P. 1
fise de lucru gradinita

fise de lucru gradinita

|Views: 808|Likes:
Published by andreyoss
la polul nord
la polul nord

More info:

Categories:Topics, Art & Design
Published by: andreyoss on Feb 04, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/10/2014

pdf

text

original

PROIECT TEMATIC

TEMA: LA POLUL NORD/SUD CLASA PREGĂTITOARE ARGUMENT: Contactul cu mediul natural oferă copilului multiple şi noi posibilităţi de cunoaştere a unor aspecte din natură, legăturile dintre acestea, cauzele care le determină şi urmările care le au. Prin acest proiect tematic, interdisciplinar voi încerca să-i înarmez pe elevi cucounoştinţe precise, lărgindu-le orizontul de cunoaştere, dezvoltându-le capacitatea de a cercetaşi de a descoperi relaţiile dintre fenomene. În săptămâna ce urmează ne-am propus să abordăm tema “Călătorii imaginare în zonele polare”, tema prin intermediul căreia dorim să oferim copiilor cât mai multe informaţii despre o lume mai puţin cunoscută dar atât de interesantă ,,lumea de gheata”. Parcurgând pas cu pas activităţile acestui proiect, elevii vor înregistra progres atât în plan informaţional cât şi comportamental şi se vor adapta şi integra mai uşor în mediul şcolar şi social. GRUP ŢINTĂ: Elevii clasei pregătitoare – 6 elevi. RESURSE UMANE: Învăţătoarea, elevii.

Repreoducerea unor mesaje simple. 3. Precizarea cardinalelor unor mulţimi rezultate prin gruparea şi regruparea elementelor . Articularea de enunţuri folosind accentul şi intonaţia corespunzătoare intenţiei de comunicare . 2. Matematică şi explorarea mediului. 2. în contexte de comunicare cunoscute.3. planşe. 2.Transcierea.3. Desprinderea semnificaţiei globale din imagini care prezintă intâmplări. Recunoaşterea unor detalii dintr-un mesaj scurt rostit clar şi rar . C. 1. crearea unor modele repetitive reprezentate prin obiecte .01.26. evenimente familiare 4. 3. Recunoaşterea unor cuvinte uzuale din universul apropiat . COMPETENŢE VIZATE : CLR : 1. Compararea cardinalelor unor mulţimi având cel mult 10 elemente . Arte vizuale şi lucru manual. mulaje cu animale polare. Participarea la dialoguri scurte de comunicare uzuală . 1.2. PERIOADA DE DERULARE : 2 săptămâni (14.4.01.1. . Dezvoltare Personală. filmuleţe ppt. Sesizarea semnificaţiei globale a unui mesaj scurt pe teme familiare. fenomene.5. continuarea. Educaţie pentru Societate.3.2013) ÎNTRBARE CHEIE : CE SE ÎNTÂMPLĂ LA POLI ? ALTE ÎNTREBĂRI : Care sunt animalele care trăiesc la Poli? Ce înfăţişare au animalele polare ? Cu ce se hrănesc animalele polare? Cum este vremea la Poli? Cine cercetează viaţa polară? De unde vine Moş Crăciun? Ce este un iglu ? DISCIPLINE/ARII CURRICULARE VIZATE : Comunicare în Limba Română. Manifestarea curiozităţii faţă de receptarea semnificaţiei mesajelor orale.2. 3. Oferirea de informaţii referitoare la universul apropiat prin mesaje scurte . Exprimarea de idei trăiri personale şi informaţii prin intermediul limbajului verbal şi nonverbal.1.RESURSE MATERIALE: pliante cu imagini.1.2013 .D. atlas zoologic. 1. MEM : 1. jetoane. calculator.1.1. în contexte uzuale de comunicare 4.2. Muzică şi mişcare..

literatură.3. Discriminarea unor senzaţii opuse ( cald-rece. 1. Descoperirea şi selectarea unor sonorităţi din mediul înconjurător . Asocierea unor elemente simple de exprimare: muzică.2. AVLM : 1. 3. 2. ca urmare a unui proces de observare . 1. Manifestarea interesului pentru lucru manual.Descrierea observaţiilor prin folosirea unui limbaj comun .2.2.2. în ipostaze familiare .Colectarea datelor din relitatea imediată. apelând la diverse forme de exprimare.3. MM: 1.3.Cântarea în colectiv asociind acompaniamentul liber. Expimarea liberă a ideilor şi a emoţiilor prin utilizarea de material plastic.2. Sesizarea transformării unui material după intervenţie.1.2.5.Participarea la acţiunile grupului de apartenenţă dovedind disponibilitate. 2.3.Cântarea în colectiv a cântecelor.Punerea în practică a unor norme de conduită în contexte familiare . cu durate şi intensităţi diferite .Manifestarea grijii pentru un mediu înconjurător curat şi prietenos . fenomenelor.1.Aplicarea unor deprinderi de comportament moral-civic în contexte familiare . 1. 3. 1.3. DP : . asociind mişcarea sugerată de text. 3. evenimentelor din realitatea imediată . Observarea corpurilor.dans.1. 5.2.Receptarea cântecelor cu un ambitus cuprin între DO1-LA1 .7. 3.4. 3.2. 3.1. Manifestarea curiozităţii faţă de mesajele artistice transmise prin limbaj vizual . însorit-înnorat) ES : 1. Realizarea unor lucrări simple.2. Identificarea elementelor de limbaj plastic. 3. 2.Receptarea unor sunete din mediul înconjurător. 3. cu intrumente alese de copii. 2.Manifestarea liberă.8.5. 5. pe baza interesului direct/a iniţiativei spontane . pe muzică.1. Sesizarea frumosului din cotidian . 2.Identificarea unor norme elementare de conduită în contexte familiare .

Identificarea activităţilor şi comportamentelor care îl fac să se simtă bine . iglu. ELEMENTE CHEIE (CUVINTE) : polul nord. compararea. urşi polari. Confecţionarea unor obiecte cu materiale sintetice. 4. ren. polul sud. alcătuirea de tabele. foca. explorator. Identificarea modalităţilor de solicitare a ajutorului de la colegi şi adulţi . Audiţie şi interpretare muzicală cântecele : „Săniuţa fuge” din folclorul copiilor Ninge. album cu fotografii. ( fram = înainte). zăpezi eterne. pinguini. vulpi polare. Realizarea unei expoziţii cu obiectele confecţionate FORMA DE ORGANIZARE : frontal. aurora boreala. individual şi pe grupe EVALUARE : Observarea sistematică. gheţari. 3. eschimoşi.1. pe baza materialului confecţionat. portofoliile elevilor. săniuţe trase de câinii polari. PROIECTAREA ACTIVITĂŢILOR/RESURSE Studierea textelor suport : Fram. Aplicarea unor tehnici care sprijină învăţarea şi succesul şcolar. banchiză. grafice. circ.2.1. ursul polar de Cezar Petrescu .2. Ursul cafeniu de Vladimir Colin. ninge iar… Ordonarea. .

spuse şi mai supărat Martin.. Ce ştiu e că s-a pomenit acolo şi că a început să caşte ochii la munţii de gheaţă şi la focile care se zbenguiau pe ei.Păi de cine. de Vladimir Colin Urşii care trăiesc la Polul Nord sunt albi. să hohotească şi să se prăpădească de râs. şi iată că printre urşii cei albi de la pol s-a rătăcit într-o bună zi un urs cafeniu..Fraţilor! strigă bucuros Martin.Eu sunt curat. se ştie. Ah! Ce bine-mi pare că vă văd.De la gheare pân' la bot! .Nu cumva râdeţi de mine? întrebă el supărat. Ei. dacă vreunul dintre voi a aflat că li se spune albi din alte pricini. Cum a ajuns el la pol să nu mă întrebaţi. fireşte. ce caraghios! ..E mânjit tot! . . că nu ştiu. Un urs murdar! strigă o focă. Dar focile nu-l crezură şi râseră mai departe. îl rog să-mi dea de ştire şi să nu mă mai lase să scriu minciuni ). un urs mare şi frumos. . râdeau de nu mai puteau. Aşa. ba mai fac şi baie) când. care venea tocmai din munţii noştri. vai. aşa că bietul urs îşi luă tălpăşiţa. Şi nu merse el cine ştie cât. M-am spălat chiar azi dimineaţă. .Parc-a fost muiat în sos! Uite-aşa râdeau focile. nu văzu niciun urs.. Cred că din pricina asta le spune urşi albi (dar. . Ursul nostru se uită în jur gata să râdă şi el de ursul cel murdar (pentru că urşii. spre marea lui mirare. .ANEXE Povestea ursului cafeniu. se spală pe dinţi în fiecare dimineaţă şi seară.Vai.. măi Martine? . şi toate surorile ei începură să chicotească..Ia te uită!. că se întâlni cu nişte urşi albi. mormăind. .

nu vedeţi că sunt urs.Stai! Rămâi aşa! Apoi îl luă de mână şi-l duse în mijlocul urşilor albi. . M-am spălat chiar azi-dimineaţă! .Cine-i urâtul ăsta care se crede frate cu noi? spuse cu dispreţ un urs alb. bine. dar pinguinul îl opri. . pinguinule. cât ai bate din palme. Martin lăsă jos săpunul şi voi să se vâre în ochiul de apă. dacă urşii albi mă dispreţuiesc şi râd de mine? Eu sunt cafeniu. un pinguin se apropia încetişor. De mânios ce era se frecă bine. Fă-mi mie plăcerea asta.Şi ce mândru străluceşte în soare! şopti al treilea. uitând de toate. De ciudă. de sus şi până jos! îl îndemnă el pe Martin.Ia săpuneşte-te bine. . .Nu-i nimic. bietul Martin simţi că-i dau lacrimile.. Martin se muie într-un ochi de apă şi prinse a se săpuni. Ii mulţumi pin guinului şi rămase printre urşii albi cu care jucă „bâz" şi „baba-oarba".curând toată blana îi era plină de clăbuci albi şistrălucitori.Cum să nu plâng. Bombănind. la noi toţi urşii sunt cafenii. bine. înotând voiniceşte. . . Martin se aşeză pe un sloi şi începu să plângă.Ia te uită ce neobrăzare! vorbi un altul. . că nici nu-şi bătu capul să înţeleagă.De ce plângi. .Şi tu? se supără ursul. Bietul Martin nu mai înţelegea nimic. . Dar era atât de bucuros de primirea care i-o făceau urşii albi.Ce blană albă! se minună al doilea.Dar bine. . Pinguinul era o pasăre tare isteaţă. aduse o bucată de săpun. ce urs frumos! strigă un urs alb.Fugiţi! Fugiţi! strigă un pui de urs şi se aruncă în apă. legânându-şi îngâmfaţi blănurile. ..Şi numai pentru atâta lucru plângi? Hai. şi fără a-1 mai învrednicii cu o privire. . ca să găsesc aici numai batjocură? se întreba el. . . un munte de gheaţă se apropie de sloiul pe care se jucau. răspunse primul urs alb. ca şi voi? -Urşii cumsecade sunt albi. răspunse pinguinul. Vai.Vai. ce urşi răi trăiesc printre munţii de gheaţă! Şi cum plângea aşa. şi . ursule? întrebă pinguinul..Aşa. Le-am spus şi focilor că sunt curat. spuse pinguinul.iată . Deodată însă. destul. toţi urşii albi plecară. vino cu mine! Îl duse pinguinul într-un loc ferit şi. fraţilor..Făcea să bat atâta cale până la pol. .

se prăbuşea... încremeni. încuviinţară şi ceilalţi urşi albi. Martin se pomeni în apă.. Martin se repezi şi începu să caute ursuleţul.Alb sau cafeniu. mari cât o casă.. adunându-se în jurul lui Martin şi strângându-i care mai de care laba. De atunci mai cântă Martin şi-n ziua de azi: Crezi că-mi pasă că te ştiu Negru. Dar puiul era nevătămat. ceea ce nu era deloc frumos şi nici plăcut nu era). se ridică pe un sloi ce plutea. şi ursul nostru era din nou cafeniu . Şi la fel încremeniră şi ceilalţi urşi albi. săriră în apă şi se depărtară degrabă. nici unul nu cuteza să se întoarcă pe sloi. când ajunse lângă Martin. Când înţelese ce primejdie îl paşte voi să sară şi el în apă. . Fusese rănit de suliţele de gheaţă. în vreme ce Martin . Mama ursuleţului se repezi să-i mulţumească. Chiar în clipa aceea răsună glasul înspăimântat al unei ursoaice: . iar când s-a întors acasă a alergat la prietenul meu. valurile ţâşniră înalte cât muntele. strivindu-i sub greutatea lespezilor de gheaţă. Clăbucii de săpun din blana lui Martin se topiseră în apă. înotând. dar în clipa aceea se auzi un troznet cumplit şi muntele de gheaţă izbi sloiul. văzură muntele şi pricepură că se va ciocni de sloiul lor. Din ziua aceea. Îţi mulţumesc.rămase pe sloi. Martin n-a mai fost nevoit să-şi împodobească blana cu clăbuci de săpun (treabă care l-a bucurat straşnic căci săpunul uscat îi pricinuia mâncărimi cumplite şi-l silea să se scarpine cu toate cele zece gheare. O lespede grea îl împiedica acum pe Martin să iasă la lumină. Cu chiu. spuse mama ursuleţului. eşti un urs bun şi viteaz. Eu te judec după faptă! .. dar. la adăpost de alte primejdii. care scrie toate poveştile pentru copii. Niciunul dintre noi n-a cutezat să rămână pe sloi. Îl află pe o movilită de zăpadă şi-l luă în braţe..Totul pârâia. Speriaţi. alb sau cafeniu? Inima să-ţi fie dreaptă. Cât a rămas printre urşii albi s-a bucurat de cinste şi prietenie.Puiul! Puiul meu!. văzâd cum puiul se prinsese cu lăbuţele de gâtul lui Martin.neobişnuit cu viaţa de la pol. Cu puiul în braţe şi ferindu-l de bucăţile de gheaţă. şi a povestit întâmplarea.. A rămas pe sloi! Nici unul dintre urşii care se depărtaseră nu scoase nicio vorbă. . cu vai sparse lespedea şi..Nu blana îl face pe urs.Urşii se opriră din joacă.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->