iir

db
uploaded
bvst*f0
 @ E S P F ?€ FL@F" " . .
_ Florile ne inconjoaratn orlce situatle ne_amafla, Reprozinfi
de multe ori ,,patade culoare.'ce de farmec lumil in caie trtim.
Frumusetea,originalitateaformelor gi culorilor lor nu dispar
decat odatl cu ele.
Toatecomponenteleflorllor sunt in realitatefrunzemodificate,
- diferite
in moduri, cu scopul de a realizediferite funclii.
Plantelece infloresc, se conslderdci au o vechirie de 13S
de milioanede ani. Dupeindelungicerceterl,oameniide
itiinte
au ajunsla concluziace pdmeleflorl semlnaucu magnolillede
ast{zi.sau cu ,,liliaculde apd,,,celor douA tipuri -de plante
lipsindule unele structurl specializatefntalnite ia planteieaga
ziae ,,moderne,,.
Flo le sunt supusedispariliei, ,,ajutate"de acel oamenicare
provoaceextinctia in mod firesc a plantelor.
Firl plante oamenii nicl n-ar exista, cici fosilele tor
reprezintl principalii carburantl folositi, ridlcinile plantelor
fixeazl solul, ln tulpinile lor tsi gisesc adlpost vieluitoarele,
frunzelelor,,prepare,.oxigenul pe care noi fl resiirim...
totugi oameniiIe distrug cu atata ignoranle... 9i
In paglnile care urmeazAvom lncerca sl prezentim copiilor
nu neaferat florile ,,specifice,,lirli noastre, care se regjsesc
numaiin Romenla,cl aceleacare, aduse pe terltoriul noitru pe
diverse cii, s-au aclimatizatatiit de bine, inclt am ajuns 8e le
considerem,,autohtone,,,cele cu carecei mici se intilnesc zi de
zi: garoafe,crizanteme,trandafiri,margarete...pentru stabillrea
adevlrului,florilecaresuntspecificefloreiromanegtisunt:deditelut
vinlt, gentiana,bujorul de munte, iriaul de niunte, toporagii
(violetele),ghintura,maculcornut,ciubolica_cucului, etc.
 Licrimioara(convallaria-najalis),
cunoscuta$i subnumeledexiergdfitat
cercetug,clopotel;coada&ticogului,
. curpina de pddurc, du'tiibrdvioard,
lloareaturculut',estesinguraspecie
de planta care apa4ine genului
Gonvallaria, familiaRuscaceae.
O idalnim ln Europa,nordul Asiei 9i
. Amerleade Nord,in pedurilede foioase,
zonedeluroase
lunci,, saudecampie, zonele
darumbrite,Prefere
cu umbra,undeformeazicateodafichiarca un covor,9i are
nevoiede umiditate permanente case nuseingelbeneasce'
Lecremioaraesteo plantaerbacee, primevara
celnfrunzeste
din ridicinile remaseln pdmantpe timpul iernii, care
continuese se extinde.Tulpinaareo ineltimede {5-30 cm.
Florilesunt albe (rareoriroz pal), au forme de clopotei,
mesoare 5-{0 mmln diametru $i auunparfum Fructul
imbietor.
de lacrSmioara eslede culoareroguaprins9i mesoar{5-7
mmln diametru.
Sefolosegte ln induBtria gi ceafarmaceutice
parfumurilor

tl
 ilACUT.
lfacul (Pepaver somniferum)
esteo o floaresilbaticd, dar care
cregte gi in gredini, cunoscute
pentrufrumuseJee florilor salede
culoarerogie,albesau roz.
Maculestecultivatatit pentru
semintelesalobogateln ulei,care
au lntrebulntarelnduetrialdgi
alimentari.
Maciieraucunosculilnce de acum3000de ani, poate
atingco lnellimede,l00-t50 cm, Are o tutplnesublhe Si
netedd,slmplesaupulinramiflcate. Arefrunzeverzi,ilorile
sunt marialbe,toz saurogii,
Fructulmacululeste o capsulece conllnesemlntede
mici dlmen3iunl, de culoareneagr!,cu un-confinutrihicat
de ulel(40-50%), Seminlele de macsuntadeseifolosttede
gospodlneca umpluturi pentrupr4lturl 9i cozonacsau
proserate pestecovrigl,painegi aaleurl.

ll
'it
',]

il
ii
i.
'i).
i:
ri.
funclie de soi (0,5..4m).
Plantatipici aretulpinaspinoase$i fructulca mecegele
trandafirului selbatic,,,Rosacanina"carecregtesubforme
de tufiguriln regiunilearide,cu soluricalcaroase.
Florilecu 5 petale,5 sepaleSi numermarede staminegi
stile,pot fi de diverseculori(albe,galbene,roz,rogii,etc).
Fructul este cdrnoa, iar receptaculul,sferic, cu
numeroaseovare,stilul cu stigmatulcapitat.Ga plante
ornamentale,$e foloaesc ln parcuri gi grAdini (ca
exemplare izolatesaugrupate),avando deosebitdvaloare
decorativi. Se folosesteSi in industria alimentare,a
cosmeticelor pentruparfumulgi aromalor,

l'
lt
,l'
 IIARGARETA
Margareta (Leucanthemum
vulgarel este o floare de cdmp
ce poate fi intalnita frecvent pe
pesuni9i pajisti.Face parte din
familiaAsteraceae.
Esteo ptanteperenecu tulpina
ierboase, care poate atinge o
ineltime intre 30-60 cm. Are o
tulpind neramificagce prezintd
pe sectiunetransversalemuchii.
Frunzelesunt lobatedintat,gi nu sunt agezateperechi
pe tulpine.Petalelesunt albe,a$ezatepe un sinourrind.
Florile,candlncepse vegtejeasci, au uri mirosnjolicut.
.iar Marga.retele-
su-ntre$pandite pepajigtitedintoatdEuropa,
in Asia se intalnestespeciat-Cuianthemumircutianum
chiarin-regiunea lrkutsk.in perioadacregtind,margareta a
devenitfloareaSfinteiMarlaMagdatena, fiindnumitiimagOa-
lene"sau,,floarea inocentei,,.
gir chiar galben; in plus, exista
varietatibicolore.Foliajulvariazi
considerabiltn ceea ce privegte
inetimeaSitextura.Varietatilemai piticeatinglneltimide
35 cm'.dar majoritatea ajungla 90 cm.
Bujorii sunt de trei tipuri: unii inflorescla inceputul
sezonului,unii la mijlocai altii tdrziu.Rupereabobocilor
influenleaze de asemenea durataflorilor.
Are nevoiede soarecel putin 6 ore pe zi pentrua se
dezvoltacorespunzetor. Bujorultrebuieplantatla o distanta
rezonabildde pomi,deoarecelgi dezvoltaun sistemviguros
de ridecini,iaracesteapot intrain competiliecu redecinile
pomilor.Dace,lnaintedeinflorire,se pestreaza doarmugurii
terminaligi se lnlituri cei laterali,florilevor fi maimari.
; tr '
li'
Grinulcreg in Africa
nici unu

Crinuf vergat japonez (Lilium tigrinum) poate aiunqe la

150.cm.ina_ltime gi poafte spre varf { S-20 de ftdri 69ii_
portocalii.Crinulpoatefi cultivatfere dificuttetiin qridind.
Inmultirease realizeaziprin metodesimple:des6ertirea
bulbilor,.prin
bulb-iti
aerieni,prinfrunzelesolz6aseale6ut6itor,
prin butagi de frunze sau prin seminle. Se replanteaze
odataIa 3-4 ani.
 UL
us lrivari4 sunt
bulboase din
, careinfloresc
rii. Candvedem
ici ale ghioceiloriegind
lnseamnece iarnaeste
, Existeaproximativ100
FireciadF ghiocei,care difere prin
merimeSi floare.
Respandirea se faceprin bulbi,prin mutarecandplanta
este ln hibernare,imediatdupd ce frunzelese ofilesc; se
poateraspandigi prinseminte.Ghioceiipotfi cultivatigi in
ghivece,dartrebuieplantalilncd din lunaoctombrae.
Dinfiecarebulbra6ar2 sau3 frunzegi o tulpinecu flori.
Florilesunt micagi delicategi au 2-3cm lnetime,Prezinte
3 petalecu varfulverdela interior9i alte 3 petalealbe la
exterior,Plantaareln jur de {5 cm Inellimeii lnflolegteln
ianuariegi februarieln zoneletemperatenordice.
Pfimadatd ghiocelula fost semnalatln lilareaBritanie.
celnseamnd turban,floarealalelei
fiind asemuitecu acesta.ln lran
floareaestereprezentafi
pedrapelul
national.
DartaralaleleloresteOlanda,undeincadin sec.al Xvll-lea
laleauareprezentao valoare,deoarecebulbiise foloseaula
troc cu monedesau cu zestrece valoraugreutatealor in aur,
Florilelaleleisunt tntr-ogami foartehrgi de culori: alb,
rogu, galben, podocaliu, roz, ciclam, tnti-una sau doua
culori._Exista, in general, patru tipuri de flori: simple
- invotte(cu
rotunjitela varf_; mai mutteranduride petalej9i
rotuniite_laverf; ascutitela varf; latelepapagal,Cimplecu
flori franjurate,dantelatesau incretite.
 UTTA

rezistente flori de gredine,

Speciile9i tipurilede petunia
se distingprinforme,marime$i culoareaflorilor:
Formaflorilordifera,de a$emenea in functiede soi, iar
lnetimea plantei vadazd lntre20 9i 80 cm.Petunia infloregte
dupi 65-70de zile de la semanare. Majoritatea varieHtilor
desoiuriapa4inspecieiPetunia gi
hybrida cuprindplantecu
flori albe,roz,mov,violet,etc.cu un parfumfoarteputernic,
Provine dinAmerica deSud(Argentina, Brazilia)
Siesterude
buni cu cartofulgl ardeiul, lnflorindln perioadavari-toamne.
 PATgEIUTA )
Pansefula Mola tricotor)eateo
floare de origine europeaii, c
cregteln toateanotimpuiile.Mii
cunoscute
Gunoscura 9t pans'eluta
9i ca panseluta cln
de camp,
Barba-lmpdratului, cgtirerula
catifeluta si{
s
_B:P:-ipp3f4rrui,
Trei-frafi-pttafi.
Numeteprovinedi
cuvlntul fraicez,,pen's6e,.,care
lnseamnigdnduri,dansetutifiind
astfelsimbolulamintirilor.-
ensiuninri-ci,Frecr
pelil,":1"n,::1"_gpl1Tl1g"_g'f
tutpine,
afingece[mutr
l5 cmrnnlur6,-l.i'n-Jii
undiametrud-eaproximativ
{,5 cm.Ftortie "Il!'"'"
ceaInferioart9i cetedoudsuperioare iu'S-p"l.f" Iirig.r",
tiino niai'miii'itcat
cete_taterale
cotoratecoloratefn ro9u,vtotet,lit'"iila'if"".
Potfi.unicolore,
bicolorestriatesaupltate,
_ Este renumittpentiufaptutci atmlefluiurigi alteinsecte.
of?catbinete
l_gLelizalg? (itorite
suntEJrinilriroii.j,
i-"ii-"Lin-
Ierese por_cutege
la final de sezona$aincdtdi se poatl
obtinenolrlsaduri.
 FA
Caryophy-
de plantecare
umeleprovine
= Zeus,$i anlhos
numelelnseamn
inaredin Eurasia,garoafele
uneledin celemaipopulare
de gredlne.Cuajutorulhlbrldlzerli
garoafe.lniulllrea se facoprin ieminfe,careae seamlne
ln fobrua e-martle.
Garoafelepot atinge40-50cm lnillime, au flori simple
tau betute,frumosmirosltoare, cu diametrulde 4-6cm,de
dlferlteculorlprocum:ro9u,roz,galben,alb.Frunzele sunt
ascullte,g .verzul,
agezatede-a lungultulplnli.
 Nuferii (nymphaea,lsunt plante
acvaticecarefic paie din fbmili
Nymphaeaceae.
Sdntrespandite
pe
tot globul gi cuprind ciica 40 ite
plante perene, barli,
lacuri, ape curgitoare.Au tulpini
lungi (rizomi)infiptetn mal.
Frunzelese pot clasificain doue
tip^uri:
subacvatice gi plutitoare,celede laiupEia(a apei
avandcamerecu aer,in formede inimegi cu un peliol(=codita
fr.unzei)
lung.Flodlesuntfrecventaromate, aupeialete deculori
diferitecevariazide la albgi albastrula nuaniederozSirogu.
Frunzele variazdca dimensiune - unelesunt maii cai o
farfurie,altelesunt cat nigtediscurimici gi au rolul de a
reducecantitateade alge din iazuriprin obstruclionarea
luminii;de asemenea oferdtocuride ascunzigpentiupegti.
Toto speciede nuferesteSi lotusut(Nelumbol, carbare
flori asemenetoare, dar se deosebeste prin forrii frunzei.
Lotusulsacruse inalle deasupraapei,-intimp ce nufarul
plutestepe ea

{Jtvc"
FS\'\t'l
,a

\
-ry
 SA
i dir! nordulAfricii $i Europa
i. Exi$le circa 32 specii
) bi''esleq plante bulboasl.
Popularmai e denumite9i ghiocel
galben;trompetd,chirsenis,coco-
rite,cuprinesauzarnacadea.
Narcisele au un parfumspecial,
foarte puternic,motiv pentrucare
suntindrAgitede toatdlumea.
Florilesunt,in functiede specie,mici(miniatur),panela
circal0 cmdiametru, variinddela albSigalben,pandla rogu.
Existedatecareatestace narciseleexistedin anul 3000
inaintede Christos.Vechiigreci,romanigi chinezicultivau
narciselepentruproprietetiblor medicale.
Narcisaexprimeprietenia,bucuria,vacanla.Eateconsi-
derati o floarea copiilorgi a adolescentei.8e daruie$tela
nagterea unuicopil.
 orientalis),
iuvaerulOrientului",
a
in Europade Vest ln
l:lea gi a fost cultivate
lateln Austrialn anii {500.
primaverii.
o floarespecifica
i se planteaze
in lunaianuarie,
cu multsoare,la {5 cm
cii$e gi aproximativ{0-'15cm distante
unul de celilalt.Zambileleplantateln lunaianuarievor lnflori
primivara.Bulbii mdsoarein mod normal 14-15 cm, dar
ating gi dimensiunienormepentruzambile({9 cm).
:-,'Floarea,deosebitde parfumati, are coloratulde obicei
alb,r.oz,piersicAi albastru;se mai pot gesitnsi gi zambile
purpurii,rogii,albastru-inchis,galbeneSi portocalii.Pot fi
cultivate cu usurinle ln ghivece,ca flori de apartament.
Bulbiisunt toxici gi de aceeanu sunt pe gustulrozdtoarelor.
., .,..
"]

@ffie
!?.KHH
bvi:
uplmadsrS
'.,;[;i{,x