PROIECT TEMATIC

TEMA: LA POLUL NORD/SUD CLASA PREGĂTITOARE ARGUMENT: Contactul cu mediul natural oferă copilului multiple şi noi posibilităţi de cunoaştere a unor aspecte din natură, legăturile dintre acestea, cauzele care le determină şi urmările care le au. Prin acest proiect tematic, interdisciplinar voi încerca să-i înarmez pe elevi cucounoştinţe precise, lărgindu-le orizontul de cunoaştere, dezvoltându-le capacitatea de a cercetaşi de a descoperi relaţiile dintre fenomene. În săptămâna ce urmează ne-am propus să abordăm tema “Călătorii imaginare în zonele polare”, tema prin intermediul căreia dorim să oferim copiilor cât mai multe informaţii despre o lume mai puţin cunoscută dar atât de interesantă ,,lumea de gheata”. Parcurgând pas cu pas activităţile acestui proiect, elevii vor înregistra progres atât în plan informaţional cât şi comportamental şi se vor adapta şi integra mai uşor în mediul şcolar şi social. GRUP ŢINTĂ: Elevii clasei pregătitoare – 6 elevi. RESURSE UMANE: Învăţătoarea, elevii.

Desprinderea semnificaţiei globale din imagini care prezintă intâmplări. 1.3. Educaţie pentru Societate. C. Sesizarea semnificaţiei globale a unui mesaj scurt pe teme familiare.D. filmuleţe ppt. calculator. 1.3. continuarea.4. Repreoducerea unor mesaje simple. . Matematică şi explorarea mediului.Transcierea. mulaje cu animale polare. Oferirea de informaţii referitoare la universul apropiat prin mesaje scurte . Dezvoltare Personală. Exprimarea de idei trăiri personale şi informaţii prin intermediul limbajului verbal şi nonverbal. jetoane.1.2.5. MEM : 1. în contexte uzuale de comunicare 4.1. 2.1.1.01.3. 3. 3.1. Arte vizuale şi lucru manual. Precizarea cardinalelor unor mulţimi rezultate prin gruparea şi regruparea elementelor .2. fenomene.26. evenimente familiare 4. 3.. Recunoaşterea unor detalii dintr-un mesaj scurt rostit clar şi rar . atlas zoologic. PERIOADA DE DERULARE : 2 săptămâni (14. COMPETENŢE VIZATE : CLR : 1.2013) ÎNTRBARE CHEIE : CE SE ÎNTÂMPLĂ LA POLI ? ALTE ÎNTREBĂRI : Care sunt animalele care trăiesc la Poli? Ce înfăţişare au animalele polare ? Cu ce se hrănesc animalele polare? Cum este vremea la Poli? Cine cercetează viaţa polară? De unde vine Moş Crăciun? Ce este un iglu ? DISCIPLINE/ARII CURRICULARE VIZATE : Comunicare în Limba Română. Manifestarea curiozităţii faţă de receptarea semnificaţiei mesajelor orale. crearea unor modele repetitive reprezentate prin obiecte . Compararea cardinalelor unor mulţimi având cel mult 10 elemente . 2. planşe. Muzică şi mişcare.RESURSE MATERIALE: pliante cu imagini. Participarea la dialoguri scurte de comunicare uzuală . 1. 2. Recunoaşterea unor cuvinte uzuale din universul apropiat . Articularea de enunţuri folosind accentul şi intonaţia corespunzătoare intenţiei de comunicare .2013 .2.01. în contexte de comunicare cunoscute.

2. Realizarea unor lucrări simple.8.Participarea la acţiunile grupului de apartenenţă dovedind disponibilitate. Manifestarea curiozităţii faţă de mesajele artistice transmise prin limbaj vizual . 3. cu intrumente alese de copii. evenimentelor din realitatea imediată .3.Aplicarea unor deprinderi de comportament moral-civic în contexte familiare . pe baza interesului direct/a iniţiativei spontane . ca urmare a unui proces de observare . MM: 1. 3.2.Receptarea unor sunete din mediul înconjurător.dans. 5. 3. pe muzică. Observarea corpurilor.2.2.1. 5. Sesizarea transformării unui material după intervenţie. fenomenelor. 1. 2. 3. în ipostaze familiare .3.Cântarea în colectiv a cântecelor. 1. AVLM : 1. 2. Discriminarea unor senzaţii opuse ( cald-rece. 1. 3.4. 1.Receptarea cântecelor cu un ambitus cuprin între DO1-LA1 . Sesizarea frumosului din cotidian .5. 3.3.Colectarea datelor din relitatea imediată. Identificarea elementelor de limbaj plastic.3. 2. 3.5.Manifestarea liberă.3. cu durate şi intensităţi diferite .2. 3. 2. Expimarea liberă a ideilor şi a emoţiilor prin utilizarea de material plastic.1. Asocierea unor elemente simple de exprimare: muzică. asociind mişcarea sugerată de text.1. însorit-înnorat) ES : 1.Identificarea unor norme elementare de conduită în contexte familiare . Manifestarea interesului pentru lucru manual.1.7. apelând la diverse forme de exprimare.2.2.2. Descoperirea şi selectarea unor sonorităţi din mediul înconjurător .2.Punerea în practică a unor norme de conduită în contexte familiare . 2. literatură.Descrierea observaţiilor prin folosirea unui limbaj comun .Manifestarea grijii pentru un mediu înconjurător curat şi prietenos . DP : .1.Cântarea în colectiv asociind acompaniamentul liber.

foca. explorator. vulpi polare. banchiză. ninge iar… Ordonarea. Realizarea unei expoziţii cu obiectele confecţionate FORMA DE ORGANIZARE : frontal. Identificarea modalităţilor de solicitare a ajutorului de la colegi şi adulţi . Identificarea activităţilor şi comportamentelor care îl fac să se simtă bine . pe baza materialului confecţionat. aurora boreala. circ. individual şi pe grupe EVALUARE : Observarea sistematică. Aplicarea unor tehnici care sprijină învăţarea şi succesul şcolar. . grafice. zăpezi eterne. portofoliile elevilor. pinguini. 3. săniuţe trase de câinii polari. ursul polar de Cezar Petrescu . compararea. 4. PROIECTAREA ACTIVITĂŢILOR/RESURSE Studierea textelor suport : Fram. alcătuirea de tabele. Ursul cafeniu de Vladimir Colin. gheţari. iglu. ELEMENTE CHEIE (CUVINTE) : polul nord. urşi polari. album cu fotografii. ren. Audiţie şi interpretare muzicală cântecele : „Săniuţa fuge” din folclorul copiilor Ninge.2. eschimoşi. ( fram = înainte). polul sud.2. Confecţionarea unor obiecte cu materiale sintetice.1.1.

Ah! Ce bine-mi pare că vă văd.Vai. . Ursul nostru se uită în jur gata să râdă şi el de ursul cel murdar (pentru că urşii.. ba mai fac şi baie) când. un urs mare şi frumos.Eu sunt curat. .Păi de cine. . .. Şi nu merse el cine ştie cât.Ia te uită!. fireşte.Fraţilor! strigă bucuros Martin.Parc-a fost muiat în sos! Uite-aşa râdeau focile. se ştie.. nu văzu niciun urs. şi iată că printre urşii cei albi de la pol s-a rătăcit într-o bună zi un urs cafeniu. că nu ştiu. de Vladimir Colin Urşii care trăiesc la Polul Nord sunt albi. să hohotească şi să se prăpădească de râs. că se întâlni cu nişte urşi albi. Dar focile nu-l crezură şi râseră mai departe. . Un urs murdar! strigă o focă. ce caraghios! . şi toate surorile ei începură să chicotească. . Cum a ajuns el la pol să nu mă întrebaţi.. se spală pe dinţi în fiecare dimineaţă şi seară. Ei. îl rog să-mi dea de ştire şi să nu mă mai lase să scriu minciuni ). Cred că din pricina asta le spune urşi albi (dar. vai. care venea tocmai din munţii noştri. M-am spălat chiar azi dimineaţă. aşa că bietul urs îşi luă tălpăşiţa. spre marea lui mirare. spuse şi mai supărat Martin. râdeau de nu mai puteau.E mânjit tot! . Ce ştiu e că s-a pomenit acolo şi că a început să caşte ochii la munţii de gheaţă şi la focile care se zbenguiau pe ei. mormăind. dacă vreunul dintre voi a aflat că li se spune albi din alte pricini. Aşa.De la gheare pân' la bot! ... măi Martine? .Nu cumva râdeţi de mine? întrebă el supărat.ANEXE Povestea ursului cafeniu.

M-am spălat chiar azi-dimineaţă! .De ce plângi. răspunse pinguinul. Bietul Martin nu mai înţelegea nimic.Făcea să bat atâta cale până la pol. un munte de gheaţă se apropie de sloiul pe care se jucau. ce urs frumos! strigă un urs alb. De mânios ce era se frecă bine. aduse o bucată de săpun. Martin se aşeză pe un sloi şi începu să plângă. de sus şi până jos! îl îndemnă el pe Martin. .Şi tu? se supără ursul. nu vedeţi că sunt urs. Martin se muie într-un ochi de apă şi prinse a se săpuni. şi fără a-1 mai învrednicii cu o privire. şi . că nici nu-şi bătu capul să înţeleagă.Aşa.Fugiţi! Fugiţi! strigă un pui de urs şi se aruncă în apă. destul. ca şi voi? -Urşii cumsecade sunt albi. . la noi toţi urşii sunt cafenii. ursule? întrebă pinguinul. bine. .Nu-i nimic. . Vai. bietul Martin simţi că-i dau lacrimile. De ciudă. . pinguinule.. cât ai bate din palme.Şi numai pentru atâta lucru plângi? Hai.. . uitând de toate. Pinguinul era o pasăre tare isteaţă... dacă urşii albi mă dispreţuiesc şi râd de mine? Eu sunt cafeniu. Bombănind. Fă-mi mie plăcerea asta.Dar bine. legânându-şi îngâmfaţi blănurile. ce urşi răi trăiesc printre munţii de gheaţă! Şi cum plângea aşa.Vai. Ii mulţumi pin guinului şi rămase printre urşii albi cu care jucă „bâz" şi „baba-oarba". . Le-am spus şi focilor că sunt curat. . Dar era atât de bucuros de primirea care i-o făceau urşii albi. . .Cine-i urâtul ăsta care se crede frate cu noi? spuse cu dispreţ un urs alb.Stai! Rămâi aşa! Apoi îl luă de mână şi-l duse în mijlocul urşilor albi. fraţilor.Ce blană albă! se minună al doilea. . spuse pinguinul. răspunse primul urs alb.curând toată blana îi era plină de clăbuci albi şistrălucitori. dar pinguinul îl opri.Cum să nu plâng.Ia te uită ce neobrăzare! vorbi un altul.iată . înotând voiniceşte. bine.Ia săpuneşte-te bine. ca să găsesc aici numai batjocură? se întreba el. . . Deodată însă.Şi ce mândru străluceşte în soare! şopti al treilea. toţi urşii albi plecară. un pinguin se apropia încetişor. . vino cu mine! Îl duse pinguinul într-un loc ferit şi. Martin lăsă jos săpunul şi voi să se vâre în ochiul de apă. .

Martin se pomeni în apă. Speriaţi. cu vai sparse lespedea şi.. înotând.Nu blana îl face pe urs.Puiul! Puiul meu!. Niciunul dintre noi n-a cutezat să rămână pe sloi. Cu puiul în braţe şi ferindu-l de bucăţile de gheaţă..Alb sau cafeniu. Şi la fel încremeniră şi ceilalţi urşi albi. ceea ce nu era deloc frumos şi nici plăcut nu era).neobişnuit cu viaţa de la pol. Îţi mulţumesc. se ridică pe un sloi ce plutea. când ajunse lângă Martin. valurile ţâşniră înalte cât muntele. De atunci mai cântă Martin şi-n ziua de azi: Crezi că-mi pasă că te ştiu Negru. Dar puiul era nevătămat. încremeni.rămase pe sloi. Chiar în clipa aceea răsună glasul înspăimântat al unei ursoaice: . O lespede grea îl împiedica acum pe Martin să iasă la lumină.Totul pârâia. A rămas pe sloi! Nici unul dintre urşii care se depărtaseră nu scoase nicio vorbă.. Din ziua aceea. şi a povestit întâmplarea.. Cât a rămas printre urşii albi s-a bucurat de cinste şi prietenie. . Martin n-a mai fost nevoit să-şi împodobească blana cu clăbuci de săpun (treabă care l-a bucurat straşnic căci săpunul uscat îi pricinuia mâncărimi cumplite şi-l silea să se scarpine cu toate cele zece gheare.. strivindu-i sub greutatea lespezilor de gheaţă.. Cu chiu. care scrie toate poveştile pentru copii. săriră în apă şi se depărtară degrabă. dar în clipa aceea se auzi un troznet cumplit şi muntele de gheaţă izbi sloiul. mari cât o casă. . Eu te judec după faptă! .. la adăpost de alte primejdii. nici unul nu cuteza să se întoarcă pe sloi. iar când s-a întors acasă a alergat la prietenul meu.Urşii se opriră din joacă. dar. se prăbuşea. Mama ursuleţului se repezi să-i mulţumească. încuviinţară şi ceilalţi urşi albi. spuse mama ursuleţului. Fusese rănit de suliţele de gheaţă.. văzâd cum puiul se prinsese cu lăbuţele de gâtul lui Martin. eşti un urs bun şi viteaz. Îl află pe o movilită de zăpadă şi-l luă în braţe. în vreme ce Martin . văzură muntele şi pricepură că se va ciocni de sloiul lor. alb sau cafeniu? Inima să-ţi fie dreaptă. Clăbucii de săpun din blana lui Martin se topiseră în apă. adunându-se în jurul lui Martin şi strângându-i care mai de care laba. Martin se repezi şi începu să caute ursuleţul. şi ursul nostru era din nou cafeniu . Când înţelese ce primejdie îl paşte voi să sară şi el în apă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful