PROIECT TEMATIC

TEMA: LA POLUL NORD/SUD CLASA PREGĂTITOARE ARGUMENT: Contactul cu mediul natural oferă copilului multiple şi noi posibilităţi de cunoaştere a unor aspecte din natură, legăturile dintre acestea, cauzele care le determină şi urmările care le au. Prin acest proiect tematic, interdisciplinar voi încerca să-i înarmez pe elevi cucounoştinţe precise, lărgindu-le orizontul de cunoaştere, dezvoltându-le capacitatea de a cercetaşi de a descoperi relaţiile dintre fenomene. În săptămâna ce urmează ne-am propus să abordăm tema “Călătorii imaginare în zonele polare”, tema prin intermediul căreia dorim să oferim copiilor cât mai multe informaţii despre o lume mai puţin cunoscută dar atât de interesantă ,,lumea de gheata”. Parcurgând pas cu pas activităţile acestui proiect, elevii vor înregistra progres atât în plan informaţional cât şi comportamental şi se vor adapta şi integra mai uşor în mediul şcolar şi social. GRUP ŢINTĂ: Elevii clasei pregătitoare – 6 elevi. RESURSE UMANE: Învăţătoarea, elevii.

Muzică şi mişcare. Arte vizuale şi lucru manual. PERIOADA DE DERULARE : 2 săptămâni (14. Manifestarea curiozităţii faţă de receptarea semnificaţiei mesajelor orale. 3. Sesizarea semnificaţiei globale a unui mesaj scurt pe teme familiare. 1. Matematică şi explorarea mediului. filmuleţe ppt. atlas zoologic.5. Repreoducerea unor mesaje simple.1.Transcierea. 2.3. evenimente familiare 4. Exprimarea de idei trăiri personale şi informaţii prin intermediul limbajului verbal şi nonverbal. 1.3. în contexte de comunicare cunoscute. planşe. 2. Articularea de enunţuri folosind accentul şi intonaţia corespunzătoare intenţiei de comunicare . Oferirea de informaţii referitoare la universul apropiat prin mesaje scurte . . Compararea cardinalelor unor mulţimi având cel mult 10 elemente . calculator. MEM : 1.01. Participarea la dialoguri scurte de comunicare uzuală .01.. 3. mulaje cu animale polare.1. jetoane. crearea unor modele repetitive reprezentate prin obiecte .1.2.RESURSE MATERIALE: pliante cu imagini. Precizarea cardinalelor unor mulţimi rezultate prin gruparea şi regruparea elementelor . COMPETENŢE VIZATE : CLR : 1. C.1. în contexte uzuale de comunicare 4. Dezvoltare Personală. Recunoaşterea unor cuvinte uzuale din universul apropiat .2. fenomene.2. Desprinderea semnificaţiei globale din imagini care prezintă intâmplări.2013) ÎNTRBARE CHEIE : CE SE ÎNTÂMPLĂ LA POLI ? ALTE ÎNTREBĂRI : Care sunt animalele care trăiesc la Poli? Ce înfăţişare au animalele polare ? Cu ce se hrănesc animalele polare? Cum este vremea la Poli? Cine cercetează viaţa polară? De unde vine Moş Crăciun? Ce este un iglu ? DISCIPLINE/ARII CURRICULARE VIZATE : Comunicare în Limba Română. Educaţie pentru Societate. 2.26.3. 1. 3. Recunoaşterea unor detalii dintr-un mesaj scurt rostit clar şi rar .4.D. continuarea.1.2013 .

1. 3. Manifestarea curiozităţii faţă de mesajele artistice transmise prin limbaj vizual . 5. pe baza interesului direct/a iniţiativei spontane .Cântarea în colectiv asociind acompaniamentul liber.2.3.4.3. apelând la diverse forme de exprimare. 1. Realizarea unor lucrări simple. 2.2. asociind mişcarea sugerată de text. Discriminarea unor senzaţii opuse ( cald-rece.Aplicarea unor deprinderi de comportament moral-civic în contexte familiare . evenimentelor din realitatea imediată . 2. Sesizarea transformării unui material după intervenţie.Manifestarea liberă.2. Identificarea elementelor de limbaj plastic. 3.5.2.Receptarea unor sunete din mediul înconjurător.2. Expimarea liberă a ideilor şi a emoţiilor prin utilizarea de material plastic. cu durate şi intensităţi diferite .3. Descoperirea şi selectarea unor sonorităţi din mediul înconjurător . 3.Punerea în practică a unor norme de conduită în contexte familiare . în ipostaze familiare .1. AVLM : 1. 3. ca urmare a unui proces de observare . Observarea corpurilor. 3.Participarea la acţiunile grupului de apartenenţă dovedind disponibilitate.2.3. DP : . cu intrumente alese de copii. fenomenelor.Identificarea unor norme elementare de conduită în contexte familiare .2.2.Manifestarea grijii pentru un mediu înconjurător curat şi prietenos . 5.Receptarea cântecelor cu un ambitus cuprin între DO1-LA1 .dans. 3. Sesizarea frumosului din cotidian . pe muzică. 2.Descrierea observaţiilor prin folosirea unui limbaj comun . 2. MM: 1.3. Manifestarea interesului pentru lucru manual. 2.Colectarea datelor din relitatea imediată.1. 3.8.1.1.Cântarea în colectiv a cântecelor.2. 1.7. Asocierea unor elemente simple de exprimare: muzică.1. însorit-înnorat) ES : 1. literatură.5. 1. 3.

ren. eschimoşi. Identificarea modalităţilor de solicitare a ajutorului de la colegi şi adulţi . PROIECTAREA ACTIVITĂŢILOR/RESURSE Studierea textelor suport : Fram.1. urşi polari. zăpezi eterne. Aplicarea unor tehnici care sprijină învăţarea şi succesul şcolar. iglu. explorator. Confecţionarea unor obiecte cu materiale sintetice. ELEMENTE CHEIE (CUVINTE) : polul nord. ninge iar… Ordonarea. Identificarea activităţilor şi comportamentelor care îl fac să se simtă bine . săniuţe trase de câinii polari. polul sud.2. alcătuirea de tabele. .2. ( fram = înainte). pinguini.1. 3. aurora boreala. album cu fotografii. gheţari. ursul polar de Cezar Petrescu . pe baza materialului confecţionat. grafice. 4. portofoliile elevilor. individual şi pe grupe EVALUARE : Observarea sistematică. vulpi polare. banchiză. Audiţie şi interpretare muzicală cântecele : „Săniuţa fuge” din folclorul copiilor Ninge. compararea. circ. Ursul cafeniu de Vladimir Colin. Realizarea unei expoziţii cu obiectele confecţionate FORMA DE ORGANIZARE : frontal. foca.

. că nu ştiu. . ..Vai. M-am spălat chiar azi dimineaţă.Parc-a fost muiat în sos! Uite-aşa râdeau focile.ANEXE Povestea ursului cafeniu. ce caraghios! . Ursul nostru se uită în jur gata să râdă şi el de ursul cel murdar (pentru că urşii. . de Vladimir Colin Urşii care trăiesc la Polul Nord sunt albi. nu văzu niciun urs. să hohotească şi să se prăpădească de râs. un urs mare şi frumos. ba mai fac şi baie) când. se spală pe dinţi în fiecare dimineaţă şi seară. spre marea lui mirare.Păi de cine. aşa că bietul urs îşi luă tălpăşiţa. îl rog să-mi dea de ştire şi să nu mă mai lase să scriu minciuni ). Cum a ajuns el la pol să nu mă întrebaţi...Eu sunt curat.Nu cumva râdeţi de mine? întrebă el supărat. şi iată că printre urşii cei albi de la pol s-a rătăcit într-o bună zi un urs cafeniu. vai. Şi nu merse el cine ştie cât. Ce ştiu e că s-a pomenit acolo şi că a început să caşte ochii la munţii de gheaţă şi la focile care se zbenguiau pe ei. măi Martine? . se ştie.Fraţilor! strigă bucuros Martin. râdeau de nu mai puteau. .E mânjit tot! . care venea tocmai din munţii noştri. Aşa. Un urs murdar! strigă o focă. spuse şi mai supărat Martin. dacă vreunul dintre voi a aflat că li se spune albi din alte pricini. Ah! Ce bine-mi pare că vă văd. . . Ei. mormăind.. că se întâlni cu nişte urşi albi. Cred că din pricina asta le spune urşi albi (dar. şi toate surorile ei începură să chicotească.De la gheare pân' la bot! . Dar focile nu-l crezură şi râseră mai departe.Ia te uită!. fireşte..

. un munte de gheaţă se apropie de sloiul pe care se jucau. şi . fraţilor. ce urs frumos! strigă un urs alb. vino cu mine! Îl duse pinguinul într-un loc ferit şi.De ce plângi. şi fără a-1 mai învrednicii cu o privire.Ia te uită ce neobrăzare! vorbi un altul.Cine-i urâtul ăsta care se crede frate cu noi? spuse cu dispreţ un urs alb.Dar bine. .Şi ce mândru străluceşte în soare! şopti al treilea. .Şi tu? se supără ursul. bine. spuse pinguinul. . . Deodată însă.Stai! Rămâi aşa! Apoi îl luă de mână şi-l duse în mijlocul urşilor albi. de sus şi până jos! îl îndemnă el pe Martin. dacă urşii albi mă dispreţuiesc şi râd de mine? Eu sunt cafeniu. . .Nu-i nimic.Aşa. . înotând voiniceşte.. Bietul Martin nu mai înţelegea nimic. ca şi voi? -Urşii cumsecade sunt albi.. aduse o bucată de săpun. cât ai bate din palme. ce urşi răi trăiesc printre munţii de gheaţă! Şi cum plângea aşa. Martin lăsă jos săpunul şi voi să se vâre în ochiul de apă. legânându-şi îngâmfaţi blănurile. Martin se muie într-un ochi de apă şi prinse a se săpuni. bietul Martin simţi că-i dau lacrimile. bine. Pinguinul era o pasăre tare isteaţă. Ii mulţumi pin guinului şi rămase printre urşii albi cu care jucă „bâz" şi „baba-oarba". Bombănind. Vai. De mânios ce era se frecă bine. . .Făcea să bat atâta cale până la pol. răspunse pinguinul. M-am spălat chiar azi-dimineaţă! .Cum să nu plâng. . . pinguinule. dar pinguinul îl opri. uitând de toate. ursule? întrebă pinguinul. un pinguin se apropia încetişor. că nici nu-şi bătu capul să înţeleagă.Ce blană albă! se minună al doilea. Fă-mi mie plăcerea asta. la noi toţi urşii sunt cafenii. toţi urşii albi plecară. . Martin se aşeză pe un sloi şi începu să plângă. . Le-am spus şi focilor că sunt curat..Vai.Ia săpuneşte-te bine. De ciudă. .Şi numai pentru atâta lucru plângi? Hai. ca să găsesc aici numai batjocură? se întreba el.. nu vedeţi că sunt urs. răspunse primul urs alb.iată . destul.curând toată blana îi era plină de clăbuci albi şistrălucitori. Dar era atât de bucuros de primirea care i-o făceau urşii albi.Fugiţi! Fugiţi! strigă un pui de urs şi se aruncă în apă.

Puiul! Puiul meu!. care scrie toate poveştile pentru copii. văzâd cum puiul se prinsese cu lăbuţele de gâtul lui Martin. Chiar în clipa aceea răsună glasul înspăimântat al unei ursoaice: .. iar când s-a întors acasă a alergat la prietenul meu. Martin se pomeni în apă.. la adăpost de alte primejdii. alb sau cafeniu? Inima să-ţi fie dreaptă. Îţi mulţumesc. Mama ursuleţului se repezi să-i mulţumească. înotând. . eşti un urs bun şi viteaz. O lespede grea îl împiedica acum pe Martin să iasă la lumină.Nu blana îl face pe urs. Clăbucii de săpun din blana lui Martin se topiseră în apă... în vreme ce Martin . dar. Niciunul dintre noi n-a cutezat să rămână pe sloi.neobişnuit cu viaţa de la pol. A rămas pe sloi! Nici unul dintre urşii care se depărtaseră nu scoase nicio vorbă. adunându-se în jurul lui Martin şi strângându-i care mai de care laba. încremeni. Cu chiu. se ridică pe un sloi ce plutea. nici unul nu cuteza să se întoarcă pe sloi. şi ursul nostru era din nou cafeniu . mari cât o casă. săriră în apă şi se depărtară degrabă. se prăbuşea. De atunci mai cântă Martin şi-n ziua de azi: Crezi că-mi pasă că te ştiu Negru. Martin n-a mai fost nevoit să-şi împodobească blana cu clăbuci de săpun (treabă care l-a bucurat straşnic căci săpunul uscat îi pricinuia mâncărimi cumplite şi-l silea să se scarpine cu toate cele zece gheare. Martin se repezi şi începu să caute ursuleţul.rămase pe sloi. când ajunse lângă Martin.. Cu puiul în braţe şi ferindu-l de bucăţile de gheaţă. încuviinţară şi ceilalţi urşi albi. Cât a rămas printre urşii albi s-a bucurat de cinste şi prietenie. Fusese rănit de suliţele de gheaţă.Totul pârâia. dar în clipa aceea se auzi un troznet cumplit şi muntele de gheaţă izbi sloiul. văzură muntele şi pricepură că se va ciocni de sloiul lor.. Din ziua aceea. Când înţelese ce primejdie îl paşte voi să sară şi el în apă. Îl află pe o movilită de zăpadă şi-l luă în braţe. spuse mama ursuleţului. Eu te judec după faptă! . Dar puiul era nevătămat. Şi la fel încremeniră şi ceilalţi urşi albi. cu vai sparse lespedea şi.. . ceea ce nu era deloc frumos şi nici plăcut nu era). şi a povestit întâmplarea.Urşii se opriră din joacă. Speriaţi.Alb sau cafeniu. strivindu-i sub greutatea lespezilor de gheaţă.. valurile ţâşniră înalte cât muntele.