Sunteți pe pagina 1din 15

METODA OBSERVAIEI

Reprezinta o metoda de baza, o modalitate de studiu,


care sta la baza oricarui tip de experiment.
Este cea mai veche metoda de cercetare din psihologie,
utilizata att n studiile de tip cantitativ, ct si n cele de tip
calitativ.
BRAINSTER si colab. (1995) definesc observatia ca
fiind un act de urmarire si descriere sistematic&# 818c22i
259; a comportamentului si evenimentelor studiate ce au loc
n mediul social natural.
Primele cercetari centrate pe aceasta metoda au fost
cele antropologice n scopul ntelegerii altor culturi.
Etimologie: "observare" (latina): a privi, a fi atent la.
n cadrul observatiei are loc constatarea si notarea
fidela a fenomenelor, asa cum se desfasoara ele n realitate.
n cadrul experimentului de laborator, observatia este
subordonata scopurilor acestuia si va urmari obtinerea unor
date suplimentare care sa ne ajute la explicarea modificarilor
survenite n variabila dependenta.
Scopurile observatiei sunt:
1) de a vedea prin ochii persoanelor observate
evenimente, actiuni, norme si valori;
2) de a descrie contactul si persoanele observate
pentru a permite ntelegerea a ceea ce se
ntmpla acolo;
3) de a contextualiza, social si istoric, evenimentele
observate, pentru a fi corect ntelese;

4) de a integra, a vedea viata sociala ca un proces


de evenimente interconectate;
5) de a evita utilizarea prematura a teoriei si
conceptelor nainte ca fenomenul respectiv sa fie
cu adevarat nteles;
6) de a oferi un design de cercetare flexibil care sa
permita o investigare deschisa spre aspectele
neasteptate si neprevazute.
Caracteristica esentiala a observatiei este caracterul
sau de non-interventie.
Observatorul urmeaza fluxul evenimentelor, dar nu
intervine pentru a le modifica.
Caracteristici:
1) are un caracter flexibil;
2) gradul de structurare poate varia de la un grad
mare de structurare pna la o situatie libera de
orice tenta de urmarire sistematica;
3) observatia se poate focaliza pe aspecte si
dimensiuni specifice, nguste sau poate avea un
caracter general.
n ceea ce priveste constientizarea prezentei
observatorului de catre subiectul (subiectii) observatiei,
putem ntlni mai multe modalitati:
1) observator prezent si neimplicat (ex. asista la o
clasa);
2) observator prezent si implicat (ex. observatorul
nlocuieste profesorul la clasa respectiva);
3) observator ascuns si neimplicat (ex. oglinzi cu un
singur sens - n anchete, la politie).

n functie de explicatiile care sunt oferite participantilor,


putem ntlni:
explicarea completa a motivelor observatiei si a
aspectelor urmarite, pna la
explicatii false sau omiterea oferirii de explicatii.
Timpul observatiei poate varia de la o simpla
observatiei la observatii multiple, n situatii asemanatoare
sau diferite.
Cu ct avem mai multe observatii, cu att precizia
concluziilor formulate pe baza lor creste.
nregistrarea aspectelor observate se poate realiza
printr-o simpla luare de note sau prin utilizarea de mijloace
audio - vizuale, care sa ne permita urmarirea repetata si
independenta a celor nregistrate.
n ceea ce priveste feed-back-ul, observatorul poate
opta pentru oferirea unui feed-back complet participantilor
cu privire la cele observate si constatarile facute sau poate
ntrerupe complet orice contact cu cei observati.
Tipuri de observatie:
naturala;
sistematica;
autoobservatia.
OBSERVAIA NATURAL

Presupune
nregistrarea
comportamentelor
unor
persoane sau grupuri de persoane n mediul lor de viata.

Pentru aceasta, observatorul nu trebuie sa interfereze


cu mediul observat si sa nu stinghereasca derularea
comportamentelor supuse observatiei.
Cele mai utilizate tehnici de observatie naturala sunt
cele cu observator vizibil si ignorat, cu observator ascuns
sau cele care folosesc diverse metode de nregistrare.
O atentie deosebita trebuie acordata situatiei n care
observatorul este ascuns si cercetatorul nu informeaza
subiectii cu privire la studiul la care participa (pentru ca
exista riscul de a fi ncalcate principiile de etica).
Observatia naturala se utilizeaza foarte mult n studiile
de psihologia educatiei, ct si n cele de psihologie sociala,
cnd observatia se poate realiza n paralel cu alte activitati
curente, cadrul didactic putnd sesiza calitatea prestatiilor
elevilor, erorile ce apar n rezolvarea unor probleme sau
situatii tipice de neatentie si indisciplina.
Observatia ocazionala ne poate duce la concluzii
gresite, motiv pentru care este indicat sa apelam la
observatia sistematica, prin care se pot stabili exact sursele
de eroare si se pot evita.
Pentru cercetator este important, n primul rnd, sa
descriem fenomenul observat si, n al doilea rnd, sa
extragem
datele cantitative si
sa
analizam
datele cantitative extrase.
Ponderea interpretarilor
observatiei analizei calitative.

ramne,

nsa,

cadrul

Observatia naturala impune o descriere acurata (cu


acuratete) a faptelor si o interpretare obiectiva a lor, fara a
porni de la ipoteze dinainte stabilite.
Una din dificultatile observatiei naturale vizeaza gradul
de implicare al observatorului n desfasurarea fenomenului
studiat.

Observatorul trebuie sa participe sau sa fie camuflat n


timpul desfasurarii fenomenului luat n studiu.
Pentru a decide care din situatii este mai potrivita,
trebuie sa tinem cont att de criteriile etice, ct si de
specificul grupului sau al situatiei care va fi supusa
observatiei.
Limite ale metodei observatiei naturale:
nu poate fi utilizata n toate situatiile;
este mai putin utilizata n studiul unor ipoteze bine
definite, n conditii bine specificate.
Observatia naturala necesita foarte mult timp,
evenimentele sunt ntr-o permanenta schimbare si
cercetatorul trebuie sa nregistreze toate datele, desi nu
toate sunt la fel de importante, urmnd ca ulterior sa le
adapteze demersului cercetarii.
Observatia naturala este cel mai frecvent utilizata n
investigarea unor aspecte sociale complexe, pentru a
ntelege aspectul respectiv si pentru a dezvolta teorii pe
baza acestor observatii.
OBSERVAIA SISTEMATIC

S-a dezvoltat din nevoia de a controla anumite variabile


din mediul natural.
n observatia sistematica se pot crea situatii specifice n
scopul studierii comportamentului urmarit.
Ea trebuie sa ndeplineasca anumite conditii:
1) Debuteaza
cu stabilirea
unui
scop
precis (ce
observam, situatiile n care se manifesta anumite
caracteristici).

- Grila de observatie ne ajuta sa nregistram ntr-o


forma clara aspectul care ne intereseaza.
- De exemplu, daca dorim sa observam aspecte ce tin
de atentia unui elev, mai nti stabilim o lista de
componente observabile ale acestui fenomen
(comportamentul mare l mpartim n comportamente
mici) si pe baza acestei grile vom recurge la simpla
observare a faptelor (au loc sau nu), iar apoi la
conceptualizare si interpretare.
2) Faptele trebuiesc notate ct
interpretarile de orice natura.

mai

exact,

evitnd

3) Manifestarile pasagere si situationale nu fac obiectul


unor observatii cu concluzii de valabilitate generala.
- De exemplu, nu putem spune ca un copil are
comportament agresiv daca o singura data a avut un
comportament agresiv (o altercatie).
n cadrul observatiei sistematice, cercetatorul poate fi
interesat doar de cteva comportamente specifice. n acest
caz, observatiile sunt cuantificabile, iar observatorii specifica
frecvent ipotezele de start asupra comportamentelor ce vor
fi urmarite.
De exemplu, Bakeman si Browlne (1980) au facut un
studiu asupra comportamentului social al copiilor n vrsta
de 3 ani, nregistrnd copii ntr-o situatie cu joc liber, cu
ajutorul unei camere video. Fiecare copil a fost nregistrat
timp de 100 minute, observatorii vizionnd nregistrarile si
codnd comportamentul fiecarui copil la fiecare 15 minute.
Au notat urmatoarele:
neocupat: daca copilul nu face nimic specific sau priveste
la ceilalti copii;

joc solitar: copilul se joaca singur cu jucarii, dar nu este


influentat sau interesat de jocurile celorlalti copii;
mpreuna: copilul este cu ceilalti copii, se joaca alaturi de
ei, dar nu este antrenat ntr-o activitate particulara;
joc paralel: copilul se joaca alaturi de ceilalti copii, cu
jucarii asemanatoare, dar nu interactioneaza;
joc n grup: copilul se joaca cu alti copii, mpart jucariile
sau participa n activitati de joc organizate ca parte a
grupului de copii.
Autorii au fost interesati, n special, de tipul secventei
de joc sau de ordinea n care copiii au manifestat diferite
comportamente.
Concluzia la care ei au ajuns, a fost ca rareori copiii trec
de la neocupat la joc paralel, n schimb trec frecvent de la
joc paralel la joc n grup, ceea ce ne indica faptul ca jocul
paralel este o stare de tranzitie, n care copilul decide daca
va interactiona cu ceilalti n situatia de grup.
Probleme metodologice n cadrul observatiei
sistematice

1) echipamentele: se pot utiliza de la simple nsemnari


(creion, hrtie) pna la camere video si cronometre
2) reactivitatea presupune
posibilitatea
ca
prezenta
observatorului sa influenteze comportamentul subiectilor.
Reactivitatea subiectilor poate fi redusa:
prin utilizarea de observator ascuns sau camuflat
cu ajutorul unor ferestre cu vedere unidirectionala;

prin nregistrari cu camere video ascunse sau


microfoane ascunse;
subiectii sa se acomodeze o perioada de timp
naintea
nceperii
observatiei
cu
prezenta
observatorului si a echipamentului de nregistrare.
3) concordanta ntre observatori: gradul de acord ntre
observatii simultane asupra aceluiasi comportament
facute de catre observatori diferiti.
- Pentru a utiliza o grila de observatie, gradul de
acord (concordanta interevaluatori) trebuie sa fie de
cel putin 70%.
4) esantionarea: presupune alegerea comportamentelor ce
vor fi observate (la un grup de elevi: 7 - 9 comportamente
pe care sa le urmarim n acelasi interval si pe care le vom
urmari la intervale de timp dinainte stabilite (o data la 10
minute, o data la 5 minute).
Observatia nu poate fi considerata doar o lectura a
faptelor; ea continua cu clasificari, conceptualizari si
anticipari ale unor relatii.
Ea are un caracter:
constatativ si
de diagnoza.
Datele obtinute din observatie se nregistreaza ct mai
exact, fara interpretari, ntr-un tabel special - protocol sau
grila de observatie.
Uneori este nevoie ca observatia sa se repete de un
anumit numar de ori, pentru a se ajunge la concluzii valabile.
Observatorul trebuie sa fie instruit pentru a reduce
subiectivitatea:

sa aiba un plan dinainte stabilit;


sa
se
perturbatoare;

previna

aparitia

unor

fenomene

nregistrarile sa se desfasoare firesc.


Grila de observatie este instrumentul utilizat n cadrul
activitatii de observare propriu-zisa si se realizeaza pe baza
unei documentari sau a unei anchete prealabile.
Ea cuprinde o lista de rubrici drept cadru de clasificare
pentru datele brute. Pentru a se putea opera simultan cu
toate rubricile de clasificare nu trebuie sa cuprinda dect cel
mult 8-10 categorii.
Categoriile grilei de observatie trebuie sa acopere
aspectele principale ale fenomenului studiat si sa fie
disjuncte.
AUTOOBSERVAIA

Desi negata foarte mult timp, si-a reintrat n drepturi


odata cu afirmarea paradigmei calitative de investigare. Ea
s-a impus, n special, n studierea sinelui, considerndu-se ca
dubla postura de obiect si subiect a unei investigatii
favorizeaza o ntelegere mai aprofundata a lumii cercetate.
Cele mai utilizate tehnici:
jurnalele;
fisele de monitorizare;
autoraportul.
STADIILE OBSERVAIEI

Observatia trebuie sa se ghideze dupa raspunsurile la


cteva ntrebari care directioneaza cercetarea.
1) De ce se initiaza observatia?
Care sunt
raspunda?

ntrebarile

la

care

cercetarea

trebuie

sa

ntrebarile pot fi formulate n termen de ipoteze sau ca


simple afirmatii:
- ipoteze: "Pacientii cu anxietate redusa interactioneaza mai
bine cu personalul medical comparativ cu cei cu
anxietate crescuta";
- afirmatii: "Urmarim modalitatile de interactiune ntre
pacienti si personalul medical".
Formularea ntrebarilor cercetarii trebuie sa porneasca
de la asimilarea literaturii de specialitate relevante (cercetari
facute n ultimii 10 ani).
2) Cine va fi observat?
Cine vor fi subiectii? n ce tip de activitate vor fi ei urmariti?
Ce
caracteristici
ndeplineasca?

socio

demografice

trebuie

sa

"Pacienti, femei si barbati, cu afectiuni cardio-vasculare, cu


educatie medie si primara".
De ce s-a optat pentru acel grup de persoane?
3) Unde va fi realizata observatia?
"n clinici, servicii ambulatorii, loc public".
Cercetatorul poate sa opteze pentru un loc anume,
unde considera ca probabilitatea de aparitie a acelui
comportament este mai mare.

4) Pe ce perioada de timp se va ntinde observatia?


Observatia se realizeaza:
Continuu;
repetitiv - depinde de mijloacele tehnice avute la
dispozitie;
Ex. jocul la copii:
camere video: o nregistrare mai lunga, alegnd
apoi perioadele potrivite;
vizual, din timp n timp, la intervale dinainte
stabilite.
5) Care sunt aspectele comportamentului verbal si
non-verbal care vor fi observate si cum se va face
nregistrarea datelor obtinute?
Vom
studia
comportamentele-tinta
intereseaza) sl le vom defini.

(care

ne

Acuratetea cu care facem aceste definitii este foarte


importanta n procesul de observatie.
Elaborarea unei grile de observatie asigura un caracter
sistematic acestui proces, grila cuprinznd unitati de
comportamente ce vor fi observate: durata, intensitatea,
frecventa si latenta comportamentelor.
Notarea detaliata a procesului observat este un
element esential al metodei.
Ce vom nota:
Dupa Bannister:
1) descrierea contextului n care are loc observatia, notnd
aici detalii de ambianta fizica, data, momentul zilei;

2) descrierea participantilor - cu toate particularitatile de


vrsta, sex, etnie, religie, educatie, statut socioprofesional;
3) detalii despre observator - cine este, sex, vrsta, daca are
vreo legatura cu subiectii observatiei;
4) descrierea actiunilor participantilor: comportamente
verbale si non-verbale, incidente intervenite;
5) interpretarea
situatiilor,
gasirea
de
semnificatii
comportamentelor urmarite, semnificatii care pot deriva
din comportamentul participantilor, din experienta
observatorului
sau
din
proiectia
experientei
observatorului;
6) oferirea
de
interpretari
alternative,
discutarea
interpretarilor cu o alta persoana familiara cu tema
cercetata;
7) analiza reflexiva vizeaza explorarea reactiv-emotionala a
observatorului si analiza problemelor etice pe care a
trebuit sa le depaseasca.
Analiza datelor observatiei poate urma unul sau mai
multe din urmatoarele criterii:
1) Criteriul cronologic;
2) Evenimentele - cheie - cnd sunt prezentate si
interpretate evenimentele majore fara a se tine cont de
ordinea n care au avut loc;
3) Contextul - fiecare loc n care a avut loc observatia,
constituind un studiu de caz de care se va tine cont n
analiza;
4) Persoanele - indivizii sau grupurile de persoane devin
unitate de analiza;

5) Procesele - datele observatiei sunt organizate astfel


nct sa descrie procese relevante pentru cercetare. Ex:
luarea de decizii, comunicarea, rezolvarea de probleme;
6) Problema - cheie, cnd rezultatele observatiei au rolul
de a face lumina cu privire la anumite aspecte. Ex: cum se
adapteaza elevii la noul sistem curricular.
AVANTAJELE OBSERVAIEI

este o metoda mai putin intruziva;


are caracter flexibil, permitnd o noua perspectiva asupra
unor fenomene studiate anterior;
furnizeaza date bogate ntr-o perioada scurta de timp;
are o mare validitate ecologica (datele sunt luate din viata
reala, nu sunt schimbate cu nimic);
observatorul nu lucreaza cu categorii teoretice prestabilite
si el este acela care construieste teoriile ce vor genera,
lega, diferitele categorii relationale;
observatia permite accesul la fenomene care sunt si mai
putin evidente prin alte tehnici si poate fi replicata
(repetata).
LIMITE

dificultatea de a controla toate variabilele implicate n


fenomenul investigat (exista variabile perturbatoare);
daca prima veriga a procesului de cercetare (De ce se
realizeaza observatia?) nu este bine formulata ea poate

duce la urmarirea unor aspecte irelevante sau chiar


gresite;
categoria de subiecti poate fi incorect aleasa;
este o metoda costisitoare financiar, din punct de vedere
al timpului si personalului calificat necesar;
calitatea rezultatelor obtinute prin metoda observatiei
depinde de experienta si abilitatea observatorului.
n general, aceasta metoda se utilizeaza alaturi de alte
metode n cercetarea psihologica.
INSTRUMENTE DE OBSERVAIE
GRILA DE OBSERVAIE
Observatia
observatie.

sistematica

pune

actiune

grila

de

Grila de observatie este:


o lista de rubrici care ofera cadru de clasificare a datelor
brute;
mijlocul cel mai sigur care faciliteaza recoltarea si
compararea datelor de observatie.
Ea nu trebuie sa cuprinda mai mult de 12 categorii.
Categoriile pe care le vom folosi:
trebuie sa fie disjuncte;
trebuie sa epuizeze principalele aspecte ale fenomenului
care urmeaza sa se studieze;
se stabilesc pe baza unui material empiric, strns n faze
preliminare si condensat n concepte.

Avantajul grilei de observatie este ca ofera acelasi


cadru de referinta unor observatii diferite.
Exemplu:
Identificam tipul de temperament al unei persoane:
gasim n viata situatii relevante - situatii de asteptare,
conflictuale - situatii test;
aceste situatii evidentiaza particularitatile persoanei, pe
care le putem clasifica mai usor;
ele cuprind indici de temperament pe care i putem
sintetiza, i putem condensa ntr-o grila de observatie a
comportamentului.
Grila de observatie a comportamentului este un tabel
cu 2 intrari:
coloana 1: faptele de conduita pe care le condensam
(comportamentul)
linia 1: atitudinile, trasaturile dezvaluite de acest
comportament. Marcam cu "x" semnificatiile posibile
pentru fiecare fapta de conduita n una sau mai multe
coloane de atitudini, iar cu "xx" gradul maxim de
plauzibilitate.

S-ar putea să vă placă și