CONTROLUL PERIODIC.

DENTIȚIA
BEBELUȘULUI, TULBURĂRI DE AUZ.
DEZVOLTAREA MERSULUI.
IUȘCĂ FLORENTINA DANIELA
P I P P, G R U PA I V, A N I I I
 CE ESTE CONTROLUL PERIODIC?

Controlul periodic constă în verificarea stării generale a

bebelușui de către asistemtul medical, acesta incluzând
evaluarea vederii, azului și a deprinderilor de hrănire și de somn.
Acestea sunt notate într-un registru de sănătate personalizat.
 AUZUL

Majoritatea bebelușilor încep să scoată niște sunete bisilabice

cum ar fi ,,dada” sau ,,gaga” . În cazul verificării auzului, se face
un test de distragere a atenției. Bebelușii răspund la sunete
întorcând capul pentru a afla sursa.
 SOMNUL

În majoritatea cazurilor, până la vârsta de opt luni, bebelușii

dorm toată noaptea, însă unii dintre ei se trezesc de câteva ori
pe noapte pentru a fi hrăniți
 HRĂNIREA

Bebelușii încep să consume hrană solidă la vârsta de opt luni.

Până la vârsta de nouă luni, cantitatea de lapte va scădea până la
600 ml pe zi și bebelușul ar trebui să înceapă să mănânce de trei
ori pe zi.
 CE REPREZINTĂ DENTIȚIA?

Dentiția constă în apariția dinților de lapte între șapte luni și opt

luni.
Copiii au 20 de dinți primari, care vor cădea, cunoscuți de obicei
ca dinți de lapte. Aceștia apar aproape toți, până la împlinirea
vârstei de 2 ani.
Atunci când apar dinții, copilul devine irascibil. Durerea
asociată apariției dinților va fi evidentă (este adeseori simțită în
ureche) și copilul își frământă sau trage urechea din acest motiv.
Salivarea crește, se pierd fluide, ceea ce provoacă sete.
 CEI 20 DE DINȚI DE LAPTE INCLUD OPT
INCISIVI, PATRU CANINI ȘI OPT MOLARI:

• Incisivii centrali inferiori apar la 6-8 luni;

• Incisivii centrali superiori apar la 7-9 luni;
• Incisivii laterali apar la 9-13 luni;
• Primii molari apar la 12-15 luni;
• Caninii apar la 16-18 luni;
• Molarii secundari apar la 20-30 de luni.
 PROBLEME DENTARE

Apariția dinților este deseori o perioadă dificilă pentru bebeluși,

din cauza discomfortului asociat eruperii dinților. Problemele
includ:
• Salivare în exces-aceasta va provoca sete;
• Somn deficitare, adeseori bebelușul se trezește noaptea deoarece
îi este sete;
• Nevoia de a mușca dintr-un obiect tare, inclusiv degetele
adulților;
• Iratibilitate;
• Zona inflamată și înroșită unde apare dintele;
• O porțiune a gingiei care este aspră la atingere.
REMEDII PENTRU AMELIORAREA DISCOMFORTULUI

• Gel anestezic;
• Alinarea durerii prin frecarea gingiei inflamate;
• Biscuiți:
• Sirop cu paracetamol.
 TULBURĂRI DE AUZ

În fiecare an, se nasc bebeluși cu probleme de auz. Acesta este

esențial în dezvoltarea vorbirii, așa că pierderea auzului trebuie
identificată cât mai repede posibil.
De obicei, probleme de auz sunt diagnosticate în timpul unui
examen de rutină, la vârsta de opt luni. Până în acest moment,
unii părinți nu știu că auzul bebelușului lor este defectuos,
deoarece răspunde la stimuli vizuali, cum ar fi vederea
chipurilor, decât la auzul vocilor.
CAUZE ALE FUNCȚIEI AUDITIVE DEFICITARE

Uneori bebelușii se nasc cu o problemă de auz congenitală sau

pot avea auz deficitar, pe măsură ce înaintează în vârstă.
Problemele încep de la urechea internă, mijlocie sau externă.
 TESTUL DE DISTRAGERE A TENȚIEI

Pentru acest test, bebelușul este așezat în poala mamei, în timp

ce un asistent medical stă în fața lui și-i distrage atenția cu o
jucărie. Apoi aceasta este îndepărtată și un al doilea asistent face
zgomot cu un clopoțel sau vorbește dintr-o parte a bebelușului,
în afara câmpului său vizual. Copilul ar trebui să se întoarcă și
să privească în direcția mersului. Testul este repetat pentru
ambele urechi cu sunete de intensități diferite.
 DEZVOLTAREA MERSULUI

Dobândirea unui mers normal este o componentă a dezvoltării

unui copil. Aceasta semnalează un anume grad de independență
față de părinți și-i permite copilului să exploreze spațiul
înconjurător.
 CUM MERGEM?

Mersul normal implică o acțiune omogenă, stabilă, eficientă din

punct de vedere energetic, cu evitarea deplasărilor mari ale
centrului de greutate ( care se găsește frontal, la baza șirei
spinării la adulți, dar este situat mai sus la copii). Pe măsură ce
ne mișcăm înainte, ridicăm un picior, pierzând astfel un punct de
contact, corpul se apleacă și tinde să cadă.
 BIBLIOGRAFIE

• Puericultură și pediatrie, Dr. Elena Chițimia, Dr. Vladimir

Mihăilescu, Dr. Cătălina Niculescu, Dr. Arghir Popescu, Asist.
princ. Letiția Popovici, 1997, Editura Info-team
• https://youtu.be/TKE77zny-ss