Capitolul 3.

Cercetarea pedagogică

Capitolul 3. CERCETAREA PEDAGOGICĂ

3.1. Motivaţia alegerii temei

Disciplina chimie are avantajul de a putea capta atenţia şi motivarea elevilor prin
diferite experimente.
Având un caracter experimental, chimia nu poate fi predată, învăţată şi evaluată
fară să apelăm la experiment.
În cadrul orelor de chimie se utilizează strategii ce impun raţionamente deductive
pornind de la experimentul de laborator organizat pe grupe sau individual şi se urmăresc
obiective clare pe întreaga durată de desfăşurare a acestora.
Alegerea temei “Valenţe ale aplicării metodei experimentului didactic în studiul oxizilor”
se justifică prin:
 numeroasele aplicaţii practice ale oxizilor
 chimia fiind o ştiinţă experimentală, are la bază experimentul atât ca metodă de
investigare ştiinţifică cât şi ca metodă de învăţare, experimentul de laborator
fiind o metodă fundamentală în dobândirea cunoştinţelor de chimie.
Studiul noţiunilor referitoare la “Valenţe ale aplicării metodei experimentului didactic
în studiul oxizilor” se poate realiza efectuând o multitudine de experienţe, care nu necesită
dotări deosebite ale laboratorului de chimie şi care evidenţiază clar noţiunile studiate.
Experimentele de laborator prezintă o valoare formativă şi pedagogică indiscutabilă,
deoarece:
 dezvoltă spiritul de observaţie şi gândirea elevilor;
 provoacă imaginaţia şi curiozitatea ştiinţifică a elevilor;
 formează deprinderea elevilor de a organiza şi urmări un experiment chimic;
 formează deprinderea de muncă individuală sau în colectiv;
 formează o serie de deprinderi practice la elevi, cum sunt: deprinderea de a
mânui substanţe, ustensile şi aparatura de laborator,

62
Capitolul 3. Cercetarea pedagogică

 deprinderea de a identifica substanţele după proprietăţile lor fizice şi chimice,

deprinderea de a efectua o serie de operaţii curente de laborator, utile nu numai
în învăţarea chimiei, dar şi în viaţa lor particulară, de a imagina şi confecţiona
instalaţii de laborator .
Prin introducerea experimentului computerizat, accesul elevilor la substanţele
chimice este mult lărgit, ei putând simula pe calculator procese chimice, urmări modul de
desfăşurare al reacţiilor chimice, indiferent de gradul lor de periculozitate. În etapa actuală
se pune un accent deosebit pe joc, pe antrenarea capacităţilor individuale ale tuturor
elevilor pentru stimularea, atât a însuşirii noilor cunoştinţe cât şi a obţinerii unui minim
progres din partea elevilor cu capacităţi normale de lucru dar şi a celor cu cerinţe speciale.

3.2. Ipoteza cercetării

Lucrările de laborator se pot desfășura sub diferite forme astfel încât să fie

eliminate cât mai multe dezavantaje și să ducă la dobândirea de către elevi a unor abilităţi

și competenţe care să le asigure integrarea optimă în profesie, viaţa socială și personală.

Experimentul de laborator integrat eficient în activitatea cu elevii poate duce la creșterea

motivaţiei învăţării și implicit la creșterea randamentului școlar.

În activitatea mea didactică am considerat necesară implicarea activă a elevilor în
desfăşurarea procesului instructiv-educativ. De-a lungul anilor am observat că elevii
preferă desfăşurarea lecţiilor de chimie în laborator, pentru a realiza activităţile de predare-
învăţare-evaluare prin experimente de laborator. În acest sens am aplicat un chestionar, la
care au participat elevi din clasele a VII a A,B; a VIII-a A, B. Au fost testaţi 107 de elevi.
Întrebările care au alcătuit chestionarul sunt prezentate în continuare:
Chestionar
Încercuiţi răspunsul preferat :
1. Cum doriţi să se desfaşoare orele de chimie?
a) prin experimente realizate de elevi;
b) la tablă, de către profesor;
c)prin experimente efectuate de profesor;
2.Fixarea şi consolidarea cunoştinţele în lecţiile de chimie să se realizeze :
a) oral (prin întrebări adresate de profesor),

63
Capitolul 3. Cercetarea pedagogică

b) scris(prin fişe de exercitii şi probleme)

c) prin experiment de laborator
3. Evaluarea cunoştinţelor în lecţiile de chimie să se realizeze:
a)prin verificări orale
b)prin verificări scrise
c) prin experimente de laborator.

Rezultatele chestionarului pentru stabilirea ipotezei cercetării sunt tecute în tabel.

Tabel.3.1. Rezultatele chestionarului pentru stabilirea ipotezei cercetării
Întrebarea Numărul elevilor care au răspuns cu
a b c
1 49 25 33
2 36 24 47
3 25 18 64

Analizînd datele din tabel am concluzionat: în lecţiile de chimie voi urmări

integrarea experimentului de laborator în toate lecţiile care permit desfăşurarea procesului
instructiv-educativ prin experiment de laborator, îmbinat cu alte metode active de predare-
învăţare.
Pornind de la această concluzie am formulat ipoteza care a stat la baza cercetării
metodico-pedagogice şi anume: folosind experimentul de laborator în predarea-
învăţarea-evaluarea temei ”Substanţe compuse cu utilizări practice: oxizi” elevii vor
obţine rezultate şcolare superioare faţă de cele obţinute prin utilizarea altor metode.
În urma cercetării se preconizează producerea unor modificări de ordin cognitiv,
afectiv şi psiho-motor favorabile:
 dezvoltarea capacităţilor de analiză, sinteză şi transfer a cunoştinţelor astfel
încât să-şi folosească cunoştinţele teoretice în rezolvarea sarcinilor de lucru;
 creşterea motivaţiei elevilor prin participarea activă la procesul propriei
instruiri;
 dezvoltarea creativităţii şi originalităţii elevilor prin căutarea, compararea şi
analizarea unor soluţii pentru diferite situaţii date;
 formarea priceperilor şi deprinderilor de a mînui aparatura şi substanţele
din laboratorul de chimie;

64
Capitolul 3. Cercetarea pedagogică

3.3. Obiectivele cercetării

Prin folosirea experimentului de laborator în studiul temei „Valenţe ale aplicării

experimentului didactic în studiul oxizilor” se urmăreşte înzestrarea elevilor cu abilităţi
intelectuale şi practice superioare, cu capacităţi şi competenţe cognitive, psihomotorii,
afectiv-atitudinale, comportamente, conduite, ca de pildă:
 formarea şi dezvoltarea capacităţii de investigare experimentală;
 dezvoltarea spiritului de cooperare şi comunicare;
 stimularea învaţării active;
 formarea deprinderilor şi capacităţii de a observa procesele, de analiză şi
interpretare a observaţiilor care au loc în timpul unui experiment în laboratorul
de chimie;
 formarea deprinderilor de a urmări argumentarea, explicaţia unui coleg
referitoare la cele observate în decursul realizării unui experiment, de a
participa competent la un dialog pe teme adecvate;
 formarea competenţelor secolului XX
Realizarea acestor obiective este condiţionată de :
-implicarea activă a elevilor în procesul instructiv-educativ, astfel încât lecţia să devină o
activitate proprie, coordonată de profesor;
-prioritatea sarcinile formative vor avea în raport cu cele informative, fără a se afecta
volumul de noţiuni şi cunoştinţe transmis elevilor;
-alegerea experimentelor astfel încât să fie adaptate nivelului elevilor;

Competenţele secolului XXI:

1. Responsabilitate și capacitate de adaptare
Exersarea responsabilităţii personale și a flexibilităţii în contexte legate de propria
persoană, loc de muncă și comunitate; stabilirea și atingerea unor standarde și ţeluri
ridicate pentru sine și pentru ceilalţi, tolerarea ambiguităţii
2. Competențe de comunicare
Înţelegerea și realizarea unei comunicări eficiente verbale, scrise și multimedia într-o
varietate de forme și contexte
3. Creativitate și curiozitate intelectuală

65
Capitolul 3. Cercetarea pedagogică

Dezvoltarea, implementarea și comunicarea ideilor noi altor persoane; deschidere și

receptivitate la nou, perspective variate
4. Gândire critică și gândire sistemică
Exersarea gândirii în ce privește înţelegerea și realizarea unor alegeri complexe;
înţelegerea conexiunilor dintre sisteme
Informaţii și abilităţi media
Analizarea, accesarea, administrarea, integrarea,evaluarea, și crearea de informaţii în
diverse forme și medii
5. Capacităţi de colaborare și interpersonale
Demonstrarea capacităţiilor de lucru în echipă și de conducere; adaptarea la diverse roluri
și responsabilităţi; colaborarea productivă cu ceilalţi; conduită empatică; respectarea altor
puncte de vedere
6. Identificarea, formularea și soluţionarea problemelor — capacitatea de a depista,
formula, analiza și rezolva probleme
7. Auto-formare
Monitorizarea propriilor nevoi de înţelegere și învăţare, localizarea resurselor
corespunzătoare, transferul cunoștinţelor dintr-un domeniu în altul
8. Responsabilitate socială
Acţionarea în mod responsabil ţinând cont de interesele comunităţii; demonstrarea unui
comportament etic în contexte legate de propria persoană, loc de muncă și comunitate

3.4. Organizarea cercetării

Pentru cercetarea pedagogică am ales tema”Valenţe ale aplicării metodei
experimentului didactic în studiul oxizilor”. Noţiunile referitoare la reacţiile oxizilor se
studiază la clasa a VIII-a, motiv pentru care am ales clasa a VIII-a A, drept clasă
experimentală (24 de elevi) şi a VIII-a B, drept clasă martor (25 de elevi), ambele clase
având aceeaşi programă de studiu la disciplina chimie.
Elevii şi-au desfăşurat orele de chimie în laboratorul de chimie din cadrul Şcolii
Gimnaziale Nr. 5”Cuza Vodă”, Galaţi.
Programa clasei a-VIII-a prevede un numar mare de experimente care pun in
evidenţă metode de preparare ale substanţelor, proprietăţi fizice şi proprietăţi chimice.

66
Capitolul 3. Cercetarea pedagogică

La colectivul experimental am folosit experimentul de laborator pentru predarea-

învăţarea-evaluarea temei, alături de alte metode active de învăţare. (ANEXA 2)
Experimentul de laborator a fost folosit nu numai pentru a consemna observaţii , ci pe
baza experimentelor efectuate s-au rezolvat situaţii problemă, exerciţii problematizate.
De fiecare dată s-a pornit de la sarcini foarte simple, de la uşor la greu .
La elevii clasei experimentale reducerea numărului de greşeli şi obţinerea unor
rezultate şcolare bune a fost însoţită şi de o modificare a atitudinii faţă de evaluare.
La colectivul martor am folosit ca metode modelarea, algoritmizarea,
problematizarea, conversaţia euristică, explicaţia şi experimentul virtual.(ANEXA 3).
Prin introducerea experimentului computerizat, accesul elevilor la substanţele chimice este
mult lărgit, ei putând simula pe calculator procese chimice, urmări modul de desfăşurare al
reacţiilor chimice, indiferent de gradul lor de periculozitate. În etapa actuală se pune un
accent deosebit pe joc, pe antrenarea capacităţilor individuale ale tuturor elevilor pentru
stimularea, atât a însuşirii noilor cunoştinţe cât şi a obţinerii unui minim progres din partea
elevilor cu capacităţi normale de lucru dar şi a celor cu cerinţe speciale.
Verificarea ipotezei s-a realizat comparând datele observate şi măsurate de la
colectivul experimental cu datele obţinute de la colectivul martor .
Colectarea datelor necesare verificării ipotezei s-a făcut prin corelarea mai multor
metode de investigare.
Experimentul pedagogic este principala metodă folosită pentru colectarea datelor în
cazul unei cercetări pedagogice. Fiind vorba de un experiment integrat în procesul de
învăţământ, el a fost transformat, treptat într-o activitate caracterizată prin naturaleţe şi
obişnuinţă.
Metoda observării a constituit punctul de plecare în efectuarea experimentului
pedagogic făcînd posibilă utilizarea celorlalte metode de cercetare. Observarea activităţii
elevilor pentru cunoaşterea diverselor aspecte ale activităţii elevilor, s-a desfăşurat de la
începutul anului şcolar, deşi experimentul a avut loc în semestrul al II-lea. Specificul
observaţiei constă in aceea că permite surprinderea diferitelor aspecte in desfăşurarea
naturală a fenomenului..
Analiza produselor activităţii elevilor a vizat analiza priceperilor, deprinderilor şi
abilităţilor de mânuire a ustensilelor, aparaturii de laborator şi a substanţelor chimice, dar
şi modul în care elevii pot aplică cunoştinţele dobândite în practică. Au fost verificate
caietele de notiţe, fişele experimentale, fişele de lucru, testele de evaluare.

67
Capitolul 3. Cercetarea pedagogică

La începutul anului şcolar am dat elevilor claselor a VIII-a A şi a VIII-a B un test

iniţial Ti având în vedere următoarele obiective:
Aprecierea nivelului de performanţă iniţială al elevilor din cele două clase
Compararea nivelului iniţial de cunoştinţe dintre cele două clase

Test de evaluare iniţial Ti

I) Obiectivele testului:
La începutul clasei a VIII-a elevii trebuie:
− Să denumească substanţele chimice
− Să recunoască tipurile de reacţii chimice
− Să indice clasele de compuşi chimici
− Să rezolve probleme privind concentraţia procentuală a soluţiilor

II) Subiectele testului de evaluare iniţială Ti

1.(3p) Completaţi tabelul:

Tabel 3.2.Item subiectul II la T1

Substanţa Denumire Clasa de compuşi din care face
parte
KCl
Cl2
HCl
Ca(OH)2
NH4Cl
Ag
Cr2O3
SO2

2.(3p) Se dau ecuaţiile reacţiilor chimice:

a)……(s) + O2(g) t
C
SO2(g)
b)CuCO3(s) t
C
CO2(g) + ……(s)
c)Zn(s) + HCl→ ………+ ………(g)
d)AgNO3 + ……….→ AgCl(s) + NaNO3
e)Al + S=.....................
Se cere:

68
Capitolul 3. Cercetarea pedagogică

a) Completează şi egalează ecuaţiile reacţiilor chimice.

b) Indică tipul fiecărei reacţii chimice după procesul principal care are
loc.
c) Denumeşte substanţele chimice compuse.
3.(3p) Se amestecă 200g soluţie de clorură de sodiu de concentraţie 20% cu 300g soluţie
de clorură de sodiu de concentraţie 30% . Calculaţi :
a) concentraţia soluţiei finale .
b) cantitatea de Na care se găseşte în clorura de natriu din soluţie.
ANa=23;ACl=35,5;
III) Baremul de corectare al testului iniţial Ti
1 Tabel 3.3. Item etalon subiectul II la T1

Substanţa Denumire Clasa de compuşi din care face parte

KCl Clorura de potasiu sare
Cl2 Clor nemetal
HCl Acid clorhidric acid
Ca(OH)2 Hidroxid de calciu baza
NH4Cl Clorura de amoniu sare
Ag Argint metal
Al2O3 Oxid de aluminiu oxid metalic
SO2 Dioxid de sulf oxid nemetalic

2) a)C(s) + O2(g) t

C
CO2(g) reacţie de combinare
dioxid de carbon
b)CuCO3(s) t
C
CO2(g) + CuO(s) reacţie de descompunere
Carbonat de calciu oxid de calciu
c) Zn(s) + 2 HCl → ZnCl2+ H2(g) reacţie de înlocuire
acid clorhidric clorură de zinc

d)AgNO3+ NaCl(aq) → AgCl(s) + NaNO3reacţie de schimb

Azotat de argint clorură de sodiu
e)2Al +3S=Al2S3 reacţie de combinare
sulfura de aluminiu
3. a)(2p )scrierea corectă a relaţiilor matematice: c% = md ∙ 100/ ms; ms = md ∙ 100 / c
efectuarea corectă a calculelor matematice: md1= 40g;md2=90g; msf=500g; mdf=130g
c% =26%

69
Capitolul 3. Cercetarea pedagogică

b) (1p) calcularea masei molecularea NaCl

calcularea cantităţii de Na x= 51,11g

IV.Rezultatele testului iniţial Ti

Note 3 4 5 6 7 8 9 10
Număr elevi clasa a VIII-a A 2 4 4 5 5 3 1
0
Media clasei a VIII-a A
6,83
Număr elevi clasa a VIII-a B 0 1 6 9 3 2 0
4
Media clasei a VIII-a B
6,52
Tabel 3.4 . Rezultatele testului iniţial Ti

Figura 3.1 Reprezentarea grafică a rezultatelor (elevi/note) la Ti

10
9
8
7
6
5 Număr elevi clasa a VIII-a A
4 Număr elevi clasa a VIII-a B
3
2
1
0
nota 4 nota 5 nota 6 nota 7 nota 8 nota 9 nota 10

Figura 3.2.Reprezentarea grafică (clase/medii) la Ti

70
Capitolul 3. Cercetarea pedagogică

Se constată o diferenţă mică între mediile generale ale celor două clase de elevi,
ceea ce reflectă un nivel apropiat al cunoştinţelor de bază la începutul clasei a-VIII- a. Cea
mai mare parte a elevilor posedă cunoştinţele de bază referitoare la: formula chimică,
substanţe simple substanţe compuse, egalarea ecuaţiilor reacţiilor chimice, rezolvarea unor
probleme simple .
În acest context am ales drept grupă experimentală colectivul clasei a-VIII-a A, iar
drept grupă martor colectivul clasei a-VIII-a B, pentru a verifica ipoteza stabilită la
subcapitolul 3.2, cu atât mai mult cu cât nivelul clasei experimentale este mai mic decât cel
al clasei martor.
Pentru studiul unităţii de învăţare ”Oxizi”, la colectivul experimental am utilizat
strategii de predare-învăţare-evaluare bazate pe corelarea experimentului de laborator cu
alte metode active (algoritmizare, modelare, problematizarea) iar la colectivul martor am
folosit strategii de predare-învăţare-evaluare bazate pe experimentul virtual(excluzând
experimentul de laborator), conversaţie euristică şi metode active(cubul,ciorchinele).
În cadrul acestor lecţii am urmărit:
 cooperarea ca modalitate eficientă de realizare a sarcinilor didactice, cooperarea
privită în strânsă legătură cu munca individuală, independentă;

71
Capitolul 3. Cercetarea pedagogică

 dezvoltarea capacităţii de investigare a elevilor;

 priceperea şi deprinderea de muncă intelectuală independentă şi prin cooperare, de
aplicare în practică a celor studiate;
 stimularea gândirii creative.

La clasa a-VIII-a A (colectiv experimental) am organizat activităţile experimentale,

în laboratorul de chimie, pe grupe de elevi, fiecare grupă de lucru fiind alcătuită din 4
elevi.(ANEXA2)
La clasa a-VIII-a B (colectiv martor) am organizat activităţile de predare-învăţare
folosind fişe de lucru individuale, şi experimentul simulat cu ajutorul soft-ului
educaţional(ANEXA 3).
Lucrul pe grupe şi raportarea rezultatelor obţinute de un elev din grupă, de fiecare
dată altul prin rotaţie a făcut ca elevii să obţină rezultate multumitoare. Utilizarea doar a
experimentului demonstrativ sau frontal nu elimină pasivitatea elevilor.
În cadrul fiecărei lecţii elevii au efectuat experimentele de laborator indicate în
fişele experimentale şi au rezolvat sarcinile din fişele de lucru individuale.
Verificarea exactităţii modului de rezolvare a fişei de lucru sau a concluziilor
obţinute în urma executării experimentelor s-a realizat prin conversaţie euristică şi
utilizarea videoproiectorului cu rezolvarea „fişei experimentale” respectiv „fişei de lucru
etalon”.
După parcurgerea unităţii de învăţare „Oxizi” am aplicat testul de evaluare
sumativă.

Test de evaluare sumativă T1

I)Obiectivele testului
La sfărşitul lecţiei „Oxizi” elevii trebuie:
 să denumească oxizii;
 să recunoască oxizi bazici şi oxizi acizi;
 să cunoască proprietăţile fizice/chimice;
 să realizeze activităţi experimentale pe baza instrucţiunilor ;
 să rezolve exercţtii şi probleme care implică cunoaşterea proprietăţilor chimice ale
oxizilor.

72
Capitolul 3. Cercetarea pedagogică

II) Subiectele testului de evaluare sumativă T1 „Oxizii”

 Se dau următorii oxizi:
Fe2O3; Al2O3 ; NO2; P2O3; K2O; BaO; SO2; P2O5; Na2O; SO3 ; CO2; CaO
Se cere:
 Să se denumească oxizii de mai sus.
 Să se clasifice oxizii (oxizi metalici şi oxizi nemetalici).
2. Alege răspunsul (răspunsurile) corect(e):
A. Oxidul de calciu se mai numeşte:
a) var stins c)calcar
b) var nestins d)lapte de var
B. Dioxidul de carbon şi dioxidul de sulf au proprietăţi comune:
a. Sunt lichizi şi toxici c. Sunt incolori şi gazoşi
b. Sunt coloraţi şi toxici d. Nici un răspuns nu este corect

C. Oxidul de magneziu se obţine prin:

a. Descompunerea carbonatului de magneziu
b. Reacţia de combinare a magneziului cu oxigenul
c. Nici un răspuns nu este corect
d. Reacţia magneziului cu apa

D. Privind culoarea oxizilor, este valabilă afirmaţia:

a) toţi oxizii sunt incolori;
b) unii oxizi sunt incolori,
c) unii oxizi sunt coloraţi;
d) toţi oxizii sunt coloraţi.

3.Identifică şi denumeşte substanţele ce corespund literelor x, y, z şi egalează ecuaţiile

reacţiilor chimice de mai jos:
a)CuCO3 x+y
b)x +HClCuCl2+z
c )y+NaOHNa2CO3 +z
Ce cantităţi (în grame) din substanţele x şi y se obţin din 248g CuCO3

73
Capitolul 3. Cercetarea pedagogică

Se dau: ACu=64 ; AC=12 ; AO=16;

4. Aveţi la masa de lucru sulf şi magneziu. Realizaţi arderea acestora şi calculaţi
procentul de oxigen din cei 2 oxizi.
Nota: 1punct din oficiu; subiectul 1, 2, 3, câte 2 puncte; subiectul 4 -3 puncte;

III) Baremul de corectare al testului de evaluare sumativă

1 a)Denumirea corectă oxizilor 1 punct;
b)Recunoaşterea oxizilor metalici şi nemetaci 1 punct;
2. 4x0,5-2puncte;
3. Identificarea lui x,y,z 1 punct;
Aflarea lui x,y 1 punct;
4. Realizarea experimentelor 1 punct;
Scrierea ecuaţilor chimice 1 punct;
Calcularea procentului de oxigen 1 punct;
IV ) Matricea de specificaţii

Tabel3.5.Matricea testului de evaluare sumativă T1

Competenţe C1 C2 C3 C4 C5 Total
/conţinuturi.

Denumirea S2(A)-0,5p S1(a) 1,5

oxizilor -1p

Clasificarea S1 S1 (b)- ) 2
oxizilor (b)-1p 1p

Proprietăţile S2(B)-0,5 S4(b)- S4(a)- S4(C)- S4(C)- 5,5

oxizilor p 1p 1p 1p 1p
S2(C)-0,5
p
S2(D)-0,5
p

Total 2 2 2 2 1 9

A.Conţinuturi ştiinţifice vizat de matricea de specificaţie:

74
Capitolul 3. Cercetarea pedagogică

1. Denumirea oxizilor.
2. Clasificarea oxizilor.
3. Proprietăţile fizice şi chimice.

B. Lista competenţelor de evaluat :

C1 – Identificarea / recunoaşterea unor date, concepte, relaţii, categorii specifice
disciplinei de studiu
C2 – Exemplificarea / descrierea unor fenomene, proces, situaţii concrete, proprietăţi
specifice disciplinei de studiu
C3 - Compararea / clasificarea unor fapte date, proprietăţi, fenomene caracteristice
disciplinei de studiu
C4 – Utilizarea / aplicarea cunostinţelor specifice disciplinei de studiu în rezolvarea unor
situaţii problemă
C5 – Analizarea / generalizarea / transferul faptelor, proceselor, fenomenelor, situţiilor
specifice disciplinei de studiu.

V) Rezultatele testului de evaluare sumativă

În conceperea testului de evaluare s-au făcut intercorelaţii şi asocieri între itemi,
obiective şi capacităţi pshio-motorii urmărite. Cei 4 itemi propuşi ce vizează cele 4
obiective totalizează 9 puncte şi un punct din oficiu.
Aceasta proba de evaluare s-a aplicat pentru a stabili nivelul de cunoştinte al
elvilor şi dacă elevii pot artinge obiectivele propuse.
În urma aplicării probelor de evaluat s-au obţinut rezultatele care au fost înscrise în
tabelul de mai jos.
Tabel 3.6. Rezultatele statistice ale testului de evaluare sumativă T1 „Oxizi”:

Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Nr. elevi a VIII-a A 0 0 0 0 0 6 7 2 5 4
Media clasei a VIII-a A 7,75
Nr. elevi a VIII-a B 0 0 0 0 0 8 6 6 4 1
Media clasei a VIII-a B 7,28
Figura 3.3. Reprezentarea grafică a rezultatelor T1

75
Capitolul 3. Cercetarea pedagogică

9
8
7
6
5
VIII A
4
VIII B
3
2
1
0
nota 6 nota 7 nota 8 nota 9 nota 10

Figura 3.4. Reprezentarea grafică (clase/medii) la T1

Analizând rezultatele obţinute de elevi observăm că mediile pe clasă sunt

apropiate, dar elevii cei mai slabi care au avut ca metodă de predare învăţare experimentul
de laborator au obţinut rezultate mai bune, notele de 4,5 nu se mai regăsesc, elevii slabi au
obţinut note bune, iar cei de la clasa martor care au fost lăsaţi să se joace pe calculator au
obţinut rezulate mai slabe faţă de clasa experimentă,dar totuşi bune, deoarece la începutul
experimentului pedagogic au fost anunaţaţi că sunt aleşi drept clase martor fără a li se
preciza diferenţa dintre stilurile de predare .
Rezultatele obţinute la unitatea de învăţare arată că atunci când elevii sunt implicaţi
randamentul şcolar creşte.
După parcurgerea unei lecţii de consolidare sub forma de exerciţii şi probleme
(ANEXA 4) combinată cu metoda activă „ Metoda ciorchinelui”, reluarea unor
experimente, am aplicat cel de-al doilea test sumativ, comun ambelor clase. Metoda

76
Capitolul 3. Cercetarea pedagogică

folosită a fost integrată în lecţia de consolidare a cunoştinţelor astfel încât elevii să fie
activi, să inveţe cât mai mult în clasă şi să elimine lacunele în proporţie cât mai mare.
Metoda ciorchinelui este o tehnica de predare–învatare-evaluare care-i încurajează pe elevi
să gândească liber şi deschis. Ciorchinele este un „brainstorming”necesar, prin care se
realizează asociaţii noi de idei, evidenţiind modul propiu al individului de a întelege o
temă, un conţinut.
Testul de evaluare a cuprins aceiaşi itemi la ambele colective şi nu a diferit ca
valoare de testele pe care le primeau în mod obişnuit elevii după parcurgerea unei unităţi
de invăţare.

Test de evaluare sumativă T2

I)Obiectivele testului

La sfărşitul lecţiei „Oxizi” elevii trebuie:

- să recunoască oxizi bazici şi oxizi acizi ;
- să cunoască proprietăţile fizice/chimice;
- să realizeze experimente ;
- să rezolve exerciţii şi probleme care implică cunoaşterea proprietăţilor chimice
ale oxizilor;

II) Subiectele testului de evaluare sumativă T2„Oxizii „

1. Se dă listă cu formule chimice: CO 2, Na2CO3, SiO2, H2CO3, H2S, CaO, Al(OH)3,

Al2O3, HNO3, N2O5;SnO2.
a)Identifică formulele chimice ale oxizilor; (0,5 punct)
b)Clasifică oxizii identificaţi; (0,5 punct)

Oxizi metalici Oxizi nemetalici

77
Capitolul 3. Cercetarea pedagogică

2. Completează spatiile punctate (2 puncte)

a) CO2 este oxid..............şi are starea de agregare.....................
b) Fe2O3 este oxid...........şi prezintă starea de agregare..............
c) Al2O3 se găseşte în natură sub formă......şi este utilizat la......
d) SiO2 este oxid.............şi este utilizat .....................................

3. Asociază elementele coloanei A cu elementele coloanei B(1 punct)

A B
(1) Li2O + H2O a)CuCl2+H2O
(2) CO2 + Ca(OH)2. b)CaSiO3
(3) CuO + HCl c)H2SO3
(4) CaO + SiO2 d)LiOH
(5) SO2 + H2O e)CaCO3+H2O
4. a)Propune doua metode de obţinere a oxidului de aluminiu.(1punct)
b) Realizează experimental obţinerea acestui oxid.(1 punct)
c)Calculează compoziţia procentuală a oxidului de aluminiu.(1 punct)

5.O masă de 2,16 g oxid metalic divalent se tratează cu 87,6g soluţie acid clorhidric
25% .Formula chimică a oxidului metalic este:
a)CaO;
b)ZnO;
c)FeO;

III) Baremul de corectare al testului de evaluare sumativă

1.a )CO2, SiO2, CaO, Al2O3, N2O5;SnO2;( 0,5 puncte);
b )metalici CaO, Al2O3, SnO2 şi nemetalici CO2, SiO2, N2O5;( 0,5 puncte);

2 a)CO2-oxid nemetalic, gaz ; ( 0,5 puncte);

b) Fe2O3-oxid metalic, solid; (0,5puncte);
c) Al2O3 se găseşte în natură sub formă cristalizată: corindon(incolor),
safir(albastru), rubin(rosu)- pietre pretioase; (0,5 puncte);
d) SiO2 oxid nemetalic-construcţii, nisip, sticlei de cuarţ; ( 0,5 puncte);

3.(1)d; (2)e; (3)a; (4)b; (5)c; ( 5x0,25=1punct);

78
Capitolul 3. Cercetarea pedagogică

4. a)4Al+3O2=2Al2O3 ( 2x0,5=1 punct);

2 Al+Fe2O3=2Fe+Al2O3
b)Reacţia aluminiului cu apa( 1 punct)
Se încălzeşte o sârmă de aluminiu cu ajutorul unui cleşte în flacăra unui bec de gaz
până la incandescenţă. Se introduce sârma de aluminiu încălzită într-un balon cu apa adusă
în stare de vapori.
2Al+3 H2O→Al2O3+3 H2↑
Aluminiu în stare de incandescenţă descompune vaporii de apa, formându-se oxidul de
aluminiu.(1punct);
c)52,94%Al;47,05%O;(1punct);
5. md=21,9HCl (1 punct);
MO+2HCl→MCl+H2O;
(A+16)g/21,6g=2∙36,5/21,9
A=56→Fe→FeO 91 punct );

IV) Matricea de specificaţii

Tabel 3.7. Matrice la testul de evaluare sumativă T2

Compet.enţe C1 C2 C3 C4 C5 Total
contonţinuturi

Definirea S1(a)- S5-2p 1,5

oxizilor 0,5p
Formula
chimică

Clasificarea S1 (b)- ) 0,5

oxizilor 0,5p

Proprietăţi S2-2p 2p
fizice ale
oxizilor

Proprietăţi S4(a)- S3-1p 4p

chimice ale 1p S4(c)-
oxizilor S4(b)- 1p
1p
Total 0,5 2 0,5 4p 2 9

79
Capitolul 3. Cercetarea pedagogică

V.Rezultatele testului de evaluare sumativăT2 „Oxizi”:

Tabel 3.8. Rezultatele testului de evaluare sumativăT2 „Oxizi”:
. Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Nr. elevi a-VIII-a A 0 0 0 0 0 6 3 5 7 3
Media clasei a-VIII-a A 7,91
Nr. elevi a-VIII-a B 0 0 0 0 0 7 5 6 5 2
Media clasei a-VIII-a B 7,60

Figura 3.5. Reprezentarea grafică a rezultatelor(elevi/note) T2

Figura 3.6. Reprezentarea grafică a rezultatelor(clase/medii)la T2

49% Media clasa a VIII a A

51% Media clasa a VIII a B

80
Capitolul 3. Cercetarea pedagogică

Distribuţia rezultatelor se apropie de curba lui Gauss. Liniile care corespund

repartiţiei rezultatelor nu au forma unui clopot ci numai conturul acestuia. Dacă numărul
subiecţilor ar fi mai mare linia s-ar rotunji şi distribuţia ar fi fost normală.
Faţă de situaţia iniţială la clasa experimentăla se observă o creştere a mediei
obţinută. De asemenea se observă şi un număr mai mic de greşeli făcute de elevii clasei
experimentale, dovedind că elevii au realizat un progres, ei recuperând o parte din
lacunele observate la testul T1. Creşterea valorii mediei apare şi la clasa martor dar acesta e
mult mai mică .

Între clase se face o comparaţie care vizează următoarele aspecte:

-creşterea cunoştinţelor tuturor elevilor
-creşterea gradului de cunoştinte la elevii slabi
-dezvoltarea capacităţii de a rezolva probleme
În următorul tabel sunt prezentate mediile obţinute de cele două clase la testele
date: testul initial Ti, testul de evaluare sumativă T1 şi testul de evaluare sumativă T2.

Tabel 3.9.Mediile claselor experimentală şi martor la T1,T2,Ti

Unitatea de conţinut Clasă experimentală Clasă martor

Test iniţial Ti 6,83 6.52

Test sumativ T1 7.75 7,28

T est sumativ T2 7,91 7,60

Faţă de situaţia iniţială se observă la clasa experimentală o creştere a mediei

obţinută. Creşterea valorii mediei apare şi la clasa martor dar aceasta este mult mai mică.
Experimentul de laborator a fost folosit nu numai pentru a consemna observaţii, ci pe
baza experimentelor efectuate s-au rezolvat situaţii problemă, exerciţii problematizate.
La elevii clasei experimentale reducerea numărului de greşeli şi obţinerea unor
rezultate şcolare bune a fost însoţită şi de o modificare a atitudinii faţă de evaluare .A
dispărut teama de notă, relaţia cu profesorul s-a ameliorat, elevii „slabi “ au căpătat
încredere în ei, elevii mai puţin silitori şi-au dat seama că pot obţine rezultate bune doar
prin activitatea în clasă, elevii care aveau rezultate bune şi-au înbunătăţit notele .

81
Capitolul 3. Cercetarea pedagogică

Figura 3.7 Reprezentarea grafică a mediilor celor doua clase la testele date.

Este foarte important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţii de

care dispune elevul, ci mai ales, ceea ce poate el să facă , utilizând ceea ce ştie sau ceea ce
intuieşte.
3.5.Concluzii şi propuneri

Aplicarea experimentului de laborator în cadrul orelor de chimie conduce în final la

înzestrarea elevilor cu abilităţi intelectuale şi practice , cu capacităţi şi competenţe
cognitive, psihomotorii.
Obiectivul principal pe care mi l-am propus în această lucrare, a fost acela de a
contribui la îmbunătăţirea organizării şi desfăşurării orelor de chimie, folosind cu
precădere experimentul de laborator.
Rezultatele obţinute sunt în favoarea aplicării experimentului de laborator în cadrul
orelor de chimie, acolo unde acestea se pretează, în corelare cu alte metode active de
predare-învăţare-evaluare.

82
Capitolul 3. Cercetarea pedagogică

Experimentul de laborator reprezintă totodată o metodă activă şi interactivă de

predare-învăţare, metodă modernă de instruire de învăţare centrată pe elev şi de învăţare
prin cooperare.
Cerinţa predării și învăţării chimiei pe bază experimentală este impusă de specificul

acestei știinţe, în care toate datele știinţifice, toate teoriile și generalizările din acest
domeniu au la bază experimentul. Experimentele chimice se folosesc de obicei, integrate,
în număr mai mare sau mai mic, în diferite etape ale lecţiilor.
Aplicarea experimentului de laborator se poate realiză şi virtual, prin utilizarea
softurilor educaţionale, care crează imagini animate, permit reluare experimentelor de câte
ori se doreşte şi vizualizarea la nivel microscopic a unor fenomene, dar nu pot forma şi
dezvolta priceperi, deprinderi şi abilităţi de utilizare a substanţelor chimice şi ustensilelor
de laborator necesare în activităţile practice viitoare.
Efectuarea experimentelor, integrate în orele de chimie determină formarea la elevi
a următoarelor valori şi atitudini:
 manifestarea curiozităţii ştiinţifice în rezolvarea sarcinilor de lucru şi a diferitelor
probleme;
 dorinţă de informare şi afirmare;
 iniţiativă personală
 disponibilitatea de ameliorare a propriei performanţe;
 interes penru explorarea diferitelor modalităţi de comunicare, inclusiv pentru cele
furnizate de TIC;
 manifestarea iniţiativei şi a disponibilităţii de a aborda sarcini variate;
 formarea deprinderilor de a utiliza concepte şi metode specifice chimiei pentru
rezolvarea unor probleme practice întâlnite în viaţa cotidiană;
 formarea motivaţiei pentru studierea chimiei ca domeniu relevant pentru viaţa socială
şi profesională;
 folosirea deprinderilor şi cunoştinţelor ştiinţifice pentru luarea unor decizii personale
în scopul soluţionării unor probleme de interes global;
 dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de studiul ştiinţelor în general
 grija faţă de propria persoana, faţă de ceilalţi şi faţă de mediu;
Analizând rezultatele obţinute de elevi observăm că mediile pe clasă sunt mai mari
la T2 faţă de T1 la ambele colective de elevi ceea ce denotă mobilizarea fiecăruia pentru
obţinerea de rezultate mai bune, intervenind spiritul de competiţie atât între clase, cât şi

83
Capitolul 3. Cercetarea pedagogică

între elevii aceluiaşi colectiv, deoarece au fost anunţaţi încă de la începutul

experimentului pedagogic că sunt aleşi drept clasă experimentală şi clasă martor fără a li
se preciza diferenţa dintre stilurile de predare.

În urma experimentului se pot trage următoarele concluzii:

 Elevii pot obţine rezultate bune prin antrenarea în activităţi care sa le facă placere.
 Cresc notele elevilor slabi; aceştia sunt mult mai atenţi; se implică în rezolvarea
sarcinilor.
 Ceea ce face elevul singur sau cu puţin ajutor este reţinut mai uşor.
 Creşte randamentul şcolar .
 Creşterea mediei clasei experimentale justifica ipoteza propusă.

84