PROIECT TEMATIC

TEMA: LA POLUL NORD/SUD CLASA PREGĂTITOARE ARGUMENT: Contactul cu mediul natural oferă copilului multiple şi noi posibilităţi de cunoaştere a unor aspecte din natură, legăturile dintre acestea, cauzele care le determină şi urmările care le au. Prin acest proiect tematic, interdisciplinar voi încerca să-i înarmez pe elevi cucounoştinţe precise, lărgindu-le orizontul de cunoaştere, dezvoltându-le capacitatea de a cercetaşi de a descoperi relaţiile dintre fenomene. În săptămâna ce urmează ne-am propus să abordăm tema “Călătorii imaginare în zonele polare”, tema prin intermediul căreia dorim să oferim copiilor cât mai multe informaţii despre o lume mai puţin cunoscută dar atât de interesantă ,,lumea de gheata”. Parcurgând pas cu pas activităţile acestui proiect, elevii vor înregistra progres atât în plan informaţional cât şi comportamental şi se vor adapta şi integra mai uşor în mediul şcolar şi social. GRUP ŢINTĂ: Elevii clasei pregătitoare – 6 elevi. RESURSE UMANE: Învăţătoarea, elevii.

crearea unor modele repetitive reprezentate prin obiecte . 2. mulaje cu animale polare. în contexte uzuale de comunicare 4. Repreoducerea unor mesaje simple.4. Participarea la dialoguri scurte de comunicare uzuală . Precizarea cardinalelor unor mulţimi rezultate prin gruparea şi regruparea elementelor . Educaţie pentru Societate. COMPETENŢE VIZATE : CLR : 1.1. 1. filmuleţe ppt.D. Manifestarea curiozităţii faţă de receptarea semnificaţiei mesajelor orale. calculator. jetoane. 2.01. Muzică şi mişcare. 1. 3.2013) ÎNTRBARE CHEIE : CE SE ÎNTÂMPLĂ LA POLI ? ALTE ÎNTREBĂRI : Care sunt animalele care trăiesc la Poli? Ce înfăţişare au animalele polare ? Cu ce se hrănesc animalele polare? Cum este vremea la Poli? Cine cercetează viaţa polară? De unde vine Moş Crăciun? Ce este un iglu ? DISCIPLINE/ARII CURRICULARE VIZATE : Comunicare în Limba Română. fenomene. Desprinderea semnificaţiei globale din imagini care prezintă intâmplări. 1.. . Arte vizuale şi lucru manual. Compararea cardinalelor unor mulţimi având cel mult 10 elemente . Oferirea de informaţii referitoare la universul apropiat prin mesaje scurte . 2. Articularea de enunţuri folosind accentul şi intonaţia corespunzătoare intenţiei de comunicare .01.2. planşe.2. continuarea.26.3.3. Exprimarea de idei trăiri personale şi informaţii prin intermediul limbajului verbal şi nonverbal.1. PERIOADA DE DERULARE : 2 săptămâni (14. Recunoaşterea unor detalii dintr-un mesaj scurt rostit clar şi rar .1. în contexte de comunicare cunoscute.5. atlas zoologic.3. 3. C. Matematică şi explorarea mediului.2. Recunoaşterea unor cuvinte uzuale din universul apropiat . Dezvoltare Personală.1. 3. evenimente familiare 4.2013 . MEM : 1. Sesizarea semnificaţiei globale a unui mesaj scurt pe teme familiare.RESURSE MATERIALE: pliante cu imagini.1.Transcierea.

Discriminarea unor senzaţii opuse ( cald-rece. Manifestarea curiozităţii faţă de mesajele artistice transmise prin limbaj vizual .Identificarea unor norme elementare de conduită în contexte familiare . 3. pe muzică.2. în ipostaze familiare .8. asociind mişcarea sugerată de text.2. 3.Cântarea în colectiv a cântecelor.3.Manifestarea grijii pentru un mediu înconjurător curat şi prietenos . 2.1. 3. însorit-înnorat) ES : 1. apelând la diverse forme de exprimare.Descrierea observaţiilor prin folosirea unui limbaj comun . cu durate şi intensităţi diferite . 1.Punerea în practică a unor norme de conduită în contexte familiare . 2. Sesizarea transformării unui material după intervenţie.1. 2. cu intrumente alese de copii. Descoperirea şi selectarea unor sonorităţi din mediul înconjurător .Receptarea unor sunete din mediul înconjurător. 3. pe baza interesului direct/a iniţiativei spontane . literatură. 3.2.Aplicarea unor deprinderi de comportament moral-civic în contexte familiare .2. fenomenelor.4. 1. ca urmare a unui proces de observare . Sesizarea frumosului din cotidian . Identificarea elementelor de limbaj plastic. MM: 1. 3.3.2.5. 2. 1.Manifestarea liberă. AVLM : 1.1.2. Observarea corpurilor.5. Manifestarea interesului pentru lucru manual. Expimarea liberă a ideilor şi a emoţiilor prin utilizarea de material plastic.3. 1.Receptarea cântecelor cu un ambitus cuprin între DO1-LA1 .2. 5.1. DP : . Realizarea unor lucrări simple.2. 5.7.dans.Participarea la acţiunile grupului de apartenenţă dovedind disponibilitate.Cântarea în colectiv asociind acompaniamentul liber. 3. 3.Colectarea datelor din relitatea imediată.1.3. Asocierea unor elemente simple de exprimare: muzică. 2. evenimentelor din realitatea imediată .3.2.

Confecţionarea unor obiecte cu materiale sintetice. urşi polari. ninge iar… Ordonarea. vulpi polare. aurora boreala. explorator. compararea. Realizarea unei expoziţii cu obiectele confecţionate FORMA DE ORGANIZARE : frontal. Aplicarea unor tehnici care sprijină învăţarea şi succesul şcolar. banchiză. ren. ( fram = înainte). săniuţe trase de câinii polari. gheţari. individual şi pe grupe EVALUARE : Observarea sistematică. pinguini. album cu fotografii.2. zăpezi eterne. foca. .2.1. 4. circ.1. grafice. alcătuirea de tabele. eschimoşi. iglu. Audiţie şi interpretare muzicală cântecele : „Săniuţa fuge” din folclorul copiilor Ninge. Identificarea modalităţilor de solicitare a ajutorului de la colegi şi adulţi . ELEMENTE CHEIE (CUVINTE) : polul nord. polul sud. pe baza materialului confecţionat. ursul polar de Cezar Petrescu . portofoliile elevilor. Identificarea activităţilor şi comportamentelor care îl fac să se simtă bine . PROIECTAREA ACTIVITĂŢILOR/RESURSE Studierea textelor suport : Fram. Ursul cafeniu de Vladimir Colin. 3.

măi Martine? .. Ursul nostru se uită în jur gata să râdă şi el de ursul cel murdar (pentru că urşii.Păi de cine. de Vladimir Colin Urşii care trăiesc la Polul Nord sunt albi.Parc-a fost muiat în sos! Uite-aşa râdeau focile. se spală pe dinţi în fiecare dimineaţă şi seară. se ştie.. Cum a ajuns el la pol să nu mă întrebaţi. spre marea lui mirare. îl rog să-mi dea de ştire şi să nu mă mai lase să scriu minciuni ).Eu sunt curat. fireşte. .Fraţilor! strigă bucuros Martin.E mânjit tot! .. Dar focile nu-l crezură şi râseră mai departe.. ba mai fac şi baie) când. ce caraghios! .ANEXE Povestea ursului cafeniu. Ah! Ce bine-mi pare că vă văd. care venea tocmai din munţii noştri. un urs mare şi frumos.Vai. Şi nu merse el cine ştie cât.Ia te uită!.Nu cumva râdeţi de mine? întrebă el supărat.. dacă vreunul dintre voi a aflat că li se spune albi din alte pricini.. că nu ştiu. Un urs murdar! strigă o focă. . nu văzu niciun urs. râdeau de nu mai puteau. şi toate surorile ei începură să chicotească. să hohotească şi să se prăpădească de râs. . Aşa. . şi iată că printre urşii cei albi de la pol s-a rătăcit într-o bună zi un urs cafeniu. Ei. Ce ştiu e că s-a pomenit acolo şi că a început să caşte ochii la munţii de gheaţă şi la focile care se zbenguiau pe ei. spuse şi mai supărat Martin. că se întâlni cu nişte urşi albi. M-am spălat chiar azi dimineaţă. . aşa că bietul urs îşi luă tălpăşiţa. mormăind. Cred că din pricina asta le spune urşi albi (dar.De la gheare pân' la bot! . . vai.

curând toată blana îi era plină de clăbuci albi şistrălucitori. Bombănind. legânându-şi îngâmfaţi blănurile.. ca şi voi? -Urşii cumsecade sunt albi. toţi urşii albi plecară. la noi toţi urşii sunt cafenii. bine.Ia săpuneşte-te bine. răspunse primul urs alb.Vai. dacă urşii albi mă dispreţuiesc şi râd de mine? Eu sunt cafeniu. M-am spălat chiar azi-dimineaţă! . înotând voiniceşte. Pinguinul era o pasăre tare isteaţă. Martin se muie într-un ochi de apă şi prinse a se săpuni. răspunse pinguinul. uitând de toate. .Dar bine..Şi tu? se supără ursul. . spuse pinguinul.Ia te uită ce neobrăzare! vorbi un altul. Vai. ..Nu-i nimic.Aşa. De ciudă. . ce urs frumos! strigă un urs alb. Bietul Martin nu mai înţelegea nimic. .Şi numai pentru atâta lucru plângi? Hai. un munte de gheaţă se apropie de sloiul pe care se jucau.Cine-i urâtul ăsta care se crede frate cu noi? spuse cu dispreţ un urs alb. ce urşi răi trăiesc printre munţii de gheaţă! Şi cum plângea aşa. dar pinguinul îl opri. nu vedeţi că sunt urs. . . destul.Fugiţi! Fugiţi! strigă un pui de urs şi se aruncă în apă. . bietul Martin simţi că-i dau lacrimile. . .iată .Ce blană albă! se minună al doilea.Făcea să bat atâta cale până la pol. bine. pinguinule. şi . ursule? întrebă pinguinul. .Cum să nu plâng. De mânios ce era se frecă bine. Deodată însă. aduse o bucată de săpun.Şi ce mândru străluceşte în soare! şopti al treilea. un pinguin se apropia încetişor. Martin se aşeză pe un sloi şi începu să plângă. ca să găsesc aici numai batjocură? se întreba el. . Fă-mi mie plăcerea asta. . fraţilor. cât ai bate din palme. Le-am spus şi focilor că sunt curat.De ce plângi.. . Ii mulţumi pin guinului şi rămase printre urşii albi cu care jucă „bâz" şi „baba-oarba". că nici nu-şi bătu capul să înţeleagă. Dar era atât de bucuros de primirea care i-o făceau urşii albi. .Stai! Rămâi aşa! Apoi îl luă de mână şi-l duse în mijlocul urşilor albi. şi fără a-1 mai învrednicii cu o privire. Martin lăsă jos săpunul şi voi să se vâre în ochiul de apă. de sus şi până jos! îl îndemnă el pe Martin. vino cu mine! Îl duse pinguinul într-un loc ferit şi.

. înotând.Totul pârâia. Şi la fel încremeniră şi ceilalţi urşi albi. Speriaţi. Chiar în clipa aceea răsună glasul înspăimântat al unei ursoaice: . nici unul nu cuteza să se întoarcă pe sloi. Mama ursuleţului se repezi să-i mulţumească. Cât a rămas printre urşii albi s-a bucurat de cinste şi prietenie.. Cu puiul în braţe şi ferindu-l de bucăţile de gheaţă. Îl află pe o movilită de zăpadă şi-l luă în braţe. O lespede grea îl împiedica acum pe Martin să iasă la lumină. în vreme ce Martin . Dar puiul era nevătămat... dar.Urşii se opriră din joacă. Niciunul dintre noi n-a cutezat să rămână pe sloi. mari cât o casă. valurile ţâşniră înalte cât muntele. De atunci mai cântă Martin şi-n ziua de azi: Crezi că-mi pasă că te ştiu Negru. Îţi mulţumesc.Nu blana îl face pe urs. A rămas pe sloi! Nici unul dintre urşii care se depărtaseră nu scoase nicio vorbă. iar când s-a întors acasă a alergat la prietenul meu. văzură muntele şi pricepură că se va ciocni de sloiul lor. adunându-se în jurul lui Martin şi strângându-i care mai de care laba. încuviinţară şi ceilalţi urşi albi. Eu te judec după faptă! . Martin se pomeni în apă. văzâd cum puiul se prinsese cu lăbuţele de gâtul lui Martin. dar în clipa aceea se auzi un troznet cumplit şi muntele de gheaţă izbi sloiul. alb sau cafeniu? Inima să-ţi fie dreaptă. Martin n-a mai fost nevoit să-şi împodobească blana cu clăbuci de săpun (treabă care l-a bucurat straşnic căci săpunul uscat îi pricinuia mâncărimi cumplite şi-l silea să se scarpine cu toate cele zece gheare.. Martin se repezi şi începu să caute ursuleţul. cu vai sparse lespedea şi.neobişnuit cu viaţa de la pol. care scrie toate poveştile pentru copii. încremeni.. Fusese rănit de suliţele de gheaţă. şi ursul nostru era din nou cafeniu . Când înţelese ce primejdie îl paşte voi să sară şi el în apă.Puiul! Puiul meu!. se prăbuşea. eşti un urs bun şi viteaz. la adăpost de alte primejdii. strivindu-i sub greutatea lespezilor de gheaţă. . Din ziua aceea.. spuse mama ursuleţului. şi a povestit întâmplarea. Clăbucii de săpun din blana lui Martin se topiseră în apă.Alb sau cafeniu. săriră în apă şi se depărtară degrabă. se ridică pe un sloi ce plutea. când ajunse lângă Martin.. . Cu chiu. ceea ce nu era deloc frumos şi nici plăcut nu era).rămase pe sloi.