Siptdm6na

Evaluare

initiali

(1)

EVALUARE IN ITIALA
Denumirea obiectelor din
imagini gi alcEtuirea de
propozitii pornind de la un
cuvdnt dat

l-. Denumegte obiectele reprezentate in fiecare imagine.

2. Alcdtuiegte c6te o propozilie despre fiecare obiect.

3. Numegte cu un cuv6nt (categorie) obiectele de pe fiecare rdnd.

ciror denumire este un cuv6nt format din doui silabe.

4. incercuieSte imaginile a

.--Jn,\

^
/rlr^
^ \\\
/rf (,u

@"ff
--N
om 6"-_,,@il
6Nd

\&1
/r-fl, \

ffi\,N
\YAVI,/

LJ(

?
T

AjutS-l pe
micul
Pinocchio si
rezolve
exercitiul!

'-@rpq31

/ a-D
w
Wfu
^_"(?

Sbptdm6na

EVALUARE INITIALA

Tema 2. Evaluare initiale (2)

Alc5tuirea de propozitii din

3-4 cuvinte dup5 imagini

o Alcituiegte propozitii din 3-4 cuvinte despre fiecare din imaginile de maijos.

o Reprezinti grafic propozitiile formulate.

Exemplu

Care dintre

Copiii merg la gcoalS.

activititile prezentate in imaginile de mai sus i1i place cel mai mult? Coloreazd

imaginea.
Denumegte obiectele din imagine. Alcituiegte o propozitie, formati din 3-4 cuvinte, despre
fetitd. ReprezintS grafic propozi!ia.

,8p

SSptim6na

Tema 3. Evaluare inilial5 (3)

9_"]9I9_._t_.

?ylil_ldin dreptul imaginilor

EVALUARE tNtTtALA

Identificarea cuvintelor care

incep cu un anumit sunet

a cdror denumire incepe cu sunetut indicat.

I
I

$
:\

(.

\!_ry

,-/ n

K)6

V
ii

tl;'.','

G6

^1":--:rl

\ltHt"il
?1,^VKS

SdptSm6na

EVALUARE INITIALA

Tema 4. Evaluare initiali

Recunoagterea povegtilor
gi a personajelor acestora

Unegte personajul cu scena din povestea potrivitS. Denumegte personajele gi poveStile repre-

Atenlie!Texte ruport

l'_T':i'1:1-i::i

Alcituiegte c6te o propozilie despre fiecare personaj din imaginile de mai sus'

Sdptdm6na 2

Tema 1. Evaluare iniliale (5)

EVALUARE INITIALA

Gruparea personajelor din

povegti in pozitive/negative

I------Atenlie! Texte suport (povegti) la pagina 90.

I

_____l

)(

I
I
I
I

'.--3(])

l,
_ _)

'r,--O

i /-\
(---{-l-,

titlurile pove5tilor reprezentate in imaginile de maijos. coloreazi cu rogu personajele pozitive care aparin imagini.
Recunoa5te

\_-,/

(_ _ _

41:l!yi:t!g_9l_lgpozi!ie despre personajut tdu preferat din

povesti.

i
I

I
I

SdptdmSna 2

EVALUARE IN ITIALA
Comunicarea in scris
Comunicarea oralS

Coloreazd cu rogu bulina corespunzdtoare imaginilorin care comunicarea se realizeaza oral

gicu verde bulina corespunzdtoare imaginilorin care comunicarea se realizeazd i. scr:s. _

Realizeazi dialoguri cu colegul de bancd pornind de la situa!iile

ilustrate maijos.

EVALUARE INITIALA

,v>
lt

,,/ (,
-,.--<\
-\\,4

o4.

-_-1
l

\'.--E=

J ?
-zJJ

ii

.o,or"azd imaginea care redi

vvv-w
L Ji-r'

scena;;;;;;;;;;;;;;,;rh

o Dacd ar fi s; schimbi

:_:"]"t"tzi

finarur pove$tii, ce ai vrea sd se int6mpre?

materialele pe care re forosesc purcerugii
ra construclia caseror.

Sdptdm6na
o.

\I

\ z$q-l
t/\/ La;'\

\v..,^,\

./

EVALUARE INITIALA

Tema 4. Evaluare inilial5 (8)

tr4\--

Si ne amuz6m!

Personajele,,s-au pierdut" de propria poveste. Au nevoie de ajutorul tdu si gdseascd drumul

corect.

3; r;hi

Care este intrusul? Coloreazd personajele care

zitie despre fiecare.

10

s-au,,r;t5cit"in poveste. Alc5tuiegte o propo-

Sbptdm6na

EU St LUMEA MEA

Salutul

,.t

tt'{

ColoreazS persoana care trebuie

si salute prima in fiecare din situaliile Oe maijos.

JOC DE ROL: Jucali rolul persoanelor din fiecare

imagine de mai sus. Salutali corespunzdtor.

i 1;-1
l.

\:/

il;;;;;;;;;;*;;ft.,,i.ii
urmdtoarele semnele grafice.

., - - - -

tL

JOC DE ROL:Jucali
rolul persoanelor din
imagine. Prezentativi reciproc.

Fetila are nevoie de lucrurile din imaginea de mai jos. Cum solicitd ea lucrurile dorite doam nei invSlStoare?

Fetila are nevoie de lucrurile din imaginea de mai jos. Cum solicitd ea lucru- I
iiitte dorite colegului de banc|?
)

(Z)
\--l

JOC DE ROL: Jucali rolul celor doi copii, folo-

JOC DE ROL:Jucatri rolul persoanelor din imagine,

sind cuvintele: IE ROG, POFTIM, MULTUMESC'

folosind cuvintele: vA RoG, PoFTlM, MULTUMESc'

Sd exersdm! TraseazS semnele grafice indicate.

SdptSm6na

,A/
\

Ascultarea unui text gi

identifica rea personajelor

tr4
\v,,_,\

EU Sl LUMEA MEA

'-Z'l\i (, Yyl_ll:xtul

,,Bicicleta cea nou5" (vezi pagina 93). tdentificd personajete care apar in text.

.-',---\

.^/-\ Ceaiinvd[atdinint6mplarea
.'_t-'-'-:''\--\L-zl2
) ^
ascultatd?
\

-----l
|

--------,

,-72\-

( 3 ) care sunt formulele

i.-\_-/-

l/

de poritele pe care le folosesc

o incercuie5te obiectele cu care

se joacd

copiii?

copiii din textul

______,

ascultat.

L o Coloreazd juciriile pe care le ai gi tu acasd.

I
I

:I

t--:==7-

\-__--'

'.

citu ieste o p ro pozilie d es p re j;;

DeseneazS jocullucd ria.

Al

nd
---'/

;tj;;d;i; i;-t ;;f. r;1;.'

Tu ai mulli prieteni cu care te joci? Scrie numErul lor.

-OCDD

13

Sbptdm6na

EU Sl LUMEA MEA
tA

Si comunicim

uomunrcarea rn scfls.
Comunicarea oralS

Privegte imaginile de maijos, care ilustreazd situatii de comunicare in scris. Explici despre
ce este vorba in fiecare imagine.

3s4
$

W
*

ls(F&.irfr

-.

.t"

t**g$c'
Lrgqr
i*..

aq@sd

-.q,1 r ir!!..::r
ft'B3sEl5

M@iqe.*tr*:tu{q

S]M

Povestegte, pe scurt, povestea ilustratd

alSturatS.

O Ce personaj nu ti-a
plScut?

Fungu$a

'n&
W@N
ts{ '/

^ffid
lrh{

#,wMA,
Jog de fol. Realizeazi

L4

comunicdri orale (dialoguri) cu colegul de banci despre elemen-

Sdptdm6na
Priveste imaginite JJ
''.l]oi,
vorba in fiecare imagine.

.ir; i;;i;

EU Sl LUMEA MEA

;iiratil J".o', uiirri, oiiit.

E*piica

j"spr"

cu

"rie

AE
Vrt

FT;Iili:--iT:TN

4\
t5)

coLoiuri; .u rcss brli.. Jir

oi"pi"ilniiirr"niuloi.ur"

cu albastru bulina din dreptul mijloacelor de comunicare

;";j;i5;t;;;;;i.;r

ir iiiit-sl

orali.

,'4

ComunicS oral colegilor o propozilie despre:

O povestea ta preferati

personajul de desene
preferat

o jocul preferat

15

Mesaje despre sine

Alege imaginea potriviti gi completeazd desenul cu elementele care lipsesc pentru a te

-

\1_

I gpl_e_z_ell1

9_tl

!_e_.

NUMELE MEU ESTE

Prezintd desenul colegilor tdi gi descrie-te.

Deseneazi pe tort at6tea lum6n5ric61i ani ai giscrie pe cadou cifra corespunzdtoare.

Sdptdm6na

CORPUL MEU

Completeazd desendnd in chenare ceea ce preferi gi

apoi prezintd colegilor
ta le:

preferinlele

Denumegte pdrlile corpurui, pornind de ra imaginea

de maijos.

in perec,he,

cu colegul de bancd, despre rolul fiecdrei pirli. (Ce

rot ou mdinile? ce
?l::::,
facem cu urechile? etc.)

L7

SdptimS na 4

CORPUL MEU

Tema 2. Organele de sim!

;;,;;;;."r"':H:::.,Xil::iornind

18

de ra imaginire de mai jos'

Convorbirea

c. o'g.nu;;

'l;i';;,

SdptSmdna 4

CORPU L M EU

(ocele mai multe informalii despre lume le primim prin intermediul ochilor.
0chii sunt cei care ne ajutd sd ne bucurdm de frumusetea unui tablou. Un
f_tioi cd,,,i
tablou este un obiect de art5, realizat prin aplicarea culorii cu ajutorul unei pensule pe un suport din p6nz5, lemn sau carton.
Rolul unui tablou este acela de a infrumusela incdperile si, in acest scop, este impodobit cu o
rami. Atunci c6nd un tablou reprezintd o persoand, se numeste portret.
Pati spune care dintre tablourile de mai jos sunt portrete? Caloreazd bulinele corespunzdtoare.

Deseneazi un monstrulet care si aib5, de exemplu, 4 ochi, 3 urechi... Noteaz; in cerculele

c6te organe de simt de fiecare fel ai desenat gi roagS-l pe coleg s5 ghiceasc5. D5-i indicii.
Exemplu: - CAil ochi are monstrul meu docd numdrul lor e mai more decdt 3, dar mai
mic decdt 5?
- Am desenat un numdr de 3 elemente core ne ajutd sd ouzim. Ce sunt?

KO

N KO
@

M
L9

Siptdm6 na

CORPUL MEU

Tema 3. Cur5lenia inseamnE

sdnitate!

Memorarea. Recitarea.
Formularea intrebiri lor
.v
5r a raspunsunlor

Asculti poezia. Memoreaz-o 9i recit-o.

NU

UITATI! de Stelian Mihnea

Zilnic, cu o periu!5,
Dinfii cur595-i utor,
Cici de nu o faci, ei se
$i te dor!

MAinile de-!i sunt murdare,

CAnd minAnci, te-mbolnivegti.
Spald-te ades pe ele
$i-o sd-mi mullumegti!

strici

Fi gimnasticd

Fructe gi legume multe

Si minAnci, ili folosesc,
Cdci sunt bune, sunt gustoase
$i hrdnesc.

gi

iocuri
mic,
cAt
egti
aleargl
$i
De voiegti ca sd cregti mare
$i voinic!

Marcheazi cu ,,x" caseta corespunzitoare elementelor de igiend care apar in poezie'

(3)

ptiuu$te cu atenlie imaginea alSturatS'

Formuleazd intrebiri legate de imagine
care sd inceapi cu:

20

De ce ....?

CAnd ....?

Unde....?

Cum ....?

Sdptdm6na

c CSnd trebuie

si

CORPUL MEU

ne spilSm pe dinli?

)q
dimineata

Ce

alimente trebuie si mdncSm pentru a fi sinitogi?

Xd?
\l n\u

@ffi

wo

'ffi9
ffic@

( )^a

. Ce activitati

@d

Vr
.e),U
:o)

('\---/()
P-./

trebuie si desfigurim pentru a fiin sindtogi?

-_<\\

Sdptbm6na

CORPUL MEU

Tema 4. MA hrinesc sinitos!

Formularea de propozitii
dupb imagini

Alcdtuie5te o propozitie despre fiecare imagine. Reprezintd grafic propozitia formulat5.

- -r2-\-

(2)

Coloreazd imaginea corespunzitoare propozitiei cu cel mai mare numdr de cuvinte.

__\-_=/_

,,*" casetele corespunzitoare imaginilor care ilustreazi actiuni ce ne ajutd

|;H:.lrTr;,!i.u
Sd exersdm! Traseazd semnele

grafice indicate. Decoreazd cogurile pline cu fructe.

Exersoreo
musculoturii
f inel

sd

SdptSmdna

CORPUL MEU

AlcdtuieSte propozilii dupi schemele de maijos, inlocuind imaginile cu denumirile lor.

re%

@*O

Sugestii de propozitii

O,,Morcovul are
multe vitamine."

o,,Miruna mdn6ncb
fructe gi legume."

ffix?

,,i!i plac dulciurile?"

O ,,Portocalele sunt

dulci?"

?I
Asculti ghicitorile gi unegte-le cu imaginile care reprezinti rispunsul.

Soorele cdnd

il

zdreste,
Pe dotd seinrosesfe.
O culegem voro tootd,
Tore-i bund ?n solotd!

Jdrug galben oscutit

In pdmdnt gode ?nf ipt.
Un iepurog l-o gdsit
9i pe loc l-o rontdit.
Cine este? L-oti ghicit?

Capul, trupul, mi-e totuna,

Pe-un picior stau tot

Am cdmdsi nenumdrote
Si le porf toote-mbrdcote!

Rotunjoore, colorate
fn cdmord sunt pdstrote
5i cu ele curdtate,
Foci pldcinte minunote!

23

SSptdm6na 5

MTSCARE Sr ENERGIE

Tema 1. Hrana, sursd de energie

Memorizare

AscultS, repetd gi memoreazi poezia ,,supa de zarzavat" de otilia cazimir.

SUPA DEZARZAVAT [de Otilia CazimirJ

gospodina sAiazarzavat
vine
acasi
cu cogul incdrcat:
$i
Cu morcovi, cuvarzd,, cartofi, pdtrunjel,
S-a dus

Cu sfeclS, cu ceapd,
Cd

toate-s la fel!

si le spele,
urmd le taie bucdgi-buc5lele,
$i morcovi, givarzd, cartofi, pitrunjel,
Le ia gospodina pe rAnd
Pe

$i sfecld, gi ceap5,
Pe toate la fel!
Acuma tac toate... Ce vreli si mai spund?
Ci supa e gata gi-i stragnic de bunil
$i morcovi, Sivarzl, cartofi, pitrunjel,
$i sfecld, gi ceapd,
Ci toate-s la fei!
I
I
I

Alege rispunsul corect:

o Gospodina s-a dus si

ia:

Ea a pus legumele tn:

ffi

o Gospodina a pregitit din legume:

24

I
I
I

Siptdm6na

MTSCARE St ENERGTE

incercuiegte numai legumele care apar in poezie:

\\.

si facem o salatd gustoasi

sindtoasi!coloreazi stelulele din dreptul

legumelor de maijos din care ai prepara o salati. pofti bund!
gi

Mdndncd fructe si
legume proospete,
pentru cd ou rnulte
vitomine . Acestea te
ojutd sd fii sdndtosl

9/t
25

Siptim6na

MISCARE gl ENERGTE

Tema 2. Energia soarelui

Formularea de
?ntreb5ri gi rbspunsuri

gi a apei

Formuleazi oral intrebdri pornind de la imaginile de mai jos. Cere colegului de bancd
rdspundd la intrebirile tale.

sd

(--].

---\_J

-\/
6.m
sx
\^@9
\_Ll\

Asculti gi marcheazd cu ,,x" caseta din dreptur enunluriror adevdrate:

n
Hidrocentralele produc energie electricd
Deseneazi semnele grafice dupi model.

I
I

I
I

Siptbm6na

\l

ffi
r-''f\'*1

M rscARE $r EN ERG tE
lizarea corespondentei
intre imagine gi text
Rea

Energia vdntului

Asculti versurile gi unegte fiecare imagine cu strofa cireia ise potrivegte.

pornit aga, deodatS,

VAntultoamnei ca si bat5,
S-a

FI mltl

(*)

tD L_/
/\

\s

Sd legene crengile,
Sd scuture frunzele.

Merele gi perele,
S5 le-adunim, bunele,
Si le facem, cum socot,
Gem, dulcea!5 5i compot.

Marcheazd ct) ,,x" imaginea care redS rispunsul la ghicitoarea de maijos.

forti

pribegit5
Apa mdrii o agitS?
Care

Realizeazd corespondenta intre informatiile oferite gi elementele din imagine.

J i;v'

'este

Energia

solari

luatS de la soare.
Panourile solare sunt
fdcute pentru a capta

energia solard gi a o
transforma in cilduri
sau electricitate.

'-Q?_c!

i;l'riirur"rea
apei este

folositd in

principal
pentru a produce electricitate cu ajutorul

hidrocentralelor.

i",Nttergia

vSntului este

folositi de oameni de sute

de ani pentru a face vapoarele sd se deplaseze. De
putin timp, v6ntul este folosit gi pentru a produce energie cu ajutorul eolienelor.

27

ptim6na

\t

MISCARE gl ENERGIE

Tema 4. Energia electricd

Formularea de propozitii
oupa rmagtnt

AlcdtuieSte propozilii dupi imaginile de maijos. Reprezintd grafic propoziliile alcdtuite.

o De ce au nevoie toate aparatele din imaginile de

mai sus pentru a func{iona?

Deseneazd semnele grafice dupd model:

Exersoreo
musculoturii
f inel

Sdptdm6na

Tema 1. Aspecte de toamni

PE CARARILE

ToAMNEt

Formularea de propozifii dupd

imagini.,,Citirea" simbolurilor
pentru vreme

Alcdtuiegte c6te o propozitie despre ce se int6mplS toamna, pornind de la imaginile date.

Reprezinti grafic propozi{iile alcituite.

4.

-/u
t7t

Reprezinti qi tu prin desen un motiv pentru care ?1i place toamna gi unul pentru care nu i1i
place. PrezintS desenele in fata clasei, alcdtuind propozilii.

29

SSptbm6na

PE CARARILE TOAMNEI

Ana gi Radu explici motivele pentru care le place/ nu le place toamna. Privegte imaginile
a lcituiegte propozitii.

jry

gi

j:j

d"o^o ob^

6 ud6

''

lr

{#

f l':
.,^J i

al'i

":

CJ

CJ
,,Citegte" simbolurile pentru vreme gi coloreazS-le pe cele care ar putea fi folosite in anotimpul toamna.

l^nhr\
s/

ji!

F\

e3uis
#-*,#
^

i'. ( 5

-\-l

.r-:>._

(* \]'* --',
)pl
/-<

,1qffif5;
d d ,':'. i.'
d

d a b

," '

"

) Scrie semnul grafic dupi model, apoi decoreazd frunza cu el. Coloreaz-o in culorile toamnei.

Siptim6na

pE CARARILE TOAMNET

Completeazi calendarul naturii cu simbolurile potrivite.

I
I

ALALTAIERI

*:n

AZl

:B*
E

gE
.

,et

5
..-',-,*-*-e.#
--.._*-,,*:@

i\--\( 7-l ) AscultS textul de maijos gi completeazd jurnalul fetilei cu simbolul pentru vreme potrivit:
LUNI
Astdzi a inceput o nouS sdptim6ni. Am plecat
nerdbditoare spre gcoalS. Soarele imi z6mbea
vesel. gi eu am fost vesel5. Ziua a fost

minunati

MARTI
De cum m-am trezit, am auzit stropiigrei ai
ploii, care loveau in pervazul ferestrei. Nu am
iegit la joacS in curte, dar doamna ne-a citit

MIERCURI

JOr

Of I in zori, acelagi zgomot

in fereastri. Am
iegit zgribuliti giv6ntul era s5-mi smulgi
umbrela din min5.

Nici nu am deschis ochii gi am simlit

m6ng6ierea unei raze timide care se strecura
printre norii lene5i. Dar a fost suficient pentru

VINERI
$tiam eu c5 sunt tare lene5i! Da, norii, despre ei
vorbesc. Refuzi sd plece de pe cer. Toati ziua
au stat acolo, ingrimdditi unul in altul, firi si
ne lase si vedem z6mbetul soarelui.

31

SSptim6na 6

PE CARARILE

ToAM

N EI

Delimitarea cuvintelor
dintr-un enunt. Pozitia
cuvintelor in enunluri.
AlcituieSte propozilii despre fructele din imagini. Reprezinti grafic propoziliile
numdrul de cuvinte din fiecare propozilie. (Vezi model.)

(/

____.lE
Toamna se coc perele.

r' o Formuleazd

propozi{ii in care cuvintele care denumesc imaginile de mal

jos sd se afle in pozitia cerutS.

Reprezintd grafic fiecare propozilie.

- _cuv6ntul care denume5te imaginea.

rraseazi cu verde

En'il1d;

Alcdtuiegte o propozilie dupi imaginea

alSturati gi scrie numirul de cuvinte in
casetS. Decoreazi cogul, unind punctele.

32

linia pentru

gi

scrie

Siptdm6na 6

PE CARARILE TOAM N EI

Identificarea poziliei
cuvintelor in enunt

Tema 3. Legume

Ascultd propozitiile, reprezinti grafic gi incercuiegte linia corespunzdtoare cuv6ntului care

denumegte imaginea. Spune care este locul cuv6ntuluiin propozilie.
s,/lt

-s{/@A
sunt gustoase.

M
@

,f'|\

\r\ l/

copt este dutce.

\-lt_/

::nrijrs:;:'+*!

Zacusca de

'1r;4:;g3:11. I

este bun5.

are vitamine.

Mamacur5158

imi place salata de

Vreau

..//n\

M6ncarea d"

cu br6nz5.

/",fl {/ este gustoasS.

Une5te punctele pentru a desena boabele de mazdre.

33

Sdptbm6na

PE cANANILE

TOAMNEI
tnlelegerea textului.
Extragerea informaliilor
esentiale

Tema 4. Activititile oamenilor

toamna

Asculti cu atenlie textele de maijos 9i rdspunde la intrebdri.

I
I

Mama e tare grdbiti astdzi. Aleargd de colo p6nd colo

ciut6nd borcane 5i capace. S-a sculat dis-de-dimineatd 5i
a mers in pia!5 sd cumpere prune 9i zahir' Apoi a spdlat
prunele le-a scos samburii. A urmat fierberea lor in

1.

5i
oala cea mare de la bunica. Mama e foarte atenti,

pentru c5 vrea s5 facd un gem de prune delicios. Eu sunt

inci mic gi n-o pot ajuta. Stau cu Azor, cAinele meu,5i
privim linigtili la toati forfota.

Pe cerul incd senin se vid stoluri de pisSri zburAnd

spre !5rile calde. Au lSsat in urmd casele primitoare in
care gi-au crescut puii, pdm6ntul care le-a dat hran5,
pddurile care le-au adSpostit. Dar pleacS avand in suflet

2.

96ndul revederii.

3. in cartier se aude iar glasul vesel al clopolelului

care

vestegte inceputul gi sfArgitul orelor. AtraSi ca de o vraj5,

sute de copii se indreaptd spre palatul plin de intelepciune, in pragul cdruia ii aSteapti z6ne bune, s5-i ajute si
dezlege tainele lumii. Voi vre!i si le aflatri?

&4'e&
atg
a

3sM

Sdptdmdna

Tema 1. Flori de toamnd

PLANTELE

Desp5rfirea in silabe

Desparte in silabe cuvintele care denumesc imaginile de maijos. Reprezinti grafic.

Coloreazi imaginile in care sunt flori de toamni.

crizantem5

Taie ce nu se potrivegtel (Fii atent la numirul de silabe al cuvintelorl)

Scrie in casete numdrul de silabe al cuv6ntului care denumeqte imaginea.

TraseazS, dupd model, semnele grafice:

-l-. ,.*.
I!:'
\J i*,.r. '.*..,__,,
n

SSptim6na

PLANTELE
Pozitia silabelor in cuvinte
initialS I finalS

Tema 2. Alcituirea plantelor

I z---r
i (1)

Desparte in silabe cuvintele care denumesc imaginile de maijos. Reprezintd grafic.

incercuiegte linia
corespunzdtoare
silabei initiale gi
roste5te-o.

incercuiegte linia
corespunzitoare
silabei finale gi
rostegte-o.

Gisegte cuvinte care sd inceapS CUI

silaba PA-.

I
I
I

r__l

Gise5te cuvinte care se termine

silaba -RE.

@r
m

PA

RE

lI

35

@-r

cu

SSptdmdna

Tema 3. Modul de hrdnire al

plantelof

PLANTELE

Memorizare

Ascultd gi memoreazi poezia.

TOAMNA, de Roman Robu

venit pe nesimfite
Toamna - cea din zarea-albastrd
$i-a stropit din zbor cu aur
Pomii din livada noastri.

in parfum de tufinele
A deschis iarg, zAmbitoare,
Poarta gcolilor gitite
Pentru marea sirbdtoare.

(f )
\ _./

Marcheazd cu,,x" casetacorespunzdtoareelementelordetoamnicareaparinpoezie.

io
o o
)o

_/-\r
/\
\-o0 ---/
0
ooooooo

Formuleazd c6te o intrebare despre fiecare din imaginile de la exerciliul 2. Roagi-l pe

colegul de bancd sd rispundS.
Exersarea musculaturii fine. Traseazd liniile punctate, apoi coloreazi cu galben frunza.

Coloreazd gi descrie imaginea de mai jos

in fata clasei.

,.-ry4b-,WP*;^,,ffffit
37

Sdptdm6na

PLANTELE

Tema 4. Fructe, legume, cereale

?n alimentatie

Denume5te imaginile gi coloreazd bulina

oo

CO

oo ooooo

bulinele corespunzdtoare sunetului indicat.

OOO CC

C CC CCO

ooooo

CCO CCC

oo oo

oooooo oo oo

oo oo co

oo oo

Deseneazd nucile pe care le-a str6ns veverila pentru iarn5.

38

Discriminarea sunetelor
din cuvinte

coc ooo

\t
t t# ri"^^l.
*l
,--l-\i (1)

'*-\-Z-

Sdptdm6na

Animatete domestice

ANIMALELE

Intelegerea textului
(,,Muzicantii din BremenJ

Ascultd povestea ,,Muzicanlii din Bremen" (vezi pagina 94) gi urmdregte imaginile de maijos.

tr@

SdptSmdna

Marcheazi

ct)

ANIMALELE
,,x" caseta corespunzitoare imaginii care reprezinti rispunsul corect.

o Primul animal care pornegte spre Bremen este:

. in casa din pidure, cei patru prieteni au dat peste:

Ji-a plicut povestea? Coloreaz 5 fala potrivitd

rSspunsului tdu 5i explici de ce ti-a plScut sau
nu ti-a pl6cut.

'

a^
\J-/

,rn\

Alcituiegte propozilii despre alte animale domestice. Reprezinti cuvinteie care denumesc
animalele sub imagine (silabe/sunete).

rO
-aa
1f
or

ooo
40

Siptdrn6na 8

Animalele silbatice
(1)

_\_-z

AN IMALELE

Fozitia sunetelor

Tn

cuvinte

Marcheazd pozitia sunetelor cerute in cuvintele care denumesc imaginile:

oo oo oo

ooo oo oo

ooo oo

lel
ii
oo oooo

ooo oo

ooo oo

r- ._']

lrl
li
ll

ooo oo oo

oo oo

oo

oo oo oo oo

**9

Ya\

e9

|--

ooo oo oo

ooooo

oo

ooo

oo

\M-=--==--l==---r)
)

f\ (f

"'r:-\

,''-.,-1

--J/
(r "\N i-r::\5\\.'Sira

ooo

o ooo

ooo ooo
4L

Siptdm6na

ANIMALELE

ii\2)
/l\ Taie ce nu se potrive$te. (Cuvintele
i \--,/ litera data.)

care denumesc imaginile trebuie sd inceapd cu sunetul/

rama

16ndunicd

ry,,.ffi\

t*

sop6rlS

mistret

ca ngu

ca

pfloa ra

Deseneazd c6te un animal silbatic a

crocodil

c6

rti[d

ciruidenumire si inceapi cu sunetul/litera indicat5:

SiptSm6na 8

Exprimarea rispunsului la
intreb5ri cu ajutorul desenelor
sau prin simboluri

Alcdtuirea corpului
animalelor
Ce

AN IMALELE

fel de animale sunt in imaginile de mai jos? Erbivore sau carnivore? Rispunde unind

fiecare animal cu simbolul corespunzdtor.

fil--t, )]

ffi

tu
@

Scrie cifra corespunzitoare pieselor de puzzle pentru a reconstitui corpul leului. Spune din
ce pirti este alcdtuit.

rc

43

SdptSmina

i Cl
i '\:/

ANIMALELE

Unde triiesc animalele de mai jos? in pddure sau la fermS? Rdspunde, desen6nd in chenar
simbolurile indicate:

Spune ce inseamnd aceste pancarte.

ATENTTE!
Exersarea musculaturii fine (melci)

44

CAINE

Sdptdmdna 8

Prietenul meu
necuvAntitor

Farago

CATELU$UL $CHIOp de Elena

I.r-"t" numai trei picioare, Dar copiii rdi la suflet

fop,Iop,
copiii,

$i^d-e-abia md migc:
RAd cAnd md-ntAlnesc

mi cheamS,,cuciu gchiop,,.

$i

Fralii mei ceilalfi se joaci

copiii tofi, dar eu

Cu

Nu pot alerga ca dAngii,

Ci sunt gchiop gi cad mereu!

sunt de frumogi copiii

Cei cuminfi, gi cAt de mult
Mi-ar pldcea si stau cu dAngii,
Si md joc gi s5-i ascult!
CAt

AN IMALELE

Memorizare

Sunt uiA1i, precum e_acel

Care m_a gihiopat pe mine,
$i nu_i pot iubi de fll...

Acum vine gi-mi ddzahdr

$i ar vrea si fie bun,
$i-ag putea s5-l mugc o dati
De picior, sd mi rlzbun,
Dar il Ias aga, si vadi
Riul, ci un biet citrel
Are inima mai buni
DecAt a avut-o ell

Rdspunde la intrebdri, marc6nd cl)

,,x" caseta corespunzitoare imaginii care reprezintd
rSspunsul corect.
o C6te picioare are cdlelugul

din poezie?

cum crezi ci este cdlerugur din cauzd cd nu se poate juca

cu ceilalti cSlelugi?

o Ce-i aduce

biiatul ca si fie iertat?

45

Sbptbm6na 8

AN IMALELE

Desparte in silabe cuvintele care denumesc animalele de companie din imagini

zinti grafic.
o Coloreazi cu albastru animalele a cSror denumire e formatd din 2 silabe.
o ColoreazS cu rogu animalele a ciror denumire e formati din 3 silabe.

5i repre-

(.\
Un copil va deveni mai responsabil dacd va ingriji un animal de companie. I
I
Cum? Avdnd grija de micul prieten, ddndu-i sd mdn6nce, preocupdndu-se I
de siguranla lui, copilul va invdla ce inseamnd dragostea. Binetnteles, tot l
\
timpulva fi ajutat giindrumat de pdrintii sdi.
I

ffioi cd,,,
o

Ce animal de companie ai dori sd ai? Alege unul dintre animdlutele de mai jos gi explicd
de ce l-ai ales.
o Descrie infdtigarea lui gifelulin care ai avea griji de el.

_t
**"
,,%
a.'

i:....

1s

*&;

&*

Deseneazi pentru papagalul gi pegtigorul de mai sus c6te un addpost: o colivie, respectiv un
acva ri u.

46

Sdptdm6na

MEDil DE VTATA

Tema 1. Livada

Realizeazd corespondenla intre

livadd

prund

irnrsinil"lf; cdror

denumiri rimeazd.

ffi
mar

fl"r,

-l

<

{@om---=.--.-1

lund

ladd

soare

moarJ

47

Sdptdm6na 9

MEDil DE VIATA

Tema 2. Gridina de legume

Dramatizare

Ascultd povestea ,,Ridichea uriagS" {vezi pagina 94) gi joaci rolul personajelor
i If;-f
I
l^
r -:
'r r,! colegi.
;' \l/ impreuniw cu ceilalli

care apar,

Agazi personajele in ordine, astfelinc6t si reugeascd s5 scoatd ridichea uria55.

Unde cregte o ridiche? Coloreazi varianta corectd.

b4
v6

o)

.(,
5'17
(J*

()

grddini de legume
48

i
I

SSptdm6na

Pidurea

MEDII DE VIATA

tnlelegerea textului

Asculti povestea ,,Minuga" (vezi pagina 94).

fis
ch*' fl*
il s? t**
t'"s

Sd

rispundem oral

la

H'?

intrebdri!

. Ce nume are fetita din poveste?

. Ce culoare

. CAte animale

au intrat in mdnugS?

are minuga?

De ce intrau animalele in minug5?

Alege varianta corectS:

Fetita se plimba prin:

\\lt

)L

Anastasia a pierdut:

49

Sdptim6na

MEDil DE VTATA

coloreazd doar animale care au intrat in mdnugS.

Alcdtuiegte,-2 oral,
v prop*iii.
-'-'' c6te
-vtv o
t'r vt.,\
fiecare.

-l

;;;;;

dbs'a-,

418
c1N
t2f

s3rt
Qtr"flJ
*
CLrJ

t"qp".q?

I
I

\/

I
I

\
I

l^

^r
eqN
4jta

3 s'l
a4
c1fu,C.5

\/

{s

eJ.)

a'

t
I
t

\\

\
I
I
I

Deseneazd semnele grafice,

,ttr.

dupi model:

r'\r;1_.-

SSptdm6na 9

Identificarea sensului unui

cuv6nt prin schimbarea
unui sunet / unei silabe

Tema 4. Mediul acvatic

PriveSte imaginea gi descrie ceea ce vezi. Alcituiegte
imagine. ReprezintS-le grafic pe spaliile date.

MEDil DE VTATA

trei propozilii despre vieluitoarele din

ColoreazS, sub fiecare imagine, bulina corespunzStoare sunetului care este

diferitin fiecare

pereche.

ooooo ocooc

ie
l/-

Schimbd a doua silabd din cuv6ntul care denumegte imaginea pentru a obiine cuvinte noi.
Alcituiegte oral propoziliiin care si introduci cuvintele nou oblinute.

-rtJ
i;r

il

51

SdptSm6na L0

coNDrTil

DE VTATA

Tema 1. Lumina gi cildura

Marcheazi
o

clJ

ntrebdri cu alegere
multiplS

,,x" caseta corespunzitoare imaginii care reprezintd rispunsul la intrebare.

care parte a plantei folosegte lumina pentru a prepara hrana?

\
o Unde cregte ro5ia?

--.r-'a'"''{}J.A, ^1[i
.al\, *_
.i:1.'
tCf'.' .a,
't_-,l g
-A -r--,
-_S..
g
.4,
v

.-e.:9
-

o De ce au nevoie fiintele pentru a cregte gi a se dezvolta?

o Care este

anotimpulin care fiinlele primesc cea mai multS lumind

-': dH
ffiY
v-.N

gi

cdlduri?

J":K-s'
M

@(

=:

J'l

_ tJ
*(.)"
qn^

Js 4:
il "ow

Alcdtuiegte c6te o propozilie cu fiecare element ales la intrebdrile de la exerciliul 1.

52

I
I

IIIIIIITTEIIIII

Sdptdm6na 10

CONDITII DE VIATA

rr

Marcheazi elementele care reprezintS apa in diferite forme:

s\

J-;\^.-a

$N
,'rffi
-?-*ES
=-!;:r

ry#k

,)

4S (

\t'>"s-trA-,

A"

Unegte punctele pentru a scrie semnele grafice:

IIIIIIITIIIIIITITIIIIITTITEITI

53

Sdptdm6na l-0

coNDtTil

DE VTATA

Tema 3. Acliuni diunitoare

Povestirea dupd
rmagrnr

Marcheazi cu ,,x" casetele corespunzitoare imaginilor care prezintd actiuni ddundtoare

mediului.

ffi,

/'\
oo

12&
3a

Alcdtuie5te texte scurte, pornind de la imaginile date. Gisegte un

fiecare text.

titlu potrivit pentru

v?5N4
'#Hrffil

( f, )

54

Realizeazd desene prin care sd sugerezi oprirea unor actiuni

H]N

diunitoare mediului.

i
i

S5pt5m6na

Tema 4.

Se

L0

iubim natura!

CONDtTil DE VTATA

infelegerea textului

Ascultd cu atenlie textul de maijos gi apoi rezolvd cerinlele:

BUCURIA MIRUNEI
Este o zi mohordtd de sfArgit de toamnS. Norii grei acoperd
cerul gi plAng de supirare.
Pisdrile rdmase la noi in fari stau zgribulite la addplst. copicii gi-au
strAns ramurile golage,
parcd pentru a se apira de ploaie.
Numai Miruna se intoarce veseli de la gcoali. RAde sub umbrela
ud5' La ora de matematici gi explorarea mediului au observat
tufinelele
gi crizantemele din gridina gcolii. Doamna invdlitoare
le-a explicat cd
locul florilor e acolo, in gridini. Aga cr, in loc si-i culeagi
un buchet, i_a
fdcut mamei o felicitare. A desenat pe ea flori de toamnd in curori
vii:
galben, portocaliu gi rogu. crizantemele gi tutdnelele
rad vesele. Astfel,
mama va gti cat de mult o iubegte Miruna gi ci se gandegte
la ea chiar gi
atunci cAnd nu sunt impreund.
Ce fericiti va fi mama!

'

Simbolul care se potrivegte vremii prezentate in text este:

.-<tQY--\

I.
(,1'(

^^

6r.)
-A)

)ilr-^',r'
o[ o'6
0

#*#

oo

d d,d6o^
6 od6"

Miruna se intoarce de la:

vz?zzaaaz

+ .'ZAA
'

lmaginea care se potrivegte cel mai bine personajului

textului este:

'^[

,i{

'ir:fi'
odil'l"od

d,

lilio

rt

[{tjo,;',,:

.--v\r'

u&,f,

55

L0

Sdptim6na

CONDITII DE VIATA

Felicitarea realizatd de fetitr5 este pentru:

r:;C--',\

/ / //\) (Yr
l-

--\
oK\ \

i.l-

. Simbolul

care aratd cum se va simti mama c6nd va primi felicitarea este:

. Completeazi felicitarea folosind culorile utilizate de Miruna.

Dar, maiintAi, exerseazi

desenAnd florile punctate.

,'--r

)--l

/-

,'--r,t--t
t\'\

.t--\

iYl

--l

'-t.

--!-

,--/\
'\/u.-

/r\/\,

\-t

/'-

-l

('

I
\l \._t

-.rrt - -1,

r--

)
f----:.

,---i

/\.,'\

r-

/\

\tl

,"t- -'

\7\t

"---,

t,'
I

\-z
r''

I
\ll

-t,
/'- -t.r'1)l l,-\
/tt,
I
t---]

,----.

''----,'

\l\-r

')
r-

\ /\

\ll

56

'r---t

,--

i
-t

l---- -/

-t

r-

\ /\

\[l

,'--t,'--t
IY\

I,l''!
|

l--

\/'\ ,' -r F--)-_-i

/\l '.---''
\-l
rI
rll
\ /\ /

Sdptdm6na LL

Tema 1. Jara mea, RomAnia

NOI SUNTEM ROMANI

Indicarea de imagini a cSror
denumire incepeT se termin5
cu un sunet dat

Marcheazi cu ,,x" imaginile a ciror denumire incepe cu sunetul

,,s,,.

DE$TEAPTA-TE,ROMANE!

steag

Marcheazi

stemE
ct)

,,x" imaginile a cdror denumire se termind cu sunetul ,,a,,.

romanr

Alcituiegte c6te o propozilie folosind cuvintele care denumesc imaginile de mai sus.
Decoreazd costumele populare rom6neg ti desen6nd semnele grafice:

a.,

57

Sdptdmdna

1-L

NOl SUNTEM ROMANI

Tema 2. 1 Decembrie,
Ziua RomAniei

Formularea de intreb5ri
pentru a obtine un
rispuns dat

Formuleazd intrebdri pentru a obline rispunsurile exprimate prin cuvintele care denumesc

imaginile:

n =A=n
<7
/^\<7
A
,{
A
__A_
\ /'
nA

=7

AA

)^(,r

nX

)<<?)<

Exemplu: Cum se numegte !ara noastrS?

Coloreazi steagul Romdnieiin culorile specifice, apoi coloreazd covoragul cu motive populare:

0
0
0

Formuleazd intrebdri pentru a afla c6t mai multe

lucruri despre scriitorul din imaginea alSturatd.

Exemplu:

58

. Ce scriitor este reprezentat in imagine?

. Ce pove$ti a scris el?
. Despre ce este vorba in povestea ..............?

Sdptdm6na i.i.

Sunt mdndru
romdn !

NOI SUNTEM ROMANI

ci sunt
Memorizare

REVEDERE de Mihai Eminescu

.--ry

codrufule,
-Ce Codrule,
mai faci, drigufule,
Cd de cAnd

,"s

I'l

nu ne-am vdzut

Multi vreme a trecut

$i de cAnd m-am depdrtat,

Multe lume am umblat,
la, eu fac ce fac de mult,
-Iarna
viscolu-l ascult,
Crengile-mi rupAndu-le,
Apele-astupAndu-le,

n5

Troienind cirdrile
$i gonind cAntlrile;
$i mai fac ce fac de mult,
Vara doina mi-o ascult
Pe cdrarea spre izvor
Ce le-am dat-o tuturor.
[..,]
MarcheazS ct) ,,x" caseta corespunzdtoare imaginilor pe
care le regdsim in

polli".

#ffi
(2

^fu

FormuleazS propozil{ii pornind de la imaginile

de mai sus.

)
__\_1_-

Unegte punctele pentru a trasa semnele grafice:

ji ji iiriri
ji rj iirirj
ji ri jiriji

i---ii---r

rrlr

----iiil

i---!
I---l
iiir
____i i___ ___i

t___

i---li--riir

----iiri

59

NOI SUNTEM ROMANI

4. Romdnia

gi

Exersarea musculaturii fine a

mdinii gi a coordonSrii migcSrilor prin colorare, hagurare,
trasare pe linia punctatS.

Uniunea

Europeand

Completeazi desenele pentru a reprezenta:

. o ocupatie a romAnilor

din cele mai vechi timpuri

r'..;i
r -t
/\

-'^--^-.- /

/\
-^a*---l

tl

I
,t^'^--),
?J\/

l. - -1.

('-l

)\

l-

/J'\/

uJ

/^ - ^ _ _ I

7
sJ

lt
l/
\/)1,
i ,n-^__)
/)'\,

(-r

.?
sJ

vase traditionale romAne5ti realizate din lut (coloreazS-le cu rogu gi albastru)

(:_-)

(:--)\

1'',t'

. Steagul

50

Uniunii Europene (coloreazd fondul

-) cu albastru,

stelele -> cu galben)

SbptbmAna

1.2

BUCURIILE IERNII
Memorizare

Asculti gi memoreazi Poezia:

o+
+
+/

VINE IARNA
de Liviu Deleanu

Vine,
Vine
Vine iarna,

Vine de departe hdt,

Cu cdciuli de promoroacd
$i cojoace de omdt!

Vine gerul
Care Pune
Flori de ghea!5la feregti,
$i mdmica iar ne spune,
Adormindu-ne, povegti'

Marcheazi cu ,,x" casetele corespunzitoare imaginilor in care apar elemente din poezia
memoratd.

t{

t4
{

ru@

)t

@@

lo

Spune cuvinte care sd aibd sens

/ inleles aseminitor pentru

a denumi imaginile:

#*#
zipadb

fereastrb

poveste

Tie iti place anotimpul iarna? Coloreazd

fala potriviti gi explicd alegerea fdcut5.

tl
61

SSptbm6na

12

BUCURIILE lERNll
Ghicitori

Asculti

gi

coloreazi imaginea care reprezinti rdspunsul pentru fiecare ghicitoare.

Ci

Moole, olbd si pufoosd,

Pentru cdmp e hoind groosd.

Cu

Porc-or fi nigte petale

Ori steluf e ce danseazl,
Norii le presord iorno
9i pe geamlilealaz6.

NK\
4N.*"

"gtu" Xtl2X
>-\rX
>-a>k
'/1r\"

>;-al.X
'rlj\'

ne-o-mpodob

it f ereosl ra

stelufe-n noopteo osto?

Om

fdcut de mdno meo,

ochi negri si luleo.

Niciun viscol nu-l rdstoornd
Cd e sprijinit de iornd.

Cu

)-

1}1\
-(

a-Y-j
.-v\,/

Cu ea iorno, sus ?n deal,

Vin iute, nu om hobor.
Pe zdpod-olunec tore,
Nimeni nu ne std ?n cole.

Cine vine de lo munte

Cu

stelute olbe-n f runte?

'A

Vl

lnventeazi Situ ghicitori despre iarn5. Spune-le colegilortii, care trebuie sd ghiceascd'
Exemplu: ,,Sufl5 cu putere, spulber6nd zipada. Ce este?" (viscolul)

62

ft
Sdptdm6na

\I

jp'
a / V-+'><

Tema 3. larna Tn pidure

L2

BUCURIILE lERNll
Descrierea unor imagini

Traseazi 5i tu fulgi de zdpadd dupd model:

Exerseazd semnele grafice:

63

Sdptdm6na 12

BUCURIILE IERNII
Dialoguri

Tema 4. Jocurile copiilor iarna

--\
u,mi

a"bd

onD

'c)

Jie ce-ti place cel mai mult si te joci iarna? Realizeazi un desen in care
tatea preferatS.

\-.2

Joc de rol.impreund
maijos.

G1-tW$

.)('%(,
64

si

prezin[i

activi-

cu colegul de bancd, realizeazd dialoguri pornind de la imaginile de

i
i

SdptimSna 13

VIN SARBATORILE

Tema 1. Obiceiuri stribune (1)

,'

STEAUA

Sorcova,
Vesela
se tr5ili,

Steaua sus risare

Ca o taini mare.
Steaua strllucegte
$i lumii vestegte
$i lumii vestegte

un mdr,
Ca un pir,
Ca un fir de trandafir.
Fili tare ca piatra,
Iute ca sigeata;
Fifi tare ca fierul,
Iute ca ofelul.
La anu gi la mulgi ani!

Ca

Ci astdzi Curata

Memorizare

PLUGU$ORUL '.

soRcovA

Si-mbitrAnigi:

Aho, aho, copii gi frafi,

Stali pulin gi nu mAnafi,
LAngi boi v-al5turafi
$i cuvAntul mi-ascultagi.
Ia mai mAnafi,
H5i, h5i...

mii!

Preanevinovata
Fecioara Maria
Nagte pe Mesia
Nagte pe Mesia.

Unegte imaginile cu urdtori cu

sirbitoarea potrivit5.

Plugugorul

6)

r,M
,t 63
@)

'o

i$

./--a

rJo

\^

oU" r

"%
(9

Anul Nou
65

SdptimSna

13

VIN SARBATORILE!

Tema 2. Obiceiuri strdbune (2)

Asculti textul

gi

Corespondenta

cuv6nt-imagine

incercuiegte cuv6ntul care denumeSte imaginea:

Legenda lui Mo$ Cr5ciun

Cine nu-l cunoagte pe Mog Crdciun? Toti copiii il

gtiu pe simpaticul bbtrdnel cu obrajii rogiii gi barba alb5.

6,

C-

Mog Crdciun

",1*

Legenda lui Mof,Crbciun vine din timpuri strdvechi,

Fecioara Maria

Maria cbuta un loc unde

ASa

a ajuns ea la casa

A\
f{hFN

wwx
Iisus Hristos

lui Mog Crbciun, a cdrui sotie se numea Crbciuneasa.

/---\

//n
//\7/

lJ'.

recio#{AMuriu i-a cerut acesteia adbpost, iar

iV

lb

z,2l

vacd

Affi\

Crbciuneasa a gizduit-o in grajdul vacilor. Nu a indrdznit

s-o lase

Y--("{
----\ I I\
\ "'=--.r'7

unwr

in"66

,N

ffi$ili

]ilTftTlil]@l

ML=r$
pentru cb solul ei era un om rdu.

casb

s5pt5m6na

l_3

vtN sARBAToRtLE!

,'@
cu toate astea, rvoltrdciun a aflat gi a pedepsit-o,
Dumnezeu

tdindu-i m6inile. Dar minunel Fecioara Maria i-a lipit

m6inile la loc gi a vindecat-o.

,6&
vdzand miracolul,

M;trbciun

sanie

i-a cerut iertare rui

W
)rE
<., \
/l-

,./s

A--\

ren

De atunci, Moi Crbciun vine in fiecare an, pe 25

copill

.W

i\
/.-.a\

Decembrie, cu sania lui trasd de gapte renili plinb

cu
multe-multe jucbrii, pe care le imparte cu drag la
tofi

copiii cuminti. El intrd pe horn gi, fdrb sd-l vadd nimeni,

-\
>-.-^:

F#
t^5
[.-___]JJ 4. i!

agazb cadourile sub brad,

mG)

ffi

Voi afi fost coEiT Euftringi anul acesta?

horn

cadou

t$

>.'-^<
?>

i-,.,.-a
z9:

\_
-/
-.2$_\--

brad

67

Sdptim6na l-3

VIN SARBATORILE

Tema 3. Sf6ntul Nicolae

Utilizarea formulelor specifice

unor situatii concrete

ln noaptea de 5 spre 6 decembrie, pe la ferestre trece Mo9 Nicolae,

l5s6nd daruri copiilor cuminli si nuieluse celor neascultdtori.
Ascult5 cu aten!ie poezia
despre Mog Nicolae gi memoreaz-o.

JOC DE ROL: Joacd

I
I

I
I

specifice adecvate,

copii, se fili cuminli!

-Ne Voi,
spunea bunicul nostru.

supdrali pe pirinfi,
-Ci Nu-i
se supiri gi Mogul.
Si vI lustruifi papucii,
Cizmulile ori ghetufe.
Ordonate le-ngira!i,
Poate Mogul le va umple
Cu dulciuri gi trenulefe,
Mapinufe gi pdpugi.
Jucdrii de plug dI Mogul,
Poate va da gi minugi.
$i ficeam ce-a zis bunicul:
Ghetele le lustruiam,
Ne culcam in patul nostru
$i pe Mogu-l agteptam.

Diminea!a, la trezire,
Noi toli eram bucurogi,
Nu s-a-ntAmplat vreodati
Sd ne supdrim pe Mog!

ColoreazS-l pe Mog Nicolae.

Tu ce crezi

ci vei primi de Sf6ntul

(M@

Se
68

rolul personajelor din ima-

gine in situatiile date. Folose5te formulele

Nicolae?

Sdptdm6na
Crdciunul

L3

VtN SARSATORI_Et

Povestirea dup5 imagini

Toti copiii il cunosc pe simpaticul bdtrdnel cu obrajii rumeni, barba

albd si
sufletul darnic, numit Mog Crdciun. EI vine in Ajunul Crdciunului,
adicd in
noaptea de 24 spre 25 Decembrie, cu sania trasd de noud reni,
intrd pe horn si
asazd sub brad cadourile pentru copii.
Privegte imaginile 5i povestegte, pornind de la ele:

61
\3)

Deseneazd cadoul pe care ai dori si-l primegti de la

Mog Criciun. Decoreazi cu semnul
grafic, tras6nd pe puncte.

o Alcdtuiegte o propozilie
despre cadoul dorit.

Reprezint5 grafic propozitia alcdtuitd.

Reprezintd grafic
(silabe, sunete) cuv3ntul
care denume5te cadoul.

69

Sdptimd na

t4

FANTEZII DE IARNA
Sunetul ,,a".
Literele ,,a" gi ,,A"

Tema 1. Ninge peste tara mea

Coloreazi literele ,,A" gi,,a" gi memoreazi poezia.

@A@A

AeAA

rA
l-r-rl

A, a, a,

Multe vorbe-ncep cu ar
Ap5, atd gi alun,
Antilopl9i album.

/A

(_/_il

Marcheazd ct) ,,x" caseta corespunzdtoare imaginilor a ciror denumire contine sunetul,,a"

.:l

7:1
'j;!'

incercuiegte literele ,,a" gi,,A" din fiecare cuv6nt scris sub imagine. Reprezinti grafic silabele
5i sunetele / literele ,,a" gi ,,A'0.

#sro*F

,rs":,:

#tas#
q*s

ilqF"

--

.r'Sftr.h

q{L*3

fl4SF

IARNA

SAN IA

BRAD

oo oo oo

ooooo

ooooo

oooo

a patina

nea

cdciula

alton

ZA

70

Sdptdm6 na

1,4

FANTEZil DE TARNA

Scrie, dupd model, literele

,,A,, gi ,0a,,

Completeazd denumirile obiectelor din imagini

cu titera

P-TIN-

STE

,n

FULG DE NE

a:,j::",?li doar imaginile a cdror denumire conline

sunetut

,,a" in fiecare cuvdnt (la inceput

/in

interior

la sf6rgit).

FUL

,,a,, . Spune unde se afld

sunetul

i
I

q--...8

)lAo

^,u
stl
,YL9
'.. ,-

ete a

7t

SdptdmAna l-4

FANTEZII DE IARNA

2. Hai, copii, la siniug

I(t )
I \_-./

Sunetul ,,a"
Literele ,d" gi ,,A"

eriveqte imaginea gigdseqte c6t mai multe elemente a ciror denumire conline sunetul,,a"

-O

o"oo 6 o

Completeazi numele copiilor din imagini, scriind litera ,,A"

N DREI

LIN

Dupi o zi de joacb in zipadS, copiii asculti pove5ti la gura sobei. Privegte imaginile
pleteazi titlurile povegtilor cu litera ,,A":

LBA
72

C ZAP D

gi com-

-N-ST-SI-

:
Sdptdm6 na

t4

FANTEZII DE IARNA

Amintegte-ti povestea ,,AlbI ca Zdpada',, numeroteazd imaginile

in ordinea int6mplirilor
din text gi poveste5te pornind de la imagini.

C:-":;#;,

I
..'....-t
J:-t
h-.." '
'

73

SdptSm6na 14

FANTEZII DE IARNA

Tema 3. Transformdri ale apei

in nature 0l

(,

_ao,:_r.r=

ollaturile de ap6 pe

1a!esunt

Sunetul ,,a"
Literele ud" Si ,,A"

scrise literele a 5i A.

GGGGGGGGG
Completeazi rispunsul la ghicitoare cu literele care lipsesc.

$erpuiegte prin pddure,

E-n oceane sau in mare,
Clocotind in unde reci
Sau

_P_

formeazi norii-ntregi,
Ascultd gi memoreazd poezia. incercuiegte literele a gi A care apar in versurile poeziei.

$titi ci apa are

Circuli-n naturl

Ea cade din nori,

in fulgi de nea ugori
Sau in stropi de ploaie,

Cu temperatur5,

PdmAntul si-nmoaie,

Pe meridiane,
Pe mdri gi oceane,

Plantele sI creascS,
Bogat sd rodeasc5,
$i tot ce e vietate
Sd trdiasci cu ea poate.

Stdri de agregare?

igi ridicd ceala

Apa, dimineafa.

Alcituiegte propozitii despre imaginile de mai jos, ?n care apa apare in diferite stdri de
agrega re.

bu
b

D;

tru

rb
bg
b

bb

74

IIIIITIf

tIIIttI

Sd

ptd m6 na

Sunetul ,,a"
Literele ,,a" gi ,,A"

O :;f ij"jff;1:,vintere

cu ritera,,A,,pentru a obline termeni ce denumesc transformiri

ale

I
iI

L4 -FANTEZI DE TARNA

LO-I

PORI

oooG
@6 GG@
) Cali norigori pe care e scrisd litera ,,a,, sunt? Dar cu litera ,,Af?

---------___:__

:_-_'_______

#ffiffiffiffiffiffiffiffiffi

IITIIIITIIIIIITIITIITIITIITII

75

S5pt5m6na

L5

iru IuMEA POVESTTLOR

Sunetul ,,m".
Literele ,,M" gi ,,m"

Ce-i bine gi ce-i rdu

Coloreazd literele,m"

Si

,,M" $i memoreazi poezia:

mMMMs
M mNm
o Cine este mama

Morcovi, mure, maci gi mere

Pune mama in panere.
$i mereu merge gribitd
C-o agteaptS iezii-n tindd.

din poezia de mai sus? r Cum se numegte povestea in care apare?

MarcheazS cu,,x" caseta corespunzitoare personajelor a cdror denumire conline sunetul

,rffi"'

lncercuiegte literele
silabele gi sunetele.

Muc cel Mic

ooo ooo ooo

76

.m"

$i ,,M" din fiecare cuv6nt scris sub imagine. Reprezinti grafic

Martin

mo$

ma m a

(vitrego)

s5pt5m6na

15

iw LuMEA povESTtLOR

Scrie dupd model

.:,,pou:,rtea.fin care face parte-compteteazd titturite

cu literele potrivite (,d", ,A", ,ffi", ,M"). cororeazd
doar personajere pozitive.

:T:::^i::i::,Tir:.:j

C*PR- CU
TR

I IEZI

*LBA f,*
zAp*D

-r

i#OT* NUL
iw cALT

*t

p"".iiii",

Sdptdm6na L5

IN LU M EA POVESTTLOR

Sunetul ,,m".
Literele ,,M" gi ,,m"

Povegtile copiliriei

Privegte imaginea gi gisegte c6t mai multe elemente a cdror denumire conline sunetul
,,m" , apoi coloreazS-le. CSrei povegti ii apartine imaginea incercuitS?

ffi
Gise5te c6t mai multe nume pentru bdietelul din imagine care sd inceapd cu sunetul ,,m".
Completeazi numele de copii de maijos cu litera ,,M". Coloreazd doar casetele care contin
nume de bdieli.

[-a;;l
t-l

[;;

t-l

[='*t
I
i-l

G;;-l
r=;,*l
n'i';t
l-l
t-l
t-l
Recunoa5te povestea gi scrie cine este personajul marcat.

" ir: ,i i i,:; Vitfeg;

78

SdptSm6na t

iw I_UMEA povEsTtloR
Sunetul ,,u"
Literele ,,t)" gi ,,1J"

Animale din povegti

literele ,u" $i,U" $i memoreazd poezia:

u tts
U [lU @U

I
I

Ursul umblS dupd mure

Prin frunzigul din pidure.
Urcd dealul, spre izvor,
S5 bea apd c-un ulcior.

Marcheazd cu ,,x" caseta corespunzdtoare animalelor din povegti

a cdror denumire conline
sunetul ,,u".

incercuiegte litera ,,u" din fiecare cuv6nt scris sub imagine.

Reprezintd grafic silabele
sunetul ,f t,,vtv
litera rrv,,u" t

['--p*El
lgS 9ti3:lod_e_l_tit_erete

balaur

fluture

,,t),, 9i ,,t),,.

79

SdptSm6na L5

iw lu

M EA PovESTtLoR

Sunetul ,,u"
Literele ,,t)" gi ,,U"

Tema 4. Vreau si fiu erou/eroinS!

t-

Completeazi numele eroilor din imagini cu literele inv5trate. Tu cine !i-ai dori sd fii?
alegerea ficutd gi coloreazi personajul respectiv.

cEN_$ARE_S_

L-P

sc_FrT_

RosrE

FAT-FR OS

B-L-

IC

-R

V LPE

Explici

SIRENA

Scrie cuvintele:

a Coloreaz5 imaginile din povestea ,,Scufila Rogie", a cdror denumire conline sunetul ,,u".
oincercuie5te personajul care nu se potrivegte!

L,/

L*/ \*-/
:-)

'Lt-

80

Sdptdm6na L6

Tema 1. Recapitulare (1)

ECAPITU LAR E

Repet ce am invblat
i voi fi evaluat!

l.ll:l::_'_'_"_t!l::1._r_::::ll:"1_"_9_11:I,i", .r"rn"nt.ror" din imaginite

de maijos.

Alcdtuie$te propozilii pornind de la imaginile

date. Reprezintd_le grafic.

6,ffiq,\
in,silabe cuvintele care denumesc imaginile
gi scrie in casete numirul corespun_

?f:0.i,"
zdtor
de silabe.

Deseneazd in chenare obiecte

silabi

ciror denumire

sd

fie formatd din:

2 silabe

81

Coloreazd bulina corespunzdtoare pozitiei sunetului cerut in cuvintele:

. sunetul

,,a"

ooooo
r sunetul ,,m"

5
ooo
e

. sunetul

,,u"

g
3
oooo

Si exersim!

82

@t!l
oo oo

tv
W
oo o o-o

ffiffi
oooooo

oooo

ooooo

ooo

Sdptdm6na

Recapitulare (2)
RecitS, din memorie, una din poeziile

invilate

16

RECAPTTULARE

Repet ce am invifat
ivoi fi evaluat!
la gcoald.

AminteSte-ti titlurile textelor in care apar urmdtoarele personaje gi

rezolvd

."ri;i;l;,

ffi'Arm

wJBt\u??"
"rr:-#((
W
alvq,

O Prietenii lui VICTOR se jucau cu:

o MIRUNA

desenase felicitarea pentru:

in mbnu$a

ANASTASIET au

Si exersdml

intrat animalele:

ffi

Sdptdm6na l-6

RECAPITU LARE
Repet ce am inv5[at
Si voi fi evaluat!

Tema 3. Evaluare (1)

Alcituie5te gi reprezintd grafic propozilii, pornind de la imagini de maijos.

s.B
,d

Dd
\r-

I
I
I

/.

Reprezinti grafic (silabe, sunete) cuvintele care denumesc imaginile:

^\7\
/A*J('A
I i .,f

j{"'

\i*e s"&t

a) Coloreazd imaginea a

cirei denumire incepe cu silaba

,,CA,,.

_l:=
I

b) Marcheazdcu,,x" imaginea a cdrei denumire setermini cu silaba,,TA,,.

Deseneazd:

I
I
I

un obiect a cirui denumire sd inceapd

cu silaba ,,MA"

un obiect a cirui denumire

termine cu silaba ,,RE"

si

se

Sdptamdna

Tema 4. Evaluare (2)

16

RECAPITULARE

Repet ce am invSlat
voi fi evaluat!

coloreazi literele invSlate astfel: a, A -) rogu; m, M -+ verde; u, U -) galben.

mn

f^n
\'/
nfl
T
(tD@

UA UV*'\
B
:mn
@s$
Q{ %

coloreazi bulina corespunzitoare imaginilor a cdror denumire incepe

ct) ,,a,,

Desparte in silabe cuvintele de maijos. Reprezinti grafic, ardt6nd pozilia

sunetului ,,m,,

ooc
Sd

exersim!

Sbptdm6na

l-7

CONSOLIDARE Sl SISTEMATIZARE

Tema 1. Consolidare
sistematizare

gi

Tot ce noi am inv5tat

E acum bine fixat!

(11

incercuiegte literele inv5late in cuvintele care denumesc imaginile:

a/A r\
---n
semafor

m/M f-\
---n

/u

l--\
--v

umera$
Gdsegte cuvintele care sd
addugate (vezi exemplu).

r"e.s-l

inceapi cu silabele date. Reprezintd grafic sunetele din silabele

ma

um

L___i
85

'A
@il

m
@

coNSoLt DARE 5t STSTEMATIZARE

Tot ce noi am inv6tat
E acum bine fixat!

I
I
I

t=!il!*]E*;:

*i:*rg;5ii!9+*;

:i:la9*r!Jri:

E::!itrbelr:r1!i*:g

li:r:lgetia:ir:::'*:!

l!,i3gari:rr::!:r::9:t

('/',.--\
r.'t
v.i

/)

\1)

lo,rj
I
..

: .;
./
\

'i
\al

-.-r.\i -..-L\

'i-

Completeazd numele copiilor din imagini cu literele care lipsesc:

_N_

RAD

IR

RIN

S5pt5m6 na

,tr'
, .{:L'

L7

CONSOLIDARE Sl SISTEMATIZARE

Tema 3. Consolidare
sistematizare

(31

gi
gi

Tot ce noi am invdtat

t E acum bine fixat!
I

Taie cu o linie fiecare obiect care nu se potrivegte pe fiecare rdnd. ExplicS alegerea ficutS,
av6nd in vedere materialele din care sunt confectionate.

W
SJ/

\*i

Alege un obiect din clasi,

deseneazd-l gi prezintS-l
colegilor, preciz6nd:

materialul din care e fdcut

. forma

. dimensiunea
. culoarea
. utilitatea
Lucrare decorativd. Decoreazi dreptunghiul, unind punctele semnelor grafice.

,"

t\/\

88

,^,

\r
\ AN ,'

SSptdmAna

Tema 4. Consolidare

17

CONSOLIDARE St SISTEMATTZARE

gi

d4

|(1)
\

- -\+/-

Tot ce noi am inv6tat

E acum bine fixat!

Privegte cu aten!ie imaginile. Poveste$te ce veziin fiecare imagine.

PLAN: 1. Radu merge la qcoald. 2. Nu are grijd de rechizitele lui. 3. Acestea sunt supdrat-

gi se hotdrdsc s[-1 pedepseas cd. 4. Radu nu-qi mai gisegte lucrurile, e trist qi promite cd va
avea grijd de ele.

Gise5te un titlu potrivit pentru textul oblinut.

Cum trebuie

si ne purtim

cu obiectele? De ce?

Completeazd denumirile obiectelor cu literele care lipsesc:

I
I
I

g_ma

stilo

TEXTE

SUPORT semestrul

TEXTE SUPORT - semestrul I

CAPRA CU TREI lEZl (dupd lon Creangi)

A fost odatd o caprd care avea trei iezi. Iedul cel mare gi cel mijlociu erau tare obraznici, iar cel mic era harnic 5i
cuminte. intr-o zi, capra cheamd iezii gi le zice:
- Dragii mamei copilagi I Eu md ducin pidure ca si aduc ceva de-ale gurii. Voi,incuiali uga dupd mine gi si nu cumva
sd deschideti p6nd ce nu auziti glasul meu. Ca si m5 recunoagteti, eu am si vi c6nt aga:
Drob de sore
in spinare,

Trei iezi cucuiefi,

Ugo momei descuieli!
Cd

moma v-aduce voud:

Frunze-n buze,
Lapte-n {dfe,

Mdldieg
Smoc de flori
La subsuori.

Auzit-ati ce-am spus eu? maiintrebd capra.

Da,

mdmucil ziserd iezii.

Sd nu ai nicio grijS!

Apoi capra iese gi se duce in treaba ei, iar iezii inchid uga dupi d6nsa gi trag zdvorul. in acest timp, cumdtrul lup trdgea
cu urechea la peretele din dosul casei.,,Bun! zise el in 96ndul siu. Acum e timpul. De mult agtept s;-i pap pe iezigori."
Vine la ugd gi incepe sd c6nte: Trei iezi cucuieti, / lJgo momei descuieli!
- A venit mdmuca ! A venit mdmuca ! strigd iedul cel mare gi sare si deschidd uga.
- Vail zise cel mic. Asta nu e mdmuca. Glasul ei nu e asa de gros gi rigugit, ci e mai sublire gi mai frumos!
Auzind acestea, lupul se duse la fierar gi il puse sd-i ascutd limba gi dintii pentru a-$i subtria glasul. Apoi, intorc6ndu-se la
casa iezilor, incepu iar'. Trei iezi cucuieli, / Uga mamei descuieli!
- Ei, vedeti? zise iarigi iedul cel mare. E mdmucal Cine sd fie, daci nu e ea? Md duc si ii deschid!
- BddicS, BEdicSl zise cel mic. Ascult6-m5 9i nu deschide!
- Ba, eu unul md duc sd trag zdvorul!
Atunci, mezinul se v6ri iute in horn, iar cel mijlociu sub copaie. Cel mare se dd dupd ugd 9i... trage zdvorul. Cdnd, iacS!...
ce si vadS? Lupuluiii scdpSrau ochii de flSm6nd ce era. $i, nici una, nici dou5, hatlil ia pe ied de g6t giil mdn6nci cu pofti.
Se linge frumugel pe bot gi incepe a se inv6rti prin cas5.
Apoi, se agazd pe copaie sd-gi odihneascd oasele. $i, ori copaia a crdpat, ori iedul cel mijlociu a strAnutat, ci lupul il ia
binigor gi-l inghite imediat. Mai cdutS ce mai c5ut5 prin casd 9i pleacd.
Cum a iegit dugmanul din cas5, iedul cel mic se d5 jos repede din horn gi incepe a pl6nge cu amar pe fr6tiorii lui. C6nd
jelea el aga, iatd cd veni 5i capra, incircatd cu m6ncare. Mezinul sare iute sd ii deschidd uga, apoi incepe sd ii spund toatd
povestea cu lupul.
- Ei lasd, cd l-oi invdta eu minte! zise capra.
$i a5a zic6nd, se apuci capra gi face sarmale, plScinte gi fel de fel de bucate pentru pomana iezilor. gi-apoi sapd o
groapi adAncd in care pune jSratic, o acoperd cu frunze gi deasupra pune un scaun de ceard. C6nd totul e gata, cheamd pe
lup la mas5. Se agezi lupul frumugel gi incepe a inghiti la sarmale. gi cum ospita el, buf I cade in groapa cu foc.
- Vdleu, cumitrS! Te rog, scoate-mi cd arde inima in mine!
- Ei, ei !Acum scoate, lupule, ce-ai m6ncat! Cu capra te-ai pus tu? Capra ti-a venit de hac!
Dupi aceasta, capra gi iedul se ndpustird asupra lui gi ii tr6ntiri in cap bolovani pAnd scdpard de el. Auzind caprele din
vecindtate de una ca aceasta, tare bine le-a pdrut!

CENU$AREASA

(dupi Fralii Grimm)

A fost odatd ca niciodatd un om foarte bogat care, impreund cu sotria sa, aveau o fiici cuminte gi frumoasd. Dar, vai!,
intr-una din zile solia acestuia muri. Dupd c6triva ani, bJrbatul seinsuri cu o femeie crudS 9i rea care avea douE fete, la fel
de rele ca mama lor. De cum o vdzu pe fata cea mic5, vitrega o uri pentru bundtatea 9i bl6ndelea ei.

A doua zi dupi cSsdtorie, ma$tera

podelele gi sc5rile,

ii

porunci bietei copile sd facd cele mai grele munci din casS: trebuia sd spele

si curete farfuriile

gi sd mdture in toate camerele. CAnd igi termina treburile, fata se ageza obositd in
cenugd, intr-un coll al vetrei, unde era cald. Aga ajunserd surorile cele vitrege s-o numeascd CenugSreasa.

intr-o buni zi, prinlul a anunlat cd va fi un mare bal, la care erau invitate toate tinerele domnile din regat. Auzind
acestea, surorile Cenugdresei au inceput s5-gi pregdteascd rochiile din catifea cu flori aurii.
- Cenugdreaso, tu n-ai vrea sd mergi la bal? o intrebd sora mai micd.
- O, domnigoar6, rlzi de mine! Cum ag putea sd merg cu aceste zdrente?
- Are dreptate! spuse sora mai mare. Ne-ar face de r6s!
in seara mult agteptatS, cele doud surori plecari la bal. Cenugdreasa urmiri cu privirea trdsura p6nd departe, apoi
izbucni in lacrimi. De petd16mulindepdrtat, naga fetei, care era o z6nd bun5, o auzi gi veni indatS.
Nu mai pl6ngelVei merge gi tu la bal gi vei fi cea mai frumoasS. Adu-mi un dovleac, un gobolan 5i nigte goricei.

90

TEXTE

SUPORT semestrul

Printr-o migcare a baghetei fermecate ea ii transformi pe goricei ?n cai frumogi, gobolanul il preschimbd in vizitiu, iar
dovleacul in caleagcS. La final, a rotit bagheta gi Cenugdreasa a devenit o fermecdtoare prin{es5, imbrScatd intr-o rochie
din mitase gi aur strilucitor. inainte de plecare, zAna nu uitd s-o avertizeze pe fina ei:
- Ai grij5, draga mealinainte ca ceasul sd bati miezul noplii, trebuie sd teintorci acas5, pentru cJ vraja va dispdrea.
CenuSSreasa a promls c5 va pleca inainte de miezul noplii, apoi s-a indreptat spre palat. C6nd a intrat in sala de bal,
toti au rimas fermecati de frumuselea ei. Surorile, bineinleles, nu au recunoscut-oimbrdcatd in haine atat de frumoase.
Printul a fost la rSndul lui vrijit gi a dansat cu ea toatd noaptea.
Fata era at3t de fericitS inc6t nu mai auzi orologiul. Dar, exact la ultima b5taie inainte de miezul noplii, Cenugdreasa
fu3' sce' a:i, insi, in graba ei igi pierdu unul dintre conduri, pe care prinlulil gdsi pe treptele palatului.
Ceiru5ireasa ajunse acasi cu rdsuflarea tdiatS, fird caleagci gi purt6nd vechile ei zdrenle. Tocmai atunci au sosit gi
s,:oi'ile care au inceput si povesteasci:
- La bal a venit o prinlesa frumoasd, pe care nimeni nu o cuno5tea! A dispdrut fird urmd tocmai c6nd orologiul a
bitut miezul noptii, a spus una dintre surori.
- Da, a adSugat cealaltd. Dar gi-a pierdut condurul. Prinlul l-a gdsit gi a spus cd o va cduta pe frumoasa lui.
$i, intr-adevdr, chiar in dimineata urmdtoare un mesager al regelui a plecat cu condurul prin !ar5. L-au probat toate
printesele 9i domnilele, dar nu s-a potrivit niciuneia. in cele din urm5, mesagerul a ajuns 5i la cele doud surori vitrege. in
zadar au incercat ele pantofiorul, nu l-au putut inc5lta!
- Acum, e 16ndul t5u, spuse omul, intorc6ndu-se spre Cenu96reas5.
Aceasta i;i puse condurulin picior gi ise potrivi perfect. Toati lumea a rSmasinmdrmuritS.
Apoi, Cenugireasa a fost dusd la palat. De cum a vizut-o, printul a recunoscut-o. A luat-o in brale gi i-a jurat dragoste
pe vecie. Cei doi s-au cdsdtorit gi au trdit fericili p6nd la adSnci bdtr6neti.

SCUFITA RO$IE (dupd Fratii Grim)

Scufila Ro5ie

triia intr-o pddure, impreuni cu mama ei. intr-o zi, Scufila Rogie s-a dus s-o vadi pe bunica.

Avea o

prijiturd in cogulet. Pe drum, Scufila Rogie s-a int6lnit cu lupul.

- Bun5, fetilo! a spus lupul. Unde te duci?

Mi duc la bunica. Locuiegte intr-o casi in spatele acestor copaci.

Lupul a fugit la casa bunicutei gi a m6ncat-o. S-a bdgat apoi in patul ei. Pulin mai t5rziu, Scufila Rogie a ajuns gi ea la casa
bunicii. L-a privit pe lup gi a zis:
- Bunico, ce ochi mari ai!
- Ca sJ te vdd mai bine, a spus lupul.
- Bunico, ce urechi mari ai!
- Ca sd te aud mai bine.
- Bunico, ce nas mare ail

Ca

si te miros mai bine!

Bunico, ce dinli mari ai!

Ca sd te mdn6nc pe tine! a strigat lupul.
Un v6nitor era in pddure. A auzit un !ipdt puternic qi a fugit spre casd. V6ndtorul l-a lovit pe lup in cap. Lupul a deschis
atunci gura larg gi bunica a iegit afar5.
Lupul a fugit gi, de atunci, Scufila Rogie nu l-a mai vizut niciodatd.

PUNGUTA CU DOI BANI

(dupi ton Creangi)

A fost odatd ca niciodati un mog care avea un cocos 9i o babJ care avea o gdin5. Baba m6nca mereu oui, dar mogului
nu-i didea niciunul. in schimb, l-a sfituit sd batd cocogul ca si facd gi el ou5. Mo5ul a bdtut cocogul, iar acesta a plecat de
acas5. Pe drum, a g5sit o punguld cu doi bani. Un boier, care trecea cu trdsura pe drum, i-a luat pungula. Cocogul a plecat
dupi tr5surS, strl96nd:
- Cucurigu, boieri mori, / Doli pungulo cu doi bani!
Vizitiul, care conducea trdsura boierului, a azvArlit cocogul intr-o f6nt6n5. Dar coco5ul a inghilit toatd apa a fugit iar
$i
dupd trisurS. AjunSi la curtea boierului, bucdtdreasa a aruncat cocogul in cuptor. Acesta a vdrsat toatd apa a iegit teafjr.
9i
Boierul a poruncit atunci slugilor sd arunce cocogul in curtea animalelor. A inghilit toate vitele gi s-a dus sub
fereastra boierului, c6nt6nd:
- Cucurigu, boieri mori, / DaSi pungulo cu doi boni!
Boierul l-a aruncat apoi in cJmara cu bani. Cocogul ainghi{ittoli banii gi s-a dus iar la fereastra boierului, c6nt6nd:
- Cucurigu, boieri mari, / Dsli pungula cu dai bsni!
$i-a recipdtat pungula gi a pornit spre cas5. Mogul l-a primit bucuros, mai ales cd i-a adus vite, bani, pdsiri. gi au tr5it
astfel fericiti.

ALBA CA ZAPADA $t CEt $APTE ptTtct

(dup; Fralii Grim)

intr-o zi linigtiti de iarn5, regina stdtea la fereastri gi broda. Din neatenlie, se intrepi 9i o picituri de s6nge cdzu pe
zdpadS. Regina igi dori atunci o fati cu pielea albi ca zdpada, cu buzele ro5ii gi pdrul negru ca abanosul. Dorinla i se implini
gi fata primi numele de Albi ca Zdpada.

91

TEXTE

SUPORT semestrul

Dar, la putin timp, regina muri. Dupd un timp, regele se cisitori cu o femeie frumoasd, care insd igi petrecea timpul in
fata unei oglinzi fermecate, intreb6nd-o: Oglindd, oglinjoard, / Cine-i cea mai frumoosd din lord?
Ani de zile, oglinda i-a rispuns ci ea este cea mai frumoasS. Totul s-a schimbatin ziua c6nd oglindaii rispunse ci Albi
ca Zdpada o intrece in frumusete. Mama vitregi il chemS atunci pe v6ndtor gi ii porunci s-o omoare. Acestuia, insd, i se
fdcu mild de Albd ca Zdpada gi o lSsi si fugi in pddure. ii duse reginei inima unei cdprioare, drept dovadd cd i-a indeplinit
porunca.

Albd ca 76pada, rdmasd singurS in pddure, merse ce merse, p6ni ajunse la o cdsut6, in care intr5 s; se odihneascS.
Acolo locuiau gapte pitici, care o primird cu drag, cdci fata era frumoasS, harnici gi veselS.
Viala Albei ca Zdpada gi a piticilor se scurse in tihnd, pAnd c6nd oglinda ii spuse din nou mamei vitrege cd cea mai
frumoasi din lard este, in continuare, Albd ca Zlpada.
Atunci, ma$tera se transformd intr-o bdtr6nd zb6rciti, se duse la casa piticilor gi ii oferi fetei un mdr. Numai c{mirul
era otrivit gi, c6nd Albd ca Zdpada mugcd din el, c5zu firi suflare.
a.
lntorgi acas5, piticii incercarS in zadar s-o trezeasci pe Albd ca Zipada la via1d. Pentru ci o iubeau mult, ii ficuri o
raclS de clegtar, ca s-o poatd vedea, gi o agezard intr-o poiani plind cu flori. intr-o zi, un t6nir prin! ajunse acolo gi, vrdjit
de frumuselea fetei, o sirutS. Atunci, bucata de mdr, rimasi in g6t, iegi afari gi fata se trezi la viatd. Printul a cerut-o de
solie gi au ficut nunti mare.
Chiar gi mama vitregi auzi de ea gi, de rdutate gi invidie, se urAli atAt de tare, inc6t nici nu se mai putea privi in
oglindS. De frici sd nu se afle ce-i ficuse Albei ca Zlpada, fugi din impirdlie 9i, de atunci, nu s-a mai auzit nimic de ea.
Albi ca Zdpada gi printul au trdit fericili p6ni la ad6nci b;trAneli. $i n-au uitat nici de prietenii lor, cei gapte pitici.

HANSEL $l GRETEL (dupd Fratii Grimm)

A fost odati ca niciodatd un sdrman tdietor de lemne. El locuia impreund cu familia sa intr-o cdsutd de la marginea
aga cd s-a recdsdtorit cu o femeie rea la suflet. Pentru ci erau foarte sdraci, femeia s-a pus intr-o zi

pidurii. Solia murise,

pe capul omului sd scape de cei doi copii mici:

- M6ine, inzori, ii vom duce pe Hansel gi Gretel in pidure gi ii vom l6sa acolo. Nu vor reugi si giseascd drumul spre casS gi
astfel vom avea mai putine guri de hrinit.
Bietul tdietor de lemne a vdrsat multe lacrimi pentru cb tareigi mai iubea copiii dar,in cele din urm5, a acceptat. B;ielelul
a auzit insS disculia pdrinlilor gi s-a hotdr6t sd facd ceva. C6nd a venit noaptea, Hansel s-a dat jos din pat, s-a furigat in
grddind gi a adunat o grdmadi de pietricele albe. A doua zi, magtera a strigat:

Haideti, tr6ntorilor, si mergem dupd lemne!

Femeia mergea inainte, iar Hansel, in urma ei, arunca pietricelele din buzunar. C6nd au ajuns in mijlocul pddurii,
femeia le-a spus:
- Stati aicilC6nd termindm treaba, venim gi vd luSm!
Au agteptat bielii copii p6ni a cizut noaptea. Gretel a inceput sd pl6ng5, dar Hansel a luat-o pe surioara lui de mAni 9i
a linigtit-o. Urm6nd pietrele albe aruncate de biiat, au reugit sd se intoarci acasi. Tare s-a mai bucurat tatil lor c6nd i-a
vizut, dar femeia cea rea a ndscocit alt plan.
- M6ine ii vom duce gi mai departe in pddure. Astfel, se vor ritici pentru totdeauna gi vom scSpa de ei, i-a spus ea
sotului.
Noaptea i-a incuiat pe cei doi in camerd ca sd nu mai poat6 lua pietricele. A doua zi, au plecat iardgi cu tolii in pddure.
De data aceasta, Hansel a fost nevoit si arunce pe cdrare firimituri dintr-o bucati de p6ine.
La lSsarea serii, Hansel $i Gretel erau din nou singuri. Luna a inceput sd striluceasc5, iar copiii cdutau bucdlelele de
pdine care sd le arate drumul spre cas5. Dar pdsirelele pddurii m6ncaserd toate firimiturile! Obositd 9i infometatS, Gretel

inceput sd p16ngd:

- Ne-am ritdcit gi vom fi m6ncati de animale!

in ciuda curajului sdu, Hansel era gi el foarte speriat. Ne$tiind ce si fac5, cei doi copii s-au agezat sub un copac sd se
odihneasc6. A doua zi, c6ntecul vesel al pdsdrelelor i-a trezit. Biiatul gi-a luat surioara de m6nd gi s-au pus din nou pe
mers. Nu inaintard mult gi vdzurd o d6ri de fum iegind din hornul unei case.
- Suntem salvali. Suntem salvati! strigare copiii.
C6nd se apropiari de casi, vizurd ci aceasta era ficuti numai din bomboane 9i prijituri. Acoperigul era tras in
ciocolatS, iar perelii erau din turtd dulce, invelitd cu dulceatd. Cei doi copii se apucard sd mdn6nce din bunitSlile ce se
aflau in fata lor. DeodatS, auzirS o voce ciudatd venind dinduntru:
- Crant, crant, cine imi rontiie casa?
- Vantull V6ntul! rispunseri copiii rdz6nd.
- Mie mi se pare cd ar fi mai degrabS nigte copii. $i tare imi plac copiii. Aga cd intrali gi a5ezali-vi la masa mea.
Hansel gi Gretel alergard direct in bucdt5rie. in urma lor se tr6nti uga, iar ei se trezird fa!5 in fald cu o vrijitoare groaznicS.
lmediat, ea l-a prins pe bdiat gi l-a aruncatintr-o cugcd, iar pe fatd a legat-o de piciorul mesei.
- He! He! O sd vi m5n6nc, dar mai int6i o si vd ingrag.
Dupd o sdptdm6nd, Hansel era deja rotofei. Vrdjitoarea aprinse focul gi o puse pe Gretel se se urce in cuptor pentru a
vedea daci este incins.

92

TEXTE

SUPORT semestrul

- Dar eu nu gtiu cum se facel spuse fetila. N-ai vrea s5-mi ar51i tu?
Atunci, vrijitoarea se urca in cuptor, iar Gretel tr6nti cu putere uga. Apoi, fetila se grSbi sd-l elibereze pe Hansel.
- Suntem liberil strigi Gretel, str6ng6ndu-9i fratele in brale.
in sufrageria vr5jitoarei gisiri un cufSr mare. C6nd l-au desfdcut, copiii au descoperit bijuterii gi pungi cu galbeni. gi-au
umplut buzunarele 5i au plecat spre casa lor. Odati ajungi, tatil ii imbr6!i95 gi nu-5i putu stdp6ni lacrimile de bucurie. Se
simlise tare singur firi copiii lui. De atunci, ei n-au mai cunoscut niciodatd foamea sau sdricia. Hansel Gretel au trdit
9i
mulli anl ferici{i, impreunJ cu tatdl lor, in cSsula de la marginea pddurii.
CEITREI PURCELU$I (dupi Van Gool)
T'a au odatd trei purcelugi. Mama lor era sdracS, a5a cd i-a trimisin lume s5-gi facd fiecare o casd a lui.

Ea i-a

sfituit

sd

':-::sci de lupul cel mare gi riu.

r- -ui purceluS a mers ce-a mers gi s-a hotir6t sd construiasc; o casi din paie. A ridicat imediat cisula, pentru
cd e
-::" s3 faci o casd din paie. Al doilea purcelug gi-a fdcut gi el o cas5, dar nu din paie, ci din lemne. A durat ceva mai mult
.-: ::nstruiascS, dar nu foarte mult. Al treilea purceluq qi-a fdcut o casd d!n cdrdmizi. Nu a ridicat-o prea u$or 5i nici prea

-=:ede. Cici egreu sdinalli o casd solidd, adeviratS. i1i trebuie timp gi rdbdare.
Acum, cei trei purceluSi aveau fiecare casa lui gi erau fericili. Asta p6nd intr-o zi, c6nd lupul le fdcu o vizitd. Mai int6i
lupul vdzu casa din paie a primului purceluS.
- Purcelugule, deschide-mi ugala strlgat lupul.

Dar purcelugul nu i-a deschis uga.

- O sd suflu at6t de tare incSt o s5-!i d5r6m casa, a spus lupul furios.
$i aga a ficut. A suflat cu putere p6nd c6nd toate paiele au zburatin aer. Numai cJ purcelugul a fugit repede Ia fratele
lui, al doilea purcelug.
A doua zi dimineata, lupul era in fala casei de lemn.
- Purcelugule, deschide-mi ugala strigat lupul.
Dar al doilea purcelug n-avea de g6nd si deschidd uga.
- o si suflu at6t de tare, inc6t nu va mai rim6ne nimic din casa ta, a urlat lupul.
$i-a umflat pieptul, apoi a suflat cu aga o forld incdt toate lemnele din care era ficutS cisula s-au imprdgtiat care
incotro. Ce doi purcelu5i au apucatinsd sd fugi la casa celui de-al treilea purcelu5, scip6nd nevdtdmali.
A treia zi, lupul era in fata casei din cirdmizi.
- Purcelugule, deschide-mi uga! a strigat lupul.
Dar al treilea purcelug nu i-a deschis u9a.
- O sd suflu peste casa ta gi o voi dd16ma la fel ca pe celelalte dou5, a strigat lupul.
$l a inceput lupul sd sufle. $i a suflat 5i iar a suflat, dar fdri ca vreo cJrimidd sd se migte. Era atat de furios cum nu
fusesein viata lui! Dar ce gi-a zis lupul c6nd a v5zut ci sufl6nd nu d516mi casa? Dacd nu o poate distruge, poate reugegte
sd intre pe hornls-a c5!5rat pe acoperig 5i de acolo gi-a dat drumul pe horn.
Numai cd cel de-al treilea purcelug, care era gi cel mai iste!, i-a preg5tit lupului o surpriz5... nu tocmai plScuti: a pus o oald
mare, plind cu api fierbinte, chiar la deschiderea hornului. gi lupul, pleosc!, a cizutin apj. Vai, ce durere!!siracul lup a luat-o la
goani urlAnd gi nu s-a maiintors niciodati sd-i deranjeze pe cei trei purcelugi.

BICICLETA CEA NOUA

Victor a primitin dar de ziua lui o bicicletd nou-nou!5. O minunSliel Toat6 bicicleta strilucegte: cauciucurile, fr6nele,
pedalele, cadrul. in faia blocului, Bianca gi Radu se dau pe tobogan. DSnu! aleargi spre ei, dornic sd
se joace 5i el. Matei

plimbi

cu trotineta, ca de obicei.
Apare Victor cu bicicleta lui nou-nou!5. Toli copiii se opresc din joac5.
- O! la uitati ce bicicleti frumoasd are Victorl s-a minunat Bianca.
- Victor, mi-o dai gi mie, te rog? intreab5 Matei.
- Nu. E o bicicleti noud. Dacd !i-o dau, poli s-o strici.
Copiiiigi reiau jocul. Rdd in hohote. Victor se uitd la ei cum se joac5, apoi se plimbi cu bicicleta p6nd la blocul vecin. Se
ridicd in picioare, sprijinindu-se in pedale.
- Sunt campion la mersul pe bicicletiI strigi el.
Dar nimeni nu-l privegte. Victor e dezamdgit. Seintoarcein fala blocului, plictisit Cu noua lui bicicletd, se simte singur.
Deodatd, ii vine o idee:
- Matei, uite, iti dau bicicletal spune Victor, sigur pe ei.
- Mullumesc, Victorl spune Matei bucuros.
Matei se plimbd putin cu ea. Bicicleta cea nouS trece gi la ceilalli copii.
- Bicicleta ta e super! spun ei.
Niciun copil nu o stricS. Victor e fericit. La fel gl prietenii luil
se

- E mai bine sd te joci cu mai mulli copii dec6t de unul singur! igi zise Victor. La revedere! pe m6inel E adevdrat
bicicleta mea e super!

cd

o2
JJ

.-.-=.=.==i.=..-=.

TEXTE SU PORT

semestrul

MDZCANID DN BBEMEN ldupi Frafl) Gimm)

gAndit cd nu ii mai este de folos 5i i-a pus gdnd
A fost odatd un om care avea un mdgar, careimbdtrAnise. StdpAnul s-a
sd se faci muzicant' Pe drum a
rdu. Mdgarul gi-a dat seama cd nu-l agteaptd vremuri bune gi a pornit spre oragul Bremen
celor doi li s-au alSturat o
muzicanli.
trupd
de
pentru
o
forma
a
insoleascd
intAlnit un c6ine bdtr6n, care s-a hotir6t si-l
pisicJ gi un coco5.
pidure, l6ngi casa unortAlhar, care
Cei patru muzicanli au pornitincrezitori la drum. La ciderea serii, au ajunsintr-o
lui'
legea
fiecarein
si
c6nte,
inceput
au
petreceau. Muzicanlii s-au agezat la fereastrS 5i
se culcari'
T6lharii s-au speriat 9i au fugitin pidure. Muzicanlii se ospitard pe cinstein locul lor 5i, situi,
Nu dupi mult timp,
intamplS'
ce
se
lor
vadi
pe
s5
de-al
unul
trimis
au
Vizand cd lucrurile i-au linigtit in casd, t6lharii
coco5ului'
de
speriat
mSgar
de
copita
lovit
cu
lipetele
5i
acesta seintoarse zg6riat de piiicS, mugcat de c6ine,
apropie de cas5. lar cei patru muzicanli au rSmas s5 trSiascS
$i, din seara aceea, talharii nu au mai indr;znit s5 se

linistitiin

cSsuta din Pidure.

RTDTCHEA URIA$A
a tot
Un mog a plantat o ridiche in grSdina lui de legume. Numai cd ridichea nu era una ca oricare alta! Ea a crescut 9i
care
salatS
o
uria55,
ridichea
din
minunatd
o
salatd
iegi
cJ
ar
spus
nostru
si-a
crescut pAni a devenit uriagd. intr-o zi, mogul
a
Atunci
ias5.
voia
sd
nu
gi
Dar
aceasta
gridini
ridiche.
tras
de
a
in
dus
S-a
ficutl
i-ar fi sdturat pe toli ai casei la cindl Zis 9i
strigat-o pe baba lui.
Babo, ajut6-m5 s5 scot ridichea. vreau s,o m6nc5m la cin5, a spus mo9ul.

gi

Sigur, te

ajutl i-a rdsPuns baba.

s-a dus la
baba s-a apucat de mog 9i au tras impreund de ridiche. Dar ridichea nu voia sd iasd deloc. A5a ci mogul

nepoatS.
sd scot ridichea. Vreau s-o m6nc5m la cin5, a spus mogul.
- NepoatS, ajut6-mi
- Sigur, te ajut! i-a rispuns nepoata'
gi nepoata a prins baba de mijloc si au tras toli trei de ridiche. Dar ridichea tot nu voia sd iasd. Atunci, mogul s-a dus la
c6ine.
mogul.
- c6ine, ajut;-m5 s5 scot ridichea. vreau s-o m6nc5m la cini, a spus
i-a rdspuns c6inele.
-gi Sigur, te ajut!
c6inele s-a prins de nepoatd gi au tras toli patru de ridiche. Dar ridichea tot n-a vrut sd ias5. Mogul s-a dus atunci la
pisicS.

gi

Pisici, ajuti-m5 s5 scot ridichea. Vreau s-o m6nc5m la cina, a spus mo5ul.

Sigur, te ajut! i-a rispuns pisica'

pisica s-a prins de cAine Si toli cinci au tras de ridiche. Dar ridichea nici acum n-a vrut sd iasi. A9a
goricel.
ridichea. Vreau s-o m6nc5m la cina, a spus el.
- $oricelule, ajutS-ma s5 scot
goricelul.
i-a
rdspuns
- Sigur, te ajut!
Babo trdgea de mag.
goorecele trdgea de pisicd.
MoSul trdgeo de ridiche.
Pisica trdgea de cdine.
gi ridichea a ieSit!
Cdinele trdgea de nePoatd.
Nepooto trdgeo de bobd.

ci

mogul s-a dus la

Vd mullumesc tuturor! a spus mogul' Acum putem mAnca cina!

Mo5ul a fdcut o salatd gustoasd din ridichea uria96 5i toli au m6ncat p6nd s-au sSturat.

MANUSA (poveste populord ucraineond)

A fost odatd o feti15 pe nume Anastasia. Bunica i-a fdcut cadou o pereche de mdnugi albe. C6nd a cdzut prima zdpadd,
Anastasia gi-a pierdut una dintre mdnu5i la marginea unei pdduri.
Un iepure a gdsit minuga 9i a intrat in ea:
- Ce cald gi confortabil e!
Un raton i s-a aliturat iepuraSului:
- E un loc minunat Pentru a dormi!
Apoi a venit un arici:
pui
- MSnuga asta e perfectd pentru atrage un de somn!
Nu dupd mult timp a mai intrat gi un urs in mdnugS, dupd ce iepurele, ratonul gi ariciul s-au dat mai incolo. Un Soricel

veni 9i el:

Locul acesta, pe v6rful nasului ursului, e perfect pentru un pui de somn, a chitdit 5oricelul.

Dar ursul, g6dilat de mustSlile 5oricelului, a strinutat atAt de tare inc6t mdnuga a zburat c6t colo 9i animalele s-au
imprSgtiatin toate direcliile. Anastasia a zdrit mdnuga care zbura, a prins-o gi a pus-oin mAnd.
Dar ea habar nu avea prin ce aventuri trecuse minu5a in ziua aceea!

g4

Cu

prins

o Sdpt5m6na 1o

EVATUARE ttrtrytnlA

Tema 1. Evaluare initiald (1). Denumirea obiectelor din imagini gi alcdtuirea de propozilii pornind
de la un
Tema 2. Evaluare initialS (2). Alcdtuirea de propozilii din 3-4 cuvinte dupE imagini ..................,........,........4
Tema 3. Evaluare initial6 (3). ldentificarea cuvintelor care incep cu un anumit sunet..................................5
Tema 4. Evaluare inilia15 (4). Recunoagterea povegtilor gi a personajelor acestora .....................................6

o S5ptdmAna 2 o EVATUARE tNtTtALA o

Tema 1. Evaluare initiald (5). Gruparea personajelor din pove5tiin
Tema 2. Evaluare inifialS (6). comunicarea in scris / comunicarea
Tema 3. Evaluare initiald (7). Repovestirea dupd
Tema 4. Evaluare inilial5 (8). Sd ne amuzim !

imagini
.................

o SiptdmAna 3 o
Tema
Tema
Tema
Tema

EU 5l TUMEA

pozitive/negative..... .........7
orali
................g
.....................9
.................... 10

MEA.

Sa1utu1.................
Solicitarea

1. Familia mea.
2. Bun venit la gcoa!5! Prezentarea.
3. La joac5. Ascultarea unui text 5i identificarea personajelor
4. Sd comunicim! Comunicarea in scris. Comunicarea

orali

........1,1,

......12

..........

........... 13

.......................14

Siptimdna 4 o CORpUt MEU o

Tema 1. Acesta sunt eu! Mesaje despre sine ...........
Tema 2. Organele de simt. Convorbirea................
O

........16

.,......... 1g
Tema 3. Curilenia inseamnd sdndtate. Memorarea. Recitarea. Formularea intrebirilor gi rdspunsurilor
."..... 20

Tema 4. Ma hrinesc sdnitos! Formularea de propozilii dupd

imagini

..................22

O SdPtiM6NA 6 O,,PE CARARILE TOAMNE!" O

Tema 1. Aspecte de toamnS. Formularea de propozilii dupd imagini. ,,Citirea" simbolurilor pentru
vreme..... 29
Tema 2. Fructe. Delimitarea cuvintelor dintr-un enunt. Pozilia cuvintelor in
............32
Tema 3. Legume. ldentificarea poziliei cuvintelorin
.......,........33
Tema 4. Activitdtile oamenilor toamna. inlelegerea textului. Extragerea informaliilor esenliale
.............34

enun!

o Sdptdm6na
Tema
Tema
Tema
Tema

7.

PLANTELE

enunluri

1. Flori de toamn6. Despdrlirea in

silabe

2. Alcdtuirea plantelor. pozilia silabelor in cuvinte (initiald

/ final5)

3. Modulde hrinire al plantelor. Memorizare ..............

4. Fructe, legume, cereale ?n alimentafie. Discriminarea sunetelor din

cuvinte

................35
...........36
...........37
............3g

o SdptdmAna 8 o ANIMAIELE o
Tema 1. Animalele domestice. inlelegerea texturui (,,Muzican!ii din Bremen,,)
.........39
Tema 2. Animalele sdlbatice. pozilia sunetelorin
..................4L
Tema 3. Alcituirea corpului animalelor. Exprimarea rdspunsului la intrebdri cu ajutorul desenelor
sau

cuvinte

Tema 4. Prietenul meu necuvAntdtor.

Memorizare

.............

........45

95

o Siptdm6na 9 o MEDII
Tema
Tema
Tema
Tema

DE VIATA
1. Livada. Cuvinte care
2. Gridina de legume.
3. Pddurea. inlelegerea

rimea2e.................
Dramatizare................
textului......

..............47
........48
.....49

4. Mediulacvatic. ldentificarea sensului unuicuv6nt prin schimbarea unuisunet/ uneisilabe.......51

o Siptdmdna 10 o
Tema
Tema
Tema
Tema

CONDITII DE VIATA o
1. Lumina gi cildura. intrebdri cu alegere

multiplS
musculaturii................

2. Apa. Exersarea
3. Actiunidiundtoare naturii. Povestirea dupd imagini

4. Sd iubim natura! inlelegerea

textului

.................

...................52
................53
.............54
.................55

o Sdptimana 11 o NOISUNTEM ROMANI o

Tema 1. Jara mea, Romdnia. lndicarea de imagini a ciror denumire incepe / se terminS cu un sunet dat ...... 57
Tema 2.l Decembrie, Ziua Rom6niei. Formularea deintrebiri pentru a obline un rispuns dat...............58
Tema 3. Sunt mAndru c5 sunt rom6n!
.........59
Tema 4. RomAnia 9i Uniunea Europeani. Exersarea musculaturiifine a m6inii gi a coordondrii migcdrilor
prin colorare, haqurare, trasare pe linia
.............60

Memorizare
punctatd

o Sdptim6na 12 o
Tema
Tema
Tema
Tema

1. larna.

BUCURIILE lERNll

Memorizare

o
.........51-

2. Fenomene in anotimpul iarna. Ghicitori

3. larna in pddure. Descrierea unor

imagini.................
4. Jocurile copiilor iarna. Dialoguri
o Siptdmdna 13 o VtN SARBAToRILEI .
Tema 1. Obiceiuri strdbune (1). Memorizare ..........
Tema 2. Obiceiuri strdbune (2). Corespondenta cuv6nt-imagine ...........
Tema 3. Sf6ntul Nicolae. Utilizarea formulelor specifice unor situa!ii concrete
Tema 4. Crdciunul. Povestirea dupS imagini

.'.',,......62
.............63

......64
.........55
..............66
.......................68
.....................69

o Sdptim6na 14 O FANTEZII DE IARNA O

Tema
Tema
Tema
Tema

1. Ninge peste tara mea. Sunetul ,,a"

2.Hai, copii, la sdniug! Sunetul,,a"
3. Transformdri ale apeiin naturd (1). Sunetul ,,a". Literele ,,a" gi ,,A"
4. Transformdri ale apeiin naturd (2). Sunetul ,,a". Literele ,,a" gi ,,A"

...
...

.....74
.....75

o S6ptdm6na 15 o ilrt lunneR povEsTtloR o

Tema
Tema
Tema
Tema

$i,ffi".........
...........
,,1.)"
,,1)"

1. Ce-ibine gi ce-i rdu. Sunetul ,,m". Literele ,,M"

2. Povegtile copilSriei. Literele,M" Si ,,fr"
3. Animale din povegti. Sunetul ,,u". Literele ,,u" gi
4. Vreau si fiu erou/eroini! Sunetul,,u". Literele ,,u" qi

.....................76
.....................79
............79
.,,....................90

o SdptimAna 16 O RECAPITULARE o
Tema
Tema
Tema
Tema

1. Recapitulare (1).,,Repet ce am invdtat / gi voi fi evaluatl"

2. Recapitulare (2).,,Repet ce am invdtat / Si voi fi evaluatl"
3. Evaluare (1). ,,Repet ce am invSlat / 5i voi fi
4. Evaluare (2). ,,Repet ce am invSlat / gi voi fi

evaluat!"
evaluat!"

81

.........84
.........85

o Siptim6naLT o
Tema
Tema
Tema
Tema

96

CONSOTIDARE $l SISTEMATIZARE o
1. Consolidare Si sistematizare (1). ,,Tot ce noi am
2. Consolidare gi sistematizare (2). ,,Tot ce noi am
3. Consolidare gi sistematizare (3). ,,Tot ce noi am
4. Consolidare gi sistematizare (4). ,,Tot ce noi am

/ E acum bine fixatl"

invdtrat / E acum bine fixat!"
invdgat / E acum bine fixat!"
invSlat / E acum bine fixatl"
invSlat

...........86
...........87
..,.,......88
...........89