ÎNVĂȚAREA PRIN

CERCETARE BAZATĂ PE
OBSERVARE
MASTERAND: IVANESI VICTORIA
Ce este cercetarea?
 Procesul de căutare sistematică, uneori
accidentală, și acumulare de noi cunoștințe,
desfășurată de regulă în cadrul disciplinelor
academice de către cercetători.
 Prin definiție, activitatea de cercetare se
referă la sporirea cunoașterii, rezultate care
pot fi considerate noi numai dacă sunt
recunoscute ca atare pe plan internațional. În
caz contrar, nu poate fi vorba de o activitate
de cercetare, ci de documentare.
Metode de cercetare...
 De comunicare de exploarare
 Explicația observația
 Descrierea experimentul
 Povestirea studiul de caz
 Prelegerea ancheta
 Instructaju demonstrația
 Conversația modelarea
 Discuția colectivp jocul didactic
OBSERVAȚIA
 Metoda observaţiei constă din urmărirea
sistematică de către elev a obiectivelor şi
fenomenelor ce constituie conţinutul învăţării,
în scopul surprinderii însuşirilor semnificative
ale acestora. Potrivit unor autori consacraţi în
problema metodelor de învăţământ (Cerghit,
I.pag 155), observaţia reprezintă una dintre
metodele de învăţare prin cercetare şi
descoperire. Este practicată de elevi în forme
mai simple sau mai complexe, în raport cu
vârsta.
OBSERVAREA
 Potrivit mai multor autori
(Todoran,D., 1964; Cerghit,I.,1980;
Roman,I.,1970) o observare
presupune parcurgerea câtorva etape:
 -organizarea observării,
 -observarea propri-zisă,
 -prelucrarea datelor culese,
 -valorificarea observării.
Să medităm...
 Observaţia, ca metodă ştiinţifică, este
observaţia sistemică pe care trebuie să o
deosebim de observaţia ocazională
(întâmplătoare, accidentală). Aceasta din urmă
nu se face după un plan, iar cel care face o
astfel de observaţie nu este în aşteptarea
fenomenului psihic şi nu este pregătit pentru
a-l înregistra. Uneori, observaţia ocazională a
unui fenomen poate constitui un punct de
plecare pentru o observaţie sistematică sau
pentru cercetări experimentale.
IMPORTANT!!!
 O cerinţă importantă a observaţiei ca metodă ştiinţifică
este aceea de a nu altera spontaneitatea fenomenelor
observate, deci de a nu interveni în desfăşurarea lor.
Utilizarea aparatelor de înregistrare videofonică sau a
unor încăperi care permit observarea printr-un perete
de sticlă transparent într-o singură direcţie (pe partea
unde se găsesc subiecţii acest perete face impresia de
oglindă) asigură efectuarea observaţiei, lăsând
nestingherită desfăşurarea spontană a fenomenelor.
Aceste procedee se utilizează mai frecvent în clinicile
de copii sau în şcoală (pentru observarea copiilor în
procesul de învăţământ).
IMPORTANT!!!
 Cel care face observaţia va căuta să observe
fenomenele supuse studiului în condiţiile cele mai
favorabile desfăşurării lor şi în condiţii de activitate
cât mai variată (de exemplu în clasă, în recreaţie, în
excursii, pe stradă etc.). Deşi cel care efectuează
observaţie face o anumită selecţie a datelor, în
scopul de a le reţine pe cele mai semnificative,
totuşi asigurarea unei obiectivităţi ridicate pretinde
o înregistrare cât mai detailată şi fidelă a
fenomenelor, analiza rezultatelor fiind rezervată
etapei care urmează după încheierea perioadei de
observaţie.
AVANTAJE...
 Observaţia are meritul că ne permite studierea activităţii
psihice în condiţiile vieţii de toate zilele. Astfel,
activitatea psihică a elevului se manifestă în condiţiile de
joc, în procesul de învăţământ etc., a muncitorului la
locul de muncă, în contactul cu colegii de muncă etc. Cu
toate acestea, interpretarea datelor obţinute pe bază de
observaţie comportă şi riscul unei anumite doze de
subiectivitate. În viaţă, situaţiile sunt complexe, iar
datele esenţiale nu pot fi totdeauna uşor desprinse din
cele accidentale. Din acest motiv, ori de câte ori este
posibil, este de dorit ca datele observaţiei să fie
controlate, completate şi explicate cu ajutorul faptelor
dobândite pe cale experimentală.
DEZAVANTAJE...
 Folosirea observaţiei ca metodă de cercetare,
prezintă unele inconveniente, printre care,
faptul că fenomenul cuprins în obiectiv poate
să apară rareori izolat şi este greu de desprins
şi analizat din comportamente. Astfel de
inconveniente ţin de situaţia de observaţie şi de
conjuncturile ei. Tot atât de complexe sunt
inconvenientele ce se datorează celui ce face
observaţie, competenţei lui, faptului dacă este
sau nu obosit, indispus, plictisit, dominat de o
problemă personală nerezolvată etc.
OBSERVAȚIA DIDACTICĂ...
 Urmărirea atentă a unor obiecte şi fenomene
de către elevi fie sub îndrumarea cadrului
didactic – observaţia sistemică – fie în mod
autonom – observaţia independentă – în
scopul depistării unor aspecte noi ale
realităţii şi al întregirii unor informaţii. Ea are
o valoare euristică şi participativă, întrucât ea
se bazează pe receptivitatea elevilor (pe care
o şi dezvoltă) faţă de fenomenologia
existenţială.
Fucțiile observației:
 1. funcţia operaţională / instrumentală – metoda
are valoarea unei tehnici de execuţie pentru cel
care o utilizează – elev sau profesor, mijlocind
atingerea obiectivelor instructiv-educative şi a
obiectivelor operaţionale preformulate.
 2. funcţia cognitivă – metoda reprezintă pentru
cei care se instruiesc sau autoinstruiesc, un mod
de a afla, de a cunoaşte, de a acţiona, de a
cerceta, de a descoperi sau redescoperi noi
adevăruri şi de a le folosi în mod independent,
respectiv un instrument şi o tehnică de învăţare
Funcțiile observației:
 3. funcţia formativ – educativă - metoda contribuie la
formarea unei noi structuri cognitive, deprinderi
intelectuale, comportamentale, atitudini, trăiri,
sentimente, deci presupune şi un proces educativ.
 4. functia normativă – metoda îi arată celui care o
utilizează cum să procedeze, ce cale eficientă să urmeze
pentru a atinge obiectivele prestabilite (profesorul îi
sugerează cum să predea, iar elevul cum să înveţe).
 5. funcţia motivaţională – metoda contribuie la
stimularea şi dezvoltarea interesului pentru studiu al
elevilor, a curiozităţii lor epistemice, a dorinţei lor de a
afla, de a (re)descoperi şi de a acţiona.
EXEMPLE... Observarea la fizică
Clasa VI-a
Tema: Măsurarea temperaturii corpurilor solide,
lichide, gazoase.
-Cum se modifică t aerului dimineața ora 8 pe
parcursul unei săptămâni? Prezentarea graficului
dependenței t de timp. Concluzii
-Cum se modifică temperatura apei fierbinți dintr-
un vas de 100 ml in timp de 10 min.Prezentare
grafică. Concluzii
-Cum variază temperatura corpului uman în
decursul unei săptămâni ? Prezentare grafică
EXEMPLU
 Presiunea atmosferică clasa VIII-a
În baza buletinului meteo și valorilor presiunei
să observe pe parcursul unei săptămâni
evoluția vremei. Datele să fie prezentate în
tabel și formulate concluziile.
Presiune normală-vremea...
Presiune ridicată-vremea...
Presiune joasă-vremea...
Exemplu
 Legile reflexiei și refracției luminii clasa IX –a
Elevul este pus în situația de a observa cum se
reflectă/refractă rază la diferite unghiuri de
incidență și să formuleze concluzia
Concluzie!!!
 ,,Şcolile să nu fie nimic altceva, decât ateliere
pline de activitate. Numai astfel vor putea să
probeze toţi, în propria lor practică, adevărul
că: învăţând pe alţii ne învăţăm pe noi înşine”
 Jan Amos Comenius

Să învățăm copiii să învețe- încurajându-i să

experimenteze, să observe, să greșească ca
luând totul de la capăt să descopere lucruri
nemaiștiute de nimeni până atunci...
VĂ MULȚUMESC!
AM OBSERVAT CĂ
M-AȚI ASCULTAT!