NOTĂ INFORMATIVĂ

Suvorov RODICA
Conducător muzical
Creşa-grădiniţă ,, Prichindel’’ nr.8 Cahul

activitate esentiala destinata dezvoltarii simtului ritmic

muzical la copii
Alaturi de celelalte tipuri de jocuri cu bogate valenţe educative, jocul
muzical prezinta o importanta covarsitoare, intrucat este o activitate care
produce satisfactii si placeri, ii atrage si ii intereseaza, prilejuind copiilor
trairi emotionale din cele mai puternice.
Ca urmare, potentialitatile educative sunt mai mari la jocurile
muzicale, decat la celelalte tipuri de jocuri pentru ca raspund si unor cerinte
muzicale de baza ca :
- dezvoltarea auzului muzical si a vocii copiilor
- dezvoltarea dragostei si a interesului pentru muzica
- dezvoltarea simtului ritmic…
Jocurile muzicale nu au o forma proprie fixa, ci se organizeaza ca o
activitate vie,
avand drept obiectiv anumite sarcini didactice si care apeleaza la materiale
muzicale diverse.
In functie de mijlocul muzical cu care se combina, jocurile se clasifica
in :
-jocuri muzicale axate pe :cantece, exercitii, auditie.
In functie de sarcina muzicala urmarita, se clasifica in :
-jocuri muzicale melodice, ritmice, cu miscari sugerate de textul
cantecului.
-jocuri dans
-jocuri muzicale pentru insusirea elementelor de expresie
-jocuri muzicale pentru diferentierea timbrelor
 -jocuri muzicale armonico-polifonice
-jocuri muzicale pentru cultura vocala
-jocuri muzicale de creatie
Jocul ritmic contribuie la dezvoltarea capacitatii de a percepe si
executa diferentele de durata, de a marca si recunoaste structuri ritmice din
cantece.
In perioada prenotatiei jocurile ritmice se axeaza, in mare parte, pe
scandare versurilor.Folclorul copiilor ofera un material bogat si divers.
Iata cateva exemple de numaratori si versuri intalnite la copii :
_ !__ !__ !__ !__ !__ !__ !__ !
Mos An-drei s-a dus la pia -ta
Ca sa cum-pe- re o ra -ta
Si cu gan-du `la dul-cea-ta
A ca- zut cu na-su-n ghea-ta.
____ ____ ____
!___ !___ !___ !___ !___ !___ !___ !
U- nu doi trei pa- tru cinci…
Ba -ba cum –pa - ra o - pinci
Cum –pa –ra si-o por -to -ca -la
Dum-nea –ta sa iesi a -fa -ra
____ ____ ____ ____
!___ !___ !___ !___ !___// : !___ !___ !___ !___ !___ !___ !___://
Un, doi, u- nu, doi Ca- re ie- se din- tre noi ?
Eu in- tai si tu a- poi.

Astfel de structuri ritmice reprezinta un foarte valoros fond intuitiv pe

care se bazeaza educatia ritmica in perioada notatiei.
Activitatile ritmice se pot concretiza in :
-rostirea ritmica a versurilor, care, pentru a fi mai aproape de joc, se
asociaza cu diferite miscari : pasul sau batai pe un instrument de percutie,
bătăi din palme,uşor în bancă sau pe alt instrument de percuţie.

-sesizarea, reproducerea,recunoaşterea şi executarea unor sunete

lungi şi scurte la inceput cu durate nedefinite ,apoi respectând raportul exact
de durată.
,,Vântul şi ploaia ‘’ ,,Cloşca şi puii ‘’

o____o____o___!___!___!___!___ ___o_____o____!___!____
Vâj, vâj, vâj ! pic , pic, pic, pic! Clonc, clonc , piu , piu
-recunoaşterea cântecelor după o formulă ritmică
 1. ,,Ghici ghicitoarea mea, ce cântec se bate aşa?’’- învăţătorul marchează
structura ritmică a unui cântec învăţat iar elevii îl vor recunoaşte.
2.,,Transmite cântecul’’- elevii marchează structura ritmică a unui cântec
pe rând, de către fiecare copil pe umărul copilului din faţă, de la ultima până
la prima bancă. La terminarea şirului de copii, ritmul va fi marcat prin bătăi
din palme, pentru a fi verificat, eventual corectat şi recunoscut cântecul.
-conştientizarea unor formule ritmice:
,,Bate cum vezi!’’, ,,Bate cum auzi!’’, ,,Scrie ce auzi!’’- pe formule fixe
sau variabile, create de propunător.
-formarea deprinderii de a marca timpi egali ai măsurii prin dirijat
cu ambele mâini sau paşi egali pe cântec: ,,De-a dirijorul’’, ,,În
coloană’’, ,,La parada’’
-recunoaşterea cântecului după ritm. Acest joc este antrenant. Mai
întâi sunt repetate câteva cântece cunoscute de elevi. Un elev trebuie să
recunoască unul din cele două-trei cântecele, după ritmul pe care-l bat restul
copiilor din palme, cântând melodia în gând. Elevul care este pus să
ghicească cântecul iese afară din clasa, până când restul elevilor decid
cântecul care urmează să fie recunoscut, Elevul de afară este chemat şi
imediat începe baterea ritmului.
-improvizaţia muzicală pe care copilul o efectuează în mod spontan,
în cântece şi jocuri, constituie punctul de plecare şi mijlocul cel mai direct
prin care se realizează dezvoltarea imaginaţiei şi a spiritului de creaţie
muzicală.
Pentru a determina copilul să efectueze improvizaţii în clasă, este
necesar să fie antrenat în diferite activităţi muzicale, în care să se poată
manifesta cât mai degajat, întocmai ca în jocurile sale independente.
În clasa întâi improvizaţiile ritmice se pot realiza în momentul când
copiii şi-au însuşit duratele pe care le exprimă prin silabele ritmice şi le
recunosc sub formă de dictare orală. De la dictările ritmice se poate trece
uşor la improvizaţii ritmice .De exemplu: învăţătorul bate din palme o
formulă ritmică şi cere elevilor să ghicească şi să spună prin silabe ritmice
duratele pe care le-au auzit.
Un alt exemplu poate fi dat de către un elev care bate din palme o altă
formulă ritmică formată din câteva durate, aşa cum îi vine în gând, adică
,,spune o ghicitoare’’, pe care elevii trebuie să o dezlege .
Improvizaţia sub formă de ghicitoare antrenează în mod deosebit pe
toţi elevii, pentru că fiecare din ei doreşte să aibă un rol de învăţător şi se
străduieşte totodată să dea clasei ,,ghicitori cât mai grele’.’
Exerciţiile-joc, de improvizaţii nu trebuie să se lungească prea mult
deoarece ora devine plictisitoare făcând numai aceste exerciţii.
 Parcurgând fiecare etapă cu conştiinciozitate ( de la recitarea
versurilor într-un ritm uniform, până la realizarea acelor improvizaţii
ritmico-melodice) se va asigura conştientizarea valorilor de note, a simţului
ritmic.

Silabe eufonice şi onomatopee întrebuinţate la exerciţii de

cultură vocală

Glasul instrumentelor Alte onomatopee

Vioara-du, dui
Fluierul-tu
Trompeta-ta( ta-ra)
Chitara-don
Clopoţelul-clin, clin
Clopotul- bim- bam
Toba-bum sau tam
Ceasul-tic-tac
Ciocanul-boc sau poc
Cositul-fâş
Cade ploaia-pic
Batem la uşă-cioc
Iepuraşul-ţup,ţup
Vrăbiuţa-cip cirip

Jocuri cu palmele

1) O rochiţă fără tiv 3) Lapte acru şi bătut 5) Cazane, cazane,

Se numeşte substantiv. Se numeşte atribut. Sticle şi borcane,
Pepsi cola, cola,
2) O găină fără cap 4) O casă cu supliment Pupă tu pe acela!
Se numeşte predicat. Se numeşte compliment.

Versuri care cuprind onomatopee sau cuvinte create de copii:

1) Buş, buş, cărăbuş 2)Oac, oac, oac, 3) Cucurigu-gagu,

Cărăbuş, buburuş Ieşi din lac A murit moşneagu,
Rici, rici, pogonici Vui, vui, vui, S-a urcat pe munte
Rici, rici ,măi Arici. Dă-i lui moşu Şi-a-nceput să
cânte
Un cutui. Cucurigu!

Numărători
1) An tan tina 2) Unu, doi, trei, patru, cinci, 3) Sus pe-un deal
 S-a ouat găina Şase, şapte, opt, nouă, zece, Zbiară un
măgar
Şi-a făcut un ou Un pahar cu apă rece, U, A, U,
Mare cât un bou. Toţi duşmanii să se-nece, Ieşi afară tu!
Eu l-am spart, Numai unul să rămâie,
Tata m-a aflat Să se facă praf tămâie,
Şi m-a împuşcat Praf tămâie portocală,
C-un pistol de soc Dumneata să ieşi afară!
Care face: poc!