind din urina animalelor și apele menajere
(conținut de aproximativ 2 – 2.5%).
• Comparativ cu hidrogenul convențional, utilizarea directă a apelor uzate bogate în
uree ca și combustibil este mai eficientă pentru generarea de energie electrică;
• Stocarea și transportul ureei sunt mai convenabile decât hidrogenul gazos, datorită
caracteristicilor sale netoxice și a riscului nul de explozie;
• Produșii de reacție oxidativă ale ureei sunt carbonați și azotați, produși ce sunt stabili
în condiții normale.

5
Lan R, Tao S, Irvine JTS, „A direct urea fuel cell—power from fertiliser and waste”. Energy Environ Sci.
2010.
6
Basumatary P, Konwar D, Yoon YS. „A novel Ni-Cu/ZnO@MWCNT anode employed in urea fuel cell to
attain superior performances”. Electrochim Acta. 2018.

9
Fan Z. și colaboratorii au folosit Ni/MWCNT-Pt/C ca electrozi dubli pentru a realiza celule
de combustie directe cu uree și H2O2 (DUPFC), a căror densitate de putere maximă a ajuns
la 0,05 mW cm−2, cu un OCV de 0,25 V.

Mai apoi, aceștia au atras atenția cercetătorilor să se concentreze pe oxidantul catodic al

DUFC și alegerea peroxidului de hidrogen lichid (H2O2) ca oxidant. În anumite cazuri,
electro-oxidarea anodică a ureei are loc într-un mediu bazic, în timp ce electro-reducerea
catodică a H2O2 poate avea loc atât în mediu bazic, cât și în mediu acid.7

Un tip specific de celulă acidă de combustie a fost detaliată în lucrarea „Enhancement of

direct urea-hydrogen peroxide fuel cell performance by three-dimensional porous nickel-
cobalt anode” a lui Cao și colaboratorii, care foloseau H2O2 ca oxidant catodic și Pd / CFC
ca catalizator catodic. Aceștia au crescut OCV la 0.8 V și densitatea puterii 5 mW cm −2 .
Performanța celulei a fost mult mai mare decât cea în care s-a utilizat oxigen (O2) ca oxidant
(0.65 V, 1,5 mW cm-2). Acest rezultat a fost atribuit faptului că H2O2 utilizat ca oxidant al
DUFC poate crește OCV teoretic al celulei la 2.51 V, un rezultat mult mai bun decât cel în
care s-a folosit O2 ca oxidant (pentru medii bazice: OCV = 1.15 V).8

Conform diferențelor dintre oxidantul catodic și mediu, DUFC-urile pot fi împărțite în trei
tipuri, axate pe: reacția de reducere a oxigenului în mediu bazic, reacția de electro-reducere
a peroxidului de hidrogen în mediu bazic și reacția de electro-reducere a peroxidului de
hidrogen în mediu acid. Aceste sisteme de celule de combustie utilizează un tip de membrană
de schimb cationic (CEM) ca separator.

Reprezentarea schematică a diferitelor configurații DUFC este ilustrată în Figura 1 și

reacțiile lor generale sunt descrise în Tabelul 1.

7
Guo F, Cheng K, Ye K, Wang G, Cao D. „Preparation of nickel-cobalt nanowire arrays anode electro-catalyst
and its application in direct urea/hydrogen peroxide fuel cell”. Electrochim Acta. 2016.
8
Jing X, Cao D, Liu Y, Wang G, Yin J, Wen Q, Gao Y. „The open circuit potential of hydrogen peroxide at
noble and glassy carbon electrodes in acidic and basic electrolytes”. J Electroanal Chem. 2011.

10
 Figura 1 – Diagramă schematică a celor 3 tipuri de DUFC: a) Celulă de combustie uree-
O2 alcalină directă; b) Celulă de combustie uree-H2O2 alcalină directă; c) Celulă de
combustie uree-H2O2 acidă directă.

Celulă de combustie uree-O2 Celulă de combustie Celulă de combustie uree-H2O2

alcalină directă uree-H2O2 alcalină acidă directă.
directă
Reacție 𝐶𝑂(𝑁𝐻2 )2 + 6𝐾𝑂𝐻 ⇄ 𝑁2 + 𝐶𝑂(𝑁𝐻2 )2 + 6𝐾𝑂𝐻 ⇄ 𝐶𝑂(𝑁𝐻2 )2 + 6𝐾𝑂𝐻 ⇄ 𝑁2 +
anodică 𝐶𝑂2 + 5𝐻2 𝑂 + 6𝐾 + + 6𝑒 − 𝑁2 + 𝐶𝑂2 + 5𝐻2 𝑂 + 𝐶𝑂2 + 5𝐻2 𝑂 + 6𝐾 + + 6𝑒 −
𝐸 𝜃 = −0.75 𝑉 6𝐾 + + 6𝑒 − 𝐸 𝜃 = −0.75 𝑉
𝐸 𝜃 = −0.75 𝑉
Reacție 3
𝑂2 + 3𝐻2 𝑂 + 6𝐾 + + 3𝐻2 𝑂2 + 6𝐾 + + 3𝐻2 𝑂2 + 3𝐻2 𝑆𝑂4 + 6𝑒 − ⇄
2
catodică 6𝑒 − ⇄ 6𝐾𝑂𝐻 6𝐻2 𝑂 + 3𝑆𝑂42−
6𝑒 − ⇄ 6𝐾𝑂𝐻
𝐸 𝜃 = 0.88 𝑉 𝐸 𝜃 = 1.76 𝑉
𝐸 𝜃 = 0.40 𝑉
Reacție 3
𝐶𝑂(𝑁𝐻2 )2 + 2 𝑂2 → 𝐶𝑂(𝑁𝐻2 )2 + 𝐶𝑂(𝑁𝐻2 )2 + 3𝐻2 𝑂2 +
totală 3𝐻2 𝑂2 → 𝑁2 + 𝐶𝑂2 + 6𝐾𝑂𝐻 + 3𝐻2 𝑆𝑂4 → 𝑁2 +
𝑁2 + 𝐶𝑂2 + 2𝐻2 𝑂
5𝐻2 𝑂 𝐶𝑂2 + 11𝐻2 𝑂 + 𝐾2 𝑆𝑂4
𝐸 𝜃 = 1.15 𝑉
𝐸 𝜃 = 1.63 𝑉 𝐸 𝜃 = 2.51 𝑉
Tabelul 1 - Rezumatul ecuațiilor de reacție ale diferitelor tipuri de DUFC (K+ este luat ca
și cation)

Deși reacțiile anodice ale celor trei celule sunt aceleași, tensiunile lor de ieșire sunt foarte
diferite. Observând ecuațiile de reacție din tabelul anterior, se reliefează faptul că, pentru
celulele (a) și (b) din Figura 1, 1 mol de uree este electro-oxidat pentru a genera 6 moli de
ioni de potasiu (K+) la anod, care se combină cu 6 moli de ioni hidroxid la catod, cu scopul
de a genera reversibil 6 moli de hidroxid de potasiu (KOH). Pentru celula (c) din Figura 1, 6
moli de ioni de potasiu se combină cu 3 moli de ioni de sulfat, produși de catod, pentru a
forma 3 moli de sulfat de potasiu.

11
 Prin comparație, parametrii termodinamici ai acestor tipuri de celule de combustie, inclusiv
tensiunea teoretică a celulei (ΔEθ), eficiența energetică (η), entropia schimbată (ΔS) și
puterea de ieșire (ΔW), sunt rezumați în Tabelul 2.

În acest caz, eforturile cercetătorilor ar trebui să se concentreze pe creșterea densității de

putere a DUPFC-urilor, în special în obținerea unei tensiuni mai mari a circuitului deschis.
Pentru a atinge aceste obiective, în viitorul apropiat s-ar putea realiza o descoperire a unor
catalizatori anodici, care să aducă o serie de contribuții semnificative la performanța
celulelor.

Putere de
Tensiune teorică a Eficiență
Entropie schimbată ieșire
Tipuri de celule celulei energetică
(ΔS/J mol-1 K-1) (ΔW/Wh guree-
(ΔEθ/V) (η/ %) 1
)
Celulă de
combustie uree-
1.15 106.3 132.97 3.08
O2 (alcalină)
directă
Celulă de
combustie uree-
1.63 107.1 218.84 4.37
O2 (alcalină)
directă
Celulă de
combustie uree-
2.51 109.5 703.94 6.73
O2 (alcalină)
directă
Formule de 𝛥𝐸 𝜃 = −𝛥𝐺 𝜃 ∕ 𝜂 (𝜕𝛥𝐸 𝜃 /𝜕𝑇)𝑃 = ∆𝑆
𝛥𝑊 = 𝐼𝛥𝐸 𝜃
𝜃 𝜃
calcul 𝑛𝐹 = 𝛥𝐺 /𝛥𝐻 /𝑛𝐹
Tabelul 2 - Compararea parametrilor termodinamici ai celor trei tipuri de DUFC

12
 I.1.1. Avantajele tehnologiilor sistemelor ce utilizează celule de combustie

Avantajul major al celulelor de combustie îl reprezintă eficiența lor termodinamică ridicată,

care poate lua valori din intervalul 50-70%. În același timp, în cadrul sistemului se valorifică
producția concomitentă de căldură și energie electrică. Mai precis, se reliefează potențialul
cogenerator al celulelor, acestea c au potențialul de a fi utilizate pentru generarea energiei
electrice și a căldurii, acoperind astfel nevoile de căldură și energie pentru aplicații locale,
dar și aplicații industriale, fapt ce este foarte interesant din perspectiva tendinței ascendente
constante de producție descentralizată de energie.

Sistemele cu celule de combustie sunt flexibile în ceea ce privește puterea de ieșire și pot fi
utilizate pentru producerea de energie electrică în arii de la 50 W la 100 MW. Mai precis,
puterea de ieșire a sistemelor portabile mici poate fi redusă la câțiva wați, în timp ce în cazul
celulelor biologice pentru aplicații medicale, puterea de ieșire poate fi mai mare.

Spre deosebire de sistemele de încălzire convenționale, acestea posedă, în afară de cel mai
mare factor de ieșire termodinamic, următoarele avantaje:

• Eficiența pentru producția de energie electrică este menținută la valori ridicate chiar
și pentru unitățile la scară mică;
• Tehnologia este ecologică, având în vedere că emisiile de poluanți sunt neglijabile.
• Sursele de uree se găsesc în abundență în natură;
• Stocarea și transportul ureei sunt facile și convenabile;
• Produșii de reacție oxidativă ale ureei sunt stabili în condiții normale.

I.1.2. Dezavantajele tehnologiilor sistemelor ce utilizează celule de combustie

În pofida numeroaselor avantaje prezentate în subcapitolul anterior, sistemele ce utilizează

celule de combustie prezintă anumite dezavantaje, dintre care, cele mai semnificative sunt:

• Din cauza timpului scurt de cercetare, nu s-a realizat până în prezent un studiu asupra
problemelor de durabilitate, stabilitate și durată de viață;
• Costurile de producție ale anumitor materiale și elemente componente ale sistemelor
sunt destul de ridicate, mai ales în cazul metalelor rare și/sau nobile. Spre exemplu,
catalizatorul utilizat pe scară largă este Platina (Pt). În consecință, dacă se ia în
considerare scenariul posibil în care toate dispozitivele alimentate de DUFC conțin

13
 platină, atunci este foarte probabil ca rezervele mondiale ale acestui metal prețios să
nu fie suficiente pentru nevoile succesoare. Prin urmare, există o activitate intensă
de cercetare pentru scăderea conținutului de Pt sau pentru înlocuirea acestuia cu alte
materiale mai ieftine și, dacă este posibil, mai eficiente.
• O altă problemă majoră întâmpinată de cercetători o reprezintă dezactivarea /
otrăvirea electrozilor celulei, care este atribuită depunerii de carbon și / sau otrăvirii
cu sulf. Această dezactivare are un impact negativ asupra stabilității și fiabilității
întregului sistem. Totuși, în prezent, se constituie un alt domeniu de cercetare la nivel
mondial de activități intensive, pentru dezvoltarea de materiale eficiente și tolerante.
• Probabil cel mai mare dezavantaj al sistemelor ce utilizează celulele de combustie pe
bază de uree îl constituie lipsa infrastructurii. În prezent, există prea puține
dispozivite care să suporte integrarea unui astfel de sistem, iar introducerea pe piața
mondială a lor este destul de dificilă, dată fiind atitudinea reticentă a populației.

I.1.3. Direcții de cercetare propuse despre materiale, procese și sisteme de celule de

combustie

Noul plan de lucru multianual (MAWP – Multi-Annual Work Plan) al FCH JU (The Fuel
Cells and Hydrogen Joint Undertaking) își concentrează activitatea pe proiecte
demonstrative de testare, ce vizează dezvoltarea rapidă a sistemelor de celule de combustie
și pătrunderea lor pe piața mondială. Cu toate acestea, utilizarea lor la scară largă necesită în
continuare cercetări avansate asupra materialelor și interfețelor acestora (în principal asupra
interfețelor electrochimice).

Direcțiile de cercetare sunt rezumate în următoarele subiecte:

• Materiale și concepte noi de proiectare ale celulelor de combustie, care permit

reducerea utilizării metalelor prețioase. Acest lucru poate fi abordat prin două
perspective: o perspectivă este constituită de proiectarea unor electrocatalizatori noi,
mai activi, care să urmărească distribuția atomică a fazelor active ale metalelor pe
materiale stabile nanostructurate. Cealaltă abordare o reprezintă sinteza și
dezvoltarea unor electroliți polimerici alcalini anionici care să fie stabili și care să
permită utilizarea electrocatalizatorilor din metalele neprețioase.

14
 • Dezvoltarea simulărilor, înțelegerea funcționalităților și caracteristicilor operaționale
ale unei interfețe electrochimice structurate 3D. Ca rezultat, se poate obține o
distribuție uniformă a gazelor care reacționează, distribuție ce poate fi realizată de-a
lungul structurii tridimensionale a stratului catalitic.

• Dezvoltarea unor concepții inginerești operaționale, astfel încât să se îmbunătățească

performanțele și eficiența celulelor de combustie. Acest progres poate fi realizat
printr-o abordare integrată, bazată atât pe dezvoltarea de noi materiale, cât și pe
implementarea unor modele inovatoare de celule. Strategia aceasta poate conduce la
un control eficient al activității electrocatalitice (în special în ceea ce privește
interfețele electrochimice) și efectul otrăvitor al gazelor asupra performanțelor
electrozilor.

În ceea ce privește dezvoltarea sistemelor de celule de combustie pe bază de uree, Planul de

Lucru Multi-anual al FCH JU concentrează activitatea pentru următorii zece ani pe
dezvoltarea sistemelor de celule de combustie pentru industria transporturilor, dar și a altor
industrii prin utilizarea unităților de H2 pur și CHP pentru aplicații staționare, care
funcționează pe bază de uree și / sau reformarea hidrocarburilor. Cu toate acestea, pe baza
planurilor dezvoltării durabile, se estimează că până în 2050, sistemele cu celule de
combustie vor avea rolul principal în contextul unei economii durabile descentralizată și
ecologică, precum și în domeniul curățării și purificării apelor uzate și producției de energie.

I.2. Stadiul actual al conceptului IoT

Internet of Things (Internetul Obiectelor) descrie o rețea de obiecte fizice, la nivelul cărora
se incorporează senzori, aplicații software și alte tehnologii, în scopul conectării și
schimbului de date cu alte dispozitive și sisteme, prin intermediul internetului.

Un studiu al revistei tehnice Oracle, ilustrează faptul în prezent, numărul dispozitivelor

conectate prin IoT atinge o valoare de 10 miliarde, iar până în anul 2025 experții estimează
o creștere de până la 200 miliarde de dispozitive interconectate și ce vor genera un venit de
715 milioane Euro.9

9
https://www.oracle.com/internet-of-things/what-is-iot/

15
În ultimul deceniu s-au realizat studii complexe de cercetare, materializate în articole
științifice, rapoarte de presă, etc. în scopul ilustrării potențialului și aplicabilității IoT. Aceste
studii intense se datorează viziunii multidisciplinare a IoT și a beneficiilor acestuia în arii
foarte diversificate precum mediul, industria, medicina, transportul, etc.

În Figura 2 se ilustrează o serie de domenii în care IoT este aplicat cu succes și are rezultate
foarte bune. Datorită progreselor recente la nivelul comunicațiilor și al rețelelor, al senzorilor
wireless (WSN) și a identificării frecvenței undelor radio (RFID), mecanismele și elementele
IoT au capacitatea de a se lega și utiliza în diverse forme.

În lucrarea “The internet of things: A survey”, L. Atzori, A. Iera și G Morabito, au

demonstrat faptul că, datorită progreselor rapide în comunicațiile mobile, a rețelelor de
senzori fără fir (WSN) și inovației de identificare a frecvenței radio (RFID), mecanismele din
IoT pot comunica oricând, oriunde și sub orice formă.10

În prezent există numeroase domenii posibile de aplicații ale IoT, iar scopul principal îl
reprezintă formarea unor medii inteligente și dispozitive autonome: transport inteligent,
articole inteligente, orașe inteligente, sănătate inteligentă, viață inteligentă, etc.11

Securitate și Automatizare a
Supraveghere Agriculturii

Orașe și
Medicină IoT Locuințe
”SMART”

Management
Energie
trafic

Figura 2 –Domenii aplicabile pentru IoT

10
L. Atzori, A. Iera, and G. Morabito. „The internet of things: A survey”. Comput. Netw., vol. 54, no. 15,
2010.
11
D. Miorandi, S. Sicari, F. De Pellegrini, and I. Chlamtac, „Internet of things: Vision, applications and
research challenges”. Ad Hoc Networks, vol. 10, no. 7. 2012.

16
I.2.1. Avantajele sistemelor IoT de monitorizare a diferiților parametrii ce integrează
proceduri automate pentru achiziția și elaborarea datelor

Internet of Things poate fi utilizat în aproape fiecare domeniu existent, începând cu sistemele
de baze de date și ajungând până la sisteme complexe de analiză și planificare. Cu cât sunt
analizate mai multe informații, cu atât sistemului îi este mai ușor să ia deciziile corecte. Cu
informații statistice de tip cognitiv, se conferă posibilitatea sistemelor de a prezice tiparele
consumatorilor, care au un impact puternic asupra strategiilor de marketing și asupra
experienței clienților. Și, din moment ce IoT încearcă să îmbunătățească acuratețea, acesta
este setat să elimine erorile în timp ce monitorizează și urmărește lucrurile în timp real. În
zilele noastre, sistemele de monitorizare joacă un rol principal în studiul și descrierea
fenomenelor naturale, împreună cu analizele în ceea ce privește prevenirea anumitor riscuri.
Acest lucru permite obținerea unor informații utile pentru o gestionare continuă și optimă a
infrastructurilor, a diferiților parametrii de mediu și în general, a evenimentelor critice.

Așa cum este subliniat în numeroasele lucrări de specialitate, există o serie amplă de avantaje
pentru industrie prin implementarea sistemelor IoT, datorită posibilității optimizării
diferitelor operațiuni.

Un prim avantaj al IoT este descris în lucrarea „Applications and Advantages of the Internet
of Things (IoT) at Industry 4.0” a echipei de cercetare din cadrul Centrului Fundației pentru
Analiză, Cercetare și Inovare Tehnologică din Brazilia. Aceștia afirmă că o conectivitate
inteligentă și o analiză bazată pe IoT constituie factorii cheie pentru dezvoltarea industriei
viitoare. Pe de o parte, această transformare facilitează flexibilitatea, în special în ceea ce
privește generarea datelor noi. Pe de altă parte, IoT permite livrarea unor servicii cu o calitate
excelentă, la același cost sau chiar la un cost diminuat, profitând de datele colectate de
diferitele elemente ale unui sistem. În plus, informațiile colectate implică o transparență
mărită cu privire la operațiunile realizate de mașini, materialele utilizate, logistică și chiar
operatorii umani. IoT, în ansamblul său ce include rețele de obiecte fizice, sisteme, platforme
și aplicații, generează un număr din ce în ce mai ridicat de dispozitive conectate care să
permită comunicarea și integrarea sistemelor și comenzilor și totodată oferă capacitatea de
a da răspunsuri și a lua decizii în timp real.

Un scurt rezumat al avantajelor utilizării IoT, include:

17
• Costuri scăzute de operare – IoT poate ajuta companiile să-și optimizeze fluxurile de
lucru și să reducă costurile de operare, deoarece oferă informații în timp real.
Dispozitivele pot consilia proactiv, astfel încât personalul să poată programa
întreținerea înainte ca aceasta să afecteze producția. Ele pot fi integrate în sisteme
mai mari pentru a optimiza eficiența operațională și pentru a ajuta la reducerea
costurilor. De exemplu, sistemele inteligente ale clădirilor pot urmări, monitoriza și
controla sistemele HVAC pentru a monitoriza utilizarea clădirii și a o regla prin a
funcționa cu costuri mai mici de utilizare;
• Productivitate crescută – Dispozitivele IoT pot gestiona, monitoriza și avertiza
personalul cu privire la modificările proceselor sau ale productivității, ajutându-i să
ia decizii mai inteligente cu privire la locul de muncă. Spre exemplu, producătorul
auto Ford folosește tehnologia IoT împreună cu tehnologia senzorilor de urmărire
corporală pentru a proteja lucrătorii de stresul fizic excesiv și pentru a-și optimiza
munca. Inginerii utilizează informațiile pentru a optimiza stațiile de lucru pentru a
permite o dinamică mai eficientă și pentru a ajuta lucrătorii să evite accidentările.
Prin implementarea IoT în programul de siguranță al angajaților Ford, s-a reușit
reducerea ratei de accidente ale liniei de asamblare cu peste 70%.
• Monitorizare eficientă – Cunoașterea cantității și calității produselor poate oferi mai
multe de care nu ar fi putut fi colectate anterior.
• Comunicare - IoT încurajează comunicarea între dispozitive, cunoscută și sub
numele de comunicare Machine-to-Machine (M2M). Din acest motiv, dispozitivele
fizice rămân conectate și, prin urmare, transparența totală este disponibilă cu o
eficiență și calitate mai mari.
• Timp redus - Așa cum s-a sugerat anterior, cantitatea de timp economisită cu ajutorul
IoT poate ajunge foarte însemnată.

18
 I.2.2. Dificultăți întâmpinate din cauza limitelor și constrângerilor apărute în
exploatarea sistemelor IoT

În articolele publicate, Köroğlu, Jia și Hassanalieragh au oferit informații despre

oportunitățile și dificultățile în utilizarea Internet of Things. Totodată, aceștia au evidențiat
o serie de probleme întâmpinate în implementare și utilizare.

Una dintre cele mai importante probleme întâmpinate în utilizarea IoT o reprezintă
securitatea și confidențialitatea din cauza mai multor amenințări, atacuri cibernetice, riscuri
și vulnerabilități. Într-un studiu recent, Hewlett Packard a dovedit că problemele întâmpinate
în asigurarea confidențialității la nivelul dispozitivelor, sunt reprezentate de autorizarea și
autentificarea slab protejate, a părții software și firmware, care sunt predominant nesigure, a
criptării slabe a subsistemului de transport și a interfeței web.

Problemele de securitate și confidențialitate sunt parametri foarte importanți pentru a

dezvolta încrederea în sistemele IoT cu privire la diferite aspecte. Mecanismele de securitate
trebuie încorporate la nivelul fiecărui subsistem al arhitecturii IoT pentru a preveni
amenințările și atacurile de securitate. O soluție ar putea consta în dezvoltarea și
implementarea eficientă a mai multor protocoale la nivelul fiecărui subsistem al canalelor
de comunicații pentru a asigura securitatea și confidențialitatea în sistemele bazate pe IoT.12

Secure Socket Layer (SSL) și Datagram Transport Layer Security (DTLS) reprezintă unele
dintre protocoalele criptografice care sunt implementate între subsistemul de transport și
aplicație pentru a spori securitatea la nivelul sistemelor IoT. Cu toate acestea, unele aplicații
IoT necesită metode diferite pentru a asigura securitatea comunicării între dispozitive.

În plus, dacă comunicarea se realizeză cu ajutorul tehnologiilor de tip wireless în cadrul

sistemului IoT, aceasta devine mai predispusă la riscurile de securitate. Prin urmare, trebuie
utilizate anumite metode în scopul detectării acțiunilor de tip mallware. Confidențialitatea,
pe de altă parte, este o altă chestiune importantă care permite utilizatorilor să se simtă în
siguranță în timp ce utilizează IoT. Prin urmare, este necesar să se mențină autorizarea și
autentificarea pe o rețea sigură pentru a stabili comunicarea între părțile considerate a fi de
încredere. O altă problemă o constituie diferitele politici de confidențialitate pentru diferite
obiecte și lucruri care comunică în cadrul sistemului IoT. Astfel, fiecare obiect ar trebui să

12
https://www.ietf.org/rfc/rfc2246.txt, accesat la 10.03.2021

19
poată verifica politicile de confidențialitate ale altor obiecte din sistemul IoT înainte de a
transmite datele către utilizatori.

La toate acestea se adaugă, de obicei, și o serie de probleme de interoperabilitate și de

standardizare. Interoperabilitatea reprezintă fezabilitatea schimbului de informații între
dispozitivele interconectate și sistemul IoT. Schimbul și transmiterea informațiilor nu se
bazează pe componentele hardware și software, de aceea, problema inoperabilității se
datorează stării variate a tehnologiilor.

În lucrarea lor, Achieving technical, interoperability-the ETSI approach, Van-der-Veer H și

Wiles A. au analizat principalele niveluri de interoperabilitate și anume: nivelul tehnic,
semantic, sintactic și organizațional.13 Tot aceștia au demonstrat posibilitatea fuzionării
diferitelor platforme IoT, pe baza funcționalităților lor, în scopul producerii unor soluții
pentru utilizatori.

Luând în considerare faptul că inoperabilitatea constituie o problemă majoră, un grup de

cercetători îndrumați de Noura M., au realizat mai multe abordări care au furnizat soluții în
acest scop. Aceste soluții se bazează pe utilizarea adaptoarelor sau a gateway-urilor, a
rețelelor virtuale, a arhitecturilor orientate spre servicii, etc.14

O altă serie de probleme întâmpinate de dezvoltatorii IoT o constituie etica, drepturile de

reglementare și legislația. În prezent, există numeroase reguli și reglementări pentru a
menține valorile standardizate și pentru a împiedica utilizatorii să le încalce. Odată cu
dezvoltarea sistemelor IoT au fost rezolvate mai multe probleme din viața reală, dar în
același timp, acest fapt a dat naștere și unui set de provocări etice și juridice.

O altă provocare cu care se confruntă sistemele IoT o constituie scalabilitatea,

disponibilitatea și încrederea. Se poate afirma despre un sistem că este scalabil dacă este
posibilă adăugarea și completarea sa cu noi servicii, echipamente și dispozitive, fără a-i
afecta performanța și eficiența

Așa cum se prezintă în lucrarea lui Pereira C. și Aguiar A., „Towards efficient mobile M2M
communications: survey and open challenges. Sensors”, o problemă majoră a IoT-urilor o

13
Van-der-Veer H, Wiles A. „Achieving technical, interoperability-the ETSI approach”, ETSI White Paper
No.3. 2016.
14
Noura M, Atiquazzaman M, Gaedke M. „Interoperability in internet of things infrastructure: classification,
challenges and future work”. Third international conference, IoTaaS 2017, Taichung, Taiwan.

20
constituie susținerea unui număr mare de dispozitive cu memorie, procesare, putere de
stocare și lățimi de bandă diferite. Scalabilitatea și disponibilitatea trebuie să fie
implementate simultan în cadrul stratificat al IoT. Un exemplu de scalabilitate îl reprezintă
sistemele IoT bazate pe cloud, care oferă suport pentru a scala rețeaua IoT prin adăugarea
de noi dispozitive, stocare și putere de procesare, așa cum este necesar.

Cu toate acestea, rețeaua globală IoT dă naștere unei noi paradigme de cercetare pentru a
dezvolta cadre care să satisfacă nevoile globale. Datorită utilizării diferitelor canale de
transmisie a datelor, adică a comunicațiilor prin satelit, unele servicii și disponibilitatea
resurselor pot fi întrerupte. Prin urmare, este necesar un canal de transmisie de date
independent și fiabil pentru disponibilitatea neîntreruptă a serviciilor.

Calitatea serviciului (QoS – Quality of Service) este un alt factor important pentru IoT. QoS
poate fi definit ca o măsură de evaluare a calității, eficienței și performanței dispozitivelor,
sistemelor și arhitecturilor IoT. Caracteristicile QoS importante și necesare pentru aplicațiile
IoT sunt fiabilitatea, costul, consumul de energie, securitatea, disponibilitatea și timpul de
funcționare.

Un ecosistem IoT inteligent trebuie să îndeplinească cerințele standardelor QoS. De

asemenea, pentru a asigura fiabilitatea oricărui serviciu și dispozitiv, trebuie să se definească
în principal valorile QoS ale acestuia. Mai multe abordări pot fi realizate pentru evaluarea
QoS, totuși așa cum este menționat de White și colab.15 există un compromis între factorii
de calitate și abordări. Prin urmare, trebuie implementate modele de bună practică pentru a
depăși acest compromis. Există anumite modele de bună calitate disponibile în literatură,
cum ar fi ISO / IEC2501016 și OASIS-WSQM17, care pot fi utilizate pentru a evalua
abordările utilizate pentru evaluarea QoS. Aceste modele oferă o gamă largă de factori de
calitate, care este suficientă pentru evaluarea QoS pentru serviciile IoT.

15
White G, Nallur V, Clarke S. „Quality of service approaches in IoT: a systematic mapping”. J Syst Softw.
2017.
16
ISO/IEC 25010—Systems and software engineering—systems and software quality requirements and
evaluation (SQuaRE)—system and software quality models, Technical Report; 2010.
17
Oasis. Web services quality factors version 1.0. 2012. http://docs.oasis-open.org/wsqm/wsqf/v1.0/WS-
Quality-Factors.pdf.

21
 CAPITOLUL II. DEFINIREA SISTEMULUI ȘI A LOCULUI
DE INSTALARE A IoT

Exploatarea minieră reprezintă una dintre activitățile de bază în scopul creșterii economice
și aprovizionării cu materii prime pentru toate industriile de proces și pentru dezvoltarea
tehnologiei. Aceasta prezintă, într-adevăr un impact pozitiv asupra economiei, însă, în
întreaga lume este în stransă legatura cu mediul. Acesta este motivul pentru care în multe
țări, companiile miniere trebuie să urmeze cu strictețe legislația referitoare la mediu, urmând
standardele pentru minimizarea impactului asupra mediului și a evita impactul asupra
sănătății umane.

Deșeurile miniere sunt prezente în diverse forme, cele mai frecvente fiind materialele cu
granulație fină rezultate în urma proceselor miniere, transportate de obicei prin metode
hidraulice și depozitate în mase de steril. Unele dintre cele mai frecvente efecte ale
exploatării extractive asupra mediului sunt pierderea biodiversității și acoperirea vegetației,
poluarea corpurilor de apă și a aerului din cauza emisiilor de substanțe toxice din MWF-uri.

Conținutul toxic al deșeurilor miniere extractive poate varia de la diferite metale grele
(plumb, zinc, cadmiu, arsenic etc.), rămase după leșierea și extragerea elementelor prețioase
(cum ar fi aurul sau argintul), până la substanțele chimice utilizate în procesul de levigare ca
solvent (cum ar fi cianura). Efectele nocive ale acestor substanțe depind de calea migrației
către receptori (factori umani sau de mediu) și de tipul de expunere. Chiar și materialele
clasificate ca netoxice pot provoca probleme de sănătate sau daune mediului, dacă prezența
lor modifică compoziția normală a mediului.

Studiul realizat a fost făcut în cadrul Proiectului “STINGS - Dezvoltarea unui sistem de
supraveghere și monitorizare a iazurilor de decantare de la exploatările miniere cu folosirea
datelor satelitare și senzori implantați în situ”.

STINGS reprezintă un proiect de inovare, finanțat de EIT Raw Materials pentru a stabili un
sistem de teledetecție și analiză a solului și aerului atmosferic, cu scopul de a monitoriza în
mod eficient stabilitatea și conținutul infrastructurii terestre critice, concentrându-se în
principal pe barajele miniere.

22
Prin integrarea și analiza unei game largi de date ale senzorilor amplasați la nivelul solului,
STINGS oferă un serviciu de informații unic pentru identificarea riscurilor, prevenirea
dezastrelor și pentru captarea valorilor secundare nedetectate anterior.

Sistemul de monitorizare se concentrează pe diferite tipuri de informații și pe diferiți senzori

și le combină pentru a genera cele mai fiabile informații legate de stabilitatea sterilului,
conținutul chimic și mineralogic. O integrare suplimentară a informațiilor optice de
teledetecție permite detectarea ieșirilor observabile ale substanțelor din steril.

Proiectul STINGS oferă o parte importantă corespunzătoare integrării diferitelor sisteme

pentru monitorizarea interdisciplinară a sterilului. Sistemul de gestionare a datelor și de
avertizare timpurie dezvoltat în timpul proiectului a acumulat toate informațiile și a creat
informații de siguranță despre sterilul supravegheat. Sistemul se bazează pe sistemul de
monitorizare DMT SAFEGUARD, care oferă o bază tehnică și dovedește fezabilitatea
tehnică.

II.1. Descrierea locului amplasării sistemului

Chiar acțiunea minei de cupru de la Moldova Nouă, Jud. Caraș-Severin a fost sistată încă
din anul 2006, efectele exploatării acesteia încă au urmări și impact negativ asupra
populației. Pusă în funcțiune în anul 1965, prin prelucrarea solului, mina a adus la suprafață
o cantitate totală de peste 5.4 tone de steril (parte nefolositoare a minereului) pe an. Cei peste
40 de ani de activitate minieră au adus la suprafață trei mari depozite de steril pe malurile
Dunării, în apropiera localităților Coronini, Veliko-Gradiște și Moldova Nouă. Cele mai
nocive efecte provin de la iazurile de decantare Tăușani – Boșneag, ce acoperă o suprafață
de 306 ha și reprezintă o sursă semnificativă de poluare a aerului.

Lacurile de decantare Tăușani – Boșneag sunt localizate pe partea stângă a Dunării, în

vecinătatea localității Moldova Nouă. În urma decantării apelor din instalația de preparare a
curprului și după evaporarea acestora a rezultat un depozit uscat de particule cu o grosime
medie de 1.50 m. Dat fiind faptul că aceste iazuri nu au fost reabilitate până în prezent,
acestea poluează cu particule în suspensie localitățile Moldova Nouă, Măcești, Pojejena,
Moldova Veche de pe teritoriul României, precum și Vinci, Požeženo, Stara Palanka, Ram
și Veliko Gradište din Serbia.

23
 Figura 3 - Taușani – Boșneag, Coordonate: 44°42'32"N 21°39'19"E

II.2. Descrierea scopului amplasării sistemului IoT – Celulă de combustie

Sistemul IoT, alimentat de celule de combustie pe bază de uree se va amplasa în apropierea

iazurilor de decantare, cu scopul de a prelua date informaționale despre calitatea mediului
înconjurător. Dat fiind faptul că locația se află într-o zonă înconjurată de aglomerări rurale
și urbane, este necesară o analiză a factorilor mediului extern local, care pot periclita
sănătatea și starea psihică a locuitorilor și impactul particulelor în suspensie asupra sănătății
lor.

Particulele în suspensie (PM – particulate matter) reprezintă un amestec complex de

particule solide și picături de lichid din aer. Acestea variază ca formă, compoziție chimică și
dimensiune și pot conține ioni anorganici, compuși metalici, compuși organici și carbon
elementar. PM sunt definite prin dimensiunea diametrului lor, în scopul reglementării
calității aerului. PM10, cu un diametru de 10 microni sunt inhalabili și pot ajunge la nivelul
plămânilor, având efecte nocive asupra sănătății. Particulele mai fine au diametrul de 2.5
microni și sunt denumite PM2.5.

PM10 și PM2.5 derivă deseori din surse de emisii diferite și au, totodată, compoziții chimice
diferite. Emisiile provenite din arderea combustibililor fosili, a benzinei, motorinei,

24
petrolului sau a lemnului produc cea mai mare parte a poluării cu PM2.5, precum și o
proporție semnificativă a PM10. PM10 include praful emis din șantierele de construcții,
depozitele de deșeuri, agricultură, incendii, arderea deșeurilor, polenul și fragmentele
bacteriene.

Particulele în suspensie pot fi emise direct din anumite surse, și se numesc particule primare,
sau se pot forma în aerul atmosferic prin reacții chimice ale gazelor, fiind denumite particule
secundare, precum dioxidul de sulf (SO2), oxizii de azot (NOX) și anumiți compuși organici.

În Figura 4 se prezintă dimensiunile relative ale particulelor PM10 și PM2.5.

Figura 4 – Dimensiunile PM2.5 și PM10, comparate cu alte elemente.

Particulele în suspensie reprezintă un motiv temeinic de îngrijorare deoarece au efecte foarte

nocive atât asupra calității sănătății umane, cât și asupra mediului. Atât PM2.5, cât și PM10
pot fi inhalate și se pot depune pe căile respiratorii. Datorită dimensiunilor mai mici, PM2.5
se deplasează și se depun cu ușurință pe suprafața profundă a plămânilor, în timp ce PM10
se depun pe suprafața superioară a acestora. Aceste particule determină leziuni ale țesuturilor
pulmonarii, inflamații și alte afecțiuni.

Cercetările indică faptul că grupurile cu cel mai mare risc de a fi afectați serios de către
expunerea la PM10 și PM2.5 sunt adulții în vârstă, persoanele cu boli cronice de inimă sau
pulmonare, copiii și persoanele astmatice. Totodată, copiii cu vârste cuprinse între 0 și 15
ani sunt susceptibili la dezvoltarea unor afecțiuni cardiace sau pulmonare datorită expunerii
la PM-uri, din cauza faptului că aceștia inspiră mai mult aer/kilogram de greutate, decât
adulții. Aceștia respiră mai repede, petrec mai mult timp în aer liber, iar sistemul imunitar al
lor nu îi ajută la fel de mult ca în cazul persoanelor adulte.

25
Problema majoră a PM-urilor este că nu se găsesc doar în exterior, ci și în interiorul
locuințelor. Aceste particule pătrund în spațiile interioare prin uși și ferestre, dar pot proveni
și din surse interioare. Spre exemplu, particulele de origine interioară includ anumite
componente biologice precum polen, spori de mucegai, gandaci, acarieni. Inclusiv
activitățile desfășurate în interiorul locuințelor pot provoca emisii de PM-uri: fumatul,
gătitul, arderea lemnului, a lumânărilor sau a tămâii, curățarea locuinței cu diferite chimicale
și odorizante de aer.

Metoda de referință pentru prelevarea şi măsurarea PM10 și PM2.5 este cea prevăzută în
standardul EN 12341:2014 «Aer înconjurător. Metoda standardizată pentru măsurarea
gravimetrică pentru determinarea fracției masice de PM10 sau PM2,5 a particulelor în
suspensie».18

În Tabelul 3 se prezintă valorile țintă și limită pentru particulele în suspensie, conform Legii
Nr.104/15.06.2011.

Particule în suspensie - PM10 Particule în suspensie -

PM2.5
Valori limită 50 ug/m3 - valoarea limită 25 ug/m3 - valoarea limită
zilnică pentru protecția anuală care trebuie atinsă
sănătăţii umane până la 1 ianuarie 2025
40 ug/m3 - valoarea limită 20 ug/m3 - valoarea limită
anuală pentru protecția anuală care trebuie atinsă
sănătăţii umane până la 1 ianuarie 2030
Valori țintă - 25 ug/m3 - valoarea-
tintă anuală
Tabelul 3 – Norme în ceea ce privește particulele în suspensie, conform Legii
Nr.104/15.06.2011.

18
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32015L1480&from=en, accesat la
data de 20.06.2021

26
 CAPITOLUL III. DEZVOLTAREA SISTEMELOR
INTELIGENTE PENTRU ACHIZIȚIA DE DATE

III.1. Date generale despre sistemele autonome de tip IoS

Sistemele de tip IoS (Internet of Services), numite și Web Based Services incluse în achiziția
de date, constituie o evoluție a Sistemelor de tip SCADA și s-au dezvoltat fără precedent în
contextul transformării digitale din majoritatea sectoarelor de activitate.

Termenul de Internet al Serviciilor (IoS) s-a format din convergența altor două concepte:
Web 2.0 și SOA (Arhitectură Orientată spre Servicii). Intersecția acestor două câmpuri
reprezintă reutilizarea și recompunerea resurselor și serviciilor existente. Primul concept,
Web 2.0 se definește prin următoarele aspecte: interactivitate, etichetare, rețele sociale și
servicii web.

• Interactivitate – Web 2.0 provine din două tehnologii abreviate AJAX:

Asynchronous JavaScript și XML care permit comunicarea și dimensionarea
dinamică a datelor între un server și un browser Web;
• Rețele sociale – Web 2.0 utilizează rețelele sociale apărute pe baza unor factori
comuni și care fac disponibile informațiile din fiecare rețea;
• Etichetare – în contextul Web 2.0 utilizatorii pot adăuga cuvinte cheie ca etichetă la
un anumit conținut, făcând aceste etichete ușor de accesat în momentul în care sunt
căutate utilizatori;
• Servicii Web - acestea permit altor programe utilizarea caracteristicilor oferite de o
aplicație Web și sunt disponibile nu numai pentru utilizatorii umani, ci și pentru
dispozitive19.

Al doilea concept care formează Internetul Serviciilor îl reprezintă arhitectura orientată spre
servicii. SOA constituie o modalitate de proiectare și realizare a unui set de aplicații în care

19
Kagermann, H., Wahlster, H., Helbig, J. „Securing the future of German manufacturing in-dustry:
Recommendations for implementing the strategic initiative INDUSTRIY 4.0” – Final Report of the
Industry 4.0 working group. Acatech – National Academy of Science and Engineering. 2013.

27
componentele și serviciile sale web își la dispoziție funcțiile disponibile pe un canal comun
de acces pentru utilizare reciprocă. Pentru a satisface aceste cerințe, SOA trebuie să fie:

• Neutre din punct de vedere tehnologic - acestea trebuie accesate prin tehnologii
standardizate cu cel mai mic numitor comun, disponibile pentru aproape toate
mediile IT. Mecanismele de accesare sunt reprezentate de protocoale, descrieri și
mecanisme de descoperire care trebuie să respecte standardele existente și
acceptate.20
• Cuplate – acestea nu trebuie să necesite informații interne sau convenții acceptate din
partea utilizatorilor sau a serviciului.
• Să sprijine transparența locației – este necesar ca serviciile să aibă definițiile și datele
de locație stocate și să fie accesibile de către utilizatorii care le accesează, indiferent
de locația lor.

Serviciul Web este definit ca „un sistem software conceput pentru a susține interacțiunea
interoperabilă la nivelul rețelei de la un dispozitiv la un altul.”

Prin intermediul conceptului de arhitectură orientată spre servicii, aplicațiile noi pot fi
asemănătoare cu componentele și serviciile disponibile. În SOA, toate aplicațiile trebuie să
poată oferi și primi servicii la nivelul unui canal de comunicare unic și integrat.

În domeniul informaticii, paradigma SOA definește principiile pentru conceperea

arhitecturilor de control descentralizate, care schindează procesele de calcul în subprocese,
denumite servicii. Obiectivul SOA este de promova crearea blocurilor funcționale
reutilizabile și interoperabile, cu scopul de a reduce eforturile de reprogramare.

Într-un sistem de fabricație în Cloud, numeroase resurse și abilități de fabricație se pot

detecta inteligent și conecta la internetul vast prin intermediul principiilor SOA. Ca urmare,
au apărut Sistemele de Fabricație Orientate spre Servicii (SOMS).

O abordare promițătoare pentru dezvoltarea SOMS o constituie integrarea sistemului multi-

agent (MAS) cu arhitecturile orientate spre servicii (SOA).

20
Papazoglou, Mike P. „Service-Oriented Computing: Concepts, Characteristics and Directions”,
International Conference on Web Information Systems Engineering et al (Orgs.), Proceedings/Fourth
International Conference on Web Information Systems Engineering, WISE 2003: IEEE Computer Society,
2003.

28
 III.2. Prezentare a proiectării sistemului de gestionare a bazelor de date
în timp real pentru sistemele SCADA

SCADA reprezintă conceptul de „Control de supraveghere și achiziție de date”. Acesta este

o arhitectură a sistemului de control al proceselor care utilizează calculatoare, comunicații
de date în rețea și interfețe grafice Uman-Mașină (HMI) pentru a permite managementul și
controlul proceselor la un nivel înalt.

Sistemele SCADA comunică cu diferite dispozitive, cum ar fi controlere logice

programabile (PLC) și controlere PID pentru a interacționa cu instalațiile și echipamentele
de proces industrial. Ele reprezintă o componentă a ramurei de Inginerie a sistemelor de
control, deoarece colectează informații și date procesele care sunt analizate în timp real.

SCADA permite operatorilor de control al proceselor să vizualizele ceea ce se întâmplă,

chiar și dintr-o locație îndepărtată și de asemenea, permite operatorilor să controleze
procesele prin interacțiunea cu HMI.

Sistemele SCADA sunt alcătuire din componente hardware și software. Componenta

hardware primește datele de intrare și le introduce în sistem pentru o analiză ulterioară prin
intermediul componentelor software.

Figura 5 – Arhitectură SCADA

Funcțiile sistemelor SCADA sunt:

• Monitorizare – SCADA monitorizează în mod continuu parametrii fizici;

• Măsurare – SCADA măsoară parametrii pentru procesarea ulterioară;
• Achiziția de date – SCADA preia date de la RTU-uri (unități terminale la distanță);

29
 • Comunicarea datelor – SCADA înlesnește comunicarea și transmiterea datelor între
unitățile MTU și RTU;
• Control – SCADA monitorizează și controlează în timp real procesele;
• Automatizare – SCADA contribuie la transmisia automată a datelor și la
funcționalizarea lor;

Sistemele SCADA sunt alcătuite din unități hardware și software. Aplicațiile SCADA sunt
rulate folosind un server, iar calculatoarele acționează ca un HMI care sunt conectate la
server. Componentele majore ale unui sistem SCADA includ:

I. Master Terminal Unit (MTU)

II. Unitate terminală la distanță (RTU)
III. Rețele de comunicații

Figura 6 – Unitățile funcționale SCADA

I. Master Terminal Unit (MTU)

MTU reprezintă nucleul sistemului SCADA și este alcătuit dintr-un computer, un PLC
(programmable logic controlle) și un server de rețea care ajută MTU să comunice cu RTU-
urile. MTU începe comunicarea, colectează, salvează datele, ajută la interfațarea cu
operatorii și la comunicarea datelor cu și către alte sisteme.

II. Unitate Terminală la Distanță - Remote Terminal Unit (RTU)

Dat fiind faptul că amplasate pe teren, la distanță, fiecare unitate terminală la distanță (RTU)
este conectată prin intermediul unor senzori. RTU este utilizat pentru a colecta informații de
la acești senzori și pentru a trimite datele către MTU. RTU-urile au capacitate de stocare,

30
deci, depozitează datele și le transmite atunci când MTU trimite comenzi. Unitățile
dezvoltate recent sunt utilizate împreună cu sisteme inteligente, care utilizează PLC-uri ca
RTU-uri. Acest lucru ajută la transferul direct și controlul datelor fără semnal de la MTU.

III. Rețea de Comunicații

În general, o rețea înseamnă conexiune. Aceasta este definită ca o legătură între RTU din
teren și MTU în locația centrală. Canalul de comunicații bidirecțional cu fir sau fără fir este
utilizat în scopuri de rețea. Sunt utilizate și alte medii de comunicare precum cabluri cu fibră
optică, cabluri cu perechi răsucite etc.

Pe scurt, se poate afirma că sistemul SCADA reprezintă o colecție de componente hardware

și software care permite unităților de fabricație să îndeplinească funcții specifice:

• Monitorizează și colectează datele în timp real;

• Interacționeză cu dispozitivele de pe teren și stațiile de control prin intermediul HMI;
• Înregistrează evenimentele de sistem într-un fișier jurnal;
• Controlează procesul de fabricație virtual;
• Stochează informațiile și rapoartele.

La fel ca și sistemele tradiționale de gestionare ale bazelor de date, sistemele de baze de date
în timp real (RT-DBMS) servesc drept depozite de date și asigură stocarea, încărcarea și
utilizarea eficientă a datelor. Acestea trebuie să fie echipate cu funcții de bază ale SGBD
generale. Pentru a îndeplini cerințele datelor gestionate, constrângerile de timp asupra
transferurilor și performanțelor, bazele de date în timp real trebuie să accepte interogări
online depre locație, ștergere și inserare.

Funcționalitățile unei baze de date în timp real sunt:

• Oferă o platformă necesară pentru partajarea datelor cu întregul sistem de

management al energiei (EMS);
• Oferă o interfață pentru realizează încărcării rapide, a introducerii, ștergerii,
anchetării, încărcării și acces;
• Oferă stocarea datelor din istoric, copierea și reutilizarea lor;
• Oferă verificarea validității;
• Oferă protecție și securitate.

31
 Figura 7 – Structura bazei de date în timp real a sistemului

În SCADA, există relații de comunicare și cooperare între sarcinile desfășurate în timp real.
Obiectul derivat al unei sarcini de lucru poate reprezenta obiectul de date de intrare al unei
alte sarcini. Obiectul și sarcina sunt interdependente. Gestionarea sarcinilor furnizează
următoarele funcții, cu scopul de a partaja resursele bazei de date și a coordona conflictele
acesteia:

• Pornirea și oprirea sarcinii la o oră fixată;

• Permite condițiilor de configurare să declanșeze sarcina;
• Specifică secvența de execuție între sarcini;
• Limitează numărul instanțelor de activitate globală.

Expedierea I/O este responsabilă pentru sincronizarea datelor din baza de date in-memory
cu baza de date relațională. Baza de date in-memory are o relație unu-la-unu cu baza de date
relațională. Datele dintr-o bază de date relațională trebuie să fie sincronizate în mod automat
cu baza de date in-memory. Este important a se decide când să se scrie datele dintr-o bază
de date in-memory într-o bază de date relațională și când să se exporte datele într-o bază de
date relațională în baza de date in-memory. Nu există o soluție generală. O modalitate
posibilă este de a furniza metode de actualizare periodică și actualizare forțată în direcție
duală între o bază de date relațională și o bază de date in-memory. Pentru diferite aplicații,
cele două metode pot fi utilizate pentru obiecte distincte, în funcție de caracteristicile lor.

32
 III.3. Evoluția SCADA ca IoS

La începutul conceperii sistemelor SCADA, procesele de fabricație și fabricile industriale se

bazau pe controlul manual și monitorizarea proceselor cu ajutorul butoanelor și
echipamentelor analogice. Pe măsură ce dimensiunea industriilor și a unităților de fabricație
a crescut, s-a introdus utilizarea releelor și temporizatoarelor, care au asigurat
supravegherea.

Releele și temporizatoarele, însă au reușit să rezolve problemele doar cu funcționalități de

automatizare minime și astfel, reconfigurarea sistemului a fost dificilă. În consecintă a fost
necesar un sistem mai eficient și complet automatizat la nivelul tuturor industriilor.

Calculatoarele au fost dezvoltate cu rol de control industrial la începutul anilor 1950.

Conceptul de telemetrie a fost introdus pentru comunicarea virtuală și transmiterea datelor.
În jurul anilor 1970, termenul SCADA a fost creat împreună cu evoluția conceptelor de
microprocesoare și PLC. Acest fapt a ajutat la dezvoltarea unui sistem complet automatizat,
care poate fi utilizat de la distanță. La începutul anilor 2000 au fost dezvoltate sisteme
SCADA distribuite.

Au apărut astfel sisteme SCADA moderne care au permis controlul și monitorizarea datelor
în timp real, din orice loc din lume. Interacțiunea în timp real a condus la dezvoltarea rapidă
a industriilor.

Avantajele sistemelor SCADA sunt:

• Observarea și controlul în timp real ale sistemelor;

• Întreținerea eficientă în timp;
• Rentabilitatea.

Sistemele reale SCADA devin din ce în ce mai fiabile, având numeroase funcții de securitate,
precum redundanța, distribuția funcționalității, care fac sistemul să fie sigur.

33
 III.4. Dezvoltarea sistemului autonom de tip IoT pentru achiziții de date

Conceptul „Internet Of Things” (IoT) reprezintă un sistem de dispozitive de calcul

interconectate, mașini mecanice și/sau digitale, obiecte sau persoane cărora le sunt furnizate
identificatori unici și care au capacitatea de a transfera date printr-o rețea, fără a necesita
interacțiunea directă cu computerul. IoT este definit ca o paradigmă în care obiectele
echipate cu o serie de senzori și procesoare comunică între ele pentru a servi unui anumit
scop.

Internetul este prezent majoritatea activităților umane și la nivelul tuturor industriilor. Acesta
a reușit să atingă aproape toate colțurile globului și are efecte inimaginabile asupra vieții
umane.

Acest termen este definit în mai multe moduri. Cea mai populară definiție aparține lui O.
Vermesan, P. Friess, P. Guillemin în lucrarea “Internet of things strategic research roadmap”
publicată în 2011 care definește IoT ca fiind o interacțiune între lumea fizică și lumea
digitală, cea din urmă utilizând o multitudine de senzori și acuatori.21 O altă definiție aparține
lui I. Peña-López în lucrarea ”Itu Internet Report 2005: The Internet of Things” din 2005, în
care se definește IoT ca o paradigmă în care capabilitățile de calcul și rețeaua sunt
încorporate în orice tip de obiect. Aceste funcții sunt utilizate pentru a interoga și
schimbastarea obiectelor, dacă este posibil. 22

În limbajul comun, „Internet of Things” se referă la un nou tip de lume în care aproape toate
dispozitivele utilizate de oameni sunt conectate la o rețea. Acestea pot fi utilizate în comun,
pentru a realiza sarcini complexe care necesită un grad foarte ridicat de inteligență.

Pentru interconectare, dispozitivele IoT sunt echipate cu senzori, actuatori, procesoare,

emițătoare și receptoare încorporate. IoT nu reprezintă o singură tehnologie ci o însumare a
diverselor tehnologii, care funcționează împreună.

Într-un ecosistem Internet of Things (IoT), două lucruri sunt foarte importante: Internetul și
dispozitivele fizice. Așa cum se arată în Figura 8, subsistemul inferior al sistemului IoT
constă în conectivitatea dintre senzori și rețea pentru a colecta informații.

21
O. Vermesan, P. Friess, P. Guillemin și colab., „Internet of things strategic research roadmap,” în Internet of
Things: Global Technological and Societal Trends, vol. 1, 2011.
22
I. Peña-López, „Itu Internet Report 2005: The Internet of Things”, 2005.

34
 Figura 8 – Arhitectură IoT

Scopul principal al senzorilor este de a colecta date din mediul înconjurător. Senzorii
(„lucrurile”) sistemului IoT formează front-end-ul acestuia. Ele sunt conectate direct sau
indirect la rețelele IoT după conversia și procesarea semnalelor. În funcție de natura
aplicațiilor IoT, senzorii sunt diferiți.

Senzorii și dispozitivele de acționare sunt dispozitive care contribuie la interacțiunea

sistemului cu mediul fizic. Datele colectate de către aceștia sunt stocate și procesate
inteligent, cu scopul de a obține informații utile. Un actuator este un dispozitiv utilizat pentru
a efectua o schimbare a mediului, cum ar fi regulatorul de temperatură al unui aparat de aer
condiționat.

Stocarea și prelucrarea datelor se realizează la marginea rețelei sau pe un server aflat la

distanță. Dacă este posibilă orice preprocesare a datelor, atunci se face fie la senzor, fie la
alt dispozitiv apropiat. Datele procesate sunt apoi de trimise către un server la distanță.

Totodată, capacitățile de stocare și procesare ale unui obiect IoT sunt, restricționate de
resursele disponibile, care sunt adesea foarte constrânse din cauza limitărilor de energie,
dimensiune, capacitate și putere de calcul. Prin urmare, principala provocare a sistemelor
IoT o reprezintă asigurarea obținerii tipului corect de date la un nivel ridicat precizie.
Comunicația dintre dispozitivele IoT se realizează în principal wireless, deoarece acestea
sunt, în general, instalate în locații dispersate geografic. Canalele wireless au deseori rate
ridicate de distorsiuni și nu sunt fiabile. Astfel, comunicarea fiabilă a datelor fără prea multe

35
retransmisii este o problemă majoră și, prin urmare, tehnologiile de comunicare o
componentă importantă a studiilor IoT.23

În urma procesării datelor, sunt luate măsuri pe baza infomațiilor derivate. Natura acțiunilor
poate fi diversă. Astfel, poate modifica direct lumea fizică prin intermediul actuatorilor sau
se pot realiza acțiuni virtuale, precum transmiterea informațiilor către alte obiecte
inteligente.

Efectuarea unei schimbări în lumea fizică este dependentă de starea sa, în momentul
temporal respectiv. Fiecare acțiune este luată ținând cont de un anumit context, deoarece o
aplicație se poate comporta diferit în situații diferite.

Senzorii, actuatorii, serverele de calcul și rețeaua de comunicații formează infrastructura de

bază a unui framework IoT. Cu toate acestea, există multe aspecte software care trebuie luate
în considerare.

În primul rând, este necesar un middleware care poate fi utilizat pentru conectarea și
gestionarea tuturor componentelor eterogene.

IoT are aplicabilitate într-o gamă foarte largă de aplicații, de la sănătate, fitness, educație,
divertisment, viață socială, până la conservarea energiei, monitorizarea mediului,
automatizarea locuințelor și a sistemelor de transport.

III.4.1. Elementele sistemelor IoT

IoT oferă numeroase avantaje și facilități utilizatorilor. Astfel, pentru utiliza un sistem în
mod corect, se utilizează anumite elemente de bază. Figura 9 prezintă elementele necesare
pentru a oferi funcționalitatea IoT. Numele și detaliile acestor elemente sunt după cum
urmează:

23
P. Sethi, S.R. Sarangi, „Internet of Things: Architectures, Protocols, and Applications”, 2017.

36
 Figura 9 – Elementele IoT

1. Identificare

Identificarea oferă identitate explicită fiecărui obiect din rețea. În prezent, există două
procese de identificare: denumirea și adresarea. Denumirea face referire la numele
obiectului, în timp ce adresarea constituie adresa unică a obiectului specific. Acești doi
termeni sunt foarte diferiți, deoarece două (sau mai multe) obiecte pot avea același nume,
dar întotdeauna o adresă diferită și unică. Există multe metode disponibile de denumire a
obiectelor din rețea, cum ar fi codurile produselor electronice (EPC) și codurile
omniprezente.24 Pentru a atribui adresa unică fiecărui obiect, se utilizează IPv6. Internet
Protocol Versiunea 6 (IPv6) este un protocol de rețea care permite comunicarea și transferul
datelor prin rețea. IPv4 a fost utilizat pentru a atribui adresa diferitelor componente, dar nu
a putut îndeplini funcția de adresare din cauza cantității mari de dispozitive IoT. IPv6
utilizează schema de adresare a numărului de 128 biți ( o adresă IPv6 are 128 de biți,
reprezentați ca 8 grupuri de 4 cifre hexazecimale separate prin două puncte).25

2. Detectare

Procesul de colectare al informațiilor din diferite obiecte este cunoscut sub numele de
detectare. Informațiile primite sunt trimise către mediul de stocare. Există numeroase
dispozitive de detectare pentru colectarea informațiilor de la obiecte itneligente, precum
actuatoare, etichete RFID, senzori inteligenți, dispozitive portabile de detectare, etc.

24
Koshizuka, N.; Sakamura, K. Ubiquitous ID „Standards for ubiquitous computing and the Internet of
Things”, IEEE Pervasive Comput. 2010.
25
https://ro.wikipedia.org/wiki/IPv6, accesat la data de 01.12.2020

37
 3. Comunicare

Comunicarea reprezintă unul dintre principalele scopuri ale IoT, în care diferite dispozitive
sunt interconectate. În comunicare, dispozitivele trimit și primesc mesaje, fișiere și alte date.
Există o gamă largă de tehnologii care oferă facilități de comunicare, cum ar fi identificarea
prin frecvență radio (RFID), comunicarea în câmp apropiat (NFC), Bluetooth, Wi-Fi și Long
Term Evolution (LTE).

4. Calculare sau Computare

Calculul se realizează prin intermediul informațiilor colectate de la obiecte, folosind senzori.

Această operațiune este utilizată pentru a elimina informațiile inutile. Majoritatea
platformelor hardware și software sunt dezvoltate pentru a efectua procesarea la nivelul
aplicațiilor IoT.

5. Servicii

Există patru tipuri de servicii furnizate de aplicațiile IoT.26

a) Serviciul legat de identitate - utilizat pentru a obține identitatea obiectelor care trimit
anumite solicitări;
b) Serviciul de agregare al informațiilor – al cărui scop este colectarea informațiilor de
la nivelul obiectelor inteligente;
c) Serviciul de colaborare – acesta ia decizii în funcție de informațiile colectate și
trimite răspunsuri către dispozitive;
d) Serviciul omniprezent – utilizat pentru a răspunde dispozitivelor în timp real;

6. Semantica

Responsabilitatea IoT este de a facilita eforturile utilizatorilor prin îndeplinirea sarcinilor

lor. Semantica este cel mai important element al IoT în acest scop, acționând ca și creierul
IoT. El obține toate informațiile și ia decizii pentru a trimite răspunsuri către dispozitive.

26
Xing, X.J.; Wang, J.L.; Li, M.D, „Services and key technologies of the Internet of Things”, ZTE Commun,
2010.

38
 Element IoT Tip Tehnologii utilizate
Electronic, Cod produs,
Numire
Identificare Ucode
Adresare IPv4 și IPv6
Senzori inteligenți,
Detectare etichete RFID, dispozitive
portabile și actuatoare
Identificare frecvență radio
(RFID), rețea de senzori
fără fir, comunicare în
Comunicare
câmp aproape (NFC),
Bluetooth, Long Term
Evolution (LTE)
Audrino, Raspherry Pi,
Hardware
Computare Intel Galil
Software Sistem de Operare
Legate de identitate,
Servicii agregare de informații,
colaboraer
Semantică RDF, OWL, EXI
Tabelul 4 – Elementele și tehnologiile IoT

III.4.2. Arhitectura IoT

În prezent nu există un acord unic și general cu privire la arhitectura IoT care să fie agreat
de întreaga comunitate de cercetători, iar în acest sens au fost propuse mai multe și diferite
arhitecturi.

Potrivit unor cercetători în domeniu, arhitectura IoT este alcătuită din trei subsisteme
ierarhice, însă alții susțin arhitectura cu patru subsisteme. Aceștia consideră că, datorită

39
îmbunătățirii și progresului IoT, arhitectura în trei subsisteme ierarhice nu poate îndeplini
cerințele aplicațiilor. Datorită provocărilor în IoT în ceea ce privește securitatea și
confidențialitatea, a fost propusă și arhitectura cu cinci subsisteme ierarhice.

a. Arhitectura în 3 subsisteme ierarhice

Este o arhitectură de bază în IoT și acoperă ideea de bază a acestuia. Aceasta a fost propusă
și integrată în stadiile incipiente ale IoT și este alcătuită din următoarele subsisteme:

• Subsistem pentru măsurători și preluare date;

• Subsistem de comunicare și conexiune tip rețea;
• Subsistem cu aplicații.

Figura 10 – Arhitectură IoT în 3 subsisteme

1. Subsistem pentru măsurători și preluare date;

Acesta are responsabilitatea de a identifica parametrii și de a colecta informațiile de la

aceștia. Există multe tipuri de senzori atașați la obiecte pentru a colecta informații precum
RFID, cod de bare 2-D, etc. Senzorii sunt aleși în funcție de cerințele aplicațiilor. Informațiile
care sunt colectate de acești senzori pot oferi informații legate de amplasament, schimbări
în aer, mediu, mișcare, vibrații etc. Cu toate acestea, acest subsistem reprezintă o sursă

40
principală a atacurilor cibernetice. Amenințările de securitate comune ale IoT cu 3
subsisteme ierarhice sunt:

a) Eavesdropping - reprezintă un atac în timp real, în care comunicațiile private, cum

ar fi apelurile telefonice, mesajele de tip text, transmisiile prin fax sau
videoconferințele sunt interceptate de către un atacator care încearcă să fure
informațiile transmise la nivelul unei rețele. Acesta profită de transmiterea nesigură
pentru a accesa informațiile trimise și primite.27

b) Captarea nodurilor - constituie unul dintre cele mai grave atacuri cu care se confruntă
acest tip de arhitectură al IoT. Un atac de acest tip preia controlul deplin asupra unui
nod cheie, cum ar fi un nod de tip gateway. În acest mod se pot prelua toate
informațiile, inclusiv comunicarea dintre expeditor și destinatar.28

c) Nodul fals – reprezintă un tip de atac în care este adăugat un nod la sistem care
introduce date false. Acesta nu mai transmite informații reale și consumă energia
nodurilor reale, având puterea de a distruge rețeaua.

d) Atacul de redare – reprezintă un tip de atac în care o intruziune are acces asupra
conservării datelor dintre expeditor și destinatar. Acesta preia informații autentice de
la expeditor. Un intrus trimite aceleași informații autentificate care au fost primite în
prealabil în comunicare, arătând caracteristici identice cu identitatea și autenticitatea
de bază. Mesajul este transmis într-o formă criptată, astfel încât receptorul să o poată
trata ca pe o cerere corectă și să ia măsuri dorite de intrus.29

e) Atac de tip Timimg – acest tip de atac este utilizat pe dispozitivele cu capacități de
calcul slabe. Acesta permite atacatorului să descopere vulnerabilități și să extragă
date confidențiale păstrate în securitatea sistemului, observând durata perioadei de
timp până când sistemul răspunde la diferite interogări, intrări sau algoritmi
criptografici.30

27
Bharathi, M.V.; Tanguturi, R.C.; Jayakumar, C.; Selvamani, K. „Node capture attack in Wireless
SensorNetwork: A survey.”, Proceedings of the 2012 IEEE International Conference on Computational
Intelligence & Computing Research (ICCIC), Coimbatore, India. 2012.
28
Puthal, D.; Nepal, S.; Ranjan, R.; Chen, J. „Threats to networking cloud and edge datacenters in the Internet
ofThings”, IEEE Cloud Comput. 2016.
29
Prabhakar, S. „Network Security in Digitalization: Attacks and Defence”, Int. J. Res. Comput. Appl. Robot,
2017.
30
Brumley, D.; Boneh, D. „Remote timing attacks are practical”, Comput. Netw, 2005.

41
 2. Subsistem de comunicare și conexiune tip rețea;

Este cunoscut și sub numele de „subsistem de transmisie”. Acesta acționează ca un liant între
celelalte două subsisteme. Subsistemul de comunicare transportă și transmite informațiile
colectate de la obiectul fizic prin intermediul senzorilor. Mediul pentru transmisie poate fi
de tip wireless sau prin cablu. Acesta este responsabil de conectarea obiectelor inteligente, a
dispozitivelor de rețea și a rețelelor între ele. Prin urmare, este foarte vulnerabil la atacurile
cibernetice. Subsistemul de comunicare poate întâmpina probleme importante de securitate
în ceea ce privește integritatea și autentificarea informațiilor transmise.

a) Atac Denial of Service (DoS) – un atac DoS este un atac care împiedică utilizatorii
reali să acceseze dispozitivele sau alte resurse din rețea. Preponderent, DoS se
realizează prin inundarea dispozitivelor sau a resurselor de rețea cu solicitări
redundante pentru a face utilizarea lor imposibilă sau foarte dificilă de către
utilizatori;

b) Atac Main-in-The-Middle (MiTM) – MiTM reprezintă un atac în care se

interceptează și modifică comunicarea dintre expeditor și receptor, care cred că
comunică direct între ei. Deoarece MiTM controlează comunicarea, acesta poate
schimba mesajele în funcție de interesele atacatorului. Acesta constituie o amenințare
semnificativă pentru securitatea online, deoarece oferă hack-ului posibilitatea de a
intra în posesia și a manipula informațiile în timp real;31

c) Atac al dispozitivelor de stocare – informațiile și datele utilizatorilor sunt stocate pe

dispozitive de stocare sau în Cloud. Acestea pot fi atacate și se pot modifica sau chiar
șterge informații și date importante;

d) Atac Exploit – reprezintă orice atac software sau sub forma unei secvențe de
comenzi. Acesta profită de vulnerabilitățile de securitate dintr-o aplicație, dintr-un
sistem sau componentă hardware și are scopul de a obține controlul sistemului.32

31
Conti, M.; Dragoni, N.; Lesyk, V. „A survey of man in the middle attacks”, IEEE Commun. Surv. Tutor,
2016.
32

https://www.researchgate.net/deref/http%3A%2F%2Fsearchsecurity.techtarget.com%2Fdefinition%2Fexploi
t, accesat la data de 01.12.2020

42
 3. Subsistemul cu aplicații

Subsistemul cu aplicații definește toate aplicațiile care utilizează tehnologia IoT sau în care
s-a implementat sistemul IoT. Acesta este responsabil furnizarea serviciilor aplicațiilor.
Serviciile pot varia pentru fiecare tip de aplicație, deoarece depind de informațiile colectate
de către senzori. Se pot întâmpina o varietate de probleme, de diverse naturi, în subsistemul
cu aplicații în care securitatea reprezintă problema cheie. Amenințările de securitate comune
ale acestui subsistem sunt:

a) Cross Site Scripting – reprezintă un atac de „injecție”. Aceasta permite unui atacator
să introducă un script în aria utilizatorului (precum un script java într-un site de
încredere vizualizat de alți utilizatori). În acest mod, un atacator poate schimba
complet conținutul unei aplicații, în funcție de nevoile sale;

b) Atac de cod - reprezintă un cod din orice parte a software-ului, al cărui scop este să
provoace efecte nedorite și daune iremediabile sistemului. Acesta este un tip de
amenințare care nu poate fi prevenită sau controlată prin utilizarea instrumentelor
antivirus.

c) Capacitatea de a opera date în masă – din cauza unui număr mare de dispozitive și a
unei cantități masive de transmitere a datelor între utilizatori, sistemul nu deține
capacitatea de a face față procesării datelor, conform cerințelor. Ca urmare, acest fapt
conduce la perturbarea rețelei și pierderea unor serii de date.33

b. Arhitectura în 4 subsisteme ierarhice

Arhitectura în 3 subsisteme ierarhice reprezintă arhitectura de bază IoT. Totuși, datorită

dezvoltării continue a Internet of Things, acesta nu a putut îndeplini toate cerințele sistemelor
prezente. Prin urmare, cercetătorii au propus o arhitectură cu patru subsisteme34. Acesta
deține aceleași trei subsisteme de bază precum arhitectura anterioară, la care se mai adaugă
unul numit „subsistem de susținere”. Figura 11 prezintă structura sistematică IoT, de-a
lungul mecanismelor de securitate folosite pentru a-l proteja împotriva atacurilor.

33
Gupta, S.; Gupta, B.B. „Cross-Site Scripting (XSS) attacks and defense mechanisms: Classification
and state-of the-art”, 2017.
34
Darwish, D, „Improved Layered Architecture for Internet of Things”, IJCAR, 2015.

43
 Figura 11 – Arhitectură IoT în 4 subsisteme ierarhice

Motivul pentru care s-a creat un al patrulea subsistem îl reprezintă securitatea IoT.
Informațiile sunt transmise direct către subsistemul de comunicare și conexiune, în cazul
arhitecturii anterioare. Din cauza acestui mod de transmitere, șansele de a avea atacuri și
amenințări cresc exponențial.

În arhitectura cu patru subsisteme, informațiile sunt transmise către un subsistem suport care
este obținut dintr-un subsistem pentru măsurători și preluare date. Acesta are două
responsabilități și anume să confirme că informațiile sunt trimise de către utilizatorii
autentici și să le protejeze împotriva amenințărilor externe.

Există o varietate largă de modalități în scopul verificării utilizatorilor și informațiilor. Cea

mai des utilizată metodă o reprezintă „autentificarea”, ce este implementată prin utilizarea
unor chei și parole pre-partajate.

A doua responsabilitate a subsistemului de sprijin este trimiterea de informații către

subsistemul de comunicare. Mediul de transmitere al informațiilor între cele două subsisteme
poate fi wireless sau prin fire și cabluri optice. Există diferite tipuri de atacuri care pot afecta
acest subsistem, cum ar fi atacul DoS sau acces neautorizat. Problemele și atacurile des
întâlnite la nivelul acestui subsistem sunt:

• Atacul DoS – reprezintă tipul de atac prin care se trimite o cantitate mare de date
pentru a inunda traficul din rețea. În acest mod, consumul masiv de resurse ale
sistemului epuizează IoT și face imposibil utilizatorilor autentici să acceseze
sistemul.

44
 • Atacul din interior – acesta apare din interiorul mediului IoT, cu scopul de a accesa
informațiile personale ale utilizatorilor. El este realizat de către un utilizator autorizat
pentru a accesa informațiile altor utilizatori. Dat fiind faptul că acest tip de atac poate
lua diverse forme, fiind foarte diferit și complex, el necesită mecanisme diferite
pentru a fi prevenit.35

c. Arhitectura în 5 subsisteme ierarhice

Arhitectura cu patru subsisteme ierarhice a jucat un rol important în dezvoltarea IoT. Din
cauza faptului că au existat în continuare probleme legate de securitate și stocare în
arhitectură, cercetătorii au propus arhitectura în cinci subsisteme ierarhice.36 Acesta are
subsisteme comune arhitecturilor anterioare (subsistemul pentru măsurători și preluare date
subsistemul de comunicare și conexiune tip rețea și subsistemul cu aplicații), la care se
adaugă însă alte două: subsistemul de procesare și cel de management. Se consideră că
arhitectura aceasta are capacitatea de a îndeplini toate cerințele IoT ale prezentului. De
asemenea, are capacitatea de a asigura lucrul aplicațiilor IoT în siguranță. Arhitectura în 5
subsisteme este prezentată în Figura 12.

35
Madakam, S.; Ramaswamy, R.; Tripathi, S., „Internet of Things (IoT): A literature review”, 2015.
36
Sethi, P.; Sarangi, S.R., „Internet of Things: Architectures, Protocols, and Applications”, 2017.

45
 Subsistemul
pentru măsurători
și preluare de date
(Senzori)

Subsistemul de Subsistemul de
comunicare și conexiune procesare
(Transmisie – wireless, 3G, (Depozitare,
5G, etc. ) procesare date,
acțiuni)

Subsistemul de
management Subsistemul cu aplicații
(Analize, diagrame (Aplicații inteligente)
grafice)

Figura 12 – Arhitectura IoT în 5 Subsisteme Ierarhice

1. Subsistemul de Procesare

Subsistemul de procesare este, de asemenea, cunoscut sub numele de „subsistem

middleware”. Acesta colectează informațiile trimise dintr-un subsistem de comunicare în
rețea și efectuează prelucrarea lor. Totodată, acesta are responsabilitatea de a elimina
informațiile suplimentare care nu au valoare și extrage informațiile utile. Subsistemul
middleware elimină simultan și problema „Big data – date mari” din IoT. În cadrul Big Data,
se primește o cantitate mare de informații care pot afecta performanțele IoT. Există
numeroase atacuri care pot afecta subsistemul de procesare și pot perturba performanța IoT.
Acestea includ:

• Epuizarea - un atacator utilizează epuizarea pentru a perturba procesarea structurii

IoT. Aceasta se produce ca un efect îndepărtat al atacurilor, cum ar fi atacul DoS, în
care un atacator trimite utilizatorilor multe cereri și face rețeaua indisponibilă. Acesta
poate fi rezultatul altor atacuri care au ca scop epuizarea resurselor sistemului, cum
ar fi sistemul de alimentare și resursele de memorie. IoT are o natură distribuită, prin
urmare se pot implementa proceduri de protecție împotriva acestui tip de atac.37

37
Ashraf, Q.M.; Habaebi, M.H., „Autonomic schemes for threat mitigation in Internet of Things”, 2015.

46
 • Malware - reprezintă un tip de atac asupra confidențialității informațiilor
utilizatorilor. Se referă la aplicații alternate de tip spyware, adware, Trojans, Worms,
etc. pentru a interacționa cu sistemul. Acesta ia forma unor coduri executabile,
scripturi și conținut malware și acționează împotriva cerințelor sistemului pentru a
fura confidențialitatea informațiilor.38

2. Subsistemul de Management

Subsistemul de management se referă la un comportament intenționat al unei aplicații și

acționează ca un manager al sistemelor ideale. El are funcția de a gestiona și controla
aplicațiile, modelele de afaceri și de profit ale IoT. Confidențialitatea utilizatorului este, de
asemenea, gestionată de acest subsistem și, totodată, acesta are capacitatea de a determina
modul în care informațiile pot fi create, stocate și modificate. Cele mai multe probleme legate
de securitate rezultă dintr-un control defect sau care nu există. Problemele obișnuite cu
privire la securitatea subsistemului de management sunt:

• Atacul Business Logic – acest tip de atac profită de un defect de programare. Prin
intermediul său se controlează și gestionează schimbul de informații între un
utilizator și o bază de date adiacente unei aplicații. Există mai multe defecte comune
în subsistemul acesta, cum ar fi codificarea necorespunzătoare de către programator,
validarea recuperării parolei, validarea intrărilor și tehnicile de criptare.39

• Atacul Zero-Day – acest tip de atac se referă la o problemă de securitate sau o

problemă într-o aplicație care nu este familiară pentru utilizator. Această problemă
de securitate este exploatată de atacator pentru a prelua controlul fără acordul sau
cunoștința utilizatorului .40

38
Canzanese, R.; Kam, M.; Mancoridis, S., „Toward an automatic, online behavioral malware classificatio
nsystem”, In Proceedings of the IEEE 7th International Conference on Self-Adaptive and Self-
OrganizingSystems (SASO), Philadelphia, PA, USA. 2013.
39
https://www.researchgate.net/deref/http%3A%2F%2Fwhatis.techtarget.com%2Fdefinition%2Fbusiness-
logic-attack, accesat la data de 02.12.2020
40
Bilge, L.; Dumitras, T., ”Before we knew it: An empirical study of zero-day attacks in the real
world”, In Proceedings of the 2012 ACM Conference on Computer and Communications Security, Raleigh,
NC, USA,16–18. 2012.

47
 III.4.3. Tehnologiile de Comunicație în IoT

Fiecare tehnologie are caracteristici de securitate unice și oferă protocoalele de securitate

proprii. Majoritatea tehnologiilor utilizate de Internet of Things sunt enumerate în
subcapitolul prezent.

a. ZigBee

ZigBee este definit de către standardul IEEE 802.15.4. Aceasta reprezintă o tehnologie
fiabilă de rețea wireless, dezvoltată de ZigBee Alliance. ZigBee este proiectat pentru
monitorizarea și controlul rețelelor cu rază limitată, datorită ratei reduse de date și a razei
scurte de acțiune. Datorită protocolului său de comunicație de înaltă putere și a nivelului
ridicat care utilizează radiouri digitale mici, aceasta intră în componența rețelei fără fir
personale (WPAN – wireless personal area network). De asemenea, aceasta are o
funcționalitate unică de rețea auto-organizată, multi-hop și fiabilă, cu o durată lungă de
viață.4142

b. Frecvență Radio

O altă variantă pentru a conecta dispozitivele o constituie utilizarea limitelor simple de

frecvență radio (RF). RF poate oferi o rază de comunicație între 100 m și 1 km (în funcție
de puterea de transmisie dorită și de antena utilizată). Modulele de comunicații RF nu oferă
nicio implementare a protocolului de comunicație TCP / IP sau a oricărui alt protocol.

Vitezele de transmitere ale datelor sunt destul de mici (până la 1 Mbps) și au nevoie, de
asemenea, de un gateway activat prin intermediul internetului, care să ofere acces la
dispozitive, în scopul realizării IoT. Tehnologia de identificare a frecvenței radio (RFID) a
fost inițial introdusă cu scopul de a identifica și urmări obiectele cu ajutorul unor cipuri
electronice, numite generic „etichete”. RFID este des utilizat în identificarea dispozitivelor
și pentru unele schimburi de informații. 43

41
http://www.itu.int/osg/spu/publications/internetofthings, accesat la data de 10.12.2020.
42
Lee, J.S., Su, Y.W., Shen, C.C. „A comparative study of wireless protocols: Bluetooth, UWB,
ZigBee, and Wi-Fi”, 2007.
43
International Telecommunication Union UIT. ITU Internet Reports 2005: The Internet of Things,
2005.

48
 c. Bluetooth

Bluetooth este caracterizat de standardul IEEE 802.15.1 pentru dispozitivele comune, cu

rază scurtă și care utilizează tehnologie radio wireless. Bluetooth a fost unul dintre primele
protocoale de comunicații wireless concepute să aibă un consum redus de energie pentru
înlocuirea comunicațiilor prin cablu, cu rază scurtă de acțiune (în perifericele computerului,
accesorii pentru telefoane mobile), pentru partajarea rapidă a datelor și suportul pentru
mobilitate al dispozitivelor. Acesta deține proprietatea de a crea o rețea personală în timpul
comunicării, descoperind și comunicând cu dispozitive aflate în imediata apropiere, fără a
se afla în linie vizuală reciprocă. Datorită standardului său global, acesta este cunoscut și sub
numele de WPAN (Wireless Personal Area Network) și este des utilizat în IoT, deoarece
multe dintre dispozitivele inteligente se interconectează la sistem (senzori, actuatori etc.) cu
resurse de putere limitate.

d. Bluetooth 4.0 LE

În mod tradițional, Bluetooth este utilizat într-o manieră orientată spre conexiune, nefiind
capabil să se conecteze în mod direct la internet. Odată ce este conectat, legătura se menține
și fără a exista un flux de date. Buetooth cu consum redus de energie (BLE), este un subset
al Bluetooth 4.0, ce are un nou protocol și o nouă arhitectură de profil. Această versiune a
fost adoptată din iunie 2010. Aceasta oferă un mecanism complex, descoperire rapidă și
permite conectarea dispozitivelor, fără conexiune asincronă pentru o rată de latență scăzută
și o comunicare rapidă. Bluetooth 4.0 este ușor de utilizat, deoarece introduce un tip de profil
de atribut generic, care este simplu de accesat.44

e. 6LoWPAN

6LoWPAN un tip de Wireless Personal Area Network, cu putere redusă, care acceptă rețeaua
IPv6 (Internet Protocol Version 6). Aceasta este o tehnologie orientată spre conexiune, la
nivelul căreia routerul transmite datele către un gateway, conectat la 6LoWPAN cu domeniul
IPv6 și care ulterior transmite datele către dispozitive. IPv6 oferă suficient spațiu adresare
pentru a identifica toate lucrurile din sistemele IoT. În rețeaua bazată pe IP, protocoalele
standard (HTTP, TCP / IP) sunt aplicate direct nodurilor senzorilor. 45

44
http://chapters.comsoc.org/vancouver/BTLER3.pdf, accesat la data de 10.12.2020.
45
Ee, G. K., Ng, C. K., Noordin, N. K., Ali, B. M.: „A Review of 6LoWPAN Routing Proto-cols”, In:
Proceeding of Asia Pacific Advanced Network, 2010.

49
 f. Z – Wave

Arhitectura protocolului de tip Z-Wave este dezvoltată de către ZenSys și promovată de către
Z-Wave Alliance. Aceasta reprezintă tehnologia cu un consum redus de energie, utilizat în
cea mai mare parte în medii de automatizare și comerciale ușoare, având un protocol de
comunicare deschis. Scopul principal al undei Z este de a transmite mesaje de încredere,
între unitățile de control și nodurile din rețea.

g. Wi-Fi

Wireless Fidelity este cunoscută sub abrevierea „Wi-Fi”, definită de către standardele IEEE
802.11x și reprezintă cel mai uzual mod de a conecta dispozitivele fără fire și cabluri la
internet. Majoritatea dispozitivelor din prezent (Calculatoare, laptopuri, smartphone-ul și
tabletele) sunt echipate cu interfețe Wi-Fi. Acestea comunică cu un route wireless și oferă
acces bidirecțional la internet. Wi-Fi permite stabilirea rețelei pe distanțe scurte și are
subspecii de tipuri de rețele precum sunt definite în standardele IEEE 802.11, IEEE
802.11a/b/g/n/e: extensie QoS la IEEE 802.11f: extensie pentru gestionarea handover-ului
și extensie de securitate din IEEE 802.11i.46

h. LoRa

LoRa reprezintă acronimul pentru Long Range Wireless Network, o rețea care poate străbate
distanțe de până la 15-20 kilometri. Impedimentele pentru aceste distanțe constau în puterea
și rata de transmisie mică, în jur de 0,3 până la 50 kbps. Frecvența de transmitere este
868 MHz în Europa, iar aceasta folosește o modulație cu spectru larg și transmite pe canale
între 7 și 500 KHz.

LoRa este concepută pentru dispozitive ce nu au alimentare, dar frecvența și banda redusă
fac ca un comunicator LoRa să poată rezista luni de zile cu același acumulator, în funcție de
cât de des are de transmis informații.

Arhitectura rețelei presupune că un dispozitiv LoRa comunică bidirecțional pe maxim 15-

20 kilometri cu un LoRa Gateway, conectat la internetul clasic prin metode convenționale
(Ethernet, 4G) și transmite mai departe informațiile spre serverele aferente.47

46
https://www.researchgate.net/publication/236960711_Communication_Technology_That_Suits_IoT_-
_A_Critical_Review, accesat la data de 12.12.2020.
47
https://lora-alliance.org/, accesat la data de 12.12.2020

50
 i. 5G

„5G” reprezintă numele generației a cincea de tehnologie pentru aplicațiile celulare. Acesta
reprezintă un nou standard global wireless, după rețelele 1 – 4G și permite un nou tip de
rețea, concepută pentru a conecta, întreaga lume, inclusiv mașinile, obiectele și dispozitivele.

Rețelele 5G sunt rețele digitale celulare, în care zona de servicii acoperită de furnizori este
împărțită în subzone geografice denumite celule. Semnalele analogice reprezintă sunete și
imagini ce sunt digitalizate la nivelul dispozitivelor, transformate de un convertor analog-
digital și transmise ca flux de biți. Toate dispozitivele wireless 5G dintr-o celulă comunică
prin intemediul undelor radio cu rețeaua locală de antene și utilizează un transceiver automat
de mică putere în celulă, prin canale de frecvență atribuite de către transceiver dintr-un grup
de frecvențe refolosite în alte celule. Antenele locale sunt conectate la rețeaua telefonică și
la internet prin intermediul fibrei optice care are lățime de bandă mare sau o conexiune
wireless. Ca și în alte rețele, un dispozitiv mobil care trece de la o celulă la alta este automat
„predat” către noua celulă. 5G poate suporta până la un milion de dispozitive pe km2.48

Noile dispozitive 5G dețin și capacitatea 4G LTE, deoarece noile rețele utilizează 4G pentru
stabilirea inițială a conexiunii, precum accesul și în locațiile în care accesul 5G nu este
disponibil. Se utilizează simultan și undele milimetrice pentru o capacitate suplimentară,
precum și pentru un randament mărit. Undele milimetrice au o rază mai mică de acțiune
decât microundele, prin urmare celulele sunt limitate la o dimensiune redusă.

ITU-R49 a definit trei domenii principale de aplicații pentru capacitățile îmbunătățite ale 5G.
Acestea sunt: banda mobilă îmbunătățită (eMBB), comunicații ultrafiabile cu latență redusă
(URLLC) și comunicații masive de tip mașină (mMTC).

Banda largă mobilă îmbunătățită (eMBB) folosește 5G ca o evoluție de la serviciile de bandă

largă mobilă 4G LTE, cu conexiuni mai rapide, randament mai mare și capacitate mai mare.
Comunicațiile ultra-fiabile cu latență scăzută (URLLC) se referă la utilizarea rețelei pentru
aplicații critice care necesită un schimb de date neîntrerupt.

48
S. Singh, „Eight Reasons Why 5G Is Better Than 4G", 2018
49
ITU Radiocommunication Sector

51
Vitezele 5G variază de la ~ 50 Mbit/s la peste un Gb/s. Mid-band 5G, furnizează de obicei
între 100 și 400 Mbit/s, dar în viitor va avea o acoperire mult mai îndepărtată decât mmWave,
în special în câmp deschis.

Principalele avantaje ale comunicațiilor mobile din generația a 5-a sunt: viteza mare în
transmisii, latența mică și capacitatea mărită de execuție de la distanță, un număr mare de
dispozitive interconectate și posibilitatea de implementare a rețelelor virtuale.

Prin implementarea 5G, numărul dispozitivelor care pot fi interconectate crește semnificativ.
Toate dispozitivele conectate au acces la conexiuni instantanee la internet, fapt ce
favorizează IoT. Cu 5G și IoT, tehnologia se îndreaptă spre o utilizare inteligentă și eficientă.

III.5. Tema de proiect

Tema de proiect a fost definită pe baza cerințelor pe care trebuie să le satisfacă un sistem de
achiție de date autonom, care să satisfacă obiectivele definite în proiectul de cercetare.

Parametrii de măsurare se referă la concentrația particulelor din aerul atmosferic, respectiv

PM2.5 și PM10. Particulele în suspensie reprezintă o serie de poluanți răspundiți în aerul
atmosferic ce constau în particule solide și lichide în amestec. Indicatorii utilizați în definirea
acestor particule se referă la concentrația masică a particulelor care au un diametru mai mic
de 10 m (PM10) și a celor cu diametrul mai mic de 2.5 m (PM2.5). În majoritatea locațiilor
de la nivelul continentului, PM2.5 reprezintă între 50 și 70% din PM10.

Valorile amestecurilor de particule în suspensie variază în funcție de locație. Componentele

chimice normale ale acestora sunt ionii de sodiu, calciu, potasiu, magneziu, clorură, sulfații,
nitrații și amoniul, carbonul elementar și organic, dar și anumite metale precum cadmiu,
nichel, cupru, vanadiu, zinc. Pe lângă acestea, în PM-uri se întâlnesc și componente
biologice precum alergeni și microbi.

În Legea nr.104/15.06.2011, s-a stabilit la valoarea limită anuală pentru PM10 să fie de 40
ug/m3 și 25 ug/m3 pentru PM2.5. În acest scop, se dorește aflarea nivelului de particule în

52
suspenie la locația menționată și compararea rezultatelor cu valorile impuse de către
legislația în vigoare.

Sistemul ar trebui să funcționeze autonom, având sursă proprie de alimentare, iar

transmiterea datelor se va face prin intermediul sistemului de transmisie cu GSM.

Dat fiind faptul că sistemul de achiziție de date autonom urmează a fi amplasat într-o zonă
greu accesibilă, acesta ar trebui să aibă o construcție robustă care să nu fie deteriorată de
fenomenele meteorologice (vânt puternic, averse, etc.), animale sălbatice sau alți factori
externi.

Pe baza sistemului existent în prezent, consumul estimativ al fiecărei componente este, după
cum urmează:

- Acumulator – 12 W
- Placă ARDUINO – 10 W
- Senzor de particule – 0.4 W

În studiul prezent, s-a utilizat ca și combustibil AdBlue, un lichid utilizat în industria

autoturismelor Diesel, în scopul reducerii poluării aerului. Mai precis, acesta reprezintă o
soluție apoasă de uree, fiind format din 32.5% uree și 67.5% apă deionizată.

III.6. Descrierea sistemului prezent

Sistemul prezent se bazează pe o serie de elemente de natură software și hardware și combină

mai mulți senzori, majoritatea utilizând tehnologia MEMS – Sisteme micro-electro-
mecanice. Acești senzori au scopul de a măsura diferiți parametrii ai mediului înconjurător.

Întregul sistem s-a realizat îmbinând cu succes tehnologiie de tip IoT și IoS.

Prin definiție, serviciile constituie tranzacții între diverși actori care conduc la rezultate
comerciale uneori, cu valoare adăugată ridicată. Pe parcursul derulării unui serviciu, poate
interveni accesul temporar la anumite resurse cum ar fi competențe, sisteme tehnice,
informații, teren, spațiu depozitare, etc.

53
Ansamblul de tehnologii grupate în categoria Internet al Serviciilor (Internet of Service –
IoS) reprezintă tehnologiile care permit derularea de servicii prin intermediul internetului,
asigurând atât relaționarea dintre actorii participanți la serviciu, cât și accesarea resurselor
fizice sau virtuale necesare în scopul derulării serviciilor respective.

Intermediar:
Furnizor Transparenta
(Firma A) Navigare
Guvernare
Imputernicire Consumator
Actori
(Firma B)

Tipuri de resurse,
Descrierea
standardizata a
resurselor, Noi
Aplicatii paradigme de
dezvoltare
Limbaje si unelte
de compunere
standardizate
pentru orchestrarea
serviciilor Interfete
mesaje si protocoale
standardizate
interoperabile
AOS AOS
(Firma A) (Firma B)
Registru
Tehnologie

Figura 13 - Modelul de referință pentru sistemele de tip IoS

După cum se poate observa în Figura 13, modelul de referință al unui sistem IoS se compune
din 3 subsisteme:

1. Primul subsistem integrează infrastructura de echipamente, instalații și alte

componente fizice dotate cu interfețe standardizate care să asigure interoperabilitatea
aplicațiilor software.
2. Cel ce-al doilea subsistem este constituit din diferite aplicații modulare standardizate
și sisteme de orchestrare sau agregare a acestor componente. La nivelul acestui
subsistem, flexibilitatea devine mult mai largă odată cu apariția conceptului de
”Cloud Computing” care permite utilizarea de resurse distribuite atât ca soluții de
înmagazinare și arhivare a datelor, cât și utilizarea pentru diferite perioade de
aplicații de calcul accesate de asemenea din surse distribuite.
3. Cel de-al treilea subsistem cuprinde utilizatorii, clienții, autorități de reglementare,
firme de consultanță și experți care pot relaționa atât pentru a asigura o funcționare

54
 în condiții optime a infrastructurii fizice, dar și în direcția extinderii interacțiunilor
în scopuri foarte diverse, începând de la transfer de cunoștințe către alte zone,
utilizarea datelor pentru îmbunatatirea echipamentelor sau a serviciilor furnizate
pentru infrastructura fizică sau chiar fundamentarea unor acte normative care să
reglementeze aspecte relevante pentru funcționarea infrastructurii fizice.

Tehnologiile incluse in categoria Internet of Things se adresează unei varietăți extrem de

largi de dispozitive si sisteme. În acest context terminologia „thing“ sau „lucru“ se definește
ca o entitate reală/fizică sau digitală/virtuală care există și interactionează în spațiu și timp,
fiind capabilă să fie identificată.

Astfel se poate spune că IoT este o categorie componentă a viitorului internet care poate fi
definită ca o infrastructură de tip rețea dinamică globală cu capabilități de autoconfigurare
pe baza protocoalelor de comunicare de tip standard sau interoperabile, în care dispozitivele
fizice sau virtuale au identități, atribute fizice și personalități virtuale și utilizează interfețr
inteligente, fiind integrate în retele informatice.

La limită, se poate spune că IoT permite conexiunea dintre utilizatori și diferite dispozitive
sau sisteme la orice moment, din orice loc utilizând orice tip de conexiune și favorizând
asigurarea oricarui tip de serviciu.

În mod specific, în cazul concret al dispozitivelor și sistemelor inginerești, noile tehnologii

de tip IoT se traduc în creșterea gradului de conectivitate a diferitelor dispozitive, a
numărului de date sau parametri prelevați și a sistemelor de automatizare locală care să
permită un grad ridicat de autonomie la nivelul sistemelor sau a dispozitivelor din diferite
instalații sau platforme industriale.

Dupa cum se observă în Figura 14, tehnologiile de tip IoT vor facilita relaționări între diferite
sisteme sau entități fizice sau virtuale moderate după caz de intervenția unui administrator
uman.

55
 INTERMEDIAR SERVICII
Registru de servicii

MANAGER SERVICII MANAGER DE SECURITATE FURNIZOR SERVICII

INTRARE VIRTUALA IoT

INTRARE VIRTUALA IoT
Descierea intrarii virtuale
Descierea intrarii virtuale

Comportamentul intrarii
virtuale Comportamentul intrarii
virtuale

Dispozitiv IoT 2
Dispozitiv IoT 1

RESURSE RESURSE

Figura 14 - Arhitectura sistemelor de tip IoT

Evoluția sistemelor industriale în urmatoarele decenii va fi in directia creșterii autonomiei

diferitelor sisteme, subsisteme sau dispozitive prin integrarea unor tehnologii de tip IoT și
agregarea acestora în platforme complexe care să permita o largă accesibilitate, facilitând
transferul de date și procesarea informațiilor prin tehnologii de tip IoS.

Pentru atingerea acestui obiectiv sunt necesare următoarele:

• Stabilirea tipului de comunicare și alegerea sistemelor necesare implementării

practice
• Proiectarea sistemului de prelucrare a datelor
• Dezvoltarea aplicației de procesare și stocare a datelor
• Proiectarea rețelei de transfer de date
• Construcția nodurilor de măsurare prin integrarea senzorilor în sisteme inteligente
care asigură conversia datelor într-un format optimizat
• Dezvoltarea aplicației de monitorizare a calității aerului
• Optimizarea aplicațiilor pentru o portabilitate maximă

56
 În prezent, sistemul are următoarele componente:

Componenta Caracteristici Figură

Cutie de
Dimensiuni: 215x125x130 mm.
protecție PVC

Putere de vârf (Pmax) – 20 W;

Intensitate Maximă Curent (Imp) –
1.14 A;
Panou Tensiune Maximă (Vmp) – 17.49 V;
Fotovoltaic Curent de Scurtcircuit (Isc) – 1.22 A;
Policristalin Tensiune de mers în gol – 21.67 V;
Greutate – 2.6 kg;
Dimensiuni - 505 x 353 x 25 mm;

Curent maxim de incarcare: 5A

Pretabil pentru sisteme cu tensiune de
Controller
alimentare: 12V
Solar de
Tensiune maximă acumulator: 16V
Încărcare
Dimensiuni: 97 x 66 x 25 mm
PWM EP
Grosime cablu: 2.5 mm2
LS0512E
Masă: 0.05 kg
Protecție: IP30

57
 Tensiune – 12V;
Capacitate nominală – 7Ah;
Acumulator
Tehnologie – AGM;
Nerbo NB 7-
Dimensiuni 151x65x99mm;
12
Masă – 2.1 kg

Tensiune ieșire 1 – 5V;

Tensiune minimă intrare – 9 V;
Converter DC Tensiune maximă intrare – 18V;
DC Tip – Modul izolat;
MEANWELL Dimensiuni - 50.8mm x 25.4mm x
SKM30A-05 11.2mm;
Putere – 30 W;
Curent maxim ieșire – 6A
Tensiune de operare: 3.3 – 5 V;
Memorie: 256 KB;
ARDUINO
SRAM:32 KB;
MKR GSM
Frecvență: GSM 850 MHz, E-GSM
1400 cu
1900 MHz, DCS 1800 MHz, PCS
Antenă
1900 MHz;
SIM Card: MicroSIM.
Tensiunea de alimentare: 5V DC
Domeniu de măsurare: 0-1000 µg / m3
Senzor de
Temperatura de funcționare: -10...50 °
particule
C
HPMA115S0-
Curent de alimentare: 80 mA
XXX
Tip de ieșire: UART

Tabelul 5 – Elemente componente al sistemului de monitorizare și achiziție de date

58
 Figura 15 – Sistem de monitorizare al particulelor în suspensie

Figura 16 – Sistem de monitorizare PM2.5 și PM10 (Sensor location coordinates –

WGS84: 44,713000 21,652210)

59
 Figura 17 – Schiță a sistemului cu panou fotovoltaic

După cum se observă în Figura 17, în prezent, sistemul este alimentat de un panou
fotovoltaic. Fiind faptul că de-a lungul perioadei când s-au realizat măsurători s-au pierdut
foarte multe date, din cauza condițiilor meteorologice (perioade cu ploaie, nori denși), s-a
decis înlocuirea sursei de alimentare bazată pe PV cu o alta, care să poată furniza energie în
mod continuu. Alegerea optimă s-a decis a fi un sistem de celule de combustie pe bază de
uree. Acest aranjament, însă poate avea 3 variante constructive, dată fiind fiabilitatea și
simplitatea utilizării celulelor de combustie.

În primul caz (Figura 18), se poate utiliza întreg ansamblul anterior, doar cu înlocuirea
Panoului Fotovoltaic cu un stack cu celule de combustie. Avantajul acestui sistem este că,
prezența controllerlului poate regla fluctuațiile de tensiune care merg către acumulator.

Această variantă presupune integrarea unei stive de celule de combustie care să aibă o
tensiune nominală de 12 V, curent nominal de 1.67 A și putere nominală de 20 W. Variația
tensiunii curentului este de la 10 la 20 V, ideal pentru cazul prezent.

Totuși, acest sistem este costisitor, din punct de vedere economic.

60
 Figura 18 – Schiță a sistemului integrând DUFC
O variantă alternativă, presupunând că nu există fluctuații de curent și tensiune electrică, este
sistemul fără integrarea acumulatorului și a controllerului. Aceasta se poate realiza prin
înlăturarea controllerlului și a acumulatorului, stiva de celule plasându-se direct înaintea
convertorului (Figura 19).

Figura 19 – Schiță a sistemului utilizând doar celule de combustie și converter

Acest ansamblu este mult mai ușor de utilizat și întreținut, iar stiva de celule este identică cu
cea anterioară, domeniul valorilor fiind similar.

Ultimul caz, și cel mai simplu și util din punct de vedere tehnic, economic și al mentenanței,
este cel în care sistemul de celule de combustie se leagă direct de placa Arduino MKR GSM
1400. Este necesar un sistem a cărui putere nominală să fie de 10 W, voltaj nominal 5 V,
curentul nominal 1.67 A, variația tensiunii curentului 5 – 9 V.

Sistemul este prezentat în Figura 20. Cu toate acestea, varianta 3 prezintă cele mai multe
riscuri din punct de vedere electric. Aici pot apărea cu ușurință fluctuații ale tensiunii care
pot afecta circuitele și elementele electrice, iar în cazul în care sursa de energie rămâne fără
combustibil sau există probleme tehnice la partea de alimentare cu combustibil, întreg
sistemul se va opri.

Figura 20 – Sistemul IoT în varianta cea mai simplă

61
 CAPITOLUL IV. DIMENSIONAREA SURSELOR DE
ALIMENTARE PENTRU SISTEME DE ACHIZITIE DE TIP
IoT.

IV.1. Utilizarea Ureei ca și Combustibil

Ureea (Carbamida) reprezintă un compus organic, fiind diamida acidului carbonic. Aceasta
se obține din Acidul Carbonic, printr-o dublă reacție a acidului cu amoniacul.50 Totodată,
ureea poate fi considerată și un produs netoxic, industrial, utilizat frecvent ca și îngrășământ
și, pe scară industrială este sintetizată din amoniacul produs din gazul natural. Conversia
gazului natural în amoniac se bucură de o eficiență energetică ce atinge un procent de 65%.
Ureea are o densitate mare de energie, iar din acest motiv aceasta este utilă ca și metodă de
energie alternativă și ca bază de stocare a Hidrogenului.

În studiul prezent, s-a utilizat ca și combustibil AdBlue, un lichid utilizat în industria

autoturismelor Diesel, în scopul reducerii poluării aerului. Mai precis, acesta reprezintă o
soluție apoasă de uree, fiind format din 32.5% uree și 67.5% apă deionizată. AdBlue este
principalul produs consumat în reducerea selectivă catalitică (SCR), care scade concentrația
de Oxizi de Azot (NOx) în emisiile de avacuare.

Principalele caracteristici fizico-chimice ale soluției AdBlue sunt:

• Produs biodegradabil;
• Solubil în apă;
• Incolor;
• Cristalizează la -11C;
• Se decompune în NH3 la 80C;

Procesul de transformare al ureei prin care se conduce la generarea de energie poate observa
în Figura 21.

50
https://ro.wikipedia.org/wiki/Uree, accesat la data de 08.03.2021

62
 Figura 21 – Diagrama schematică a aplicațiilor celulelor de combustie cu uree.

În interiorul unei celule de combustie cu uree, Oxigenul, sub acțiunea unui catalizator
catodic, este transformat în ioni de OH-. Aceștia ajung la anod prin MEA (Membrane
electrode Assembly) și reacționează cu ureea, in scopul eliberarii electronilor care curg catre
catod de-a lungul circuitului exterior pentru a forma circuitul celulei.

Apa contaminată cu uree repezintă o adevărată provocare deoarece emisiile formate din gaze
de amoniac rezultate din hidroliza ureei necesită un tratament special:

NH2CONH2 + H2O → 2 NH3 + CO2

Mai mult de atât, există două grupuri de bacterii (Nitrobacter si Nitrosomonas) care au
capacitatea de a oxida amoniacul solubil în apă în nitrat (NO3) cu un produs intermediar
instabil de oxid de nitrogen (NO2). Acest proces continuă în condiții anoxice în care ionul
de nitrat este redus la mai multe gaze nitrite.

Având în vedere cantitățile mari de apă poluată evacuate din instalațiile de producție de
îngrășăminte cu uree, precum și urina animală și umană, procesul de tratare devine foarte
costisitor.

Din fericire, urea poate fi manipulată ca un material de stocare a hidrogenului datorită

faptului că înglobează o cantitate considerabilă de hidrogen (6,67% wt). Au fost propuse
două metodologii pentru a exploata conținutul de hidrogen prezent în uree și a elimina
simultan acest compus nedorit din punct de vedere al mediului; electroliză și electro-oxidare
într-o celulă de combustie cu uree.

În electroliză, hidrogenul poate fi obținut prin oxidare electrochimică conform reacțiilor

următoare:

63
 La anod:

CO(NH2)2 + 6OH− → N2 + 5H2O + CO2 + 6e−, E0 = −0.746 V

La catod:

6H2O + 6e− → 3H2 + 6OH−, E0 = −0.829 V

Per total:

CO(NH2)2 + H2O → N2 + 3H2 + CO2, E0 = −0.083 V

Procesul de electroliză nu este preferabil din punct de vedere economic, datorită

suprapotențialului anodului foarte ridicat, ceea ce reduce în mod distinct potențialul celular
general și, prin urmare, crește energia electrică necesară pentru a efectua procesul de oxidare
chiar și prin utilizarea metalelor prețioase.

Teoretic, ureea poate fi exploatată ca si combustibil eficient într-o celulă de combustie

directă cu uree, cu potențial relativ ridicat în comparație cu unele celule de combustie cu
alcool directe, în conformitate cu următoarele reacții:

La anod:

CO(NH2)2 + 6OH− → N2 + 5H2O + CO2 + 6e−, E0 = −0.746 V

La catod:

3H2O + 1.5O2 + 6e− → 6OH−, E0 = +0.40 V

Per total:

CO(NH2)2 + 1.5O2 → N2 + 2H2O + CO2, E0 = +1.146 V51

Practic, reacțiile rezultate în urma utilizării soluției de AdBlue ca și combustibil sunt:

(NH2)2CO → NH3 + HNCO

Acidul izocianic reacționează cu vaporii de apă și hidrolizează dioxidul de carbon și

amoniacul:
HNCO + H2O → CO2 + NH3

Per total:

51
Ongley E.D. Control of Water Pollution from Agriculture. FAO; Rome, Italy: 1996.

64
 (NH2)2CO + H2O → 2 NH3 + CO2

Amoniacul, în prezența oxigenului și un catalizator, reduce doi oxizi de azot diferiți:

4 NO + 4 NH3 + O2 → 4 N2 + 6 H2O

6 NO2 + 8 NH3 → 7 N2 + 12 H2O

Reducerea totală a NOx este apoi:

2 (NH2)2CO + 4 NO + O2 → 4 N2 + 4 H2O + 2 CO2

4 (NH2)2CO + 6 NO2 → 7 N2 + 8 H2O + 4 CO252

IV.2. Utilizarea celulelor de combustie ca surse de alimentare pentru IoT

Una dintre cele mai mari schimbări pe care le aduce IoE (Internet of Everything) este
implementarea Internet of Energy. Celulele de combustie vor avea în viitorul apropiat un rol
major în stocarea energiei, impreună cu acumulatorii, turbinele eoliene, panourile solare și
sursele tradiționale de energie.

Însă, celulele de combustie împreună cu sursele de energie regenerabile vor deveni una dintre
cele mai promițătoare surse de energie pentru IoE. Asta se datorează faptului că celulele de
combustie sunt foarte „verzi”, fără a avea amprentă de carbon directă. Celulele de combustie
sunt silențioase și simple din punct de vedere constructiv.

După cum se bine cunoaște, o parte semnificativă a IoE o reprezintă IoT ( Internet of Things).
Necesitatea tehnologiilor moderne implică utilizarea unor surse externe de energie, precum
bateriile și celulele de combustie. Totuși, primele reprezintă un risc serios asupra mediului
înconjurător, fapt pentru care s-a cercetat dezvoltarea celulelor de combustie ce sunt „eco-
friendly”. Astfel, s-au creat și dezvoltat multiplii senzori ce leagă IoT de celulele de
combustie, cu scopul de a ajuta la producerea de „energie verde”.

Rețelele de senzori wireless (WSN) bazate pe Internet of Things sunt alcătuite din noduri de
senzori miniaturizați, distribuiți într-o anumită zonă, pentru a colecta date în timp real.
Sistemele WSN tradiționale, bazate pe IoT trebuie să permită înlocuirea sau reîncărcarea
celulelor atunci când energia stocată este scăzută. Una dintre principalele provocări ale

52
Barakat N.A., Alajami M., al Haj Y., Obaid M., Al-Meer S. „Enhanced onset potential NiMn-decorated
activated carbon as effective and applicable anode in urea fuel cells”. Catal. Commun. 2017.

65
acestei tehnologii o constituie dezvoltarea unui sistem adecvat de recoltare a energiei (EH).
Astfel, sistemele de recoltare joacă un rol esențial în aplicațiile electrice moderne, precum
IoT și rețele WSN autonome.

Un sistem de noduri cu senzori este necesar pentru implementarea unui design pentru
aplicațiile IoT. Modelul este compus dintr-un convertor de impulsuri de nano-putere adaptat
unei celule de combustie, un management dinamic al puterii (pentru consum redus de
energie) și un microcontroller.

IV.3. Componentele cheie ale celulelor de combustie

Așa cum s-a precizat anterior, celulele de combustie transformă energia liberă a reacțiilor
chimice în energie electrică. O celulă tipică este prezentată în Figura 22. La nivelul anodului,
ureea și apa reacționează pentru a produce CO2, N2, protoni și electroni. Protonii produși
migrează prin MEA către catod, reacționând cu O2, iar produsul de reacție este H2O. Pentru
a conduce sarcina electrică, electronii circulă liber la nivelul circuitului electric extern.

Figura 22 – Diagrama schematică a unei celule de combustie cu uree

66
 Figura 23 – Structura unei celule de combustie pe bază de uree

Așa cum este ilustrat în Figura 23, elementele de bază ale unei celule de combustie cu uree
sunt Ansamblul Membrană Electrod (MEA), plăcile bipolare și mediile de etanșare.

IV.3.1. Ansamblul Membrană- Electrod (MEA)

MEA constituie partea centrală a unei celule de combustie și este alcătuită dintr-o membrană
conducătoare de protoni, așezată între doi electrozi, pe suprafața cărora a fost depus un strat
de catalizator, deasupra cărora se află se găsește un strat de gaz difuziv.

În Figura 24 se prezintă structura unui ansamblu membrană-electrod a unei celule de

combustie de pe bază de uree.

Figura 24 – Secțiune într-un Ansamblu Membrană – Electrod.

67
 a. Membrana

Membrana ansamblului răspunde de două funcții la nivelul celulei de combustie și anume:

separă combustibilulul și oxidantul și transportă protonii de la anod către catod, în scopul
realizării reacției RedOx. Simultan, membrana servește ca și izolator electric, asigură
stabilitatea mecanică, chimică și electrochimică în medii abundente în substanțe chimice, în
condiții dure de funcționare, oferind simultan și o permeabilitate redusă pentru reactanți și o
conductibilitate crescută a protonilor.53

b. Stratul de difuzie al gazelor

Stratul de difuzie este un mediu poros care permite transportul reactantului din câmpul de
curgere și îl împrăștie uniform pe siturile catalizatorului. Pe lângă aceasta, stratul de difuzie
servește ca și cale de dirijare către circuitul extern prin plăcile uni/bipolare, de aceea are o
rezistivitate electronica scăzută. Pânza de carbon sau hârtia sunt conductive și stabile în
mediul celulelor de combustie, de aceea sunt des utilizate ca mediu de difuzie.

c. Electrozii

Electrozii sunt structuri poroase de catalizator de dimensiuni nanometrice, dispersate într-un

mediu de legătură. Catalizatorii pot fi susținuți în medii carbonice pentru a promova
dispersia și încărcarea scăzută a acestora.

Electronii generați în timpul reacției sunt transportați către circuitul exterior, în timp ce
protonii traversează electrolitul în scopul completării reacției RedOx. Conductivitatea
electrică a electrodului este data de suportul de Carbon sau de particulele de catalizator în
sine.

În cazul primelor celule de combustie realizate s-a utilizat Politetrafluoroetilena (C2F4)n,

denumită industrial PTFE ca și liant al electrodului. Wilson și colab.54 au realizat o structură
inovativă a electrodului, la care ionomerul și catalizatorul au fost legate pentru a forma un
tip de cerneală, aplicată cu scopul de a forma stratul de catalizator, fără a integra PTFE.

53
https://www.sutd.edu.sg/cmsresource/idc/papers/2009-
_Manufacturing_of_membrane_electrode_assemblies_for_fuel_cells.pdf, accesat la data de 09.03.2021
54
MS Wilson, S. Gottesfeld. „Thin-film catalyst layers for polymer electrolyte fuel cell electrodes”. Journal of
Applied Electrochemistry. 1992.

68
Acest tip de electrozi sunt denumiți generic „electrozi cu film subține”, iar ionomerul utilizat
ca liant poartă denumirea de Nafion.

Performanța celulei de combustie este data de interfațarea ideală a celor 3 componente ale
MEA, precum și de limitele trifazate dintre reactant, catalizator și ionomer.

În literatura de specialitate s-au menționat, în esență, două tipuri principale de MEA,

diferența între cele două constând în baza pe care se aplică cerneala de la nivelul
catalizatorului pentru a se forma electrodul, așa cum se poate observa în Figura 25.

Electrozi cu Film Subțire

Membrană acoperită cu catalizator Substrat acoperit cu catalizator

(CMM) (CSS)

Procesare Metoda Procesare GDL

membrană decalitică
Aplicare Pregătire
Pregătire Aplicare Aplicare Pregătire cerneală cerneală
cerneală cerneală cerneală cerneală
Uscare
Uscare Uscare
Presare la Procesare
Preprocesare cald membrană
MEA CMM Presare la
în 3 straturi cald membrană
MEA CMM
Presare la Inlăturare în 5 straturi
Procesare
GDL cald decaluri

MEA CMM MEA CMM

în 5 straturi în 3 straturi

Presare la Procesare
cald GDL
Metoda aplicării
directe a cernelei
MEA CMM
în 5 straturi

Metoda decalitică de
transfer

Figura 25 – Tipuri constructive de MEA

IV.3.2. Plăcile Bipolare

O parte semnificativă a unei stive de celule de combustie o constituie plăcile bipolare care
reprezintă 80% din masa celulei și aproximativ 45% din costul acesteia.55 Plăcile sunt
realizate pentru a îndeplini mai multe funcții, după cum urmează:

55
Tsuchiya H, Kobayashi O. Int J Hydrogen Energy, 2004.

69
 • Distribuția uniformă a oxidantului și a combustibilului în celulă;
• Gestionarea apei în celulă;
• Separarea celulelor;
• Transportul curentului în exteriorul celulei;
• Gestionarea căldurii;
• Asigurarea stabilității mecanice a întregului ansamblu.

Materialele din care sunt fabricate plăcile bipolare trebuie să îndeplinească o serie de condiții
și să aibă proprietăți fizice și chimice adecvate cerințelor. Astea sunt ilustrate în Tabelul 6.

Funcția îndeplinită Proprietatea fizică și chimică

Distribuția și gestionarea combustibilului, Permeabilitate pentru H2 (plăci uscate și
oxidanților, gazelor și lichidelor reziduale neporoase), presiune cu bule – „ Bubble
pressure” (plăci umede și poroase),
rezistență la coroziune.
Densitate.
Hidrofobicitate.

Conducerea curentului electric Conductivitate electrică

Facilitarea managementului căldurii Conductivitate termică.
Coeficient ridicat de dilatare termică.
Separarea celulelor individuale în stivă Rezistență la compresiune
Tabelul 6 – Proprietățile fizice și chimice ale materialelor din care sunt realizate plăcile
bipolare56

Pentru a se găsi materialele optime realizării plăcilor bipolare, Borup și Vanderborgh57 și

Metha și Cooper58 au studiat mai multe elemente și au ajuns la următoarele proprietăți
necesare:

• Conductivitate electrică: rezistența plăcii < 0.01  / cm2

• Conductivitate termică: cât mai înaltă posibil;
• Permeabilitatea gazelor/H2: < 10-4 cm3/s cm2;
• Rezistența la coroziune: < 0.015mA/cm2;

56
A. Hermann și colab. International Journal of Hydrogen Energy. 2005.
57
RL. Borup, NE. Vanderborgh. Mater. Res. Soc. Symp Proc. 1995.
58
V. Metha, JS. Cooper, Power Sources. 2013.

70
 • Rezistența la compresiune: > 0.006 kg/m2;
• Densitatea: < 5 g/cm3;

Clasificarea materialelor studiate până în prezent se pot clasifica astfel:

a. Nemetale: Grafic și electrografit neporos;

b. Metale: Acoperite și Neacoperite;
c. Compozite: Polimer – Carbon și Polimer – Metal;59

Clasificarea detaliată a materialelor din care se pot realiza plăcile bipolare se poate regăsi
în Figura 26.

Figura 26 – Clasificarea materialelor utilizate în fabricarea plăcilor bipolare60

Cel mai utilizat material pentru realizarea plăcilor bipolare este grafitul, datorită capacității
sale de stabilitate chimică de a rezista mediului intern al celulei de combustie. Totodată,

59
RC. Makkus, A. Janssen, F. de Bruijin. „Fuel Cell Bull”. 2000.
60
A.M. Hermann, T.Chaudhuri, „Bipolar plates for PEM fuel cells: A review”. 2015.

71
grafitul prezintă o rezistivitate scăzută și o putere electrochimică foarte ridicată. Principalele
inconveniente în ceea ce privește utilizarea grafitului se reduc la costurile de producție
ridicate, slaba rezistență mecanică și dificultatea întâmpinată la prelucrarea sa pentru
realizarea canalelor de curgere.61

Datorită bunei stabilități mecanice și a conductivității termice și electrice ridicate, metalele

realizate sub formă de foi pot fi utilizate ca plăci bipolare. Totuși, din cauza pH-ului foarte
scăzut (valori de 2-3) și a temperaturilor ridicate (~80C), plăcile realizate din metal sunt
foarte predispuse la coroziune, iar asta înseamnă otrăvirea membranei PEM și scăderea
conductivității.

Oțelul inoxidabil reprezintă singurul material metalic care prezintă mai multe proprietăți
compatibile cu funcțiile și cerințele plăcilor bipolare. Acesta are rezistență ridicată,
stabilitate chimică, gamă largă de aliaje, cost redus și permeabilitate redusă a gazelor. Wang
și colab.62 au demonstrat că oțelul inoxidabil reprezintă un candidat important pentru plăcile
bipolare. Atât oțelul Austenitic (349TM) și cel Feritic (AISI446), îmbogățite cu un conținut
ridicat de Crom se mulează cerințelor.

În ceea ce privește clasa materialelor metalice acoperite, Aluminiul, Titaniul, Oțelul

inoxidabil și Nichelul sunt variante foarte bune pentru plăcile bipolare ale celulelor de
combustie. Acoperirea cu diferite straturi se realizează în scopul prevenirii coroziunii.
Straturile de acoperire sunt realizate de obicei din grafit, diamand, carbon, nitruri metalice,
carburi metalice. În Tabelul 7 se prezintă tipurile principale de straturi de acoperire cercetate.

Acoperire Materiale de bază

Aluminiu Oțel Inoxidabil Titan Nichel
Polimeri conductivi Nespecificat
Diamant Nespecificat
Aur 
Folie de grafit   
Strat de grafit    
Oxid de Staniu de Indiu 
Oxid de Plumb 

61
https://www.lanl.gov/org/ddste/aldps/materials-physics-applications/materials-synthesis-integrated-
devices/fuel-cells/index.php, accesat la data de 09.03.2021.
62
H. Wang, A. Turner, Power Sources. 2014.

72
 Monopolimer Organic 
Carbură de Siliciu 
Titaniu – Aluminiu
Nitrură de Titan 
Oxizi 
Nitrură de Crom Ni/Cr
Tabelul 7 – Materiale metalice pentru stratul de acoperire al plăcilor bipolare63

Materialele compozite polimerice reprezintă alternative foarte fiabile pentru plăcile bipolare.
Acestea au avantajul de fi ușoare și ușor modelabile. Laboratorul Național Los Alamos a
dezvoltat o idee de placă bipolară pe bază de grafit poros, plastic policarbonat și oțel
inoxidabil. Fabricarea plăcilor de grafit poros nu este costisitoare (spre deosebire de plăcile
de grafit neporos), și pot fi utilizate cu ușurință deoarece impermebilitatea se asigură cu
ajutorul oțelului inoxidabil. Policarbonatul conferă rezistență chimică ridicată.64

Laboratorul Național Los Alamons a realizat un studiu amplu în ceea ce privește utilizarea
plăcilor bipolare compozite, iar rezultatele lor sunt prezentate în Tabelul 8.

Rășină Material de umplere Fibre

Fibre de Carbon /
Poli (fluorură de viniliden) Particule de Carbon / Grafit
Grafit
Poli (fluorură de viniliden) Particule de Carbon / Grafit
Negru de fum, Pulbere de
Polipropilenă
Grafit
Amestec de rășină epoxidică
Pulbere de Grafit
și întăritor de amină
Fenil-aldehidă rezol sau
Pulbere de Grafit Fibre de Grafit
novola
Fenil-aldehidă rezol sau Particule de Grafit
novola
Rășină fenolică Pulbere de Grafit Fibre de Celuloză

63
https://www.researchgate.net/publication/222860500_Bipolar_plates_for_PEM_fuel_cells_A_review,
accesat la data de 09.03.2021.
64
https://www.lanl.gov/org/ddste/aldps/materials-physics-applications/materials-synthesis-integrated-
devices/index.php, accesat la data de 09.03.2021.

73
 Rășină fenolică sau rășină
Pulbere de Grafit Fibre de Celuloză
furanică
Rășină fenolică Pulbere de Grafit Fibre de Carbon
Ester de vinil Pulbere de Grafit Bumbac
Ester de vinil Pulbere de Grafit Bumbac
Tabelul 8 – Tipuri diferite de materiale compozite utilizare în realizarea plăcilor
bipolare.65

Literatura actuală dovedește progrese reale în aria materialelor compozite grafit-polimerice.

Middleman și colab.66 au dezvoltat materiale compozite cu proprietăți conductive excelente,
iar Cho și colab.67 au realizat materiale compozite pe bază de carbon cu performanțe
asemănătoare Grafitului.

La nivelul pieței internaționale, materiale compozite pe bază de polimeri grafitici sunt

disponibile și vândute de către companii precum DuPont, H2Economy, NedStack, ICM
Plastics, etc.

IV.3.3. Mediile de Etanșare

Garniturile de etanșare sunt plasate între primele două elemente, între MEA și plăcile
bipolare, iar rolul acestora este de a preveni scurgerile de combustibil sau oxidant în
exteriorul celulelor. Pe lângă aceasta, garniturile funcționează ca și izolatori electrici între
părțile pe care le separă.

În general, garniturile se realizează din materiale polimerice sau elastomerice, pentru a

menține gazele reactante și celelalte elemente în intoriorul celulelor.68 Polimerii cei mai
adecvați pentru etanșeitate sunt de obicei: polimerul fluorocarbonat, cauciucul etinel-
propilenic, cauciucul neopren și cel siliconic.

Cerințele majore ale acestor medii de etanșare sunt reprezentate de duritate, o bună rezistență
mecanică, stabilitate termică și chimică puternică. Totodată, în cazul utilizării lor în cadrul
celulelor de combustie, acestea trebuie să includă lipsa unor otrăvuri potențiale catalizatoare

65
A. Hermann și colab. International Journal of Hydrogen Energy 30. 2005.
66
E. Middleman, W. Kout, B. Vogelaar, J. Lenssen, E. De Waal, Power Sources. 2003.
67
E. Cho, U. Jeon, HY. Ha, S. Hong, IH. Oh, Power Sources. 2004.
68
L. Frisch, „PEM fuel cell stack sealing using silicone elastomers”. 2001.

74
(acestea pot migra și pot dezactiva stratul de catalizator, fapt ce conduce la reducerea
performanței celulei de combustie).

IV.4. Proceduri de sinteză și tehnologii de fabricație

a. Fabricarea Ansamblului Membrană – Electrod

Procedurile utilizate pentru crearea mediului de difuzie și al membranei sunt relativ simple,
însă procesul de fabricație al electrodului este mult mai complex.

1. Fabricarea Membranei

Membrana electrolitică se realizează sub forma unor rulouri și se achiziționează în acestă

formă, direct de la firme producătoare. În cadrul utilizării lor, singurele etape de procesare
sunt fierberea acestora în Peroxid de Hidrogen (P2O2), Acid Sulfuric (H2SO4) și Apă ( H2O).
Aceste operații au rolul de a curăța membrana și de a se asigura protonizarea ei.69

2. Prelucrarea Stratului de Difuzie

Stratul de difuzie a gazelor este alcătuit din două straturi: Macroporos și Microporos.

Stratul Macroporos este o zonă în care mediul de difuzie se tratează cu un agent hidrofob
(Politetrafluoroetilena). Hidrofobicitatea este necesară pentru prevenirea inundării canalelor
mediilor de difuzie cu lichid. Stratul Macroporos este format prin aplicarea unei soluții de
teflon pe substrat, care este alcătuit din hârtie de carbon.

Stratul Microporos contribuie la gestionarea conținutului de apă din MEA. Acesta este un
strat mult mai subțire, realizat prin învelirea stratului Macroporos cu un amestec de Carbon
Negru și Politetrafluoroetilena. Politetrafluoroetilena, găsită în ambele straturi, contribuie
activ la porozitatea și hidrofobia mediului de difuzie, care la rândul său afectează transportul
reactanților către straturile catalizatorului. Modul în care amestecul de Carbon Negru și
Politetrafluoroetilena sunt depuse este asemănător cu modul în care se formează straturile

69
X. Ren, P. Zelenay, S. Thomas, J. Davey, S. Gottesfeld. ”Recent advances in direct methanol fuel cells at
los alamos national laboratory”. Journal of Power Sources, 86(1-2):111 – 116. 2000.

75
de electrod, astfel încât pot fi utilizate aceleași procese pentru fabricarea stratului
Microporos.

Figura 27 - Pașii de fabricare ai stratului de difuzie a gazelor

3. Fabricarea Electrozilor

Așa cum s-a menționat în paragrafele anterioare, există două tipuri de MEA: MEA cu
substrat acoperit cu catalizator (CCS) și MEA cu membrana acoperită cu catalizator (CCM),
diferența între cele două constând în substratul pe care este turnat electrodul.

În continuare, sunt descriși pașii parcurși pentru realizarea unor filme subțiri de electrozi.
Aceștia urmează rețeta concepută de MS Wilson și S. Gottesfeld, a căror cercetare a fost
sintetizată în articolul ” Thin-film catalyst layers for polymer electrolyte fuel cell
electrodes.”, publicată în Journal of Applied Electrochemistry, 22(1):1–7, 1992.

Primul pas îl constituie realizarea cernelii de catalizator, din 4 elemente:

• Solvent – Apă purificată, Isopropanol, Glicerol;

• Liant - Acid perfluorosulfonic, alt ionomer în formă protonată;
• Catalizator – Platină, Platină-Ruteniu;
• Aditivi – Agenți de gelifiere, agenți de eliberare, formatori de pori;

Au fost dezvoltate mai multe rețete de cerneală, însă toate conțin un liant care este identic
cu ionomerul din membrană. Viscozitatea și soliditatea cernelii pot fi ajustate pentru a se
potrivi procesului de aplicare.

76
Aplicarea cernelii de catalizator pe suprafața substratului este o etapă cheie pentru fabricarea
electrozilor. În această etapă, cerneala catalizatorului se depune uniform pe suprafața
substratului. Este impeduos necesar ca acoperirea să fie uniformă pe toată suprafața
electrodului. De obicei, aplicarea cernelii se face manual, însă acest lucru are ca efect
scăderea calității MEA, prin apariția unor defecte.

Microstructura electrodului formată în timpul aplicării cernelei și a etapei de uscare este

esențială, fiind importantă evitarea aglomerării particulelor de catalizator sau a liantului,
astfel încât să se asigure un electrod în care catalizatorul este bine dispersat.

Microstructura electrodului este formată în timpul etapei de uscare, iar rata de uscare are un
efect major asupra calității electrodului. Timpul de uscare este în strânsă legătură cu
solventul utilizat în realizarea cernelii.

O uscare prea rapidă determină fierberea și decojirea suprafeței electrodului și trebuie

evitată. Într-un proces continuu este utilizată o combinație de încălzire convectivă și în
infraroșu, în timp ce în procesele de laborator MEA sunt uscate în vid, într-un cuptor.

O altă etapă o reprezintă etapa de gestionare a substratului. Acesta poate fi membrana

electrolitică a polimerului, care este în mod tipic Nafion sau poate fi un substrat intermediar,
precum o foaie de teflon.

Figura 28 - Procesul de preparare MEA: (1) Depunerea catalizatorului pe suport

carbonic- strat microporos pe hârtie carbonică; (2) Asamblare MEA- anod/catalizator,

77
 membrană, catalizator/catod; (3) Presare termică MEA; (4) Rezultatul- MEA pregătită
pentru operare în pila de combustie

b. Fabricarea Plăcilor Bipolare

În prezent, pentru a dezvolta plăci uni/bipolare optime este utilizată o gamă largă de
materiale, inclusiv grafit, metale acoperite și neacoperite și compozite polimerice cu
umpluturi conductoare precum metalice și carbonice. Fiecare material cercetat în acest scop
a demonstrat, până în prezent, capacitatea de a îndeplini doar câteva dintre cerințele
recomandate de DOE pentru plăcile uni/bipolare. În Figura 29 sunt prezentate principalele
materiale studiate pentru realizarea plăcilor bipolare.

Figura 29 – Materiale utilizate pentru plăcile uni/bipolare

În continuare se va realiza o analiză comparativă a unor materiale, în scopul alegerii celui

optim.

1. Plăcile din Grafit

Grafitul este un material tradițional și bine-cunoscut, utilizat în producerea de plăci

uni/bipolare pentru celulele de combustie, datorită rezistenței la coroziune, a bunei
conductivități electrice și a stabilității chimice.

Deoarece grafitul este un material foarte fragil și poros, plăcile uni/bipolare trebuie să fie
realizate de câțiva mm grosime, astfel încât să poată oferi un suport mecanic adecvat stivei
de celule de combustie și să prevină pătrunderea gazelor reactante.

78
2. Plăcile Metalice

Deoarece grafitul nu îndeplinește criteriile minime cerute pentru materialul plăcilor bipolare
datorită durabilității sale scăzute, a timpului de fabricație lung, a rezistenței mecanice
insuficiente și a costurilor ridicate, accentul a fost apoi pus pe plăcile metalice. Acestea au
proprietăți mecanice bune, conductibilitate electrică și termică foarte ridicată și sunt ușor de
fabricat în orice formă dorită. Mai mult, plăcile bipolare metalice subțiri sunt impermeabile
la gaze și au o durabilitate mai bună la șocurile și vibrațiile mecanice în comparație cu alte
tipuri de materiale. Datorită rezistenței mecanice ridicate, plăcile bipolare metalice au
capacitatea de a fi fabricate până la 1-2 mm, ceea ce face ca suprafața celulelor de combustie
să fie mai mică și mai ușoară, în comparație cu cea a plăcilor bipolare din grafit. De
asemenea, prelucrarea canalelor de curgere pe suprafața plăcii este posibilă și este un proces
scurt comparativ cu cel de la plăcile bipolare din grafit. Metalele utilizate ca materie de bază
pentru plăcile uni/bipolare includ metale nobile, metale neacoperite și acoperite precum
oțelul inoxidabil, aluminiu, nichel, cupru și aliajele lor.

3. Plăcile Carbon- Carbon

Compozițiile Carbon-Carbon au fost studiate de mai multe ori sub formă de plăci bipolare,
în încercarea de a satisface cerințele DOE pentru DUFC.

Procesul de grafitizare presupune arderea rășinilor fenolice și transformarea lor în carbon

vitros, producând o structură compozită de Carbon-Carbon poros. Există numeroase moduri
de prelucrare a plăcilor Carbon-Carbon. Acestea au prezentat o rezistență foarte scăzută, o
conductivitate electrică ridicată (200-300 Scm-1), o densitate mică (0,96gcm-3) și proprietăți
mecanice bune ( rezistența la îndoire ~ 175 MPa).

Compozițiile cu matrice de carbon armate cu fibre de carbon, numite și Carbon-Carbon,

dețin proprietăți foarte importante, precum greutatea scăzută, conductibilitate termică și
electrică bune, rezistență la șoc termic ridicată, rezistență bună la coroziune și coeficient
foarte scăzut de expansiune termică.70

70
Theodore M. Besmann, James W. Klett, John J. Henry, Jr., Edgar Lara-Curzio, ” Carbon/Carbon Composite
Bipolar Plate for PEM Fuel Cells”, Metals and Ceramics Division, Oak Ridge National Laboratory, Oak Ridge,
Tennessee 37830-6063, USA. 2000.

79
 IV.5. Utilizarea celulelor de combustie în sistemul prezent

Sistemul de alimentare cu energie este realizat cu ajutorul unor stative de pile de combustie.

O celulă de combustie pe bază de uree este o metodă necostisitoare pentru a trata apa
menajeră, cât și pentru a genera energie. O singură celulă poate furniza o tensiune cuprinsă
între 0.5 și 1 V, prea mică pentru majoritatea aplicațiilor. De aceea, la fel ca în cazul bateriilor
convenționale, celulele sunt stivuite pentru a obține tensiuni și puteri mai mari.

Puterea de ieșire unei stive de celule de combustie depinde de mărimea acestuia. Creșterea
numărului de celule dintr-o stivă crește tensiunea, pe când creșterea suprafeței celulelor
crește curentul furnizat.

Celulele de combustie utilizate au membrane alcaline, compatibile cu CO2, care, odată

introdus, îmbunătățește performanțele celulei. Din acest motiv, se poate utilza aerul din
mediul înconjurător, fără eliminarea CO2. Totodată, s-au utilizat catalizatori din metale
neprețioase (Ni, Ag, MnO2), stabile îm mediul înconjurător alcalin.

Mecanismul direct al celulei proiecte în acest proiect este:

𝑂2 + 2𝐻2 𝑂 + 4𝑒 − → 4𝑂𝐻 − (𝑐𝑎𝑡𝑜𝑑)𝐸 0 = +0.40 𝑉

𝐶𝑂(𝑁𝐻2 )2 + 6𝑂𝐻 − → 𝑁2 + 𝐶𝑂2 + 5𝐻2 𝑂 + 6𝑒 − (𝑎𝑛𝑜𝑑) 𝐸 0 = −0.746 𝑉

2𝐶𝑂(𝑁𝐻2 )2 + 3𝑂2 → 2𝑁2 + 2𝐶𝑂2 + 4𝐻2 𝑂 (𝑝𝑒𝑟 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙) 𝐸 0 = +1.146 𝑉

Tensiunea teoretică a circuitului deschis (Theoretical Open Circuit Voltage – OCV) și

eficiența celulelor au fost estimate prin datele termodinamice, cu ajutorul unui potențiostat.
OCV-ul teoretic al celulei de combustie pe bază de uree este de 1.146 V, iar eficiența
teoretică 102.9%. Aceste valori reprezintă faptul că, atunci când eficiența depășește fizic
100%, celula absoarbe căldură din mediul ambiant, pe care o transformă în energie,
împreună cu energia produsă de reacțiile chimice.

În proiect, au fost investigate celule de combustie cu uree folosind ca și catalizatori , au fost

investigate folosind electrozi Pt / C (Celula A); Ni/C(la anod) și Ag / C (la catod) (Celula B)
sau Ni / C (la anod) și MnO2 / C (la catod) (Celula C).

Performanța celulei de combustie de tip uree / aer pentru celula A este prezentată în Figura
30 a. În acest caz a fost observat un OCV cu o valoare de 0.5 V pentru uree/aer, când s-a

80
utilizat 1 M de soluție apoasă de uree (ca și combustibil). În continuare, au fost utilizate
soluții de uree de 3M și 5M, în urma cărora s-a demonstrat un OCV scăzut. Mai apoi, s-a
utilizat soluția AdBlue (32.5 % Uree – 5M) și s-au dovedit eficiențe foarte bune ale celulei
(Figura 30b).

Densitatea maximă a puterii a fost de 0,3 mW / cm2 pentru cazul în care s-a utilizat AdBlue,
mai ridicat comparativ cu cazul în care s-a utilizat uree 5M (0.2 mW / cm2). Densitatea mare
de putere este direct proporțională cu tensiunea relativ mai mare, deși densitatea maximă de
curent este puțin mai scăzută.

Acest experiment a dovedit faptul că, până și cea mai mică urmă de impurități în sursele
diferite de uree poate afecta performanțele celulei.

Următorul pas a constat în utilizarea AdBlue la diferite concentrații (diluat prin adăugarea
unor procente diferite de apă deionizată). Soluția AdBlue de 10% a prezentat cele mai bune
valori ale densității de curent și ale puterii. Dat fiind faptul că molecula de uree (CH₄N₂O)
este relativ mare, o concentrația prea ridicată de uree poate provoca o difuzie lentă la nivelul
anodului, crescând în acest mod pierderea polarizării.

Fluxurile încrucișate de uree sau hidroliza sa lentă reprezintă alte modalități atractive pentru
a produce amoniac ca produs intermediar. Unul dintre avantajele celulelor de combustie cu
membrană alcalină este acela că pot fi utilizați catalizatori cu un cost redus ca și electrozi.

În continuare au fost construite alte două celule, folosind Ni / C (la anod) și Ag /C și MnO2
(la catod).

81
 Figura 30 – Celula A

Pentru celula B, s-a observat un OCV cu o valoare de 0.29 V, la utilizarea unei soluții de
uree de 1M, mai mică decât 0.5 V, obținut când s-a utilizat Pt /C. Densitatea de putere este
mai mică decât în celula A, acest fapt indicând ideea că platina este un catalizator bun pentru
celulele de combustie cu uree. Performanța a fost din nou scăzută când a fost utilizată o
soluție de uree 3M (Figura 31a).

S-a utilizat și în cazul celulei B AdBlue la diferite concentrații și, așa cum a fost demonstrat
în cazul celulei A, AdBlue diluat prezintă cele mai bune performanțe (Figura 31b).

82
 Figura 31 – Celula B

În cazul celulei C, când MnO2 / C a fost folosit la catod, s-a observat un OCV mai mare
decât atunci când s-a folosit Ag / C (Figura 32a). Densitatea de putere a fost totodată mai
mare.

O densitate maximă de putere de 0,7 mW/cm2 a fost atinsă când s-a utilizat o soluție de uree
de 1M, ca în Figura 32b.

Performanța AdBlue este similară cu cea a soluției de uree de 1M, indicând faptul că AdBlue
poate fi folosit și ca combustibil și pentru celula C.

83
 Figura 32 – Celula C

Realizare celulelor de combustie cu uree cu membrană alcalină s-a realizat în diferite faze,
ce vor fi detaliate în continuare, pentru fiecare tip de celulă.

În primul stadiu, s-a realizat pregătirea și creare membranei alcaline.

Membrana s-a realizat dintr-o rășină cu caracteristici puternice de schimb de anioni (AER)
-Amberlite IRA78 și alcool polivinilic (PVA), într-un raport de 60/40.

PVA a fost dizolvat în apă deionizată și agitat la o temperatură de 85° C, pentru o perioadă
de timp de 120 minute, în urma căruia s-a format o soluție de tip gel. După ce gelul s-a răcit
(la temperatura camerei), rășina a fost zdrobită și transformată în pulbere și amestecată cu
gelul obținut. Compoziția s-a turnat pe o placă de sticlă și a fost uscată într-un cuptor vidat,
la temperatura camerei, în urma procesului rezultând o membrană de amestec AER-PVA.

În cazul celulei A, MEA (membrane electrode assemblies) au fost realizate utilizând la anod
Pt/C și AER-PVA. Pt/C (30%) a fost utilizat la anod la o încărcare a cărei valori atinge 0.6
mg/cm2. Colectoarele de curent s-au realizat din hârtie de carbon impermeabile (Toray 090
și E-TEK).

84
La celula B, Nichelul de dimensiuni nanometrice a fost preparat din NiCl2 ⋅ 6H2O (Alfa,
99,3%), CrCl3 ⋅ 6H2O (Alfa, 99,5%) și KBH4 (Alfa, 98%). Nichelul a fost uscat la
temperatura camerei. Nano-Ni a fost amestecat cu Carbon, produsul numindu-se Carbot
Vulcan XC-72R, în raport de 50-50 la anod. Argintul de dimensiuni nanometrice a fost
preparat printr-o metodă similară cu cea pentru prepararea nichelului, utilizând AgNO3
(Alfa, 99,9%). Argintul a fost amestecat cu carbon într-un raport de 50-50. Încărcarea cu
Argint la catod și Nichel la anod a fost de 20 mg/cm2.

La celula C a fost utilizat aceeși compoziție de Ni / C, ca în celula B. MnO2 / C a fost preparat

din KMnO4, Mn(CH3COO) 2 ⋅ 4H2O și Cabot Vulcan XC-72R printr-o metodă de co-
precipitare. Încărcarea MnO2 la catod și a Ni la anod au fost de 20 mg /cm2. Ceilalți parametri
sunt identici cu cei din celula A.

Conținutul de uree a fost furnizat, așa cum s-a precizat anterior, din AdBlue comercial
(32.5% uree) și pompat în partea anodică a celulelor cu pompe peristaltice de tip Watson
Marlow 323D. Suprafața celulei este de 3 cm2. Interfața electrochimică Solartron 1287A a
fost cuplată cu software-ul CorrWare/CorrView, pentru a măsura performanțele celulei.

Parametrii termodinamici pentru calculul OCV au fost, în cadrul reacției:

2𝐶𝑂(𝑁𝐻2 )2 + 3𝑂2 → 2𝑁2 + 2𝐶𝑂2 + 4𝐻2 𝑂

Compuși 𝐶𝑂(𝑁𝐻2 )2 (𝑐) 𝑂2 (𝑔) 𝑁2 (𝑔) 𝐶𝑂2 (𝑔) 𝐻2 𝑂 (𝑙)

𝑘𝑐𝑎𝑙
∆𝐺𝑓0 ( ) -47.19 0 0 -94.254 -56.687
𝑚𝑜𝑙
𝑘𝑐𝑎𝑙
∆𝐻𝑓0 ( ) -79.71 0 0 -94.051 -68.315
𝑚𝑜𝑙
𝑘𝑐𝑎𝑙
𝑆𝑓0 ( ) 25.00 49.003 45.77 51.06 16.71
𝑚𝑜𝑙
𝑘𝑐𝑎𝑙
𝐶𝑓0 ( ) 22.26 7.016 6.961 8.87 17.995
𝑚𝑜𝑙
Tabelul 9 – Valori ale parametrilor termodinamici

85
 Compuși 𝐶𝑂(𝑁𝐻2 )2 𝑑𝑖𝑧𝑜𝑙𝑣𝑎𝑡
𝑘𝐽
∆𝐺𝑓0 ( ) -6.86
𝑚𝑜𝑙
𝑘𝐽
∆𝐻𝑓0 ( ) -14
𝑚𝑜𝑙
𝑘𝐽
𝑆𝑓0 ( ) 69.5
𝑚𝑜𝑙
𝑘𝐽
𝐶𝑓0 ( ) 4.31
𝑚𝑜𝑙
Tabelul 10 – Valori termodinamice ale dizolvării ureei în apă

Densitate Densitate
Densitat Densitate
gravimetric volumetric
Compuși e a enegiei
ă a H2 (H- ă a H2 (kg
(g/cm3) (MJ/l)
2%) H2/l)
NH4OH 0.89 2.4 0.021 1.17
(28%)
NH3 lichid 0.747 17.6 0.13 12.6
CO(NH2)2 1.335 10.07 0.134 16.9
Tabelul 11 – Comparație ale densității de energie a unor soluții diferite71

Figura 33 – a) tensiunea celulelor de combustie, b) eficiența celulelor de combustie

71
http://www.energy.iastate.edu/Renewable/ammonia/ammonia/2006/Oregon, accesat la data 01.06.2021.

86
 IV.6. Calculul necesarului de celule de combustie pentru aplicația
prezentată

După cum s-a prezentat în capitolul anterior, pentru sistemul de față există 3 variante de
realizare, toate 3 fiind fiabile, mai mult sau mai puțin complexe, în funcție de elementele
utilizate. Analizând toate avantajele și dezavantajele celor trei sisteme, s-a hotărât utilizarea
celui care permite și folosirea unui acumulator.

Dat fiind faptul că în IoT se utilizează ca și combustibil pentru stiva de celule de combustie
o soluție de AdBlue, se ia în considerare faptul că, din erori umane sau tehnice pot exista
momente în care sistemul să nu poată fi alimentat pe loc cu AdBlue. În acest caz se dorește
utilizarea unui acumulator de tip Nerbo NB 7-12, care să asigure funcționarea continuă a
sistemului. Așa cum s-a dovedit în capitolul anterior, schema de bază a sistemului este
următoarea:

Figura 34 – Sistem complet IoT, cu surse de alimentare

Acestă stivă cu celule de combustie cu uree este alternativa ideală la panoul fotovoltaic.
Aceasta este simplă, fiabilă, cu un design inteligent și compact. Stiva produce o putere
nominală de 30W și oferă independeța energetică completă și necesară pentru aplicația de

87
față, care necesită o putere mai mică de 30 W. Împreună cu convertorul, aceasta asigură o
bună funcționare a sistemului.

Pentru dimensionarea stivei de celule de combustie, în vederea obținerii parametrilor doriți,

trebuie ținut cont de următoarele variabile:

• Dimensiunea stivei;
• Numărul de celule;
• Configurația stivei.

a) Dimensionarea stivei de celule de combustie:

Primul pas în proiectarea stivei de celule de combustie cu uree îl reprezintă obținerea

cerințelor energetice. Stiva este proiectată cu scopul de a îndeplini aceste cerințe. Cunoscând
(pe baza testelor efectuate în capitolul anterior) valorile aferentei fiecărei celule.

Mărimi necesare:

• Intensitatea curentului electric – 1.67 A;

• Tensiune de alimentare – 17 V;
• Putere electrică – 30 W;

Pentru a obține dimensiunile stivei de celule de combustie, este necesar calculul numărului
de celule. Tensiunea celulelor este aleasă ca fiind 0.7 V, pe baza graficului din Figura 35. La
0.7 V, puterea este maximă. În cazul de față, tensiunea necesară este de 17 V, deci numărul
de celule va fi de 25 de celule (24.28).

88
Figura 35 – Diagrama tensiune – densitate curent pentru celulele de combustie cu uree de
temperatură joasă72

Curentul total al stivei la furnizarea puterii maxime este:

𝑃 30
𝑃 =𝑈∙𝐼 →𝐼 = = = 1.67𝐴
𝑈 0.7 ∙ 25

Unde:

• P – Puterea electrică [W];

• U – Tensiunea [V];
• I – Curentul [A];

Pentru o rată de putere specifică, curentul poate fi mărit sau micșorat, în funcție de necesitate,
iar tensiunea se poate modifica în funcție de numărul de celule. Deoarece tensiune necesară
este diferită de tensiunea stivei, se utilizează regulatorul de tensiune (prezentat anterior)
pentru a atinge nivelul necesar.

Din Figura 35 se poate extrage valoarea densității de curent, aferente valorii de 0.7 V.
Aceasta este de 550 mA/cm2. Suprafața fiecărei celule se calculează după ecuația:

𝐼 1.67
𝐴= = = 3 𝑐𝑚2
𝐽 0.55

Unde:

• A – suprafața celulei de combustie [cm2];

• J – Densitatea de curent [A/ cm2].

72
https://publications.lib.chalmers.se/records/fulltext/174167/174167.pdf

89
 •

Figura 36 – Vedere 3D a unei celule de combustie

Majoritatea stivelor de celule de combustie au celulele conectate în serie, însă acestea pot fi
proiectate și cu un aranjament în paralel, pentru a crește intensitatea curentului la ieșire.

La proiectarea stivei este necesar a se lua în calcul evitarea celulelor cu zone active prea mici
sau prea mari, deoarece pot apărea pierderi rezistive. La nivelul celulelor cu suprafețe active
foarte mari, este dificil a se atinge condițiile optime de temperatură și umiditate.

În designul tradițional al stivelor de celule bipolare, celulele sunt aranjate astfel încât catodul
uneia să fie conectat la anodul următoarei celule. Stiva este aranjată și fixată prin șuruburi,
tije sau alte metode pentru a strânge celulele.

La proiectarea acesteia, trebuie să se țină cont de următoarele elemente:

• Combustibilul (în cazul de față, ureea) și oxidantul trebuie distribuiți uniform

prin fiecare celulă și pe suprafața lor;
• Temperatura trebuie să fie uniformă la nivelul fiecărei celule;
• Membrana nu trebuie inundată cu apă;
• Pierderile rezistive trebuie să fie minimale;
• Stiva trebuie să fie sigilată corespunzător pentru a nu exista scurgeri de gaze;
• Stiva trebuie să fie robustă și capabilă să reziste mediului exterior;

90
 Figura 37 – Configurație tipică de celule de combustie (Stivă cu 2 celule)

Cea mai comună configurație de celule de combustie este prezentată în Figura 37. Fiecare
celulă (MEA) este separată de o placă ce are câmpuri de curgere pe ambele părți, cu scopul
de a distribui uniform atât combustibilul, cât și oxidantul. Plăcile aflate în capătul stivei de
celule de combustie au câmp de curgere pe o singură față.

Stiva proiectată pentru acest proiect este realizată după modelul tradițional și este ilustrată
în Figura 38.

Figura 38 – Stivă celule de combustie cu uree desfășurată (vedere laterală)

Figura 39 – Stivă celule de combustie cu uree desfășurată (Vedere frontală)

91
Figura 40 – Stiva de celule asamblată

92
 CAPITOLUL V. REALIZAREA UNUI DIGITAL TWIN PRIN
INTERMEDIUL PACHETELOR DE LUCRU PTC

V.1. Sinteza literaturii de specialitate pentru evaluarea stadiului actual al

aplicației ThingWorx

Platforma utilizată în scopul implementării sistemului de monitorizare este PTC ThingWorx.

PTC ThingWorx este o platformă pentru dezvoltarea și implementarea eficientă a
dispozitivelor inteligente interconectate. Aceasta deține un set de instrumente care sprijină
conectivitatea, analiza, producția și alte sfere ale dezvoltării IoT. ThingWorx presupune
definirea și înregistrarea senzorilor și a dispozitivelor fizice individuale, înainte ca datele
primite să fie analizate, transferate sau descărcate. Arhitectura software a platformei are în
structura sa patru componente majore:

• Conectivitatea serverului;
• Comunicația;
• Gestionarea datelor;
• Activarea aplicațiilor;

Figura 41 – Arhitectura ThingWorx73

73
https://www.isax.com/files/2019/04/ThingWorx-Platform-Technical-Presentation.pdf, accesat la data de
12.03.2021

93
Printre funcțiile de bază ale platformei, care contribuie la dezvoltarea aplicațiilor IoT se pot
enumera:

• ThingWorx Composer;
• Mashup Builder;
• Stocarea;
• Motorul de căutare;
• Conectivitatea;
• Colaborarea;
• Implementarea;
• Informațiile bazate pe căutare rapidă;

Așa cum s-a dovedit în cercetările anterioare, ThingWorx este utilizat pe scară largă în
aplicații inteligente precum: orașe inteligente, clădiri inteligente, agircultură inteligentă, etc.

O parte a funcției de gestionare a datelor pe care ThingWorx o îndeplinește este de a aplica

logica și regulile datelor primite (de exemplu, verificarea existenței unor formule sau
algoritmi care urmează să fie aplicați, analiza unui necesar de calcule sau crearea unor
declanșatoare în funcție de starea senzorului sau a dispozitivului). Regulile pot fi diferite în
funcție de locația senzorului, de tipul acestuia, de gama de date produse.

În ThingWorx, sunt acceptate atât datele virtuale, cât și cele fizice. Datele fizice sunt
informațiile primite direct de la senzori, în timp ce datele virtuale sunt cele create folosind
formule și/sau funcții de transfer. Prin adăugarea formulelor la datele furnizate, se pot realiza
noi tipuri de valori și entități. Spre exemplu, în cazul de față, dacă un dispozitiv semnalizează
nivelul de particule în suspensie PM10 și PM2.5, pe baza acestor valori fizice este posibil să
se creeze o valoare nouă virtuală prin aplicarea unor calcule și algoritmi, care să indice
nivelul de poluare atmosferică. Noua valoare virtuală obținută analizează în raport cu alte
date de tip logic și se pot genera noi valori pentru gestionarea ulterioară.

Modul de conectare al software-ului este ilustrat în Figura 42.

94
 Figura 42 – Conectivitatea ThingWorx către sursele de date

Regulile de date definite în ThingWorx pot declanșa executarea unui eveniment. Dacă o
valoare nu se încadrează într-un interval definit de valori, se activează un apel către un sistem
extern.

Dispozitivele și gateway-urile sunt configurate după necesitățile sistemului. Pentru fiecare

tip de dispozitiv se poate creea un model corespunzător care să definească ce senzori trebuie
utilizați, de câte ori trebuie trimise datele, care sunt valorile prag pentru fiecare senzor
individual. Fiecare instanță de utilizare a unui dispozitiv dobândește setările dintr-un șablon
specific atunci când este înregistrat pe platforma ThingWorx.

ThingWorx monitorizează toate dispozitivele conectate și produce un jurnal exact pentru a

păstra informațiile fiecăruia, ce cuprinde un identificator de obiecte, tipul dispozitivului,
locația obiectului, versiunea de firmware și alte informații dorite.

Axeda reprezintă componenta încorporată care se ocupă de buna gestionare a dispozitivelor,

și permite monitorizarea și configurarea de la distanță a acestora, în timp real, automatizând
în același timp livrarea firmware-ului actualizat și configurarea dispozitivelor.

Pentru a interacționa cu platforma dintr-un sistem extern într-un mod sigur, simplu și
eficient, PTC ThingWorx oferă o gamă de API-uri REST. REST este o arhitectură care
definește un set de proprietăți bazate pe HTTP. Sistemele REST urmăresc performanțele de
timp, de fiabilitate și capacitate de creștere prin reutilizarea componentelor care pot fi
gestionate și actualizate, fără a afecta sistemul în ansamblu și chiar și în timp ce acesta
rulează. REST poate utiliza mesaje cu format JSON, CSV, HTML și XML.

95
 V.2. Principiile de bază ale ThingWorx în diferite aplicații

ThingWorx oferă posibilitatea de a corela automatizarea, optimizarea, controlul și

monitorizarea într-un singur plan.

Controlul dispozitivelor activate IoT la nivel global, indiferent de distanța la care se află
acestea, este realizat în mod automat. Thingsworx are cinci componente în procesul său de
creare, care sunt:

1. Experiența

ThingWorx permite formularea oricărui scenariu care trebuie automatizat, în timp real. Spre
exemplu, Madhavi Shrivastava, Shajid Ansari și Somesh Deewangan, în studiul lor, au
cercetat utilizarea ThingWorx în implementarea unui mecanism de securitate la nivelul
platformelor IoT. În lucrarea lor, s-a realizat automatizarea unor unități de întreținere a
temperaturii din fabrici situate la Bhilai, Raipur și Jagdalpur, accesate dintr-un singur loc,
de oriunde de pe glob. Senzorul de temperatură a fost plasat la unitatea de întreținere a
parametrilor ambientali, care a trimis datele către aplicația web într-un interval de timp
regulat. Această citire a temperaturii a fosttransmisă la ThingWorx și, conform valorilor
primite, ThingWorx a decis ca unitatea din fabrică să fie în stare de funcționare sau oprită.

2. Modelarea

Modelul este o colecție de date de tip RAW care trebuie stocate. În majoritatea proiectelor,
sunt colectate datele brute precum temperatura, presiunea, gradul de poluare, etc. și starea
sistemului se modifică în funcție de variația unui anumit parametru. Modelul include obiecte
fizice ce sunt legate cu ajutorul sistemului IoT de componenta centrală.

3. Analiza

În analiză, se realizează operația care urmează să fie aplicată datelor brute colectate din etapa
modelării într-un set de informații semnificative.

4. Conectarea

Această etapă este asociată cu conectivitatea senzorului la ThingWorx și la interfața

utilizatorului. În majoritatea proiectelor, protocolul HTTP este utilizat ca protocol de
comunicare. Conectarea folosește diverse metode pentru a prelua datele de la senzori, pentru

96
a alimenta utilizatorul cu noi date în interfața cu utilizatorul și, în cele din urmă, pentru a
trimite acele date la ThingWorx.

5. Construcția

Construcția reprezintă proiectarea interfeței sau proiectarea componentei externe pentru a

comunica cu ThingWorx, prin elemente precum: adăugarea de widgeturi, butoane, casete
text etc.

În majoritatea cazurilor, se proiectează o aplicație web folosind javascript și jsp. Această

aplicație web se conectează cu ThingWorx prin protocolul http, transmite și primește datele
către ThingWorx ca răspuns cu ajutorul metodelor GET, PUT și POST.

V.3. Analiza utilizării ThingWorx în diferite domenii

În articolul „Integration of IIoT and AR Technologies to Educational Process Through

Laboratory Complex”, P.A. Vanin, A.S. Nesterov și I.Y. Kholodilin, au publicat rezultatele
cercetării integrării tehnologiei Realității Virtuale (Augumented Reality) și a IoT, la nivelul
procesului educațional cu ajutorul unor laboratoare complexe, destinate practicii de către
studenții de la Inginerie. Scopul acestei integrări a fost de a analiza relevanța acestor
tehnologii și industria energiei electrice. În articol au fost explicate relevanța și actualizarea
aplicațiilor, în raport cu procesul educațional și industrie. Totodată, s-au realizat o revizuire
a tehnologiilor existente în domeniu AR și IoT.

Partea principală a articolului a structurat descrierea modernizării complexității

laboratorului. S-a descris software-ul ThingWorx, partea care permite implementarea atât a
tehnologiei AR, cât și a IoT. Echipa de cercetare a oferit o descriere complexă a părții
hardware, s-a explicat procesul de formulare și utilizare al ThingWorx.

În lucrarea „Implementation of Security Mechanism in Iot Platform.”, M. Shrivastava , S.

Ansari și S. Deewangan implementează mecanismul de securitate în subsistemul de acces la
rețeaua de internet, cu ajutor procesului de criptare și decriptare a datelor. Platforma utilizată
pentru IoT este ThingWorx, iar interfața ce acționează ca un client care comunică cu
platforma IoT este o aplicație web. Această aplicație preia datele de la senzor și le trimite

97
criptate către ThingWorx, care le va decripta și va seta o stare sau va lua o decizie cu privire
la ele.

O echipă de cercetare din Finlanda, Universitata Oulu, a finalizat un studiu numit

”Combining IoT Deployment and Data Visualization: experiences within campus
maintenance use-case”. Folosing protocolul MQTT si software-ul ThingWorx, LoRaWAN
a fost utilizat ca o tehnologie de facilitare a IoT pentru platformă, care a cuprins totodată și
un server de tip Cloud. În plus, s-a adăugat încă un server hibrid, pentru a permite
performanțe și funcționalități îmbunătățite. Pentru a prezenta impactul potențial al
aplicațiilor bazate pe realitatea augumentată (AR), într-o infracstructură IoT, s-a
implementat și testat aplicația de asistență pentru întreținere ce are ca scop vizualizarea
condițiilor de mediu și nodul senzorului în sine. Totodată, s-a realizat și un studiu la nivelul
mai multor utilizatori pentru a discuta și prezenta potențialele impacturi ale utilizării unei
astfel de abordări.

Un alt studiu de referință îl constituie cel sintetizat în articolul „Parking Guidance System
Using Internet of Things”, realizat de cercetătorii din India: Harshal V. Jaurkar, G. N. Mulay
și Vinaya Gohokar. Aceștia au utilizat platforma ThingWorx pentru a crea un sistem de
parcare inteligent, prin monitorizarea traficului. S-au folosit în acest mod semafoare
inteligente, găsire de rute alternative în mod inteligent și sistem de parcare inteligent. Studiu
se concentrază pe ideea de parcare inteligentă, cu scopul de a reduce timpul petrecut de șoferi
pentru a găsi un loc de parcare. Prin aceasta se pot reduce considerabil blocajul în trafic,
timpul și combustibilul. În acest scop, s-a creat o arhitectură IoT în 3 subsisteme ierarhice și
anume: percepție, rețea și aplicație.

Primul subsistem este obiectul sau subsistemul de măsurare, ce folosește un senzor fizic
pentru a monitoriza procesul și a colecta informații. Senzori precum cei pentru temperatură,
umiditate, accelerometrul, pentru greutate și mișcare etc. sunt folosiți pentru a colecta
informații. Aici informațiile despre proces sunt obținute în formă digitală și sunt transmise
în continuare către subsistemul de transmisie al datelor prin intermediul canalului de
comunicare. Toate datele din sistem sunt generate în acest subsistem. Acesta transferă datele
create în subsistemul de măsurare și preluare al datelor în Clolud. Diverse tehnologii sunt
folosite pentru a transfera datele și anume 3G, 4G, GSM, Ethernet, Wi-Fi, Bluetooth, ZigBee
etc. Transferul de date este securizat folosind aceste tehnologii. Și datele sunt transferate
folosind protocoale precum HTTP și FTP. Acest subsistem realizează, de asemenea,
procesul de cloud computing și gestionarea datelor. El permite programatorului să lucreze

98
cu obiecte fără să cunoască sau să ia în considerare platforma hardware specifică. De
asemenea, ia decizii cu privire la datele primite din subsistemele succesoare acestuia.

În lucrarea „Digital Twin of an Automotive Brake Pad for Predictive Maintenance”,

Rajesh.P.K, Manikandan .N, Ramshankar.C.S , Vishwanathan.T și Sathishkumar.C au
utilizat ThingWorx pentru a descrie progresul unui Digital Twin care asigură întreținerea
predictivă a unui sistem de frânare pentru mașini. În acest sens, echipa de cercetare a măsurat
presiunea de frână la diverse viteze ale vehiculului, utilizând platforma ThingWorx Internet
of Things. Datele obținute folosind platforma au fost folosite pentru a demonstra previziunea
uzurii frânelor folosind modelul CAD implementat în CREO Simulate. Datele plăcuțelor de
frână în timp real de la o configurație a plăcuțelor de frână au fost achiziționate utilizând
platforma ThingWorx IoT, iar datele au fost conectate la CREO, profitând de capacitatea
software-ului. Un model digital al plăcuței de frână și al rotorului a fost modelat în CREO,
iar uzura plăcilor de frână simulată în CREO Simulate. Datele simulate au fost comparabile
cu datele de uzură calculate. Sistemul dezvoltat poate fi utilizat pentru a aduna date în timp
real atunci când vehiculul real este în uz. Mai mult, colectarea datelor în timp real pentru o
perioadă mai lungă va ajuta la analiza datelor mari și oferă șansa de întreținere prescriptivă
a plăcuțelor de frână.

V.4. Modelarea unei unități de achiziție folosind aplicația ThingWorx

În urma analizei literaturii de specialitate pentru evaluarea stadiului actual cu privire la

utilizarea aplicației ThingWorx la modelarea aplicațiilor de tip IoT, s-a realizat modelarea
unei unități de achiziție de date folosind ThingWorx. Au fost rulate simulari pentru validarea
modelului. S-a derulat activitatea de analiza de senzitivitate pt estimarea impactului
diversilor parametri asupra functionarii aplicatiei Thingworks.

Punctul 0 al funcționării unui proiect ce utilizează IoT este realizarea interfeței cu

utilizatorul, care este capabilă să conecteze și să transmită date către ThingWorx. Software-
ul primește datele, le analizează și le retransmite ca răspuns către utilizator.

99
Sistemul este în principal realizat pe 4 subsisteme:

• Achiziția datelor;
• Colectarea și depozitarea datelor;
• Procesarea datelor;
• Vizualizarea datelor.

Subistemul de achiziție al datelor este responsabil de preluarea informațiilor de la senzorul

HPMA115S0-XXX prin intermediul ARDUINO MKR GSM 1400.

Stratul de colectare și stocare al datelor oferă un serviciu de agregare și de stocare al datelor.

Subsistemul de procesare este responsabil pentru regăsirea informațiilor, raționarea situației
și partajarea datelor. Ultimul subsistem, cel de vizualizare oferă o interfață cu utilizatorul și
vizualizarea actualizată a datelor privind poluarea aerului cu particule în suspensie PM2.5 și
PM10. Aceasta, datorită conceptului IoT transmite la intervale regulate de timp (la fiecare
10 de minute) date despre calitatea aerului.

Această aplicație realizează colectarea valorilor particulelor în suspensie PM10 și PM2.5

produse de senzorul HPMA115S0-XXX și vizualizarea în timp real pe tabloul de bord
ThingWorx. Datele colectate sunt transmire prin către serverul ThingWorx pentru stocare și
vizualizare. Senzorul HPMA115S0-XXX este conectat la Arduino GSM 1400. Acesta
transmite (prin GSM - Sistemul Global pentru Comunicații Mobile) datele către serverul
ThingWorx prin protocolul MQTT (Message Queuing Telemetry Transport), folosind
librăria PubSubClient pentru Arduino. Aplicația care rulează pe Arduino GSM 1400 este
scrisă utilizând Arduino SDK.

Senzor Interfață utilizator -

aplicație

Toate datele primite de la sursele menționate sunt colectate și transmise către ThingWorx.
Platforma permite procesarea datelor care intră, cu reguli bazate pe conținutul mesajului sau
atributele fiecărei entități. La nivelul ThingWorx s-au creat dispozitive virtuale. Fiecare
dispozitiv adoptă anumite atribute precum nume, nivel, proprietăți, etc. ThingWorx oferă
API-uri pentru aplicații pentru controlul dispozitivelor. Platforma susține protocoale precum
MQTT, CoAP, HTTP, protocoale standard IoT.

100
 Interfață utilizator -
Thingworx
aplicație

3. ThingWorx primește date criptate, pe care le va decripta cu ajutorul unei chei inițializate
la momentul codării în ThingWorx, după realizarea conexiunii între platformă și interfața cu
utilizatorul. Platforma permite implementarea numeroaselor tipuri de baze de date precum
SQL, NoSQL și date de bază hibride și oferă posibilitatea de a selecta tipul de depozitare în
timp al datelor. În cazul de față, s-a utilizat MariaDB.

După primirea datelor de la sursa prezentată și depozitarea lor la nivelul platformei IoT, este
necesară procesarea și analiza lor,

Setează starea
sistemului în funcție
Thingworx de valoarea primită

4. ThingWorx stabilește starea, în funcție de date și criptează răspunsul, pe care îl trimite

înapoi la interfața cu utilizatorul.

Interfață
utilizator -
Răspuns criptat aplicație

5. Răspunsul criptat este primit de către aplicație și apoi i se aplică mecanismul de decriptare
și citit de UI și afișează starea așa cum a fost trimisă într-un text simplu.

Interfață utilizator -
Afișare răspuns
aplicație

Pașii de realizare ai digital twin-ului sunt detaliați prin figuri în ANEXA 1 – Modelarea

unității de achiziție de date iar codarea pentru funcționarea aplicației se găsește

în ANEXA 3 – CODUL ARDUINO.

101
 CAPITOLUL VI. REZULTATE OBȚINUTE

Sistemul de monitorizare a fost instalat și setat să înregistreze date la fiecare 10 minute, cu

înregistrare automată pe cardul de memorie intern și sincronizat cu un server de internet prin
GSM/GPRS. Datele înregistrate au fost stocate într-o bază de date MariaDB și pot fi
vizualizate prin intermediul interfeței web sau exportate în format .csv.

În ANEXA 2 – Date înregistrate PM2.5 și PM 10 (22.10.2020 -

16.12.2020 Tăușani-Boșneag Moldova Nouă) se prezintă datele
înregistrate de sistem în perioada 22.10.2020 - 16.12.2020, în arealul Tăușani-Boșneag,
Moldova Noua.

Figura 43 – Date înregistrate PM2.5 și PM10.

În Figura 43 este ilustrată interfața de pe care utilizatorul poate citi datele obținute. Așa cum

se ilustrează în Figura 43, cât și în ANEXA 2 – Date înregistrate PM2.5 și PM

10 (22.10.2020 - 16.12.2020 Tăușani-Boșneag Moldova Nouă), se
poate observa faptul că valorile particulelor în suspensie nu sunt în conformitate cu
prevederile legislației în vigoare. În acest sens, datele au fost transmise mai departe către
instituții specializate pentru a le analiza și a putea lua măsuri împotriva acestor probleme.

Metodele tradiționale de măsurare și analiză a PM pot fi atât costisitoare și foarte mari

consumatoare de timp. IoT a îmbunătățit procesul de măsurare și analiză a poluanților
atmosferici prin introducerea sistemului de achiziție de date. Acest lucru a redus semnificativ

102
nevoia muncă umană, a permis eșantionarea regulată, a crescut amploarea eșantionării și
monitorizării, a permis testarea complexă la fața locului și a legat eforturile de răspuns la
sistemul de detectare.

Datele privind expunerea la particulele în suspensie au fost colectate timp de 55 de zile în

cadrul a proiectului STINGS. Sistemul s-a dovedit a fi extrem de precis după ce s-au
comparat rezultatele cu datele obținute de autoritatea locală de control al mediului. Pentru a
interpreta și valoriza datele generate de dispozitivul IoT, oamenii de știință și persoanele
competente în domeniu utilizează o mare varietate de analize statistice.

Rezultatele distincte pentru PM2.5 și PM10 au fost consistente, sugerându-se astfel nivelul
de poluare din zonă. Dat fiind intervalul lung de timp, s-a stabilit și o corelare între nivelul
de umiditate și particulele în suspensie. Așa cum se arată în Figura 44, concentrația de
particule în suspensie crește exponențial cu umiditatea relativă, iar PM2.5 este mult mai
sensibil la umiditate decât PM10.

Figura 44 – Corelația între umiditatea relativă și concentrațiile de PM-uri

Pe lânga analiza particulelor în suspensie, s-a urmărit și eficiența sistemului de alimentare,

care s-a dovedit a fi foarte ridicată. Acesta, spre deosebire de panoul cu celule fotovoltaice
nu întâmpină probleme în cazul unor schimbări meteorologice (averse, nori denși) și
alimentează în mod continuu instalația. În acest mod, date din anumite momente ale zilei nu
sunt pierdute și pot fi făcute studii cu exactitate.

Sistemul de achiziție de date a fost lăsat să funcționeze în condiții meteorologice

nefavorabile (ninsoare, ploaie, vânt), iar transmiterea datelor a fost reușită pe deplin.
Consumul de AdBlue a fost scăzut, dat fiind faptul că instalația nu alimentează dispozitive
care să fie mari consumatoare. Nu au fost întânite probleme tehnice.

103
 CONCLUZII

Studiul surselor alternative de energie este deosebit de important în zilele contemporane,

deoarece impactul gazelor cu efect de seră asupra mediului prin utilizarea combustibililor
convenționali continuă să crească, în timp ce aceste resurse devin din ce în ce mai rare.

O soluție pentru de a depăși aceste complicații o reprezenta utilizarea celulelor de combustie

cu uree. Acest tip de surse de energie reprezintă o metodă economică, prietenoasă cu mediul
și atractivă pentru alimentarea numeroaselor dispozitive electrice. Prin urmare, de lungul
ultimilor ani, s-au efectuat o serie de cercetări și studii științifice cu scopul de a optimiza
celulele de combustie pe bază de uree și a minimiza costul de fabricație și întreținere al lor.

DUFC (Direct Urea Fuel Cell) operează în mod similar cu acumulatorii, însă acestea nu se
descarcă și nu necesită reîncărcare, producând energie atât timp cât sunt alimentate. O celulă
de combustie este alcătuită din doi electrozi denumiți anod (electrod negativ) și catod
(electrod pozitiv), integrați în jurul unui electrolit. Combustibilul, în cazul prezent – ureea,
este alimentat la partea anodică, iar aerul la partea catodică. La nivelul celulei, un catalizator
poziționat la anod separă moleculele conbustibilului în protoni și electroni, ce iau căi diferite
spre catod. Electronii trec printr-un circuit exterior și crează un flux de electricitate, în timp
ce protonii migrează către catod prin electrilot, se combină chimic cu oxigenul și produc apă
și căldură.

În scopul prezentului proiect, DUFC alimentează un sistem de tip IoT, responsabil cu analiza
și colectarea valorilor particulelor în suspensie din arealul unui punct termic. Acest tip de
sursă de energie a fost ales datorită avantajelor pe care acestea le prezintă. Printre
principalele avantaje se pot enumera: eficiența ridicată, flexibilitatea în ceea ce privește
puterea de ieșire, abundența în care ureea se găsește în natură, costurile reduse pentru stocare
și transport al ureei și stabilitatea reacțiilor chimice care au loc în interiorul celulei.

Calitatea aerului din zona Moldova Nouă reprezintă o preocupare continuă atât a instituțiilor
guvernamentale, cât și a populației. Particulele în suspensie, PM 2.5 și PM10 reprezintă
amestecuri complexe de poluanți ce variază în funcție de origine, formă, compoziție și
dimensiune și sunt produse de industrie, de traficul rutier, dar și de încălzirea locuințelor.
Acestea au capacitatea de a se infiltra în căile respiratorii și ajung la nivelul plămânilor,
provocând probleme de sănătate și chiar moartea prematură, agravarea bolilor cardiace și a

104
celor pulmonare. Cea mai vulnerabilă categorie de persoane o reprezintă copiii sub 15 ani,
care tind să respire mai mult pe gură, ocolind filtrul natural din nas.

În contextul IoT (Internet of Things), colectarea valorilor provenite de la anumiți senzori a

devenit crucială în ultimul deceniu. Inovația IoT este caracterizată prin combinația
componentelor fizice și digitale, cu scopul de a îmbunătăți calitatea unor servicii și produse
existente. Datorită progesului realizat în aria gestionării cât mai eficiente a energiei, a
memoriei fiabile, a comunicațiilor în bandă largă și a tehnologiilor procesoarelor,
digitalizarea funcțiilor și a capabilităților de bază ale produselor din era industrială a devenit
posibilă. Ca și rezultat, funcțiile fizice primare, bazate pe obiecte și lucruri se pot îmbunătăți
prin integrarea serviciilor digitale bazate pe tehnologia informațiilor și pot fi accesate și
operate la nivel global.

În același mod, sistemul amplasat în Moldova Nouă va trimite către un computer aflat la
distanță datele, care în continuare vor fi analizate și pe baza cărora se vor lua anumite măsuri.

În concluzie, se poate afirma că instalația proiectată reprezintă o modalitate inovativă și

economică pentru a monitoriza eficient calitatea aerului din zona dorită.

105
 BIBLIOGRAFIE

Articole de specialitate

1. G. C. Guilbault, R. K. Smith, J. G. Montalvo Jr, Anal. Chem. 41. 1969.

2. S. Mondal, M. V. Sangaranarayanan, „Sensors and Actuators”. B Chem. 2013.
3. S. J. Yao, S. K. W. Jun, B. K. Ahn, C. C. Liu, Nature 241. 1973.
4. G. Thomas, G. Parks, US DOE Report, 2006.
5. A. M. Karim, M. Ayman, V. Prasad, G. Mpourmpakis, W. W. Lonergan, A. I. Frenkel, J. G.
G. Chen, D. G. Vlachos, J. Am. Chem. Soc. 2009.
6. R. Lan, S. Tao, Irvine JTS, „A direct urea fuel cell—power from fertiliser and waste”. Energy
Environ Sci. 2010.
7. P. Basumatary, Konwar D, Yoon YS. „A novel Ni-Cu/ZnO@MWCNT anode employed in
urea fuel cell to attain superior performances”. Electrochim Acta. 2018.
8. Guo F, Cheng K, Ye K, Wang G, Cao D. „Preparation of nickel-cobalt nanowire arrays
anode electro-catalyst and its application in direct urea/hydrogen peroxide fuel cell”.
Electrochim Acta. 2016.
9. Jing X, Cao D, Liu Y, Wang G, Yin J, Wen Q, Gao Y. „The open circuit potential of
hydrogen peroxide at noble and glassy carbon electrodes in acidic and basic electrolytes”. J
Electroanal Chem. 2011.
10. L. Atzori, A. Iera, and G. Morabito. „The internet of things: A survey”. Comput. Netw., vol.
54, no. 15, 2010.
11. D. Miorandi, S. Sicari, F. De Pellegrini, and I. Chlamtac, „Internet of things: Vision,
applications and research challenges”. Ad Hoc Networks, vol. 10, no. 7, pp. 1497–1516.
2012.
12. Marcia M. Barreto Pinon, Thiago F. Dantas Tavares, Manoel H. R. Nascimento, Jorge de A.
B. Junior, Vera L. de Souza Silva. „Applications and Advantages of the Internet of Things
(IoT) at Industry 4.0”. Journal of Engineering and Technology for Industrial Applications,
Edition. 15.Vol: 04. 2018.
13. Babovic ZB, Protic V, „Milutinovic V. Web performance evaluation for internet of things
applications”. IEEE Access. 2016.
14. Xu LD, He W, Li S. „Internet of things in industries: a surve”y. IEEE Trans Ind Inf. 2014.
15. Van-der-Veer H, Wiles A. „Achieving technical, interoperability-the ETSI approach”, ETSI
White Paper No.3. 2016

106
16. Noura M, Atiquazzaman M, Gaedke M. „Interoperability in internet of things infrastructure:
classification, challenges and future work”. Third international conference, IoTaaS 2017,
Taichung, Taiwan.
17. White G, Nallur V, Clarke S. „Quality of service approaches in IoT: a systematic mapping”.
J Syst Softw. 2017.
18. ISO/IEC 25010—Systems and software engineering—systems and software quality
requirements and evaluation (SQuaRE)—system and software quality models, Technical
Report; 2010.
19. Kagermann, H., Wahlster, H., Helbig, J. „Securing the future of German manufacturing in-
dustry: Recommendations for implementing the strategic initiative INDUSTRIY 4.0” –
Final Report of the Industry 4.0 working group. Acatech – National Academy of Science
and Engineering. 2013.
20. Papazoglou, Mike P. „Service-Oriented Computing: Concepts, Characteristics and
Directions”, International Conference on Web Information Systems Engineering et al
(Orgs.), Proceedings/Fourth International Conference on Web Information Systems
Engineering, WISE 2003: IEEE Computer Society, 2003.
21. O. Vermesan, P. Friess, P. Guillemin și colab., „Internet of things strategic research
roadmap,” în Internet of Things: Global Technological and Societal Trends, vol. 1, 2011.
22. I. Peña-López, „Itu Internet Report 2005: The Internet of Things”, 2005.
23. P. Sethi, S.R. Sarangi, „Internet of Things: Architectures, Protocols, and Applications”,
2017.
24. Koshizuka, N.; Sakamura, K. Ubiquitous ID „Standards for ubiquitous computing and the
Internet of Things”, IEEE Pervasive Comput. 2010.
25. Xing, X.J.; Wang, J.L.; Li, M.D, „Services and key technologies of the Internet of Things”,
ZTE Commun, 2010.
26. Bharathi, M.V.; Tanguturi, R.C.; Jayakumar, C.; Selvamani, K. „Node capture attack in
Wireless SensorNetwork: A survey.”, Proceedings of the 2012 IEEE International
Conference on Computational Intelligence & Computing Research (ICCIC), Coimbatore,
India. 2012.
27. Puthal, D.; Nepal, S.; Ranjan, R.; Chen, J. „Threats to networking cloud and edge datacenters
in the Internet ofThings”, IEEE Cloud Comput. 2016.
28. Prabhakar, S. „Network Security in Digitalization: Attacks and Defence”, Int. J. Res.
Comput. Appl. Robot, 2017.
29. Brumley, D.; Boneh, D. „Remote timing attacks are practical”, Comput. Netw, 2005.
30. Conti, M.; Dragoni, N.; Lesyk, V. „A survey of man in the middle attacks”, IEEE Commun.
Surv. Tutor, 2016.

107
31. Gupta, S.; Gupta, B.B. „Cross-Site Scripting (XSS) attacks and defense mechanisms:
Classification and state-of the-art”, 2017.
32. Darwish, D, „Improved Layered Architecture for Internet of Things”, IJCAR, 2015.
33. Madakam, S.; Ramaswamy, R.; Tripathi, S., „Internet of Things (IoT): A literature review”,
2015.
34. Sethi, P.; Sarangi, S.R., „Internet of Things: Architectures, Protocols, and Applications”,
2017.
35. Ashraf, Q.M.; Habaebi, M.H., „Autonomic schemes for threat mitigation in Internet of
Things”, 2015.
36. Bilge, L.; Dumitras, T., ”Before we knew it: An empirical study of zero-day attacks
in the real world”, In Proceedings of the 2012 ACM Conference on Computer and
Communications Security, Raleigh, NC, USA,16–18. 2012.
37. Canzanese, R.; Kam, M.; Mancoridis, S., „Toward an automatic, online behavioral malware
classificatio nsystem”, In Proceedings of the IEEE 7th International Conference on Self-
Adaptive and Self-OrganizingSystems (SASO), Philadelphia, PA, USA. 2013.
38. Lee, J.S., Su, Y.W., Shen, C.C. „A comparative study of wireless protocols: Bluetooth,
UWB, ZigBee, and Wi-Fi”, 2007.
39. International Telecommunication Union UIT. ITU Internet Reports 2005: The Internet
of Things, 2005.
40. Ee, G. K., Ng, C. K., Noordin, N. K., Ali, B. M.: „A Review of 6LoWPAN Routing Proto-
cols”, In: Proceeding of Asia Pacific Advanced Network, 2010.
41. S. Singh, „Eight Reasons Why 5G Is Better Than 4G", 2018
42. Barakat N.A., Alajami M., al Haj Y., Obaid M., Al-Meer S. „Enhanced onset potential
NiMn-decorated activated carbon as effective and applicable anode in urea fuel cells”. Catal.
Commun. 2017.
43. S. Srinivasan. „Fuel Cells: From Fundamentals to Applications”. Springer, 2006.
44. MS Wilson, S. Gottesfeld. „Thin-film catalyst layers for polymer electrolyte fuel cell
electrodes”. Journal of Applied Electrochemistry. 1992.
45. Tsuchiya H, Kobayashi O. Int J Hydrogen Energy, 2004.
46. J. Moreira, AL. Ocampo, PJ Sebastián, MA Smit, JA. Montoya,R. Perez,L. Martinez. Int J
Hydrogen Energy. 2003.
47. A. Hermann și colab. International Journal of Hydrogen Energy. 2005.
48. RL. Borup, NE. Vanderborgh. Mater. Res. Soc. Symp Proc. 1995.
49. V. Metha, JS. Cooper, Power Sources. 2013.
50. RC. Makkus, A. Janssen, F. de Bruijin. „Fuel Cell Bull”. 2000.
51. A.M. Hermann, T.Chaudhuri, „Bipolar plates for PEM fuel cells: A review”. 2015.
52. R. Borup, N. Vanderborgh. Mater Res Soc Symp Proc. 1995.

108
 53. A. Hermann și colab. International Journal of Hydrogen Energy 30. 2005.
54. E. Middleman, W. Kout, B. Vogelaar, J. Lenssen, E. De Waal, Power Sources. 2003.
55. E. Cho, U. Jeon, HY. Ha, S. Hong, IH. Oh, Power Sources. 2004.
56. L. Frisch, „PEM fuel cell stack sealing using silicone elastomers”. 2001.
57. X. Ren, P. Zelenay, S. Thomas, J. Davey, S. Gottesfeld. ”Recent advances in direct methanol
fuel cells at los alamos national laboratory”. Journal of Power Sources, 86(1-2):111 – 116.
2000.
58. T. M. Besmann, J. W. Klett, J. J. Henry, Jr., E. Lara-Curzio, ” Carbon/Carbon Composite
Bipolar Plate for PEM Fuel Cells”, Metals and Ceramics Division, Oak Ridge National
Laboratory, Oak Ridge, Tennessee 37830-6063, USA. 2000.
59. D. Assante, C. Fornaro. „An Educational IoT-based Indoor Environment Monitoring
System”, 2019.

Site-uri WEB

1. Oasis. Web services quality factors version 1.0. 2012. http://docs.oasis-

open.org/wsqm/wsqf/v1.0/WS-Quality-Factors.pdf.
2. http://www.ieeeprojectmadurai.in/IEEE%202019%20IOT%20BASEPAPERS/An%20Edu
cational%20IoT-based%20Indoor%20Environment%20Monitoring%20System.pdf
3. https://www.isax.com/files/2019/04/ThingWorx-Platform-Technical-Presentation.pdf
4. http://www.energy.iastate.edu/Renewable/ammonia/ammonia/2006/Oregon
5. https://www.researchgate.net/publication/222860500_Bipolar_plates_for_PEM_fuel_cells_
A_review
6. https://www.lanl.gov/org/ddste/aldps/materials-physics-applications/materials-synthesis-
integrated-devices/fuel-cells/index.php
7. https://www.sutd.edu.sg/cmsresource/idc/papers/2009-
_Manufacturing_of_membrane_electrode_assemblies_for_fuel_cells.pdf
8. https://ro.wikipedia.org/wiki/Uree
9. https://lora-alliance.org/
10. https://www.researchgate.net/publication/236960711_Communication_Technology_That_
Suits_IoT_-_A_Critical_Review
11. http://www.savingtrust.dk/publications/concepts/dests-concept-for-energy-saving-devices-
metering-equipment-and-wireless-communication
12. http://chapters.comsoc.org/vancouver/BTLER3.pdf
13. https://www.researchgate.net/deref/http%3A%2F%2Fwhatis.techtarget.com%2Fdefinition
%2Fbusiness-logic-attack
14. http://www.itu.int/osg/spu/publications/internetofthings

109
15. https://www.researchgate.net/deref/http%3A%2F%2Fsearchsecurity.techtarget.com%2Fde
finition%2Fexploit
16. https://ro.wikipedia.org/wiki/IPv6
17. https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32015L1480&from=en
18. https://tools.ietf.org/html/draft-pei-opentrustprotocol-00
19. https://www.ietf.org/rfc/rfc2246.txt
20. https://www.oracle.com/internet-of-things/what-is-iot/

110
 LISTA FIGURILOR

Figura 1 – Diagramă schematică a celor 3 tipuri de DUFC: a) Celulă de combustie uree-O2

alcalină directă; b) Celulă de combustie uree-H2O2 alcalină directă; c) Celulă de combustie uree-
H2O2 acidă directă............................................................................................................................ 11
Figura 2 –Domenii aplicabile pentru IoT ........................................................................................ 16
Figura 3 - Taușani – Boșneag, Coordonate: 44°42'32"N 21°39'19"E .......................................... 24
Figura 4 – Dimensiunile PM2.5 și PM10, comparate cu alte elemente. ......................................... 25
Figura 5 – Arhitectură SCADA ....................................................................................................... 29
Figura 6 – Unitățile funcționale SCADA ......................................................................................... 30
Figura 7 – Structura bazei de date în timp real a sistemului .......................................................... 32
Figura 8 – Arhitectură IoT .............................................................................................................. 35
Figura 9 – Elementele IoT .............................................................................................................. 37
Figura 10 – Arhitectură IoT în 3 subsisteme ................................................................................... 40
Figura 11 – Arhitectură IoT în 4 subsisteme ierarhice .................................................................... 44
Figura 12 – Arhitectura IoT în 5 Subsisteme Ierarhice ................................................................... 46
Figura 13 - Modelul de referință pentru sistemele de tip IoS ......................................................... 54
Figura 14 - Arhitectura sistemelor de tip IoT .................................................................................. 56
Figura 15 – Sistem de monitorizare al particulelor în suspensie .................................................... 59
Figura 16 – Sistem de monitorizare PM2.5 și PM10 (Sensor location coordinates – WGS84:
44,713000 21,652210) ................................................................................................................... 59
Figura 17 – Schiță a sistemului cu panou fotovoltaic ...................................................................... 60
Figura 18 – Schiță a sistemului integrând DUFC ........................................................................... 61
Figura 19 – Schiță a sistemului utilizând doar celule de combustie și converter ............................ 61
Figura 20 – Sistemul IoT în varianta cea mai simplă ...................................................................... 61
Figura 21 – Diagrama schematică a aplicațiilor celulelor de combustie cu uree........................... 63
Figura 22 – Diagrama schematică a unei celule de combustie cu uree .......................................... 66
Figura 23 – Structura unei celule de combustie pe bază de uree .................................................... 67
Figura 24 – Secțiune într-un Ansamblu Membrană – Electrod. ...................................................... 67
Figura 25 – Tipuri constructive de MEA ......................................................................................... 69
Figura 26 – Clasificarea materialelor utilizate în fabricarea plăcilor bipolare ............................. 71
Figura 27 - Pașii de fabricare ai stratului de difuzie a gazelor....................................................... 76
Figura 28 - Procesul de preparare MEA: (1) Depunerea catalizatorului pe suport carbonic- strat
microporos pe hârtie carbonică; (2) Asamblare MEA- anod/catalizator, membrană,

111
catalizator/catod; (3) Presare termică MEA; (4) Rezultatul- MEA pregătită pentru operare în pila
de combustie ..................................................................................................................................... 77
Figura 29 – Materiale utilizate pentru plăcile uni/bipolare ............................................................ 78
Figura 30 – Celula A........................................................................................................................ 82
Figura 31 – Celula B........................................................................................................................ 83
Figura 32 – Celula C ....................................................................................................................... 84
Figura 33 – a) tensiunea celulelor de combustie, b) eficiența celulelor de combustie .................... 86
Figura 34 – Sistem complet IoT, cu surse de alimentare ................................................................. 87
Figura 35 – Diagrama tensiune – densitate curent pentru celulele de combustie cu uree de
temperatură joasă ............................................................................................................................ 89
Figura 36 – Vedere 3D a unei celule de combustie ......................................................................... 90
Figura 37 – Configurație tipică de celule de combustie (Stivă cu 2 celule) .................................... 91
Figura 38 – Stivă celule de combustie cu uree desfășurată (vedere laterală) ................................. 91
Figura 39 – Stivă celule de combustie cu uree desfășurată (Vedere frontală) ................................ 91
Figura 40 – Stiva de celule asamblată ............................................................................................. 92
Figura 41 – Arhitectura ThingWorx ................................................................................................ 93
Figura 42 – Conectivitatea ThingWorx către sursele de date ......................................................... 95
Figura 43 – Date înregistrate PM2.5 și PM10. ............................................................................. 102
Figura 44 – Corelația între umiditatea relativă și concentrațiile de PM-uri................................... 103
Figura 45 - Crearea unor ”Things” noi pentru simulare și conectarea la serverul principal ...... 114
Figura 46 - Crearea campurilor pentru atribuirea unor valori..................................................... 114
Figura 47 -Atribuirea de date și crearea legăturii între ”Thing” și ”Value Stream” .................. 114
Figura 48 - Vizualizarea datelor.................................................................................................... 115
Figura 49 - Realizare Mashup ....................................................................................................... 115
Figura 50 - Realizarea diagramei arhitecturale ............................................................................ 115
Figura 51 - Atribuire Istoric Date.................................................................................................. 116
Figura 52 - Configurare buton Reincărcare .................................................................................. 116
Figura 53 - Integrare Parametrii ................................................................................................... 116
Figura 54 – Integrare parametrii senzor ....................................................................................... 117
Figura 55 – Vizualizare date obținute în urma testării .................................................................. 117
Figura 56 - Imagine ansamblu Mashup ......................................................................................... 117
Figura 57 – Interfața platformei de monitorizare PM2.5 și PM10................................................ 118

112
 LISTA TABELELOR

Tabelul 1 - Rezumatul ecuațiilor de reacție ale diferitelor tipuri de DUFC (K+ este luat ca și cation)
.......................................................................................................................................................... 11
Tabelul 2 - Compararea parametrilor termodinamici ai celor trei tipuri de DUFC .......................... 12
Tabelul 3 – Norme în ceea ce privește particulele în suspensie, conform Legii Nr.104/15.06.2011.
.......................................................................................................................................................... 26
Tabelul 4 – Elementele și tehnologiile IoT ...................................................................................... 39
Tabelul 5 – Elemente componente al sistemului de monitorizare și achiziție de date ..................... 58
Tabelul 6 – Proprietățile fizice și chimice ale materialelor din care sunt realizate plăcile bipolare 70
Tabelul 7 – Materiale metalice pentru stratul de acoperire al plăcilor bipolare ............................... 73
Tabelul 8 – Tipuri diferite de materiale compozite utilizare în realizarea plăcilor bipolare. ........... 74
Tabelul 9 – Valori ale parametrilor termodinamici .......................................................................... 85
Tabelul 10 – Valori termodinamice ale dizolvării ureei în apă ........................................................ 86
Tabelul 11 – Comparație ale densității de energie a unor soluții diferite ......................................... 86

113
 ANEXA 1 – Modelarea unității de achiziție de date

Figura 45 - Crearea unor ”obiect” noi pentru simulare și conectarea la serverul principal

Figura 46 - Crearea campurilor pentru atribuirea unor valori

Figura 47 -Atribuirea de date și crearea legăturii între ”obiect” și ”Value Stream”

114
 Figura 48 - Vizualizarea datelor

Figura 49 - Realizare Mashup

Figura 50 - Realizarea diagramei arhitecturale

115
 Figura 51 - Atribuire Istoric Date

Figura 52 - Configurare buton Reincărcare

Figura 53 - Integrare Parametrii

116
 Figura 54 – Integrare parametrii senzor

Figura 55 – Vizualizare date obținute în urma testării

Figura 56 - Imagine ansamblu Mashup

117
Figura 57 – Interfața platformei de monitorizare PM2.5 și PM10

118
ANEXA 2 – Date înregistrate PM2.5 și PM 10 (22.10.2020 -
16.12.2020 Tăușani-Boșneag Moldova Nouă)

Nr. Crt. PM2.5 PM10 POWER VOLTAGE

TIME
1 17 18 27897 0.0462
2 16 17 657577 0.0462
3 17 18 1284321 0.0462
4 16 17 1913706 0.0462
5 14 15 2541057 0.042
6 15 16 3169920 0.0462
7 15 16 3797611 0.0462
8 12 13 4424858 0.0504
9 13 14 5052814 0.0546
10 15 16 29665 0.0504
11 15 16 656953 0.0504
12 14 15 1283649 0.0546
13 10 11 1912733 0.0504
14 10 11 2538927 0.0504
15 12 13 3166352 0.0504
16 12 13 3795648 0.0504
17 11 12 4424496 0.0588
18 11 12 5050336 0.0546
19 7 8 5676544 0.0546
20 6 7 6305673 0.0588
21 8 9 6932135 0.0588
22 8 9 7558887 0.0546
23 7 8 8184952 0.0588
24 8 9 8813857 0.0588
25 7 8 9440486 0.0546
26 7 8 10068911 0.0588

119
27 7 8 10695010 0.0546
28 6 7 11321885 0.0631
29 5 6 11948318 0.0631
30 5 6 12576316 0.0588
31 7 8 13202587 0.0631
32 7 8 13831887 0.0588
33 7 8 14457738 0.0588
34 7 8 15084425 0.0588
35 7 8 15713187 0.0588
36 6 7 16339535 0.0588
37 8 9 16968433 0.0588
38 6 7 17594630 0.0588
39 10 11 18221811 0.0588
40 10 11 18849290 0.0546
41 12 13 19476657 0.0504
42 13 14 20104385 0.0504
43 13 14 20736388 0.0546
44 12 13 21365121 0.0462
45 9 10 21992744 0.0462
46 8 9 22619550 0.0504
47 10 11 23246581 0.0504
48 11 12 23875793 0.0504
49 18 19 24502552 0.0462
50 15 16 25131079 0.0462
51 16 17 25757718 0.0462
52 11 12 26386961 0.042
53 8 9 27013602 0.0462
54 10 11 27640273 0.0462
55 9 10 28267146 0.042
56 17 18 28894431 0.042
57 12 13 29521282 0.042
58 11 12 30147846 0.042
59 17 18 30774493 0.042

120
60 16 17 31401117 0.042
61 18 19 32028153 0.042
62 21 22 32655267 0.042
63 18 19 33284606 0.0378
64 19 20 33912225 0.042
65 19 20 34538760 0.042
66 25 27 35165434 0.042
67 14 15 35792804 0.042
68 21 22 36419999 0.042
69 20 21 37049493 0.042
70 18 19 37676931 0.042
71 17 18 38304131 0.042
72 18 19 38930255 0.042
73 16 17 39559984 0.042
74 16 17 40187252 0.0378
75 23 24 40814222 0.0378
76 24 25 41442965 0.042
77 26 28 42072043 0.0378
78 19 20 42698634 0.042
79 25 27 43325772 0.0378
80 28 30 43953053 0.0378
81 25 27 44580248 0.0378
82 22 23 45207595 0.0336
83 23 24 45834399 0.0378
84 18 19 46460881 0.0336
85 18 19 47087600 0.0378
86 23 24 47715148 0.0378
87 21 22 48342003 0.0378
88 22 23 48969671 0.0378
89 22 23 49596575 0.0378
90 23 24 50223936 0.042
91 19 20 50851147 0.042
92 16 17 51478724 0.0336

121
93 22 23 52105936 0.0378
94 19 20 52732825 0.0378
95 19 20 53362307 0.0378
96 19 20 53989561 0.0378
97 21 22 54616675 0.0378
98 26 28 55244075 0.0378
99 15 16 55871310 0.0378
100 16 17 56498567 0.0336
101 18 19 57125456 0.0378
102 19 20 57752255 0.0378
103 20 21 58379657 0.0336
104 19 20 59006966 0.0336
105 19 20 59634156 0.0378
106 22 23 60261459 0.0336
107 17 18 60888542 0.0378
108 23 24 61515651 0.0336
109 43 45 62146133 0.0378
110 43 45 62773362 0.0378
111 20 21 63400830 0.0378
112 19 20 64032544 0.0378
113 17 18 64659520 0.0336
114 28 30 65287129 0.0336
115 28 30 65914242 0.0336
116 80 82 66541643 0.0336
117 14 15 67168416 0.0378
118 17 18 67794952 0.0378
119 20 21 68424008 0.0336
120 20 21 69051139 0.0336
121 59 61 69681977 0.0336
122 40 42 70308829 0.0294
123 42 44 70939627 0.0378
124 27 29 71571275 0.0378
125 24 25 72201634 0.0336

122
126 31 33 72828746 0.0378
127 33 35 73456107 0.042
128 33 35 74085125 0.0378
129 27 29 74714275 0.042
130 33 35 75345036 0.0462
131 31 33 75972097 0.042
132 27 29 76599433 0.042
133 28 30 77228566 0.0462
134 32 34 77855521 0.042
135 26 28 78482059 0.0462
136 25 27 79110785 0.0462
137 27 29 79740249 0.0462
138 25 27 80367184 0.042
139 24 25 80994681 0.042
140 25 27 81623715 0.0462
141 23 24 82253228 0.042
142 22 23 82880196 0.042
143 22 23 83507498 0.0462
144 20 21 84134690 0.0462
145 19 20 84762239 0.0462
146 20 21 85391138 0.0462
147 18 19 86018296 0.0504
148 19 20 86645881 0.0504
149 19 20 87272842 0.0504
150 19 20 87900390 0.0504
151 17 18 88527569 0.0504
152 15 16 89156730 0.0504
153 16 17 89785522 0.0504
154 12 13 90415230 0.0546
155 13 14 91042467 0.0546
156 12 13 91669504 0.0546
157 11 12 92296186 0.0546
158 9 10 92923441 0.0631

123
159 10 11 93552050 0.0546
160 8 9 94180877 0.0588
161 8 9 94807640 0.0546
162 9 10 95437012 0.0631
163 10 11 96063928 0.0588
164 10 11 96692811 0.0546
165 9 10 97320069 0.0588
166 10 11 97947511 0.0588
167 9 10 98576473 0.0588
168 9 10 99205695 0.0588
169 11 12 99833370 0.0588
170 11 12 1E+08 0.0588
171 9 10 1.01E+08 0.0631
172 11 12 1.02E+08 0.0588
173 10 11 1.02E+08 0.0588
174 10 11 1.03E+08 0.0588
175 11 12 1.04E+08 0.0546
176 14 15 1.04E+08 0.0588
177 14 15 1.05E+08 0.0588
178 17 18 1.05E+08 0.0546
179 19 20 1.06E+08 0.0546
180 18 19 1.07E+08 0.0546
181 15 16 1.07E+08 0.0504
182 15 16 1.08E+08 0.0504
183 12 13 1.09E+08 0.0462
184 13 14 1.09E+08 0.0462
185 12 13 1.1E+08 0.0462
186 11 12 1.1E+08 0.0462
187 12 13 1.11E+08 0.0462
188 11 12 1.12E+08 0.0462
189 14 15 1.12E+08 0.042
190 16 17 1.13E+08 0.0462
191 13 14 1.14E+08 0.0504

124
192 12 13 1.14E+08 0.042
193 19 20 1.15E+08 0.0462
194 19 20 1.16E+08 0.0462
195 19 20 1.16E+08 0.0462
196 21 22 1.17E+08 0.0462
197 21 22 1.17E+08 0.042
198 19 20 1.18E+08 0.0462
199 17 18 1.19E+08 0.042
200 24 25 1.19E+08 0.0462
201 19 20 1.2E+08 0.042
202 27 29 1.21E+08 0.042
203 18 19 1.21E+08 0.0462
204 29 31 1.22E+08 0.042
205 22 23 1.22E+08 0.0462
206 31 33 1.23E+08 0.0378
207 26 28 1.24E+08 0.0378
208 24 25 1.24E+08 0.042
209 22 23 1.25E+08 0.042
210 25 27 1.26E+08 0.042
211 22 23 1.26E+08 0.042
212 23 24 1.27E+08 0.042
213 23 24 1.27E+08 0.0378
214 20 21 1.28E+08 0.0378
215 32 34 1.29E+08 0.042
216 30 32 1.29E+08 0.0378
217 27 29 1.3E+08 0.0378
218 24 25 1.31E+08 0.0378
219 29 31 1.31E+08 0.0378
220 23 24 1.32E+08 0.042
221 19 20 1.32E+08 0.042
222 24 25 1.33E+08 0.042
223 22 23 1.34E+08 0.0378
224 21 22 1.34E+08 0.042

125
225 19 20 1.35E+08 0.0378
226 16 17 1.36E+08 0.0378
227 18 19 1.36E+08 0.0378
228 21 22 1.37E+08 0.0378
229 22 23 1.37E+08 0.0378
230 22 23 1.38E+08 0.0378
231 20 21 1.39E+08 0.0378
232 23 24 1.39E+08 0.042
233 23 24 1.4E+08 0.042
234 19 20 1.41E+08 0.0378
235 19 20 1.41E+08 0.0378
236 27 29 1.42E+08 0.0378
237 28 30 1.43E+08 0.0378
238 24 25 1.43E+08 0.0378
239 23 24 1.44E+08 0.0378
240 23 24 1.44E+08 0.0378
241 23 24 1.45E+08 0.042
242 25 27 1.46E+08 0.0378
243 26 28 1.46E+08 0.0378
244 22 23 1.47E+08 0.042
245 26 28 1.48E+08 0.0378
246 24 25 1.48E+08 0.0378
247 23 24 1.49E+08 0.0378
248 20 21 1.49E+08 0.042
249 24 25 1.5E+08 0.0378
250 25 27 1.51E+08 0.0378
251 23 24 1.51E+08 0.0378
252 24 25 1.52E+08 0.0378
253 25 27 1.53E+08 0.042
254 24 25 1.53E+08 0.0336
255 24 25 1.54E+08 0.0378
256 23 24 1.54E+08 0.0378
257 25 27 1.55E+08 0.0378

126
258 27 29 1.56E+08 0.042
259 24 25 1.56E+08 0.0378
260 23 24 1.57E+08 0.042
261 25 27 1.58E+08 0.0378
262 25 27 1.58E+08 0.0378
263 26 28 1.59E+08 0.0378
264 25 27 1.6E+08 0.042
265 28 30 1.6E+08 0.0378
266 26 28 1.61E+08 0.042
267 23 24 1.61E+08 0.042
268 22 23 1.62E+08 0.042
269 24 25 1.63E+08 0.042
270 28 30 1.63E+08 0.042
271 25 27 1.64E+08 0.042
272 23 24 1.65E+08 0.042
273 22 23 1.65E+08 0.0462
274 23 24 1.66E+08 0.0462
275 23 24 1.66E+08 0.0504
276 26 28 1.67E+08 0.042
277 14 15 1.68E+08 0.042
278 14 15 1.68E+08 0.0462
279 14 15 1.69E+08 0.0462
280 15 16 1.7E+08 0.0462
281 14 15 1.7E+08 0.0462
282 17 18 1.71E+08 0.0462
283 17 18 1.71E+08 0.0462
284 48 50 1.72E+08 0.0462
285 37 39 1.73E+08 0.0504
286 33 35 1.73E+08 0.0504
287 32 34 1.74E+08 0.0504
288 28 30 1.75E+08 0.0504
289 22 23 1.75E+08 0.0504
290 21 22 1.76E+08 0.0504

127
291 22 23 1.76E+08 0.0504
292 19 20 1.77E+08 0.0462
293 21 22 1.78E+08 0.0504
294 21 22 1.78E+08 0.0462
295 19 20 1.79E+08 0.0504
296 19 20 1.8E+08 0.0462
297 21 22 1.8E+08 0.0462
298 21 22 1.81E+08 0.0504
299 20 21 1.82E+08 0.0546
300 18 19 1.82E+08 0.0546
301 18 19 1.83E+08 0.0504
302 17 18 1.83E+08 0.0504
303 18 19 1.84E+08 0.0504
304 20 21 1.85E+08 0.0504
305 21 22 1.85E+08 0.0504
306 22 23 1.86E+08 0.0546
307 23 24 1.87E+08 0.0504
308 18 19 1.87E+08 0.0504
309 18 19 1.88E+08 0.0546
310 18 19 1.88E+08 0.0504
311 18 19 1.89E+08 0.0504
312 26 28 1.9E+08 0.0504
313 30 32 1.9E+08 0.0462
314 29 31 1.91E+08 0.0462
315 24 25 1.92E+08 0.0504
316 22 23 1.92E+08 0.0462
317 22 23 1.93E+08 0.0462
318 29 31 1.93E+08 0.0462
319 30 32 1.94E+08 0.0462
320 31 33 1.95E+08 0.0462
321 53 55 1.95E+08 0.0504
322 79 81 1.96E+08 0.0504
323 38 40 1.97E+08 0.0462

128
324 41 43 1.97E+08 0.0462
325 53 55 1.98E+08 0.0504
326 30 32 1.98E+08 0.0462
327 23 24 1.99E+08 0.0462
328 72 74 2E+08 0.0462
329 57 59 2E+08 0.0462
330 56 58 2.01E+08 0.042
331 52 54 2.02E+08 0.0462
332 39 41 2.02E+08 0.0462
333 36 38 2.03E+08 0.0462
334 21 22 2.03E+08 0.042
335 22 23 2.04E+08 0.0504
336 41 43 2.05E+08 0.0462
337 46 48 2.05E+08 0.042
338 50 52 2.06E+08 0.0462
339 52 54 2.07E+08 0.0462
340 50 52 2.07E+08 0.042
341 57 59 2.08E+08 0.042
342 52 54 2.09E+08 0.0462
343 53 55 2.09E+08 0.0378
344 50 52 2.1E+08 0.0462
345 49 51 2.1E+08 0.0462
346 52 54 2.11E+08 0.0462
347 56 58 2.12E+08 0.042
348 53 55 2.12E+08 0.0462
349 62 64 2.13E+08 0.0462
350 58 60 2.14E+08 0.042
351 56 58 2.14E+08 0.0462
352 61 63 2.15E+08 0.0462
353 39 41 2.15E+08 0.0462
354 52 54 2.16E+08 0.0462
355 59 61 2.17E+08 0.0462
356 58 60 2.17E+08 0.0462

129
357 57 59 2.18E+08 0.0462
358 56 58 2.19E+08 0.0462
359 55 57 2.19E+08 0.0462
360 60 62 2.2E+08 0.042
361 62 64 2.2E+08 0.042
362 53 55 2.21E+08 0.042
363 57 59 2.22E+08 0.042
364 62 64 2.22E+08 0.042
365 62 64 2.23E+08 0.0462
366 59 61 2.24E+08 0.042
367 61 63 2.24E+08 0.0462
368 62 64 2.25E+08 0.042
369 59 61 2.25E+08 0.042
370 59 61 2.26E+08 0.042
371 61 63 2.27E+08 0.0462
372 57 59 2.27E+08 0.042
373 58 60 2.28E+08 0.0462
374 52 54 2.29E+08 0.0462
375 55 57 2.29E+08 0.0462
376 52 54 2.3E+08 0.0462
377 46 48 2.31E+08 0.0504
378 48 50 2.31E+08 0.042
379 43 45 2.32E+08 0.0462
380 36 38 2.32E+08 0.042
381 33 35 2.33E+08 0.042
382 38 40 2.34E+08 0.042
383 39 41 2.34E+08 0.042
384 45 47 2.35E+08 0.042
385 40 42 2.36E+08 0.0462
386 44 46 2.36E+08 0.042
387 48 50 2.37E+08 0.0462
388 52 54 2.38E+08 0.042
389 48 50 2.39E+08 0.042

130
390 54 56 2.39E+08 0.0462
391 48 50 2.4E+08 0.042
392 45 47 2.41E+08 0.0462
393 47 49 2.41E+08 0.0462
394 46 48 2.42E+08 0.0462
395 39 41 2.42E+08 0.042
396 41 43 2.43E+08 0.042
397 41 43 2.44E+08 0.0462
398 41 43 2.44E+08 0.042
399 39 41 2.46E+08 0.042
400 35 37 2.46E+08 0.042
401 36 38 2.47E+08 0.0462
402 33 35 2.48E+08 0.042
403 28 30 2.48E+08 0.0462
404 25 27 2.49E+08 0.0462
405 30 32 2.49E+08 0.0462
406 32 34 2.5E+08 0.0462
407 30 32 2.51E+08 0.0462
408 31 33 2.51E+08 0.0462
409 29 31 2.52E+08 0.0462
410 25 27 2.53E+08 0.0462
411 28 30 2.53E+08 0.0462
412 28 30 2.54E+08 0.0462
413 23 24 2.54E+08 0.0462
414 28 30 2.55E+08 0.0462
415 28 30 2.56E+08 0.0462
416 30 32 2.56E+08 0.0462
417 27 29 2.57E+08 0.0462
418 29 31 2.58E+08 0.0462
419 24 25 2.58E+08 0.0462
420 26 28 2.59E+08 0.042
421 27 29 2.6E+08 0.0462
422 27 29 2.6E+08 0.0462

131
423 29 31 2.61E+08 0.0462
424 28 30 2.61E+08 0.0462
425 26 28 2.62E+08 0.0462
426 29 31 2.63E+08 0.0462
427 26 28 2.63E+08 0.0462
428 27 29 2.64E+08 0.042
429 22 23 2.65E+08 0.0462
430 22 23 2.65E+08 0.042
431 22 23 2.66E+08 0.0462
432 16 17 2.67E+08 0.0462
433 14 15 2.68E+08 0.0462
434 14 15 2.68E+08 0.042
435 13 14 2.69E+08 0.0462
436 12 13 2.7E+08 0.0462
437 13 14 2.7E+08 0.0462
438 11 12 2.71E+08 0.0462
439 11 12 2.72E+08 0.0462
440 11 12 2.72E+08 0.042
441 11 12 2.73E+08 0.042
442 12 13 2.73E+08 0.0462
443 12 13 2.74E+08 0.042
444 15 16 2.75E+08 0.0462
445 15 16 2.75E+08 0.0462
446 14 15 2.76E+08 0.0462
447 11 12 2.77E+08 0.0462
448 7 8 2.77E+08 0.0462
449 6 7 2.78E+08 0.042
450 0 0 28629 0.0504
451 0 0 658981 0.042
452 0 0 1289198 0.0378
453 0 0 1918618 0.042
454 0 0 2549337 0.042
455 0 0 3179177 0.0462

132
456 0 0 3809736 0.0462
457 0 0 4440809 0.0462
458 25 27 5068391 0.0504
459 21 22 5700117 0.0462
460 22 23 6331949 0.0504
461 22 23 6963270 0.0504
462 20 21 7590859 0.0504
463 20 21 8222336 0.0462
464 16 17 8848983 0.0504
465 13 14 9479260 0.0504
466 14 15 10110334 0.0462
467 15 16 10737381 0.0546
468 16 17 11364955 0.0504
469 14 15 12006073 0.0504
470 14 15 12633873 0.0546
471 15 16 13261121 0.0504
472 14 15 13891465 0.0546
473 14 15 14518972 0.0546
474 15 16 15146568 0.0546
475 15 16 15774012 0.0546
476 13 14 16401584 0.0546
477 14 15 17043161 0.0546
478 12 13 17670665 0.0546
479 13 14 18297898 0.0546
480 11 12 18924617 0.0546
481 13 14 19552042 0.0546
482 10 11 20181283 0.0546
483 10 11 20807603 0.0546
484 8 9 21434050 0.0588
485 8 9 22059497 0.0588
486 7 8 22690223 0.0546
487 7 8 23318850 0.0588
488 8 9 23945682 0.0588

133
489 8 9 24573315 0.0631
490 9 10 25200027 0.0546
491 5 6 25828110 0.0588
492 5 6 26457574 0.0588
493 6 7 27084696 0.0588
494 7 8 27712157 0.0588
495 6 7 28343751 0.0588
496 9 10 28976066 0.0546
497 13 14 29606745 0.0504
498 11 12 30241458 0.0546
499 15 16 30872561 0.0504
500 12 13 31501409 0.0504

134
 ANEXA 3 – CODUL ARDUINO

#include < HPMA115S0.h>

#include <HPMA115S025_10.h>

#include <Wire.h>

#include <SPI.h>

#include <GSM.h>

#define PINNUMBER ""

GSM gsmAccess(true);

GSMScanner scannerNetworks;

//How many values will be pushed to ThingWorx

#define propertyCount 2

#define HPMAPIN 2

#define HPMATYPE HPMA22

HPMA HPMA(HPMAPIN, HPMATYPE);

char server[] = "https://iupui.cloud.ThingWorx.com/ThingWorx/Composer/";

//ThingWorx App key which replaces login credentials

char appKey[] = "d6b579cb-981a-402c-99c7-6992171e1fe5";

// ThingWorx Thing name for which I want to set properties values

char thingName[] = "PM25_PM10";

//Interval of time at which I want the properties values to be sent to TWX server

int timeBetweenRefresh = 5000;

// ThingWorx service that will set values for the properties I need

char serviceName[] = "PM25NPM10";

135
//Initialize Properties Names and Values Arrays

char* propertyNames[] = {"PM25", "PM10"};

double propertyValues[propertyCount];

// last time connected to the server, in milliseconds

unsigned long lastConnectionTime = 0;

// state of the connection last time through the main loop

boolean lastConnected = false;

void setup() {

//shut down the SD Card pins

pinMode(4, OUTPUT);

digitalWrite(4, HIGH);

// start serial port:

Serial.begin(9600);

HPMA.begin();

// start the GSM connection:

Serial.println("GSM transmision");

scannerNetworks.begin();

Serial.print("ThingWorx server: ");

Serial.print(server.localIP());

Serial.println();

void loop() {

// Aquire sensor values

void draw(void) {

136
 /* for the line with PM2.5 value */

if ( PM2_5>999 ) PM2_5=999 ;// overflow is 999

val_to_string(PM2_5);

THX.drawStr( 0, 31, buf); //

THX.setFont(THX_font_unifont);

THX.drawStr( 75, 10, "PM2.5");

buf[0]='µ';

buf[1] = '\0';

THX.drawStr( 75, 10+2+10, buf);

THX.drawStr( 82, 10+2+10, "g/m3");

// for the line with PM10 value

if ( PM10>999 ) PM10=999 ;// overflow

val_to_string(PM10);

THX.drawStr( 0, 65, buf); //

THX.setFont(THX_font_unifont);

THX.drawStr( 75, 34+10, "PM10");

buf[0]='µ';

buf[1] = '\0';

THX.drawStr( 75, 34+10+2+10, buf);

THX.drawStr( 82, 34+10+2+10, "um");

void val_to_string(int val){

int deca[5];

deca[4]=10000;

137
 deca[3]=1000;

deca[2]=100;

deca[1]=10;

deca[0]=1;

char digit[10];

digit[0]='0';

digit[1]='1';

digit[2]='2';

digit[3]='3';

digit[4]='4';

digit[5]='5';

digit[6]='6';

digit[7]='7';

digit[8]='8';

digit[9]='9';

buf[0]='0';

buf[1]='0';

buf[2]='0';

buf[3]='\0';

// string terminator, only 3 digits needed

buf[4]='0';

buf[5] = '\0'; // not used

138
 for ( int8_t i=2; i>=0 ; i=i-1 )

byte d=0;

while (( val-deca[i]) >= 0)

{ val=val-deca[i];

buf[2-i]=digit[++d];

void setup() {

// init 1306 I2C OLED

THX.setColorIndex(1); // monochrome

// Read SDS011 on Serial

mySerial.begin(9600); //

mySerial.setTimeout(200);

mySerial.readBytesUntil(0xAB,buffSDS,20); // read serial until 0xAB Char received

// Serial Monitor

Serial.begin(600000);

Serial.print(" ");

Serial.println("");

PM2_5 = ((buffSDS[3]*256)+buffSDS[2])/10; // extract PM2.5 value

Serial.print("PM2.5: ");

139
Serial.println(PM2_5);

PM10 = ((buffSDS[5]*256)+buffSDS[4])/10; // extract PM10 value

Serial.print("PM10: ");

Serial.println(PM10);

delay(600000);

} if (millis() - lastConnectionTime > timeBetweenRefresh) {

updateValues(propertyValues, client, server, appKey, thingName, serviceName,

propertyNames);

void updateValues(double values[] , GSM &client, char server[], char appKey[], char
thingName[], char serviceName[], char* sensorNames[])

//build the String with the data that I will send

//through REST calls to my TWX server

char data[80];

strcpy(data, "?appKey=");

strcat(data, appKey);

strcat(data, "&method=post&x-ThingWorx-session=true");

// if get a connection, report back via serial:

if (client.connect(server, 443)) {

Serial.println("CONNECTED");

// send the HTTP POST request:

client.print("POST /ThingWorx/Things/");

client.print(thingName);

140
client.print("/Services/");

client.print(serviceName);

client.print(data);

client.print("<");

for (int idx = 0; idx < propertyCount; idx++)

client.print("&");

client.print(propertyNames[idx]);

client.print("=");

client.print(propertyValues[idx]);

client.print(">");

client.println(" HTTP/1.1");

client.print("Host: ");

client.println(server);

client.println("Content-Type: text/html");

client.println();

client.stop();

lastConnectionTime = millis();

// print the request out

Serial.print("POST /ThingWorx/Things/");

Serial.print(thingName);

Serial.print("/Services/");

Serial.print(serviceName);

141
 Serial.print(data);

Serial.print("<");

for (int idx = 0; idx < propertyCount; idx++)

Serial.print("&");

Serial.print(propertyNames[idx]);

Serial.print("=");

Serial.print(propertyValues[idx]);

Serial.print(">");

Serial.println(" HTTP/1.1");

Serial.print("Host: ");

Serial.println(server);

Serial.println("Content-Type: text/html");

Serial.println();

else {

Serial.println("the connection could not be established");

client.stop();

142