PROIECT TEMATIC

TEMA: LA POLUL NORD/SUD CLASA PREGĂTITOARE ARGUMENT: Contactul cu mediul natural oferă copilului multiple şi noi posibilităţi de cunoaştere a unor aspecte din natură, legăturile dintre acestea, cauzele care le determină şi urmările care le au. Prin acest proiect tematic, interdisciplinar voi încerca să-i înarmez pe elevi cucounoştinţe precise, lărgindu-le orizontul de cunoaştere, dezvoltându-le capacitatea de a cercetaşi de a descoperi relaţiile dintre fenomene. În săptămâna ce urmează ne-am propus să abordăm tema “Călătorii imaginare în zonele polare”, tema prin intermediul căreia dorim să oferim copiilor cât mai multe informaţii despre o lume mai puţin cunoscută dar atât de interesantă ,,lumea de gheata”. Parcurgând pas cu pas activităţile acestui proiect, elevii vor înregistra progres atât în plan informaţional cât şi comportamental şi se vor adapta şi integra mai uşor în mediul şcolar şi social. GRUP ŢINTĂ: Elevii clasei pregătitoare – 6 elevi. RESURSE UMANE: Învăţătoarea, elevii.

Recunoaşterea unor cuvinte uzuale din universul apropiat .5. 2.2013) ÎNTRBARE CHEIE : CE SE ÎNTÂMPLĂ LA POLI ? ALTE ÎNTREBĂRI : Care sunt animalele care trăiesc la Poli? Ce înfăţişare au animalele polare ? Cu ce se hrănesc animalele polare? Cum este vremea la Poli? Cine cercetează viaţa polară? De unde vine Moş Crăciun? Ce este un iglu ? DISCIPLINE/ARII CURRICULARE VIZATE : Comunicare în Limba Română. mulaje cu animale polare.2013 . Precizarea cardinalelor unor mulţimi rezultate prin gruparea şi regruparea elementelor . 2. 1. în contexte de comunicare cunoscute. 3. MEM : 1.Transcierea. Dezvoltare Personală.3. planşe.2. 3. Sesizarea semnificaţiei globale a unui mesaj scurt pe teme familiare.1. jetoane. Arte vizuale şi lucru manual. PERIOADA DE DERULARE : 2 săptămâni (14. filmuleţe ppt. atlas zoologic. fenomene.D. Repreoducerea unor mesaje simple. COMPETENŢE VIZATE : CLR : 1. 1. Compararea cardinalelor unor mulţimi având cel mult 10 elemente . Oferirea de informaţii referitoare la universul apropiat prin mesaje scurte .. 2.2. Recunoaşterea unor detalii dintr-un mesaj scurt rostit clar şi rar . Educaţie pentru Societate.01.26. Exprimarea de idei trăiri personale şi informaţii prin intermediul limbajului verbal şi nonverbal.RESURSE MATERIALE: pliante cu imagini. C. Muzică şi mişcare. Participarea la dialoguri scurte de comunicare uzuală . Articularea de enunţuri folosind accentul şi intonaţia corespunzătoare intenţiei de comunicare . crearea unor modele repetitive reprezentate prin obiecte . Matematică şi explorarea mediului. în contexte uzuale de comunicare 4. 3.1. evenimente familiare 4. 1.4.1. calculator.2. Desprinderea semnificaţiei globale din imagini care prezintă intâmplări. continuarea.01.1. . Manifestarea curiozităţii faţă de receptarea semnificaţiei mesajelor orale.3.1.3.

5.1. apelând la diverse forme de exprimare.1.Colectarea datelor din relitatea imediată. Observarea corpurilor. Expimarea liberă a ideilor şi a emoţiilor prin utilizarea de material plastic. 1.Participarea la acţiunile grupului de apartenenţă dovedind disponibilitate. cu durate şi intensităţi diferite . 5.5. 2.Identificarea unor norme elementare de conduită în contexte familiare .Receptarea cântecelor cu un ambitus cuprin între DO1-LA1 .4.2. asociind mişcarea sugerată de text. pe baza interesului direct/a iniţiativei spontane . Sesizarea frumosului din cotidian . 5.3. Asocierea unor elemente simple de exprimare: muzică. 3.Punerea în practică a unor norme de conduită în contexte familiare . 2. însorit-înnorat) ES : 1.3.Receptarea unor sunete din mediul înconjurător.2. 3. cu intrumente alese de copii. Identificarea elementelor de limbaj plastic.Aplicarea unor deprinderi de comportament moral-civic în contexte familiare .Manifestarea liberă. 2.2. AVLM : 1.Manifestarea grijii pentru un mediu înconjurător curat şi prietenos . Discriminarea unor senzaţii opuse ( cald-rece. 3. ca urmare a unui proces de observare .Descrierea observaţiilor prin folosirea unui limbaj comun . 3.Cântarea în colectiv a cântecelor. 2.2. literatură. 1.Cântarea în colectiv asociind acompaniamentul liber.2.2.dans. DP : .2.1.3. Realizarea unor lucrări simple.3. 1.8.2. 1. Manifestarea curiozităţii faţă de mesajele artistice transmise prin limbaj vizual . 3.2. pe muzică. 3. fenomenelor. 3. 3. MM: 1.3.1. Sesizarea transformării unui material după intervenţie.7. 2. Descoperirea şi selectarea unor sonorităţi din mediul înconjurător . evenimentelor din realitatea imediată .1. în ipostaze familiare . Manifestarea interesului pentru lucru manual.

Realizarea unei expoziţii cu obiectele confecţionate FORMA DE ORGANIZARE : frontal. album cu fotografii. iglu. ninge iar… Ordonarea. Confecţionarea unor obiecte cu materiale sintetice. alcătuirea de tabele. Aplicarea unor tehnici care sprijină învăţarea şi succesul şcolar. 4. săniuţe trase de câinii polari. grafice.2. Ursul cafeniu de Vladimir Colin. ren. portofoliile elevilor.1. aurora boreala. circ. pinguini. ELEMENTE CHEIE (CUVINTE) : polul nord.1. gheţari. Identificarea modalităţilor de solicitare a ajutorului de la colegi şi adulţi . Audiţie şi interpretare muzicală cântecele : „Săniuţa fuge” din folclorul copiilor Ninge. pe baza materialului confecţionat. urşi polari. PROIECTAREA ACTIVITĂŢILOR/RESURSE Studierea textelor suport : Fram. ursul polar de Cezar Petrescu . foca. banchiză. vulpi polare. explorator.2. 3. individual şi pe grupe EVALUARE : Observarea sistematică. zăpezi eterne. . polul sud. compararea. Identificarea activităţilor şi comportamentelor care îl fac să se simtă bine . eschimoşi. ( fram = înainte).

Păi de cine. Ei. un urs mare şi frumos. spre marea lui mirare. Aşa.Ia te uită!. Şi nu merse el cine ştie cât.. aşa că bietul urs îşi luă tălpăşiţa..E mânjit tot! . . nu văzu niciun urs.Eu sunt curat. Dar focile nu-l crezură şi râseră mai departe.De la gheare pân' la bot! .. ba mai fac şi baie) când. vai. de Vladimir Colin Urşii care trăiesc la Polul Nord sunt albi. măi Martine? . Ce ştiu e că s-a pomenit acolo şi că a început să caşte ochii la munţii de gheaţă şi la focile care se zbenguiau pe ei. se ştie. şi iată că printre urşii cei albi de la pol s-a rătăcit într-o bună zi un urs cafeniu. dacă vreunul dintre voi a aflat că li se spune albi din alte pricini. râdeau de nu mai puteau. să hohotească şi să se prăpădească de râs. îl rog să-mi dea de ştire şi să nu mă mai lase să scriu minciuni ). ce caraghios! . şi toate surorile ei începură să chicotească. . Cred că din pricina asta le spune urşi albi (dar. fireşte.. . că nu ştiu.Fraţilor! strigă bucuros Martin. mormăind. care venea tocmai din munţii noştri. M-am spălat chiar azi dimineaţă. spuse şi mai supărat Martin.. Cum a ajuns el la pol să nu mă întrebaţi. . .Vai. Un urs murdar! strigă o focă. că se întâlni cu nişte urşi albi.Parc-a fost muiat în sos! Uite-aşa râdeau focile. . Ah! Ce bine-mi pare că vă văd.Nu cumva râdeţi de mine? întrebă el supărat. Ursul nostru se uită în jur gata să râdă şi el de ursul cel murdar (pentru că urşii..ANEXE Povestea ursului cafeniu. se spală pe dinţi în fiecare dimineaţă şi seară.

.Vai. toţi urşii albi plecară. . Bietul Martin nu mai înţelegea nimic. spuse pinguinul. ce urs frumos! strigă un urs alb. uitând de toate.Nu-i nimic. bine. . Pinguinul era o pasăre tare isteaţă. Martin lăsă jos săpunul şi voi să se vâre în ochiul de apă. aduse o bucată de săpun. şi . Vai. . . şi fără a-1 mai învrednicii cu o privire. bine. M-am spălat chiar azi-dimineaţă! .Ia te uită ce neobrăzare! vorbi un altul. la noi toţi urşii sunt cafenii. De ciudă. Deodată însă. de sus şi până jos! îl îndemnă el pe Martin. Dar era atât de bucuros de primirea care i-o făceau urşii albi. legânându-şi îngâmfaţi blănurile. .Aşa. ca şi voi? -Urşii cumsecade sunt albi.Şi ce mândru străluceşte în soare! şopti al treilea. ursule? întrebă pinguinul.. vino cu mine! Îl duse pinguinul într-un loc ferit şi.Stai! Rămâi aşa! Apoi îl luă de mână şi-l duse în mijlocul urşilor albi.. dacă urşii albi mă dispreţuiesc şi râd de mine? Eu sunt cafeniu. ce urşi răi trăiesc printre munţii de gheaţă! Şi cum plângea aşa.Ce blană albă! se minună al doilea.Dar bine.Şi numai pentru atâta lucru plângi? Hai. răspunse primul urs alb. înotând voiniceşte. . un pinguin se apropia încetişor. Bombănind. Le-am spus şi focilor că sunt curat. că nici nu-şi bătu capul să înţeleagă... . . nu vedeţi că sunt urs. Martin se aşeză pe un sloi şi începu să plângă. De mânios ce era se frecă bine.Fugiţi! Fugiţi! strigă un pui de urs şi se aruncă în apă.Ia săpuneşte-te bine.De ce plângi.Cine-i urâtul ăsta care se crede frate cu noi? spuse cu dispreţ un urs alb. . Fă-mi mie plăcerea asta. destul. ca să găsesc aici numai batjocură? se întreba el. bietul Martin simţi că-i dau lacrimile.Făcea să bat atâta cale până la pol.Şi tu? se supără ursul. răspunse pinguinul. Ii mulţumi pin guinului şi rămase printre urşii albi cu care jucă „bâz" şi „baba-oarba". . . Martin se muie într-un ochi de apă şi prinse a se săpuni. pinguinule.Cum să nu plâng. . fraţilor.iată . . un munte de gheaţă se apropie de sloiul pe care se jucau.curând toată blana îi era plină de clăbuci albi şistrălucitori. cât ai bate din palme. . dar pinguinul îl opri.

. ceea ce nu era deloc frumos şi nici plăcut nu era). Martin se repezi şi începu să caute ursuleţul. încremeni. încuviinţară şi ceilalţi urşi albi.... iar când s-a întors acasă a alergat la prietenul meu. dar în clipa aceea se auzi un troznet cumplit şi muntele de gheaţă izbi sloiul. se prăbuşea.Puiul! Puiul meu!. în vreme ce Martin . Dar puiul era nevătămat. Speriaţi. De atunci mai cântă Martin şi-n ziua de azi: Crezi că-mi pasă că te ştiu Negru. cu vai sparse lespedea şi. care scrie toate poveştile pentru copii. Când înţelese ce primejdie îl paşte voi să sară şi el în apă. Îl află pe o movilită de zăpadă şi-l luă în braţe.. alb sau cafeniu? Inima să-ţi fie dreaptă. Şi la fel încremeniră şi ceilalţi urşi albi. Mama ursuleţului se repezi să-i mulţumească.. Cu chiu.Totul pârâia. la adăpost de alte primejdii. Din ziua aceea. Niciunul dintre noi n-a cutezat să rămână pe sloi.rămase pe sloi.. Cât a rămas printre urşii albi s-a bucurat de cinste şi prietenie.Nu blana îl face pe urs. Martin n-a mai fost nevoit să-şi împodobească blana cu clăbuci de săpun (treabă care l-a bucurat straşnic căci săpunul uscat îi pricinuia mâncărimi cumplite şi-l silea să se scarpine cu toate cele zece gheare. spuse mama ursuleţului.Alb sau cafeniu. Cu puiul în braţe şi ferindu-l de bucăţile de gheaţă. Chiar în clipa aceea răsună glasul înspăimântat al unei ursoaice: . A rămas pe sloi! Nici unul dintre urşii care se depărtaseră nu scoase nicio vorbă. dar.Urşii se opriră din joacă. strivindu-i sub greutatea lespezilor de gheaţă. nici unul nu cuteza să se întoarcă pe sloi. şi a povestit întâmplarea.neobişnuit cu viaţa de la pol.. văzură muntele şi pricepură că se va ciocni de sloiul lor. săriră în apă şi se depărtară degrabă. când ajunse lângă Martin. Martin se pomeni în apă.. eşti un urs bun şi viteaz. Clăbucii de săpun din blana lui Martin se topiseră în apă. se ridică pe un sloi ce plutea. Fusese rănit de suliţele de gheaţă. Eu te judec după faptă! . mari cât o casă. . Îţi mulţumesc. înotând. valurile ţâşniră înalte cât muntele. O lespede grea îl împiedica acum pe Martin să iasă la lumină. şi ursul nostru era din nou cafeniu . adunându-se în jurul lui Martin şi strângându-i care mai de care laba. văzâd cum puiul se prinsese cu lăbuţele de gâtul lui Martin.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful