PROIECT TEMATIC

TEMA: LA POLUL NORD/SUD CLASA PREGĂTITOARE ARGUMENT: Contactul cu mediul natural oferă copilului multiple şi noi posibilităţi de cunoaştere a unor aspecte din natură, legăturile dintre acestea, cauzele care le determină şi urmările care le au. Prin acest proiect tematic, interdisciplinar voi încerca să-i înarmez pe elevi cucounoştinţe precise, lărgindu-le orizontul de cunoaştere, dezvoltându-le capacitatea de a cercetaşi de a descoperi relaţiile dintre fenomene. În săptămâna ce urmează ne-am propus să abordăm tema “Călătorii imaginare în zonele polare”, tema prin intermediul căreia dorim să oferim copiilor cât mai multe informaţii despre o lume mai puţin cunoscută dar atât de interesantă ,,lumea de gheata”. Parcurgând pas cu pas activităţile acestui proiect, elevii vor înregistra progres atât în plan informaţional cât şi comportamental şi se vor adapta şi integra mai uşor în mediul şcolar şi social. GRUP ŢINTĂ: Elevii clasei pregătitoare – 6 elevi. RESURSE UMANE: Învăţătoarea, elevii.

1. PERIOADA DE DERULARE : 2 săptămâni (14. COMPETENŢE VIZATE : CLR : 1.2.3. Articularea de enunţuri folosind accentul şi intonaţia corespunzătoare intenţiei de comunicare .1. Matematică şi explorarea mediului. Arte vizuale şi lucru manual.01. 1. Exprimarea de idei trăiri personale şi informaţii prin intermediul limbajului verbal şi nonverbal. Educaţie pentru Societate. Participarea la dialoguri scurte de comunicare uzuală . 3.5. Recunoaşterea unor detalii dintr-un mesaj scurt rostit clar şi rar . MEM : 1.4. planşe. Sesizarea semnificaţiei globale a unui mesaj scurt pe teme familiare.3. calculator. 2.2. 2. crearea unor modele repetitive reprezentate prin obiecte . Muzică şi mişcare.2. Oferirea de informaţii referitoare la universul apropiat prin mesaje scurte . Repreoducerea unor mesaje simple. mulaje cu animale polare.Transcierea. jetoane.01.2013 . Dezvoltare Personală. Manifestarea curiozităţii faţă de receptarea semnificaţiei mesajelor orale. Recunoaşterea unor cuvinte uzuale din universul apropiat . 3.D. 1. evenimente familiare 4. filmuleţe ppt. în contexte de comunicare cunoscute. în contexte uzuale de comunicare 4.1.RESURSE MATERIALE: pliante cu imagini. Desprinderea semnificaţiei globale din imagini care prezintă intâmplări.26. Precizarea cardinalelor unor mulţimi rezultate prin gruparea şi regruparea elementelor .1. 3. 2. C. fenomene. 1.3.2013) ÎNTRBARE CHEIE : CE SE ÎNTÂMPLĂ LA POLI ? ALTE ÎNTREBĂRI : Care sunt animalele care trăiesc la Poli? Ce înfăţişare au animalele polare ? Cu ce se hrănesc animalele polare? Cum este vremea la Poli? Cine cercetează viaţa polară? De unde vine Moş Crăciun? Ce este un iglu ? DISCIPLINE/ARII CURRICULARE VIZATE : Comunicare în Limba Română. . continuarea. atlas zoologic..1. Compararea cardinalelor unor mulţimi având cel mult 10 elemente .

Manifestarea grijii pentru un mediu înconjurător curat şi prietenos .Identificarea unor norme elementare de conduită în contexte familiare . fenomenelor. 3. pe muzică. în ipostaze familiare .Cântarea în colectiv a cântecelor.7.8.2. cu durate şi intensităţi diferite .Punerea în practică a unor norme de conduită în contexte familiare . 1. 3.Participarea la acţiunile grupului de apartenenţă dovedind disponibilitate.2. Identificarea elementelor de limbaj plastic. evenimentelor din realitatea imediată . Observarea corpurilor. pe baza interesului direct/a iniţiativei spontane . MM: 1.1. Expimarea liberă a ideilor şi a emoţiilor prin utilizarea de material plastic. Descoperirea şi selectarea unor sonorităţi din mediul înconjurător .4. 1.dans. 2. Sesizarea frumosului din cotidian .5.3. asociind mişcarea sugerată de text. Manifestarea curiozităţii faţă de mesajele artistice transmise prin limbaj vizual .Descrierea observaţiilor prin folosirea unui limbaj comun . însorit-înnorat) ES : 1. Manifestarea interesului pentru lucru manual.1.2. 2.3. AVLM : 1. 3.Receptarea unor sunete din mediul înconjurător. 1.3. 3.Colectarea datelor din relitatea imediată. 3.2.2. Realizarea unor lucrări simple. Asocierea unor elemente simple de exprimare: muzică.5.2. 2.1. literatură. 3.3. 1. 5. 5.3.Cântarea în colectiv asociind acompaniamentul liber.2.Aplicarea unor deprinderi de comportament moral-civic în contexte familiare .Manifestarea liberă. apelând la diverse forme de exprimare.Receptarea cântecelor cu un ambitus cuprin între DO1-LA1 .2. Discriminarea unor senzaţii opuse ( cald-rece. DP : . Sesizarea transformării unui material după intervenţie.1. ca urmare a unui proces de observare . 2. 2. 3.1. cu intrumente alese de copii.2. 3.

ELEMENTE CHEIE (CUVINTE) : polul nord. ursul polar de Cezar Petrescu .1. Confecţionarea unor obiecte cu materiale sintetice. banchiză. album cu fotografii. PROIECTAREA ACTIVITĂŢILOR/RESURSE Studierea textelor suport : Fram.1. circ. individual şi pe grupe EVALUARE : Observarea sistematică. Ursul cafeniu de Vladimir Colin. alcătuirea de tabele. aurora boreala. săniuţe trase de câinii polari. polul sud. 4. urşi polari. zăpezi eterne. gheţari. iglu. pe baza materialului confecţionat. explorator. eschimoşi.2. compararea. Identificarea modalităţilor de solicitare a ajutorului de la colegi şi adulţi . ( fram = înainte). 3. Audiţie şi interpretare muzicală cântecele : „Săniuţa fuge” din folclorul copiilor Ninge. Identificarea activităţilor şi comportamentelor care îl fac să se simtă bine . foca.2. . ninge iar… Ordonarea. grafice. Aplicarea unor tehnici care sprijină învăţarea şi succesul şcolar. pinguini. portofoliile elevilor. Realizarea unei expoziţii cu obiectele confecţionate FORMA DE ORGANIZARE : frontal. vulpi polare. ren.

Ursul nostru se uită în jur gata să râdă şi el de ursul cel murdar (pentru că urşii. se spală pe dinţi în fiecare dimineaţă şi seară. Ei. spre marea lui mirare. .. spuse şi mai supărat Martin.Fraţilor! strigă bucuros Martin. M-am spălat chiar azi dimineaţă.. care venea tocmai din munţii noştri. râdeau de nu mai puteau. vai. aşa că bietul urs îşi luă tălpăşiţa.. nu văzu niciun urs. măi Martine? . . Cum a ajuns el la pol să nu mă întrebaţi. că se întâlni cu nişte urşi albi.ANEXE Povestea ursului cafeniu. .Păi de cine. Aşa. de Vladimir Colin Urşii care trăiesc la Polul Nord sunt albi. . Un urs murdar! strigă o focă. să hohotească şi să se prăpădească de râs. mormăind.. un urs mare şi frumos.Nu cumva râdeţi de mine? întrebă el supărat. . Cred că din pricina asta le spune urşi albi (dar. ce caraghios! . şi toate surorile ei începură să chicotească. se ştie. că nu ştiu.De la gheare pân' la bot! .Parc-a fost muiat în sos! Uite-aşa râdeau focile. .Vai.Eu sunt curat. îl rog să-mi dea de ştire şi să nu mă mai lase să scriu minciuni ).Ia te uită!.. fireşte. dacă vreunul dintre voi a aflat că li se spune albi din alte pricini.E mânjit tot! . şi iată că printre urşii cei albi de la pol s-a rătăcit într-o bună zi un urs cafeniu. ba mai fac şi baie) când. Ah! Ce bine-mi pare că vă văd. Dar focile nu-l crezură şi râseră mai departe. Ce ştiu e că s-a pomenit acolo şi că a început să caşte ochii la munţii de gheaţă şi la focile care se zbenguiau pe ei.. Şi nu merse el cine ştie cât.

toţi urşii albi plecară. şi fără a-1 mai învrednicii cu o privire. ce urs frumos! strigă un urs alb. ca şi voi? -Urşii cumsecade sunt albi. .Ce blană albă! se minună al doilea. .curând toată blana îi era plină de clăbuci albi şistrălucitori.. pinguinule.. ..Dar bine. la noi toţi urşii sunt cafenii. . că nici nu-şi bătu capul să înţeleagă.Ia săpuneşte-te bine. bine. Martin se muie într-un ochi de apă şi prinse a se săpuni.De ce plângi.Nu-i nimic.Făcea să bat atâta cale până la pol. dar pinguinul îl opri.Stai! Rămâi aşa! Apoi îl luă de mână şi-l duse în mijlocul urşilor albi. răspunse primul urs alb. .. . un munte de gheaţă se apropie de sloiul pe care se jucau. ca să găsesc aici numai batjocură? se întreba el.Aşa. Fă-mi mie plăcerea asta. Bombănind. răspunse pinguinul.Vai. M-am spălat chiar azi-dimineaţă! . Bietul Martin nu mai înţelegea nimic. un pinguin se apropia încetişor. dacă urşii albi mă dispreţuiesc şi râd de mine? Eu sunt cafeniu. Le-am spus şi focilor că sunt curat. vino cu mine! Îl duse pinguinul într-un loc ferit şi. aduse o bucată de săpun. Ii mulţumi pin guinului şi rămase printre urşii albi cu care jucă „bâz" şi „baba-oarba". De ciudă. .Şi tu? se supără ursul. ce urşi răi trăiesc printre munţii de gheaţă! Şi cum plângea aşa. de sus şi până jos! îl îndemnă el pe Martin. . Dar era atât de bucuros de primirea care i-o făceau urşii albi.Şi numai pentru atâta lucru plângi? Hai. Martin se aşeză pe un sloi şi începu să plângă.iată .Cum să nu plâng.Fugiţi! Fugiţi! strigă un pui de urs şi se aruncă în apă. înotând voiniceşte. . spuse pinguinul. Deodată însă. . bietul Martin simţi că-i dau lacrimile. destul. nu vedeţi că sunt urs. Pinguinul era o pasăre tare isteaţă. şi . .Ia te uită ce neobrăzare! vorbi un altul. cât ai bate din palme. .Cine-i urâtul ăsta care se crede frate cu noi? spuse cu dispreţ un urs alb. Martin lăsă jos săpunul şi voi să se vâre în ochiul de apă. legânându-şi îngâmfaţi blănurile. De mânios ce era se frecă bine. Vai. fraţilor. .Şi ce mândru străluceşte în soare! şopti al treilea. . . uitând de toate. bine. ursule? întrebă pinguinul.

care scrie toate poveştile pentru copii. Clăbucii de săpun din blana lui Martin se topiseră în apă.Urşii se opriră din joacă. se ridică pe un sloi ce plutea. alb sau cafeniu? Inima să-ţi fie dreaptă. . şi a povestit întâmplarea.. cu vai sparse lespedea şi. ceea ce nu era deloc frumos şi nici plăcut nu era).neobişnuit cu viaţa de la pol. valurile ţâşniră înalte cât muntele.Nu blana îl face pe urs. Niciunul dintre noi n-a cutezat să rămână pe sloi. mari cât o casă.rămase pe sloi. Cu puiul în braţe şi ferindu-l de bucăţile de gheaţă. în vreme ce Martin . Martin se pomeni în apă. înotând. săriră în apă şi se depărtară degrabă. Din ziua aceea. Cât a rămas printre urşii albi s-a bucurat de cinste şi prietenie. Martin se repezi şi începu să caute ursuleţul.. când ajunse lângă Martin. Martin n-a mai fost nevoit să-şi împodobească blana cu clăbuci de săpun (treabă care l-a bucurat straşnic căci săpunul uscat îi pricinuia mâncărimi cumplite şi-l silea să se scarpine cu toate cele zece gheare. Şi la fel încremeniră şi ceilalţi urşi albi. Îl află pe o movilită de zăpadă şi-l luă în braţe.. Speriaţi. dar în clipa aceea se auzi un troznet cumplit şi muntele de gheaţă izbi sloiul.. A rămas pe sloi! Nici unul dintre urşii care se depărtaseră nu scoase nicio vorbă. Cu chiu. încremeni. O lespede grea îl împiedica acum pe Martin să iasă la lumină.. Mama ursuleţului se repezi să-i mulţumească. De atunci mai cântă Martin şi-n ziua de azi: Crezi că-mi pasă că te ştiu Negru.. Fusese rănit de suliţele de gheaţă. la adăpost de alte primejdii. încuviinţară şi ceilalţi urşi albi. Chiar în clipa aceea răsună glasul înspăimântat al unei ursoaice: .Alb sau cafeniu. văzură muntele şi pricepură că se va ciocni de sloiul lor. strivindu-i sub greutatea lespezilor de gheaţă. nici unul nu cuteza să se întoarcă pe sloi. adunându-se în jurul lui Martin şi strângându-i care mai de care laba.. spuse mama ursuleţului. dar. se prăbuşea..Puiul! Puiul meu!. . iar când s-a întors acasă a alergat la prietenul meu. Eu te judec după faptă! . Îţi mulţumesc. şi ursul nostru era din nou cafeniu . Dar puiul era nevătămat.Totul pârâia. eşti un urs bun şi viteaz. Când înţelese ce primejdie îl paşte voi să sară şi el în apă. văzâd cum puiul se prinsese cu lăbuţele de gâtul lui Martin.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful