PROIECT TEMATIC

TEMA: LA POLUL NORD/SUD CLASA PREGĂTITOARE ARGUMENT: Contactul cu mediul natural oferă copilului multiple şi noi posibilităţi de cunoaştere a unor aspecte din natură, legăturile dintre acestea, cauzele care le determină şi urmările care le au. Prin acest proiect tematic, interdisciplinar voi încerca să-i înarmez pe elevi cucounoştinţe precise, lărgindu-le orizontul de cunoaştere, dezvoltându-le capacitatea de a cercetaşi de a descoperi relaţiile dintre fenomene. În săptămâna ce urmează ne-am propus să abordăm tema “Călătorii imaginare în zonele polare”, tema prin intermediul căreia dorim să oferim copiilor cât mai multe informaţii despre o lume mai puţin cunoscută dar atât de interesantă ,,lumea de gheata”. Parcurgând pas cu pas activităţile acestui proiect, elevii vor înregistra progres atât în plan informaţional cât şi comportamental şi se vor adapta şi integra mai uşor în mediul şcolar şi social. GRUP ŢINTĂ: Elevii clasei pregătitoare – 6 elevi. RESURSE UMANE: Învăţătoarea, elevii.

2.01. Compararea cardinalelor unor mulţimi având cel mult 10 elemente . Participarea la dialoguri scurte de comunicare uzuală .1. Dezvoltare Personală. Repreoducerea unor mesaje simple. continuarea. în contexte uzuale de comunicare 4.3. mulaje cu animale polare. 1. evenimente familiare 4.1. jetoane. 2.26.5. 3.3.RESURSE MATERIALE: pliante cu imagini. 2. Arte vizuale şi lucru manual. Exprimarea de idei trăiri personale şi informaţii prin intermediul limbajului verbal şi nonverbal. Sesizarea semnificaţiei globale a unui mesaj scurt pe teme familiare. Precizarea cardinalelor unor mulţimi rezultate prin gruparea şi regruparea elementelor .2013) ÎNTRBARE CHEIE : CE SE ÎNTÂMPLĂ LA POLI ? ALTE ÎNTREBĂRI : Care sunt animalele care trăiesc la Poli? Ce înfăţişare au animalele polare ? Cu ce se hrănesc animalele polare? Cum este vremea la Poli? Cine cercetează viaţa polară? De unde vine Moş Crăciun? Ce este un iglu ? DISCIPLINE/ARII CURRICULARE VIZATE : Comunicare în Limba Română. fenomene. 3. Desprinderea semnificaţiei globale din imagini care prezintă intâmplări.4.. 1. filmuleţe ppt. Muzică şi mişcare. Articularea de enunţuri folosind accentul şi intonaţia corespunzătoare intenţiei de comunicare . calculator.1. în contexte de comunicare cunoscute. atlas zoologic. Oferirea de informaţii referitoare la universul apropiat prin mesaje scurte . . PERIOADA DE DERULARE : 2 săptămâni (14. Manifestarea curiozităţii faţă de receptarea semnificaţiei mesajelor orale. Recunoaşterea unor cuvinte uzuale din universul apropiat .3. Educaţie pentru Societate. MEM : 1.1. Matematică şi explorarea mediului. 3.D. 2. C. COMPETENŢE VIZATE : CLR : 1.2013 .01.2. Recunoaşterea unor detalii dintr-un mesaj scurt rostit clar şi rar .Transcierea. planşe.2. crearea unor modele repetitive reprezentate prin obiecte . 1.1.

1.4. Descoperirea şi selectarea unor sonorităţi din mediul înconjurător . fenomenelor. Manifestarea curiozităţii faţă de mesajele artistice transmise prin limbaj vizual . 3. AVLM : 1.2. Asocierea unor elemente simple de exprimare: muzică. Expimarea liberă a ideilor şi a emoţiilor prin utilizarea de material plastic.Aplicarea unor deprinderi de comportament moral-civic în contexte familiare .8. ca urmare a unui proces de observare . 2.Descrierea observaţiilor prin folosirea unui limbaj comun . cu durate şi intensităţi diferite .Cântarea în colectiv asociind acompaniamentul liber.2. 3.2. 1.1.2.2. apelând la diverse forme de exprimare. Sesizarea transformării unui material după intervenţie.5.Manifestarea grijii pentru un mediu înconjurător curat şi prietenos .7.2.3.1. pe muzică.Receptarea cântecelor cu un ambitus cuprin între DO1-LA1 . Observarea corpurilor.Receptarea unor sunete din mediul înconjurător.2. 1.Participarea la acţiunile grupului de apartenenţă dovedind disponibilitate. 3. 3.3.Manifestarea liberă. 2.Punerea în practică a unor norme de conduită în contexte familiare . însorit-înnorat) ES : 1.2.3.1.3. MM: 1. evenimentelor din realitatea imediată . 2. 1. cu intrumente alese de copii. Manifestarea interesului pentru lucru manual. 1.Identificarea unor norme elementare de conduită în contexte familiare . 3. Discriminarea unor senzaţii opuse ( cald-rece. 3.Colectarea datelor din relitatea imediată. 5. Sesizarea frumosului din cotidian .2. Identificarea elementelor de limbaj plastic. 2.1. 5. în ipostaze familiare . Realizarea unor lucrări simple. literatură. 3.3. asociind mişcarea sugerată de text.dans.Cântarea în colectiv a cântecelor.5. 2. DP : . pe baza interesului direct/a iniţiativei spontane . 3.

ursul polar de Cezar Petrescu . Audiţie şi interpretare muzicală cântecele : „Săniuţa fuge” din folclorul copiilor Ninge. eschimoşi. iglu. ninge iar… Ordonarea. pe baza materialului confecţionat. aurora boreala. gheţari.2. PROIECTAREA ACTIVITĂŢILOR/RESURSE Studierea textelor suport : Fram. urşi polari. .1. individual şi pe grupe EVALUARE : Observarea sistematică. grafice. zăpezi eterne. ( fram = înainte).2. Aplicarea unor tehnici care sprijină învăţarea şi succesul şcolar. album cu fotografii. Identificarea modalităţilor de solicitare a ajutorului de la colegi şi adulţi . săniuţe trase de câinii polari. explorator. vulpi polare. 3. circ. Realizarea unei expoziţii cu obiectele confecţionate FORMA DE ORGANIZARE : frontal. Ursul cafeniu de Vladimir Colin. 4. alcătuirea de tabele. compararea. ren. Identificarea activităţilor şi comportamentelor care îl fac să se simtă bine . foca. Confecţionarea unor obiecte cu materiale sintetice. pinguini.1. polul sud. portofoliile elevilor. banchiză. ELEMENTE CHEIE (CUVINTE) : polul nord.

spuse şi mai supărat Martin. Şi nu merse el cine ştie cât. nu văzu niciun urs. Ei. dacă vreunul dintre voi a aflat că li se spune albi din alte pricini. . M-am spălat chiar azi dimineaţă. de Vladimir Colin Urşii care trăiesc la Polul Nord sunt albi. . măi Martine? . Un urs murdar! strigă o focă. Ah! Ce bine-mi pare că vă văd.. un urs mare şi frumos.. ce caraghios! .Nu cumva râdeţi de mine? întrebă el supărat.Eu sunt curat. aşa că bietul urs îşi luă tălpăşiţa.. că se întâlni cu nişte urşi albi. şi iată că printre urşii cei albi de la pol s-a rătăcit într-o bună zi un urs cafeniu. Ursul nostru se uită în jur gata să râdă şi el de ursul cel murdar (pentru că urşii. Cred că din pricina asta le spune urşi albi (dar.Păi de cine. îl rog să-mi dea de ştire şi să nu mă mai lase să scriu minciuni ). Ce ştiu e că s-a pomenit acolo şi că a început să caşte ochii la munţii de gheaţă şi la focile care se zbenguiau pe ei. . Dar focile nu-l crezură şi râseră mai departe. ba mai fac şi baie) când. . râdeau de nu mai puteau.De la gheare pân' la bot! . mormăind. . Cum a ajuns el la pol să nu mă întrebaţi.E mânjit tot! . se ştie.Parc-a fost muiat în sos! Uite-aşa râdeau focile. că nu ştiu... . care venea tocmai din munţii noştri. spre marea lui mirare.Ia te uită!..ANEXE Povestea ursului cafeniu. vai. Aşa. fireşte. se spală pe dinţi în fiecare dimineaţă şi seară. să hohotească şi să se prăpădească de râs.Vai.Fraţilor! strigă bucuros Martin. şi toate surorile ei începură să chicotească.

De ciudă. vino cu mine! Îl duse pinguinul într-un loc ferit şi. Ii mulţumi pin guinului şi rămase printre urşii albi cu care jucă „bâz" şi „baba-oarba". . Martin se aşeză pe un sloi şi începu să plângă. De mânios ce era se frecă bine. un munte de gheaţă se apropie de sloiul pe care se jucau. bine. Bietul Martin nu mai înţelegea nimic.Nu-i nimic. Deodată însă. răspunse primul urs alb.. uitând de toate.Şi tu? se supără ursul. . fraţilor. legânându-şi îngâmfaţi blănurile.Dar bine.Şi numai pentru atâta lucru plângi? Hai. ce urşi răi trăiesc printre munţii de gheaţă! Şi cum plângea aşa. Vai. că nici nu-şi bătu capul să înţeleagă. Le-am spus şi focilor că sunt curat. Pinguinul era o pasăre tare isteaţă. şi fără a-1 mai învrednicii cu o privire. răspunse pinguinul. spuse pinguinul. . nu vedeţi că sunt urs. . Dar era atât de bucuros de primirea care i-o făceau urşii albi.curând toată blana îi era plină de clăbuci albi şistrălucitori. . . bine. . Martin lăsă jos săpunul şi voi să se vâre în ochiul de apă. ca şi voi? -Urşii cumsecade sunt albi.Ia săpuneşte-te bine. dar pinguinul îl opri. .Cum să nu plâng.iată . ce urs frumos! strigă un urs alb.Şi ce mândru străluceşte în soare! şopti al treilea. . un pinguin se apropia încetişor. înotând voiniceşte. .. la noi toţi urşii sunt cafenii.De ce plângi. şi .Ce blană albă! se minună al doilea. . de sus şi până jos! îl îndemnă el pe Martin.Aşa.Stai! Rămâi aşa! Apoi îl luă de mână şi-l duse în mijlocul urşilor albi.Făcea să bat atâta cale până la pol. aduse o bucată de săpun.Fugiţi! Fugiţi! strigă un pui de urs şi se aruncă în apă. .Vai.Cine-i urâtul ăsta care se crede frate cu noi? spuse cu dispreţ un urs alb. bietul Martin simţi că-i dau lacrimile.. M-am spălat chiar azi-dimineaţă! . cât ai bate din palme. . . Fă-mi mie plăcerea asta. toţi urşii albi plecară. ca să găsesc aici numai batjocură? se întreba el. ursule? întrebă pinguinul. Bombănind.. dacă urşii albi mă dispreţuiesc şi râd de mine? Eu sunt cafeniu. . Martin se muie într-un ochi de apă şi prinse a se săpuni.Ia te uită ce neobrăzare! vorbi un altul. pinguinule. destul.

. dar. Cu puiul în braţe şi ferindu-l de bucăţile de gheaţă. săriră în apă şi se depărtară degrabă. De atunci mai cântă Martin şi-n ziua de azi: Crezi că-mi pasă că te ştiu Negru.neobişnuit cu viaţa de la pol..Puiul! Puiul meu!. şi ursul nostru era din nou cafeniu . şi a povestit întâmplarea... strivindu-i sub greutatea lespezilor de gheaţă.Totul pârâia. Martin se repezi şi începu să caute ursuleţul.Urşii se opriră din joacă. la adăpost de alte primejdii. Martin se pomeni în apă. Când înţelese ce primejdie îl paşte voi să sară şi el în apă. . Îţi mulţumesc. care scrie toate poveştile pentru copii.Nu blana îl face pe urs. O lespede grea îl împiedica acum pe Martin să iasă la lumină. spuse mama ursuleţului. Niciunul dintre noi n-a cutezat să rămână pe sloi.rămase pe sloi.. mari cât o casă. eşti un urs bun şi viteaz. adunându-se în jurul lui Martin şi strângându-i care mai de care laba. se ridică pe un sloi ce plutea. Martin n-a mai fost nevoit să-şi împodobească blana cu clăbuci de săpun (treabă care l-a bucurat straşnic căci săpunul uscat îi pricinuia mâncărimi cumplite şi-l silea să se scarpine cu toate cele zece gheare. în vreme ce Martin . Dar puiul era nevătămat. înotând. Îl află pe o movilită de zăpadă şi-l luă în braţe. văzură muntele şi pricepură că se va ciocni de sloiul lor. cu vai sparse lespedea şi. iar când s-a întors acasă a alergat la prietenul meu. Chiar în clipa aceea răsună glasul înspăimântat al unei ursoaice: . nici unul nu cuteza să se întoarcă pe sloi. ceea ce nu era deloc frumos şi nici plăcut nu era).. Mama ursuleţului se repezi să-i mulţumească.. încremeni. alb sau cafeniu? Inima să-ţi fie dreaptă. se prăbuşea. Din ziua aceea. Şi la fel încremeniră şi ceilalţi urşi albi... A rămas pe sloi! Nici unul dintre urşii care se depărtaseră nu scoase nicio vorbă. Cât a rămas printre urşii albi s-a bucurat de cinste şi prietenie. încuviinţară şi ceilalţi urşi albi. când ajunse lângă Martin. Fusese rănit de suliţele de gheaţă. Speriaţi. valurile ţâşniră înalte cât muntele. Eu te judec după faptă! .Alb sau cafeniu. dar în clipa aceea se auzi un troznet cumplit şi muntele de gheaţă izbi sloiul. Clăbucii de săpun din blana lui Martin se topiseră în apă. văzâd cum puiul se prinsese cu lăbuţele de gâtul lui Martin. Cu chiu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful