Fertilizatori naturali

Pentru a creste, a se dezvolta, a face flori sau fructe, plantele au nevoie in primul rand
de azot, fosfor,potasiu care trebuie sa se gaseasca in cantitati corespunzatoare in sol. Pe langa
aceastea mai exista si alte substante necesare lor: calciu, magneziu, fier, zinc, cupru etc.
Existenta lor in sol contribuie la fertilitateaacestuia. Insa cum nimic nu e perfect, se poate
intampla ca plantele tale sa nu beneficieze de una sau de mai multe substante necesare. In comert
exista fertilizatori chimici (azot, fosfor, potasiu: N-P-K), insa avantajele utilizarii unor
fertilizatori naturali sunt:

protejezi solul, mediul, plantele si sanatatea ta;

faci economie de bani, avand materiale la indemana;

contribui la mentinerea unui sol sanatos;

incurajezi formele de viata benefice in gradina;

previi eroziunea solului;

contribui la fertilizarea solului;

reciclezi materiale;

contribui la realizarea unui bun drenaj al apei;

poti sa modifici pH-ul solului in sensul in care iti doresti (mai acid sau mai alcalin);

stimulezi dezvoltarea in mod natural a plantelor;

plantele devin mai rezistente la boli si daunatori;

plantele nu ajung sa depinda de doza regulata de fertilizator chimic ce o aplici tu;

furnizezi plantelor nu doar azot, fosfor si potasiu ci si alte substante necesare lor.

Se pot folosi pe post de fertilizatori diverse materiale: balega de la anumite animale, iarba,
trifoiul, lucerna, fasolea (ingrasamantul verde), zatul de cafea sau cafeaua lichida, malaiul,
algele, cenusa, compostul etc. Din anumite plante se pot face fertilizatori lichizi.

Balega- de vaci, cai, gaini, iepuri, capre, porcusori de guinea, poate

fi folosita foarte bine ca ingrasamant, fie aplicata pe sau incorporata in sol toamna, cand nu mai
sunt plante in gradina, fie ca material de compost. Nu se aplica balega proaspata la plante
intrucat aceasta le arde. Bogata in substante hranitoare, ea trebuie sa stea aproximativ 6 luni
inainte de a o folosi.
Trebuie avut in minte ca ceea ce mananca animalele de la care folosesti gunoiul va fi integrat in
solul gradinii si in plantele pe care le vei consuma tu. Deci ce mananca animalele este important.
Exista opinii ca gainatul de porumbei este cancerigen. Nu se folosesc excremente de pisici, caini,
porci, oameni pentru ca pot transmite patogeni periculosi la om.
Iata o reteta ce contine balega si care se poate folosi imediat, fara sa o mai lasi sa stea luni de
zile.

Ceai de balega - in 10 litri (10 quarts) de apa se pune maxim 1 Kg (2.200 pounds) de
balega de vaca. Se amesteca bine si din solutia rezultata se toarna in functie de marimea
plantelor, pe sol in jurul fiecareia. Daca plantele sunt mai mici se toarna mai putin. De exemplu,
la un ardei matur se toarna o cana (aproximativ 250 ml 250 quarts), la o rosie mai tanara se
toarna maxim 500 ml (500 quarts), iar la una matura maxim 1 litru (1 quart). Este bine ca la
inceput sa pui mai putin fiindca exista riscul sa arzi plantele. Nu se foloseste solutia la
rasaduri din acelasi motiv.

Ceai de tataneasa - tataneasa este foarte bogata in potasiu si in alte

substante necesare plantelor (calciu, fier, azot, magneziu) si se poate folosi ca fertilizator in
multe feluri ( mulch, compost, solutii etc.). Iata o reteta:
- Se culege o mana buna de plante, se pune intr-un vas (o galeata), se aseaza peste ele o greutate
si se acopera cu apa. Vasul se acopera si se lasa sa stea 4-5 sapatamani, pana ce tataneasa
putrezeste. (Procesul va degaja miros neplacut). Se strecoara si din aceasta solutie se dilueaza 1/3
de cana in 4 litri (1 gallon) de apa. Se stropesc frunzele sau se toarna in jurul plantelor.

Ceai de urzici -

urzicile sunt bogate in substante hranitoare

(calciu, fier, cupru,azot) si la fel ca si tataneasa se pot folosi ca fertilizator:
- se culege o mana buna de urzici, se pun intr-un vas (o galeata), se aseaza peste ele o greutate si
se acopera cu apa. Se lasa sa stea 3-4 saptamani. (Se degaja miros) Inainte de a fi utilizat lichidul
rezultat se dilueaza astfel: 1 parte lichid de urzici la 10 parti apa.
Pentru a prepara solutia de urzici, pu-teti folosi orice recipient; atentie, insa, vasul
respectiv nu trebuie sa fie din metal. Se umple recipientul pe trei sferturi cu urzici
proaspat taiate. Evitati sa puneti radacini sau florile acestora fiindca v-ar putea invada
legumele cu un covor de urzici. Se foloseste un kg de plante la 10 litri de apa. Dupa ce
ati pus urzicile usor zdrobite in recipient, turnati apa de ploaie pana la 5 sau 10 cm de
buza (marginea) recipientului, amestecati ca sa iasa aerul si acoperiti cu un capac daca
vreti sa evitati mirosul. Fermentatia are loc 15 zile , dupa care se strecoara solutia si se
toarna in recipiente inchise (peturi, poate) pe care sa le pastrati mai multe luni. Fiindca
nu se foloseste asa concentrata solutia ci se dilu-eaza in apa, cand se foloseste, o
masura de solutie de urzici la 5 ma-suri de apa si cu aceasta se uda plantele pe
pamantul de deasupra radacinilor sau daca rosiile sunt deja musu-roite se face un sant
de jur impre-jur si asa se uda cu acest ingrasa-mant. Nu se intampla nimic daca se
stropeste planta pe frunze, insa nu pe roua, nu pe soare in mijlocul zilei si nu pe
canicula. Urzica este si fungicid si insecticid,

Cenusa -

contine foarte mult potasiu si carbonat de calciu. Se

poate folosi ca fertilizator, insa numai cenusa care a rezultat din arderea lemnelor, a diverselor
plante si materiale naturale. Nu se foloseste cenusa obtinuta din arderea unor produse toxice, a
plasticurilor, carbunilor etc. Odata la 2-3 saptamani se imprastie cenusa intr-un strat foarte
subtire, cativa milimetri (mai putin de 0.5 inch), pe suprafata solului si se sapa usor acolo unde e
posibil. Nu se pune mai multa cenusa fiindca poate arde plantele. Cenusa (in cantitate mica)
poate contribui si la reducerea aciditatii solului.